dcp100168 Posted July 21, 2016 Posted July 21, 2016 Casa Cuza şi Casa Colecţiilor, în proces de restaurare Consiliul Judeţean Galaţi intenţionează să consolideze şi să restaureze două monumente istorice ale Galaţiului cu care oraşul nostru se mândreşte, dar are nevoie de votul consilierilor judeţeni ce urmează a întruni în şedinţă ordinară joi, 21 iulie 2016, pentru a putea implementa două proiecte cu finanţare eruopeană. Este vorba despre Casa Cuza Vodă şi Casa Colecţiilor (fosta Farmacie Ţinc) pentru care Consiliul Judeţului Galaţi doreşte să acceseze fonduri europene în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2014 - 2020, Axa prioritară 5 “Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, Prioritatea de investiţii 5.1 “Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural”. Muzeul ”Casa Cuza Vodă” ar putea beneficia de o finanţare de 2.690.610 lei Proiectul ”Consolidare, restaurare şi amenajare Muzeul ”Casa Cuza Vodă” din Galaţi” va fi depus în cadrul POR 2014 - 2020 are ca obiectiv general realizarea unor lucrări de conservare, restaurare şi amenajare a clădirii-monument istoric, Muzeul „Casa Cuza Vodă”, precum şi derularea unor activităţi de promovare şi marketing turistic de natură să valorifice potenţialul cultural şi turistic al acestui muzeu. Muzeul „Casa Cuza Vodă” este fosta casă părintească a lui Al. I. Cuza şi este un simbol cultural al judeţului Galaţi ca prima instituţie muzeistică inaugurată la Galaţi, dar şi ca unul dintre cele mai importante repere pentru evoluţia istorică a acestei regiuni şi a ţării evocând personalitatea lui Al.I.Cuza - primul domnitor al Principatelor Unite şi al statului naţional România. Construită în primele decenii ale secolului al XIX-lea, clădirea a beneficiat, pe parcursul timpului de lucrări de consolidare şi amenajare specifice, ultimele intervenţii având loc în anul 2004. În prezent, clădirea prezintă risc de tasare a terenului, degradări la interior şi exterior, instalaţii uzate, neconforme sau insuficiente iar spaţiul de expunere necesită modernizare. Readucerea acestui imobil într-o stare fizică bună necesită aşadar, lucrări de consolidare, restaurare şi amenajare specifice imobilelor clasificate ca monument istoric. Prin consolidarea construcţiei, reamenajarea spaţiului muzeal, modernizarea sistemului de expunere, de iluminat specific, de ventilare - încălzire se urmăreşte menţinerea integrităţii fizice şi structurale a clădirii ca parte importantă a patrimoniului cultural material local şi se crează premisele pentru o mai bună valorificare a sa din punct de vedere turistic, prin atragerea unui număr tot mai mare de vizitatori. Bugetul total al proiectului este de 2.690.610 lei, din care valoarea finanţării nerambursabile este de 2.497.892 lei. Cofinanţarea aferentă costurilor eligibile este de 50.977,34 lei, reprezentând 2% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului. În plus, Consiliul Judeţului Galaţi va mai trebui să asigure şi cheltuielile neeligibile în valoare de 141.740 lei şi cele conexe necesare implementării proiectului. Proiectul va include, pe lângă lucrările specifice de reabilitare şi amenajare a obiectivului de patrimoniu şi activităţi de informare şi promovare în vederea creşterii atractivităţii sale turistice şi implicit a numărului de vizitatori. 3.137.832 lei pentru restaurarea Muzeului Casa Colecţiilor Proiectul ”Restaurare şi amenajare Muzeul „Casa Colecţiilor” va depus tot în cadrul POR 2014 - 2020 şi se doreşte obţinerea finanţarii necesare pentru restaurarea şi amenajarea, inclusiv dotarea pentru expunere şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil, a clădirii care adăposteşte Muzeul „Casa Colecţiilor”, secţie a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea”. Construită în 1900, această clădire s-a impus în peisajul arhitectural al oraşului Galaţi - specific începutului de secol XX - prin elemente stilistice valoroase şi a avut destinaţia iniţială de farmacie, laborator şi locuinţă. Bugetul total al proiectului este de 3.432.060 lei, din care valoarea finanţării nerambursabile este de 3.137.832 lei. Cofinanţarea aferentă costurilor eligibile este de 64.037 lei, reprezentând 2% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului. De asemenea, vor fi alocate toate sumele necesare asigurării fluxului financiar al proiectului, cheltuielile neeligibile în valoare de 230.190 lei şi cele conexe necesare implementării proiectului. Muzeul ”Casa Colecţiilor” este situat în Galaţi, pe strada Eroilor, nr. 64, la intersecţie cu strada Traian. Clădirea muzeului este cunoscută sub denumirea de ”Farmacia Ţinc”, denumire ce provine de la numele proprietarului său, Constantin Ţinc. Personaj activ pe scena oraşului Galaţi atât din punct de vedere profesional, cât şi prin activitatea sa pe plan politic, Constantin Ţinc a fost membru al Societăţii farmaciştilor din România, al Consiliului de Igienă a oraşului şi ofiţer al ordinului „Coroana României”. În politică, orientarea sa a fost liberală, el fiind consilier comunal şi primar al oraşului Galaţi în anii 1898, 1904 - 1905 şi 1914 - 1917, dar şi senator de Covurlui în perioada 1907 - 1911. În 1899, la 5 mai, Constantin Ţinc, obţinea autorizaţia de a construi o clădire cu parter şi etaj pe străzile Traian, Codreanu, Spitalului, cu destinaţia de farmacie. Clădirea construită a avut o dublă funcţiune: la parter farmacie şi laborator, în timp ce la nivelele superioare a fost locuinţa farmacistului şi spaţiul alocat personalului de serviciu. Unele surse îl menţionează ca ultim proprietar al farmaciei pe Wolf Stratman până în anul 1949 când clădirea a intrat în proprietatea statului în urma naţionalizării. După naţionalizare, imobilul a avut, în continuare, destinaţia de farmacie până în anul 1989. În prezent, imobilul figurează ca monument istoric în Lista Monumentelor Istorice din 2015. Clădirea este în proprietatea Consiliului Judeţean Galaţi din anul 2002, când acesta a solicitat Ministerului Culturii şi Cultelor schimbarea destinaţiei din farmacie în muzeu. monitoruldegalati.ro
dcp100168 Posted August 16, 2016 Author Posted August 16, 2016 Casa Cuza, fără toaletă, Casa de la Mânjina, fără duşumele, Ţinc, distrusă de lucrările Primăriei, iar Lapidariumul, neautorizat Deşi oficial nu se recunoaşte, starea clădirilor în care funcţionează secţii ale Muzeului de Istorie “Paul Păltănea” din Galaţi se află sub orice critică, motivele fiind diverse, de la indolenţa fostei conduceri a CJ Galaţi (instituţie care are muzeul în subordine), până la desfăşurarea unor lucrări edilitare care au afectat structura de rezistenţă a anumitor imobile - muzeu. Pe scurt, lucrurile se prezintă cam aşa: o parte a sediului central al Muzeului de Istorie, Lapidariumul (proiectul fostului director al muzeului, regretatul Ştefan Stanciu), zace nedeschis publicului de cel puţin patru ani, pentru că fosta conducere a CJ Galaţi a ignorat proiectul, Farmacia Ţinc (Casa Colecţiilor, str. Eroilor 64) este crăpată de sus până jos şi plouă prin acoperiş (şi) din cauza lucrărilor desfăşurate de Primăria Galaţi pe străzile Eroilor şi Traian, Casa Cuza Vodă are şi ea fundaţia şubrezită şi nici măcar nu are o elementară toaletă pentru vizitatori, în timp ce Casa memorială Costache Negri, din localitatea cu acelaşi nume (fosta Mânjina), nici acum nu este redeschisă publicului, fiind afectată după inundaţiile din 2013. Dar să le luăm pe rând. Lapidariumul este închis pentru că aşa a vrut fostul preşedinte CJ Din noiembrie 2012, de când CJ Galaţi a evacuat Muzeul de Istorie din sediul central, de pe Domnească - datorită faptului că un corp de clădire fusese restituit, conform legilor proprietăţii, proprietarului de drept (familia Cavaliotti) -, Muzeul de Istorie Galaţi a încercat să găsească soluţii pentru a muta şi a pune în valoare cât mai multe din zecile de mii de piese pe care le deţine. În consecinţă, cu sediul central închis, atenţia s-a concentrat pe cele două corpuri de clădire din oraş, Casa Colecţiilor - fosta Farmacie Ţinc din str. Eroilor 64 - şi Casa Cuza Vodă, de pe strada Cuza nr. 80. Din lipsă acută de spaţiu expoziţional, conducerea muzeului a găsit o soluţie de compromis, programul “Exponatul lunii” - adică expunerea, timp de câte o lună, a câte unui exponat valoros al muzeului care, din lipsă de spaţiu, nu poate rămâne expus într-o expoziţie permanentă, ci îşi doarme somnul în depozit, fiind scos de la naftalină doar din când în când. Că aripa sediului central al Muzeului de Istorie a fost retrocedată nu trebuie demonizat, căci legile proprietăţii pentru aşa ceva s-au adoptat, pentru corectarea abuzurilor asupra proprietăţilor făcute în perioada comunistă. Dar că zeci de ani la rând fostele conduceri ale Consiliului Judeţean Galaţi nu s-a implicat în amenajarea de spaţii suplimentare pentru Muzeul de Istorie este un lucru ce nu ar trebui ignorat. Lipsa de viziune a CJ faţă de acest subiect a fost dublată, în ultimii patru ani de zile şi de vendetta personală pe care fostul preşedinte al CJ Galaţi, Nicolae Bacalbaşa, se pare că a avut-o cu directorul Muzeului de Istorie, Cristi Căldăraru - căruia, de altfel, în 2015, nici nu a mai vrut să-i voteze raportul de evaluare anuală a activităţii! În acest context, Lapidariumul - o expoziţie, amenajată pe trei niveluri (parter, etajul I şi etajul II), conţinând vestigii găsite în situl arheologic de la Barboşi-Tirghinia -, finalizat de cel puţin patru ani, nu a putut fi deschis publicului. De ce? “Lucrările de amenajare au fost făcute cu ţârâita, din fonduri proprii - aveam nevoie de investiţii pentru menţinerea microclimatului, pentru finalizarea depozitului etc - plus că trebuiau însoţite şi de documentaţii tehnice făcute de CJ, care... nu s-au făcut, dar acum suntem în procedură de realizare”, spune, diplomat, directorul Muzeului de Istorie, Cristi Căldăraru. În plus, acesta spune că Lapidariumul a funcţionat, din 2012 până în 2014, şi pe post de… depozit, căci sediul central din Domnească trebuia eliberat de urgenţă (spre a fi retrocedat proprietarului), aşa că toate zecile de mii de piese ale muzeului au fost inventariate şi depozitate, de urgenţă, în Lapidarium. Abia în 2014 acesta a putut fi “ordonat” - în sensul că s-au amenajat depozite speciale pentru piesele aflate în tezaurul muzeului - restul spaţiului fiind folosit pentru expunerea vestigiilor romane descoperite la Barboşi Tirighina. Casa memorială de la Mânjina, fără duşumele din 2013! O altă demonstraţie a lipsei de interes a fostei conduceri a CJ Galaţi faţă de sediile Muzeului de Istorie este Casa Memorială Costache Negri din localitatea cu acelaşi nume din judeţul Galaţi. Inundată serios în 2013, când apa mâloasă a ajuns aproape de acoperiş, casa memorială a fost scoasă din circuitul turistic pentru a fi reabilitată. Însă nici acum lucrările de reabilitare nu sunt finalizate - sunt promisiuni că vor fi gata pe 29 septembrie, la împlinirea a 140 de ani de la moartea lui Costache Negri - şi aşa au fost şi acum un an, căci, din cauza lipsei duşumelelor din casa memorială, Simpozionul Naţional „Întâlnirile de la Mânjina” nu s-a desfăşurat, cum era firesc, în casa memorială Costache Negri, ci la Galaţi, la Muzeul Cuza Vodă! Farmacia Ţinc, afectată de lucrările Primăriei de pe Eroilor şi Traian O altă clădire a Muzeului de Istorie Galaţi, Casa Colecţiilor - fosta Farmacie Ţinc - se află în stare avansată de degradare. Potrivit directorului Căldăraru, imobilul are serioase fisuri în structura de rezistenţă, în pereţi iar prin acoperiş plouă! Probleme care au apărut în urma lucrărilor edilitare de înlocuire a conductelor de apă şi canalizare de pe străzile Eroilor şi Traian, lucrări comandate de Primăria Galaţi. “În 2014, când am cerut o expertiză a clădirii şi ni s-a confirmat că imobilul este afectat ni s-a transmis şi faptul că, totuşi, Primăria este acoperită de hîrtii, căci conform PUZ-ului, zona de protecţie este de patru metri. Adică, se poate lucra la o distanţă de patru metri de o clădire istorică”, spune directorul Căldăraru, explicând de ce nu a putut cere o despăgubire pentru problemele create de lucrările edilitare la Farmacia Ţinc. Ca ironia să fie şi mai mare, să ne reamintim de faptul că imobile obişnuite - nu istorice, precum Farmacia Ţinc - au fost afectate de lucrări edilitare motiv pentru care Primăria Galaţi s-a apucat să le refacă pe bani publici (aşa cum este cazul casei deputatului PSD Florin Pâslaru), în timp ce un imobil istoric precum Farmacia Ţinc a fost afectat de lucrările Primăriei, dar nu va primi nici o despăgubire de la aceasta! Acum, însă, CJ Galaţi intenţionează să obţină o finanţare europeană de 3,28 milioane de lei prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 pentru restaurarea şi amenajarea Farmaciei Ţinc, deşi clădirea a beneficiat de lucrări de restaurare şi modernizare, timp de nu mai puţin de 12 ani, în perioada 1994-2005, lucrări finanţate de CJ Galaţi şi realizate de societatea gălăţeană Dedal Bahamat, care, pe propriul site, confirmă că a desfăşurat această lucrare. CJ Galaţi nu a fost capabil să aloce fonduri pentru o toaletă la Casa Cuza! Casa Cuza, aflată pe strada Al. I. Cuza, nr. 80, ar putea intra şi ea în lucrări de consolidare, restaurare şi amenajare, pe fonduri europene. CJ Galaţi intenţionează să depună tot prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 o cerere de finanţare pentru obţinerea a 2,56 milioane de lei, bani cu care imobilul să fie consolidate, dar şi dotat - cu vitralii interioare, panouri de expunere, lămpi speciale etc. Printre dotările trecute în proiect se află şi amenajarea unei… toalete publice, pentru vizitatori, căci muzeul nu are aşa ceva - o ruşine pentru o astfel de clădire de secol XXI! De altfel, lipsa unei toalete publice a fost, până acum, mereu o “piatră de încercare” pentru directorul Cristian Căldăraru, care, neprimind bani de la CJ Galaţi pentru această minimă investiţie a reuşit, până la urmă, să convingă Primăria Galaţi să-I aducă în curtea muzeului o cabină de toaletă publică ecologică - la care accesul se face greu chiar şi pentru copii, ca să nu mai vorbim că este practic inaccesibilă persoanelor cu dizabilităţi! presagalatibraila.com
dcp100168 Posted October 27, 2017 Author Posted October 27, 2017 Se lansează proiectul pentru reabilitarea muzeului ”Casa Cuza Vodă” Consiliul Judeţean Galaţi, în calitate de beneficiar, anunţă lansarea proiectului „Consolidare, restaurare şi amenajare Muzeul ”Casa Cuza Vodă” din Galaţi”, o iniţiativă ce urmăreşte impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi a identităţii culturale. Cu un buget total de 2.669.239,77 lei din care 2.463.642,09 lei este finanţare nerambursabilă, proiectul urmăreşte atât reabilitarea şi dotarea unui imobil de patrimoniu reprezentativ pentru cultura şi istoria gălăţeană - Casa Cuza Vodă - cât şi promovarea turistică a acestuia ca mijloc de impulsionare a dezvoltării economice a judeţului. Conferinţa de lansare oficială a proiectului va avea loc marţi, 31 octombrie 2017, ora 10:00, la sediul Muzeului ”Casa Cuza Vodă” Galaţi, iar cu această ocazie, pe parcursul întregii zile, accesul va fi gratuit pentru toţi vizitatorii. monitoruldegalati.ro
dcp100168 Posted October 31, 2017 Author Posted October 31, 2017 Fonduri europene pentru restaurarea Muzeului Casa Cuza Vodă Casa Cuza Vodă, parte a Muzeului de Istorie din Galaţi, va fi închisă publicului pentru 27 de luni, perioadă în care urmează să fie consolidată, restaurată şi reamenajată printr-un proiect european cu o finanţare totală de 2,66 milioane lei, din care 2,4 milioane lei, finanţare nerambursabilă prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi 205.598 lei, finanţare de la Consiliul Judeţean(CJ) Galaţi. Prin accesarea proiectului ‘Consolidare, restaurare şi amenajare Muzeu Casa Cuza Vodă din Galaţi’ se va consolida imobilul, dar se vor realiza şi alte lucrări de restaurare şi amenajare (vitralii la ferestrele scării interioare şi la etaj, refacerea pardoselii, tencuielii, vopsitorii, dotarea cu mochete, lămpi, aplice), inclusiv construirea unui grup sanitar pentru vizitatori, pentru că imobilul nu a avut, până în prezent aşa ceva, iar singura soluţie era o toaletă ecologică (tip cabină) care fusese adusă în curtea muzeului. Clădirea este afectată de fenomenul de tasare, motiv pentru care necesită lucrări de consolidare. Totodată, la finalizarea proiectului, muzeul va beneficia şi de o prezentare digitalizată modernă, care va permite persoanelor cu dizabilităţi realizarea unui adevărat tur virtual al instituţiei stând acasă. ‘Nu este un proiect aşa de mare ca finanţare, dar, din punct de vedere sentimental şi istoric, are o încărcătură aparte, foarte mare, pentru că aici şi-a petrecut copilăria Alexandru Ioan Cuza’, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, Costel Fotea. Clădirea, cu o vechime de peste 190 de ani, a fost cumpărată în anul 1827 de Ioan Cuza - tatăl lui Alexandru Ioan Cuza. Ulterior, în 1840, ajuns la maturitate, Alexandru Ioan Cuza s-a stabilit şi el la Galaţi, unde a profesat ca judecător, preşedinte al Judecătoriei Covurlui şi pârcălab al judeţului Covurlui. Alexandru Ioan Cuza a locuit în acest imobil chiar şi în perioada domniei sale (pe când venea în vizită la Galaţi), casa fiind ulterior moştenită de soţia şi fiii săi, până în 1884, când a fost vândută. După mai mulţi proprietari, în 1937, casa a fost cumpărată, prin contribuţia mai multor gălăţeni, de Asociaţia ‘Vila Cuza Vodă’, imobilul devenind apoi, în 1939, muzeu dedicat domnitorului Alexandru Ioan Cuza, destinaţie pe care o are şi în prezent. radioiasi.ro
dcp100168 Posted November 23, 2017 Author Posted November 23, 2017 Istoria Casei Cuza. În perioada interbelică a fost liceu de fete şi Hotel Royal, „casă de moravuri uşoare” Casa Cuza, în care şi-a petrecut copilăria şi o bună parte din viaţă Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României moderne, a avut parte de o istorie tumultuoasă după moartea domnitorului. Ca și Casa Macri, care a fost până de curând sediul Primăriei Galați, dar în perioada interbelică a fost „Grand Hotel” și Casa Cuza a fost „Hotel Royal”, ambele hoteluri având la acea vreme statutul de „case de moravuri uşoare”. A fost salvată în 1937-1938 prin contribuția financiară a gălățenilor, care au adunat banii pentru răscumpărarea Casei Cuza în cadrul unei subscripții publice organizate de Asociaţia Casa Cuza Vodă. Casa familiei Cuza Clădirea, cu o vechime de peste 190 de ani, a fost cumpărată în anul 1827 de Ioan Cuza, tatăl lui Alexandru Ioan Cuza. Potrivit profesorului Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie Galaţi, aici şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa, apoi şi tinereţea, Alexandru Ioan Cuza împreună cu familia sa, tatăl său, Ioan Cuza şi mama sa, Sultana Cuza. El a locuit aici si după 1843 alături de Elena, când deja era căsătorit cu cea care va deveni după 1859 prima doamnă a României, Elena Doamna. La câţiva paşi de Casa Cuza, se află Biserica Vovidenia, la care veneau să se roage Alexandru Ioan Cuza şi familia sa şi în curtea căreia a fost înmormântată, în 1865, Sultana Cuza, mama domnitorului. La Biserica „Vovidenia“, deputaţii unionişti de la 1859, împreună cu viitorul domnitor Alexandru Ioan Cuza, pe atunci pârcălab de Covurlui, şi Costache Negri, au depus jurământ că vor fi credincioşi cererilor celor care i-au ales pentru a înfăptui Unirea Principatelor. În Primul Război, bombardată din… zeppelin Casa Cuza a a avut parte şi de perioade mai vitrege, în prima parte a secolului 20. După moartea lui Cuza, în 1873, Elena Cuza a dorit să mai menţină casa de la Galaţi în amintirea soţului său, însă, fiind strâmtorată de problemele financiare, a fost obligată să vândă patru proprietăţi pentru a susţine unele acţiuni filantropice. Printre acestea şi casa de la Galaţi, vândută în 1886. O vreme a fost închiriată, devenind la un moment dat Liceul de Fete “Mihail Kogălniceanu”. Liceul a funcţionat în fosta casă a familiei Cuza până după Primul Război Mondial. În timpul războiului, a fost bombardată, laolaltă cu celelalte clădiri din centrul oraşului. „Noaptea, din zeppelin erau aruncate bombe în această zonă a oraşului, pentru a lovi instituţiile publice de atunci, din zona Palatului Prefecturii, a Palatului Comisiei Europene a Dunării. Din 1917 până în 1918, sute de case din Galaţi au fost bombardate, fie cu ajutorul zeppelinelor, fie de artileria germană şi bulgară care era staţionată pe malul dobrogean al Dunării”, ne-a declarat profesorul Cristian Căldăraru. Din 1920, Hotel Royal - "casă de moravuri uşoare" A urmat însă o perioadă şi mai vitregă, Casa Cuza devenind, ca multe alte case impozante din centrul oraşului, un hotel, care ascundea de fapt o “casă de moravuri uşoare”, în care îşi făceau veacul cei din lumea portului, căpitani de nave, negustori, marinari şi dame de companie. „În 1920, Casa Cuza a fost vândută unor negustori din Iaşi, care, din păcate, avizi după bani, au transformat-o în Hotel Royal, dar de fapt au transformat-o într-o casă de moravuri uşoare. La parter şi la etaj, casa a fost re-compartimentată şi avea 24 de cămăruţe. Acest imobil a funcţionat ca hotel şi casă de moravuri uşoare până în 1939”, spune directorul Muzeului de Istorie. Dintotdeauna, Cuza a fost pentru gălăţeni un mit, o legendă şi e firesc să fie aşa pentru că pârcălabul de Covurlui a devenit primul domnitor al României moderne. De aceea, decăderea casei pe care Elena Cuza şi-ar fi dorit-o transformată în muzeu nu era pe placul locuitorilor urbei. Prima salvare a Casei Cuza, ratată din cauza jurnaliştilor Au fost mai multe încercări de salvare a Casei Cuza de la statutul de “casă de moravuri uşoare”. În 1922 a fost înfiinţată Asociaţia Casa Cuza Vodă, care îşi propunea să strângă fonduri prin subscripţie publică pentru a răscumpăra casa de la negustorul ieşean şi a o transforma în muzeu. În 1930 a fost o primă tentativă de răscumpărare a casei. Asociaţia Casa Cuza Vodă a trimis memorii la Ministerul Culturii şi Instrucţiunii Publice şi Direcţia Monumentelor Istorice, pentru ca imobilul să fie înscris în Lista Monumentelor Istorice. Acţiunea a eşuat din cauza unor relatări din presa locală. „O parte din presa gălăţeană din perioada interbelică a scos în paginile ziarelor de atunci o ipoteză, cum că această casă nu poate fi monument istoric, nu a fost a familiei Cuza, că familia Cuza a locuit în apropiere, pe strada Vadul Cărăbuş şi că nu merită ca această casă, transformată în hotel, să fie trecută pe lista monumentelor istorice. De fapt a fost doar o interpretare greşită a ziariştilor din perioada interbelică, care, necitind cu atenţie documentele aflate în arhiva Galaţiului, au dat peste un document potrivit căruia în 1855 Alexandru Ioan Cuza a cumpărat o casă, în apropiere de casa părintească. A cumpărat această casă în noiembrie 1855, iar în martie 1856 a revândut-o. Avea nevoie de bani. Documentul respectiv era scris în chirilică şi este posibil ca jurnaliştii respectivi să nu fi desluşit bine slovele chirilice şi a apărut ipoteza că Alexandru Ioan Cuza a locuit altundeva decât aici, în casa părintească”, spune profesorul Căldăraru. Iorga a respins înscrierea Casei Cuza în Lista Monumentelor La depeşa trimisă de Asociaţia Casa Cuza Vodă, de la Direcţia Monumentelor Istorice a venit un răspuns semnat de Nicolae Iorga, în care se spunea că această casă nu poate fi trecută în Lista Monumentelor Istorice pentru că încă nu are 100 de ani de la construirea sa. La vremea aceea era în vigoare o lege a monumentelor istorice de la 1888, care stipula că orice imobil poate fi trecut în listă dacă are 100 de ani. Din 1939 a devenit muzeu, după dorinţa Elenei Cuza Cu mari eforturi, prin constribuţiile băneşti ale gălăţenilor care au dat curs subscripţiei publice, în 1938 s-a reuşit cumpărarea Casei Cuza de către Asociaţia Casa Cuza Vodă. “Din martie până în octombrie 1938, a fost ridicată din nou această clădire, folosindu-se planurile vechi ale casei. Pe 24 ianuarie 1939, când se sărbătoreau 80 de ani de la Unirea Principatelor, Casa Cuza a fost deschisă ca muzeu, pentru că asta îi era destinaţia încă de pe vremea Doamnei Elena Cuza.” Din 1939 şi până acum Casa Cuza a fost sediul Muzelui din Galaţi. Profesorul Paul Paşa, directorul Şcolii de Băieţi nr 6 din Galaţi a donat muzeului aproximativ 5.000 de obiecte cu valoare istorică, lucrări de artă”, povesteşte directorul Muzeului de Istorie Galaţi. Până în anii 60-70, Casa Cuza Vodă a găzduit colecţiile de istorie, ştiinţele naturii şi arte plastice, dar după înfiinţarea muzeelor de ştiinţele naturii şi artă modernă, din 1967, a rămas doar muzeu de istorie. La Casa Cuza, una din legendarele hrube ale oraşului Casa Cuza se află pe taluzul unuia din cele trei platouri pe care este situat oraşul. Centrul orașului este străbătut de foarte multe hrube, unele construite din raţiuni strategice. La Casa Cuza, se află o hrubă care face legătura casei cu partea de jos a taluzului, cu zona străzii Dogăriei. Muzeul de Istorie Galaţi a obţinut o finanţare de de 2,66 milioane lei, din care 2,4 milioane de lei, finanțare nerembursabilă de la UE, prin POR și 205.598 de lei, finanțare de la CJ Galați, pentru consolidarea şi reamenajarea Casei Cuza. Consolidarea casei ar putea fi un bun prilej şi pentru descoperirea acelei hrube. „Dacă dă Dumnezeu, cu acest prilej să scoatem la lumină şi acea hrubă care porneşte din partea de jos a taluzului şi merge, în contrapantă, până sus, la Casa Cuza. Din multe surse din perioada interbelică ştim că în spaţiul Casei Cuza există una din hrubele Galaţiul şi scoaterea acesteia la lumină ar putea să însemne o completare a spaţiului expoziţional”, spune directorul Muzeului de Istorie. Acea hrubă ar putea oferi mari surprize arheologilor, pentru că este totuşi o hrubă din spaţiul Casei Cuza, nu una oarecare. presagalati.ro
dcp100168 Posted February 3, 2019 Author Posted February 3, 2019 Se caută un restaurator pentru Casa ”Cuza Vodă” Transformată în bordel, casa părintească a lui Alexandru Ioan Cuza a fost salvată prin subscripţie publică, reconstruită din temelii după vechile planuri, iar pe 24 ianuarie 1939 şi-a deschis porţile devenind prima instituţie muzeală din Galaţi. Au trecut 80 de ani de atunci, iar clădirea monument istoric trebuie salvată din nou, fiind grav afectată de tasare. Pentru consolidarea, restaurarea şi amenajarea Casei "Cuza Vodă" la standardele unui muzeu modern, Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi a semnat, în octombrie 2017, un contract de finanţare europeană. Din septembrie 2018, autorităţile tot încearcă să găsească un constructor care să execute lucrările, dar, din păcate, cele două licitaţii organizate până acum au fost anulate din lipsa ofertanţilor. La cea de-a treia licitaţie, termenul de depunere a ofertelor a fost prelungit de două ori, iar preşedintele CJ, Costel Fotea, speră ca pe 5 februarie să se înscrie măcar una dintre firmele care au cerut clarificări, iar procedura să se finalizeze cu succes. Cert este că perioada de implementare a proiectului a fost prelungită de la 27 la 35 de luni, dar, conform graficului, lucrările de consolidare, restaurare şi amenajare trebuie finalizate în mai 2020. "Cei care au construit această casă au făcut-o în nouă luni de zile. Sper ca nouă să nu ne trebuiască 27 de luni ca să o restaurăm, reabilităm şi consolidăm, dar, din motive strict obiective - pentru că ştim ce înseamnă achiziţiile în România - s-a prevăzut o perioadă puţin mai lungă. Sunt fonduri europene şi trebuie să ne încadrăm în grafic", declara preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea, pe 31 octombrie 2017, la conferinţa de lansare a proiectului "Consolidare, restaurare şi amenajare Muzeul «Casa Cuza Vodă»" din Galaţi, finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020. Suntem în februarie 2019 şi, potrivit informaţiilor furnizate la solicitarea noastră de Consiliul Judeţean, "perioada de implementare a proiectului a fost prelungită, în conformitate cu Actul adiţional nr. 1 la Contractul de finanţare 537/02.10.2017, de la 27 la 35 de luni. În aceste condiţii, data de finalizare a proiectului este 1 septembrie 2020". Marea problemă o reprezintă găsirea constructorului care să execute lucrările de care clădirea de patrimoniu are atâta nevoie. În pericol de scufundare "Iniţiativa Consiliului Judeţean a venit la momentul oportun, pentru că sunt afectate serios zidurile, fundaţia, curtea. Totodată, în proiect este prins şi un grup sanitar, pentru că, în 1939, nu a fost gândit cu aşa ceva", declara Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie din Galaţi, la conferinţa de lansare a proiectului european. "Principala problemă o reprezintă tasarea solului de sub clădire şi din jurul ei, tasare care poate pune în pericol construcţia. Cred că aţi văzut la parter că pardoseala este deja vălurită din cauza tasării", atrăgea atenţia managerul de proiect, Aurelia Domniţeanu. Pe lângă tasare, clădirea prezintă degradări la interior şi exterior şi instalaţii uzate. Ce lucrări se vor realiza Lucrările care se vor realiza în cadrul proiectului european - care are o valoare totală de 2.669.239 de lei, din care 2.463.642 de lei, asistenţă financiară nerambursabilă - vizează în primul rând consolidarea terenului, a clădirii şi înlăturarea factorilor care pun în pericol stabilitatea şi sănătatea (igrasia). Vor fi executate rigole de beton pentru preluarea apelor pluviale, se vor injecta fisurile apărute în zidărie ca urmare a tasării, se vor repara treptele, tencuielile şi zugrăvelile, vor fi montate vitralii la ferestrele scării şi etajului. Pe lângă restaurare, clădirea va beneficia de lucrări de încălzire, ventilare, instalaţii sanitare şi electrice, dar şi de modernizări cerute de funcţiunea de muzeu, inclusiv construirea unui grup sanitar pentru publicul vizitator. Muzeul va fi dotat cu vitrine şi panouri de expunere, covoare şi mochete, lămpi speciale, dar şi cu sisteme de detecţie şi alarme la efracţie, de supraveghere, înregistrare şi de sonorizare. Nu mai puţin importantă este digitizarea, adică scanarea întregii clădiri, interior şi exterior, şi realizarea unui tur virtual, disponibil în special persoanelor cu dizabilităţi. Mai mult, dacă tot se va reface şi pavimentul din curtea muzeului, ar putea fi scoasă la lumină şi pusă în valoare şi hruba despre care susţin anumite surse istorice că ar exista. Preşedintele Fotea a dat asigurări că există bani şi pentru aşa ceva! Ce s-a făcut până acum Conform datelor oficiale, pentru implementarea acestui proiect, Consiliul Judeţean a încheiat până în prezent zece contracte, în valoare totală de 192.265 de lei fără TVA, pentru servicii de expertiză tehnică, documentaţii, proiectare, verificare, plan de marketing, informare, audit etc. "Suma plătită efectiv pentru proiect este în valoare de 45.426 de lei, din care 38.612 lei din fonduri nerambursabile şi 6.813 lei de la bugetul de stat şi local", informează CJ, precizând că "pentru implementarea optimă şi în termenul stabilit a proiectului" mai e nevoie de încheierea contractelor de execuţie a lucrărilor şi de dirigenţie de şantier. "Consiliul Judeţean a organizat, până în acest moment, trei proceduri simplificate pentru execuţie lucrări "Consolidare, restaurare şi amenajare Muzeu «Casa Cuza Vodă» din Galaţi". Primele proceduri au fost anulate din cauză că nu s-a prezentat niciun ofertant. Pentru cea de-a treia procedură, termenul de depunere a ofertelor este 5 februarie 2019. Pentru găsirea unui constructor care să execute lucrările, CJ va urma procedura legală de contractare. Prin urmare, se va publica în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice anunţul de participare până când se va prezenta un ofertant care să îndeplinească condiţiile legale de calificare şi va prezenta o ofertă tehnică şi economică conformă", se arată în răspunsul CJ. Speranţe că a treia licitaţie va fi cu noroc Potrivit datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, prima licitaţie pentru execuţie lucrări de "Consolidare, restaurare şi amenajare Muzeul Casa Cuza Vodă", din Galaţi a fost lansată pe 27 septembrie 2018 şi anulată pe 5 noiembrie, în lipsa ofertanţilor. Cea de-a doua procedură, lansată pe 12 noiembrie, a fost anulată din aceleaşi motive, pe 13 decembrie. Pe 18 decembrie 2018, a fost lansată cea de-a treia procedură, iar termenul limită pentru primirea ofertelor a fost prelungit de pe 21 pe 30 ianuarie, iar apoi până pe 5 februarie 2019. Valoarea estimată a contractului este de 1.539.365 de lei fără TVA, criteriul de atribuire - "preţul cel mai scăzut", iar durata este de "maximum 18 luni de la semnarea contractului". "Dacă la licitaţiile anterioare nu ne-a întrebat nimeni nici măcar cum ne cheamă, îmbucurător este că, de această dată, două firme au cerut clarificări. În general, cei care cer clarificări au interesul de a participa la licitaţie. Sper ca, pe 5 februarie, din cei doi potenţiali ofertanţi care au cerut clarificări, cel puţin unul, dacă nu amândoi, să participe la licitaţie şi, la final, să rămână cel mai bun", ne-a declarat preşedintele CJ, Costel Fotea. Ce riscuri există "Conform graficului de implementare a proiectului, lucrările de consolidare, restaurare şi amenajare se vor finaliza în anul 2020, în luna mai", se arată în adresa transmisă de Consiliul Judeţean. Întrebat dacă există riscul ca termenul-limită până la care trebuie implementat proiectul să nu poată fi respectat, preşedintele Costel Fotea ne-a declarat: "Nu am nicio emoţie din acest punct de vedere, pentru că există posibilitatea de prelungire. Din momentul în care se semnează contractul de finanţare, ai un grafic de implementare pe care poţi să îl mai prelungeşti, având motive bine întemeiate. Neprezentarea la licitaţie este motiv întemeiat. Dacă pe data de 5 februarie se va prezenta o firmă şi contractul va fi adjudecat, termenul de realizare a obiectivului curge din momentul în care am semnat ordinul de începere a lucrărilor. Toată lumea mă întreba de ce 36 de luni pentru implementarea unui astfel de proiect, în condiţiile în care, practic, lucrările ar dura doar şapte - opt luni. Tocmaipentru că ne luăm marje de siguranţă în cazul în care se prelungeşte licitaţia, apare vreo contestaţie sau constructorul nu este dintre cei mai serioşi. Dacă toate merg bine, un asemenea proiect poate fi implementat într-un an". O istorie impresionantă Pe lista monumentelor istorice gălăţene, Casa "Cuza Vodă" este datată 1937-1939, însă la acele vremuri povestea ei începuse deja de mai bine de un secol. După cum am aflat de la Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, în 1827, pe când Alexandru Ioan Cuza avea şapte ani, tatăl său, Ioan Cuza, a fost numit, pentru scurtă vreme, pârcălab de Galaţi. Probabil atunci a cumpărat casa din Mahalaua Poştei, Uliţa de lângă mal (astăzi strada Al. I. Cuza). Postelnicului Ioan Cuza - numit pârcălab al Ţinutului Covurlui, cu capitala la Galaţi (1831-1836) - oraşul acelor timpuri îi datorează consolidarea statutului de port al Moldovei, dobândea statutul de porto-franco şi stăvilirea unei epidemii de ciumă. În casa de la Galaţi a părinţilor săi, Alexandru Ioan Cuza şi-a petrecut, după cum spune Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie, copilăria, dar şi adolescenţa şi apoi tinereţea. Aici şi-a început cariera de judecător, în această casă şi-a adus soţia, pe Elena Cuza, aici a locuit în perioada în care a fost preşedinte al Judecătoriei Covurlui şi pârcălab al judeţului Covurlui. Tot aici s-a întors şi în timpul domniei, cu prilejul deselor sale vizite la Galaţi, când imobilul rămăsese în grija mamei. Mai mult, în 1863, când casa avea nevoie de reparaţii şi de unele modificări, domnitorul i-a cerut mamei sale un plan al construcţiei, iar un an mai târziu afla, dintr-o scrisoare a lui Costache Negri, mersul lucrărilor. Istoria consemnează că ultima vizită a lui Cuza în această casă a avut loc în mai 1865, la înmormântarea mamei sale. După moartea lui, Doamna Elena a mai păstrat imobilul până în 1884, când, strâmtorată financiar, l-a vândut. "Hora Unirii" cu istoricul Unirii Potrivit lui Marius Mitrof, în 1907, clădirea era proprietatea Profirei Izvoranu, care o ipotecase. Atunci încep demersurile gălăţenilor pentru răscumpărarea ei. De pildă, ajunge la Senat o cerere semnată de câteva sute de gălăţeni, care solicitau cumpărarea casei de către stat şi instalarea unui "muzeu în amintirea lui Cuza". Fără succes, însă. La 24 ianuarie 1910, s-a jucat "Hora Unirii în Casa lui Cuza, cu A. D. Xenopol, istoricul Unirii", spune Marius Mitrof, povestind că, potrivit arhivelor, în imobil se mutase Grigore Trancu-Iaşi, care l-a găzduit pe Xenopol. Printre personalităţile care, până în 1913, au trecut pragul casei s-au mai aflat Dimitrie Anghel, Şt. O. Iosif, Mihail Sadoveanu şi Cincinat Pavelescu, veniţi la Galaţi la şezătorile literare organizate pentru strângerea fondurilor necesare ridicării statuii lui Mihai Eminescu. Din liceu de fete, casă de moravuri uşoare Din 1913, în fosta casă a lui Cuza a funcţionat Şcoala secundară de fete "Mihail Kogălniceanu", iar în anii 1916-1918 a fost spital pentru răniţi şi a găzduit familii de refugiaţi. În 1921, casa ajunge în proprietatea lui Adolf Theitler, "concesionarul golirii closetelor ieşene", după cum îl numeşte istoricul Paul Păltănea, citând Arhivele Naţionale. "Avid după bani, a transformat-o în Hotel Royal, de fapt a transformat-o într-o casă de moravuri uşoare. La parter şi la etaj a fost compartimentată în 24 de cămăruţe. A funcţionat ca hotel de moravuri uşoare până în 1932", spune directorul Muzeului de Istorie. Decăderea morală şi fizică a imobilului readuce în actualitate ideea răscumpărării lui şi transformarea "într-un muzeu care să cuprindă toate amintirile rămase de la neuitatul domn". Din păcate, intenţiile au rămas fără rezultat. Răscumpărată şi refăcută din temelii Şansa imobilului a constituit-o înfiinţarea, în 1937, a Asociaţiei "Casa Cuza Vodă", care şi-a stabilit prin statut următoarele obiective: cumpărarea vilei "Cuza Vodă" din Galaţi, restaurarea ei "aşa cum a fost" şi înfiinţarea unui locaş de cultură. Pentru strângerea de fonduri se lansează liste de subscripţii, se fac donaţii şi manifestări culturale. La 17 februarie 1938, în urma licitaţiei, imobilul, proprietate indiviză a moştenitorilor lui Adolf Theitler, a fost adjudecat de Asociaţia "Casa Cuza Vodă" din Galaţi cu preţul de 900.000 de lei, spune Marius Mitrof. În vederea unei restaurări fidele, s-a publicat în presă un apel către toţi cei care posedau fotografii, acte sau descrieri şi s-a început o nouă campanie de strângere a fondurilor necesare. Numai că, desfăcând tencuielile, cei care lucrau pe şantier au constatat că niciun perete de paiantă nu mai putea fi consolidat. "În ziua de 6 mai 1938, consiliul Asociaţiei "Casa Cuza Vodă" a hotărât refacerea din temelii, respectându-se planul şi aceeaşi faţadă, şi adaptând interiorul pentru destinaţia de muzeu", spune Marius Mitrof, citând din documente. La 80 de ani de la Unirea Principatelor, pe 24 ianuarie 1939 a avut loc festivitatea de inaugurare a Muzeului "Casa Cuza Vodă". De atunci, neîntrerupt, în Casa "Cuza Vodă" funcţionează un muzeu. Arhitectura s-a transformat De-a lungul anilor, spune Marius Mitrof, prin reparaţii şi restaurări, imobilul a suferit transformări majore de arhitectură, iar gardul înalt, care proteja casa de privirile trecătorilor, s-a tot micşorat până când a dispărut, lăsând loc unui mic parc, dominat de bustul lui Alexandru Ioan Cuza, datat 1886, comandat la Paris de Doamna Elena Cuza, şi dăruit primei şcoli primare de fete din Galaţi, care a purtat numele domnitorului. Ar mai fi de spus că, înainte de a fi închis pentru consolidare, restaurare şi amenajare, Muzeul "Casa Cuza Vodă" recrea atmosfera saloanelor elitei sociale din epoca lui Alexandru Ioan Cuza. Puteau fi admirate, printre altele, farfurii şi pahare cu monograma lui Cuza, garnitura de mobilier comandată de acesta la Paris, biblioteca în stil renascentist german dăruită de regele Carol I lui Mihail Kogălniceanu. Piesa de rezistenţă era, însă "De Dion Bouton", un soi de trăsură cu motor şi pedale în loc de volan, unul dintre primele automobile care au circulat în Galaţi... viata-libera.ro
dcp100168 Posted July 5, 2019 Author Posted July 5, 2019 Clădiri de patrimoniu fără noroc. Licitaţii anulate pentru restaurare pe bani europeni Degradate, dar încă pline de farmec şi cu istorii impresionante, clădirile de patrimoniu ale Galaţiului n-au noroc nici când se găsesc bani europeni pentru reparaţii. Vorbim despre Casa „Cuza Vodă” şi Casa „Geshov”, ambele din centrul istoric al oraşului, pentru care autorităţile tot caută restauratori, dar nu găsesc, licitaţiile organizate în acest scop fiind anulate. „Se caută un restaurator pentru Casa «Cuza Vodă»”, anunţam în ediţia din 4 februarie 2019 a ziarului „Viaţa liberă”. Pentru consolidarea, restaurarea şi amenajarea acestui imobil la standardele unui muzeu modern, Consiliul Judeţean Galaţi a semnat, în octombrie 2017, un contract de finanţare europeană. Conform graficului, lucrările ar trebui să fie gata în mai 2020, însă e greu de spus dacă acest termen va fi respectat pentru că şi cea de-a treia licitaţie organizată pentru găsirea constructorului a fost anulată. Scriam, la începutul anului, că, din septembrie 2018, autorităţile se tot străduiesc să atribuie contractul de lucrări, dar, din păcate, două licitaţii au fost anulate din lipsa ofertanţilor. La cea de-a treia procedură, termenul de depunere a ofertelor a fost prelungit de două ori, şi, pe 5 februarie 2019, a fost înregistrat singurul ofertant: firma Ideal Windows, avându-i ca subcontractanţi pe Lenco Electronic, Dandis Nuta SRL, Condep şi Guardeum. Valoarea estimată a contractului era de 1.539.365 de lei fără TVA, criteriul de atribuire - "preţul cel mai scăzut", iar durata este de "maximum 18 luni de la semnarea contractului". Din păcate, la finele lunii trecute şi această licitaţie a fost anulată, potrivit datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) din cauza unor „abateri grave de la prevederile legislative", care "afectează procedura de atribuire sau fac imposibilă încheierea contractului”. Consiliul Judeţean spune însă că oferta primită a fost considerată neconformă şi că se va organiza în curând o nouă licitaţie pentru atribuirea contractului. Se lucrează la Farmacia Ţinc Singura veste bună în ceea ce priveşte monumentele de patrimoniu pentru salvarea cărora s-au câştigat bani europeni este că la fosta Farmacie Ţinc, devenită Muzeul „Casa Colecţiilor”, se lucrează. Potrivit Consiliului Judeţean, în prezent se desfăşoară lucrări în interior, urmând ca acestea să continue şi la exterior, mai precis la acoperiş. Pentru a reda strălucirea acestei bijuterii arhitecturale unice în Galaţi, Consiliul Judeţean a câştigat fonduri europene nerambursabile, iar licitaţia pentru realizarea lucrărilor a fost câştigată de către SC Midanne Invest Grup SRL, cu o ofertă de 2.261.822 de lei, TVA inclus. Muzeul "Casa Colecţiilor" trebuie să-şi redeschidă porţile pe 9 noiembrie 2020. viata-libera.ro
dcp100168 Posted June 13, 2020 Author Posted June 13, 2020 Restaurator pentru Muzeul ”Casa Cuza Vodă” După ani de încercări, Consiliul Județean Galați a găsit, în sfârșit, constructor - restaurator pentru Muzeul ”Casa Cuza Vodă”. Potrivit informațiilor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice, de execuția lucrărilor pentru obiectivul de consolidare, restaurare și amenajare Muzeul “Casa Cuza Vodă”, finanțat prin Programul Operațional Regional (POR) 2014 - 2020, se va ocupa firma gălățeană Stiloterm SRL, în parteneriat cu Pelas Company SRL. Valoarea totală a achiziției, fără TVA, este puțin peste 1,9 milioane lei, reprezentând partea de construcții - montaj, organizare de șantier, utilaje, echipamente tehnologice și funcționale, iar durata contractului este de maxim 18 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor. Prin act adițional, autoritatea contractantă a prevăzut posibilitatea prelungirii lucrărilor până în anul 2022, proiectul finanțat din bani europeni, încadrându-se, astfel, și în regula n+3, unde n este ultimul an al exercițiului financiar. Conform datelor financiare depuse la Ministerul Finanțelor Publice pentru anul 2019, compania Stiloterm SRL a realizat venituri totale de 5,78 milioane lei și un profit net de circa 351 mii lei, cu un număr mediu de 21 de salariați. viata-libera.ro
dcp100168 Posted June 29, 2020 Author Posted June 29, 2020 Începere a lucrărilor la Muzeul “Casa Cuza Vodă” Consiliul Judeţean Galaţi a emis ordinul de începere a lucrărilor de consolidare, restaurare şi amenajare a Muzeului “Casa Cuza Vodă” Galaţi. Valoarea investiţiei este de 3.117.602 de lei, sumă care include contractul de lucrări, realizarea documentaţiei tehnice, achiziţionarea dotărilor şi digitizarea clădirii. Finanţarea este asigurată în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020. “Mă bucur că am reuşit să demarăm lucrările şi la Muzeul <Casa Cuza Vodă>, după mai multe licitaţii anulate din cauza că nu au existat ofertanţi. <Casa Cuza Vodă>, prima instituţie muzeală deschisă în Galaţi, prezintă degradări atât la interior, cât şi la exterior. Mai mult, din cauza tasării terenului sunt afectate fundaţia şi zidurile clădirii. De aceea, se va interveni pentru consolidarea terenului şi a clădirii, precum şi pentru înlăturarea factorilor care pun în pericol stabilitatea construcţiei. Vor fi refăcute toate instalaţiile, iar muzeul va fi dotat cu vitrine şi panouri de expunere, precum şi cu sisteme de supraveghere. De asemenea, va fi realizat şi un tur virtual al muzeului”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi. Lucrările vor fi realizate de către SC Stiloterm SRL, iar termenul de implementare este de 18 luni. “Casa Cuza Vodă” a devenit muzeu în 1939. Consiliul Judeţean Galaţi
dcp100168 Posted September 28, 2021 Author Posted September 28, 2021 Actualizări necesare ale valorilor unor investiții Pe ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului Județean Galați de miercuri, 29 septembrie, se află un număr de 16 proiecte de hotărâri. Dintre acestea, am remarcat dorința de modificare a unei serii de proiecte aflate în derulare la nivelul instituției din strada Eroilor nr. 7. Astfel, în vederea continuării în condiții optime a proiectului "Spațiu expozițional permanent Zona pescărească Prut - Dunăre", în scopul asigurării funcționalității aplicației software integrate a expoziției permanente, este necesară o suplimentare a valorii cheltuielilor neeligibile ale proiectului cu suma de 950.788,63 lei. Aceste fonduri au ca destinație realizarea unor lucrări ce vizează introducerea unui sistem de ventilație cu recuperare de căldură, obligatoriu pentru acest tip de spațiu, precum și upgradarea soluțiilor informatice de prezentare la tehnologiile disponibile în prezent (VR, tehnologie tip Oculus sau echivalent). Ca urmare a acestui "upgrade", valoarea investiției a ajuns la circa 2,73 milioane de lei, inclusiv TVA. În altă ordine de idei, la reabilitarea Casei "Cuza Vodă", odată cu efectuarea săpăturilor, s-a observat calitatea friabilă a betonului din fundații, slaba calitate a acestuia și zone de degradări și segregare de beton. Ca măsură de remediere s-a propus rigidizarea fundațiilor prin realizarea unor grinzi din beton ancorate de fundațiile existente și în capete de fundațiile stâlpilor. Totodată, în urma decopertării pereților s-au observat fisuri ale acestora, fiind necesară o cămășuire cu plasă sudată, iar fisurile mai adânci se vor repara prin injectare. Ca urmare a acestor intervenții, valoarea totală a investiţiei a ajuns la peste 3,28 milioane de lei, inclusiv TVA. În plus, în zona de modernizare a infrastructurii rutiere județene, pe parcursul execuției lucrărilor de amenajare a albiei podului de la km 46+500 (DJ 251) din comuna Pechea, s-au constatat ca fiind necesare lucrări suplimentare în urma decolmatării albiei și recalibrarea acesteia, fiind vorba despre repoziționarea conductelor de apă în funcție de cota pereului din beton, prin executarea de foraje orizontale dirijate. Pentru realizarea acestora, valoarea notei de comandă suplimentară este de aproape 180.000 de lei, iar valoarea totală a proiectului depășește în prezent două milioane de lei, inclusiv TVA. În fine, aprobarea noilor indicatori tehnico-economici privind realizarea obiectivului "Podețe pentru acces la proprietăți" implică o valoare actualizată a investiției ce a ajuns la aproape 14,32 milioane de lei (inclusiv TVA). viata-libera.ro
dcp100168 Posted June 25, 2022 Author Posted June 25, 2022 Consolidarea ”Casei Cuza Vodă”, finalizată Conform președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, la ”Casa Cuza Vodă” au fost finalizate lucrările de consolidare. Pentru cel mai vechi muzeu din Galați vor începe etapele de restaurare și amenajare, conform proiectului inițial. “Casa Cuza Vodă” este prima instituţie muzeală deschisă în Galaţi, în anul 1939. Aceasta a aparţinut părinţilor lui Alexandru Ioan Cuza, cel care a locuit aici în copilărie, precum şi în perioada în care a fost pârcălab al ţinutului Covurlui. ”La finalul restaurării acestui important edificiu, va fi realizat şi un tur virtual, pentru publicul larg”, a adăugat Costel Fotea, pe pagina sa de Facebook. viata-libera.ro
dcp100168 Posted July 21, 2022 Author Posted July 21, 2022 Cum se lucrează la restaurarea Muzeului "Casa Cuza Vodă". Pe 31 octombrie 2022 ar trebui să fie gata În vreme ce Farmacia Ținc își caută un nou constructor care să finalizeze investiția începută, Muzeul "Casa Cuza Vodă" nu are acest nenoroc. Conform declarațiilor președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, luna trecută s-a finalizat consolidarea, deci urmează restaurarea și amenajarea acestui imobil de patrimoniu. Curioși să aflăm cum se desfășoară lucrările, mai ales că ele sunt decontate din fonduri europene, am vizitat, miercuri după-amiază, șantierul. La prima vedere, ni s-a părut abandonat. Am primit, însă, asigurări că lucrările vor continua în interior și că termenul de finalizare este 31 octombrie 2022. O bucată de placaj proptită cu un par împiedică intrarea musafirilor nepoftiți în Muzeul "Casa Cuza Vodă". Ușile din mijloc lipsesc. Curtea e plină cu resturi de materiale de construcție, bucăți de lemn, stive de cărămizi vechi, maldăre de pietriș, nisip, saci de plastic sau de hârtie goi, găleți, dar și PET-uri sau gunoaie împrăștiate. Toate acestea se pot vedea lesne prin găurile din plasa de protecție, împrejmuirea de șantier fiind și ea avariată. Un miros greu plutește în aer, iar atmosfera e dezolantă, parcă de șantier abandonat. Mai ales că informațiile de pe panoul de lucrări nu lasă loc de echivoc: "Obiectiv: Consolidare, restaurare şi amenajare Casa Cuza Vodă Galați. Constructor: Stiloterm SRL. Valoare lucrări: 2.030.065 de lei fără TVA. Data de început: 29 iunie 2020. Dată finalizare: 30 iunie 2022". Îngrijorați că Muzeul "Casa Cuza Vodă" ar putea călca pe urmele Farmaciei Ținc sau ale Muzeului de Artă Vizuală, pentru care se caută constructori, am cerut Consiliului Județean informații cu privire la stadiul lucrărilor. Ce spune Consiliul Județean De la Consiliul Județean Galați am primit asigurări că lucrările se derulează fără probleme, fiind executate de firma Stiloterm SRL. Intervențiile sunt în interior, unde se execută finisaje. Pentru faptul că ieri, 21 iulie, nu au fost muncitori, așa cum nu vor fi nici astăzi, 22 iulie, există o explicație: în interior, s-au dat ultimele mâini de glet și e nevoie să se usuce. Nu se pot face niciun fel de finisaje, a transmis constructorul. Este adevărat că a existat, acum câteva luni, o sincopă generată de faptul că s-a impus o nouă soluție tehnică și aprobările de rigoare, dar în prezent nu mai e vorba de așa ceva. Cât despre curtea muzeului, ea arată ca orice alt șantier, dar împrejmuirea de protecție va fi îndreptată și reparată pentru că mașinile grele, care au adus beton, pietriș și fier, au avariat-o. Cât despre intrarea în muzeu, restricționată de un placaj, am primit asigurări că paznicul instituţiei este suficient de vigilent. Și, cel mai important, termenul de finalizare a lucrărilor este ultima zi a lunii octombrie 2022. Istoria proiectului, pe scurt "Cei care au construit această casă au făcut-o în nouă luni. Sper ca nouă să nu ne trebuiască 27 de luni să o restaurăm, reabilităm şi consolidăm, dar, din motive strict obiective, s-a prevăzut în proiect o perioadă puţin mai lungă, ca să fim siguri că ne încadrăm", declara președintele Consiliului Județean, Costel Fotea, pe 31 octombrie 2017, la conferința de lansare a proiectului european "Consolidare, restaurare şi amenajare Muzeu Casa Cuza Vodă din Galaţi". Din septembrie 2018, autorităţile au tot încercat să găsească un constructor, numai că, în lipsa ofertelor, licitaţiile au fost anulate. Consiliul Județean a reușit să atribuie contractul pe 10 iunie 2020, iar pe 29 iunie acelaşi an a semnat ordinul de începere a lucrărilor. Consolidarea era esențială, deoarece tasarea afectase deja zidurile şi fundaţia clădirii, iar pardoseala era vălurită. Pe lângă restaurare, clădirea trebuie să beneficieze de lucrări de încălzire, ventilare, instalaţii sanitare, instalaţii electrice, dar şi de modernizări cerute de funcţionarea ca muzeu, inclusiv construirea unui grup sanitar pentru publicul vizitator. Pe lângă dotarea cu vitrine şi panouri de expunere, covoare şi mochete, lămpi speciale, cu sisteme de detecţie şi alarme la efracţie, de supraveghere, înregistrare şi de sonorizare, nu mai puţin importantă este digitalizarea. Clădirea va fi scanată în întregime, interior şi exterior, şi i se va realiza un tur virtual. Dar până atunci, trebuie să avem răbdare... Uimitoarea poveste a Casei "Cuza Vodă" Pe Lista Monumentelor Istorice gălățene, clădirea de astăzi este datată 1937-1939, însă la acea vreme povestea ei începuse deja de mai bine de un secol. După cum am aflat de la regretatul om de cultură Marius Mitrof, când Alexandru Ioan Cuza avea şapte ani, în 1827, tatăl său, Ioan Cuza, a fost numit, pentru o scurtă perioadă, pârcălab de Galaţi. Probabil atunci a fost cumpărată casa din Mahalaua Poştei, Uliţa de lângă mal (astăzi strada Al. I. Cuza). În casa părinţilor săi de la Galaţi, Alexandru Ioan Cuza şi-a petrecut copilăria. Aici şi-a început cariera de judecător, şi-a adus soţia, pe Elena Cuza, a locuit cât a fost preşedinte al Judecătoriei Covurlui şi pârcălab al judeţului Covurlui. Ultima vizită a lui Cuza în această casă a avut loc în mai 1865, la înmormântarea mamei sale. După moartea lui Cuza, doamna Elena a păstrat imobilul până în 1884, când, strâmtorată financiar, l-a vândut. Din 1913, clădirea a găzduit Şcoala secundară de fete "Mihail Kogălniceanu", în anii 1916-1918 a fost spital pentru răniţi şi a găzduit familii de refugiaţi. În 1921, casa a ajuns proprietatea lui Adolf Theitler, care a transformat-o în Hotel "Royal". De fapt, devenise casă de moravuri uşoare, care a funcționat până în 1932. Şansa imobilului a constituit-o înfiinţarea, în 1937, a Asociaţiei "Casa Cuza Vodă", care şi-a stabilit ca obiective cumpărarea lui, restaurarea şi înfiinţarea unui locaş de cultură. Salvată prin subscripţie publică şi reconstruită din temelii după vechile planuri, Casa "Cuza Vodă" şi-a deschis porţile pe 24 ianuarie 1939, devenind prima instituţie muzeală din Galaţi. viata-libera.ro
dcp100168 Posted November 10, 2022 Author Posted November 10, 2022 Restaurarea „Casei Cuza Vodă” s-ar putea încheia la iarnă Temperaturile mai mult decât acceptabile de la acest început de noiembrie permit continuarea lucrărilor de restaurare ale Muzeului "Casa Cuza Vodă", inclusiv la exterior, în curtea imobilului. Planificate să se încheie la final de octombrie, așa cum am anunţat deja în paginile cotidianului nostru (https://www.viata-libera.ro/politica-administratie/186127-cum-se-lucreaza-la-restaurarea-muzeului-casa-cuza-voda), lucrările vor continua cel puțin până la începutul anului viitor, fiind reluate la finalul lunii iunie 2020. Altfel, am remarcat aducerea unui chiller, aparat ce controlează atât temperatura ambientală dintr-un muzeu, cât și, mai ales, umiditatea încăperilor în care se află exponate, angajații constructorului fiind angrenați, din ce am putut vedea, la partea de instalații electrice. Mai trebuie spus că, după ce tasările au afectat zidurile şi fundaţia, clădirea-monument istoric din strada Alexandru Ioan Cuza a trebuit, mai întâi, consolidată. Ulterior, va fi și digitalizată, urmând a fi scanată în întregime, interior şi exterior, fiind posibil chiar și un tur virtual. Valoarea proiectului depășește trei milioane de lei, din care aproximativ 70% reprezintă contribuția Uniunii Europene, prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. viata-libera.ro
dcp100168 Posted January 25, 2023 Author Posted January 25, 2023 Istoria casei în care a locuit Cuza. A fost „casă de moravuri uşoare” În centrul Galaţiului, în apropierea „Palatului Prefecturii”, ianugurat la începutul secolului trecut de Principele Ferdinand şi Principesa Maria, care îi reprezentau pe Regele Carol I şi Regina Elisabeta, se află o casă la fel de legendară, „Casa Cuza”, în care şi-a petrecut copilăria şi o bună parte din viaţă Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României moderne după Unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859. În această casă a locuit Cuza şi după căsătoria cu Elena în 1843 şi în perioada în care a fost pârcălab de Galaţi. Clădirea, cu o vechime de peste 190 de ani, a fost cumpărată în anul 1827 de Ioan Cuza, tatăl lui Alexandru Ioan Cuza. Potrivit profesorului Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie Galaţi, aici şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa, apoi şi tinereţea, Alexandru Ioan Cuza împreună cu familia sa, tatăl său, Ioan Cuza şi mama sa, Sultana Cuza, dar şi după 1843, când deja era căsătorit şi a locuit în această casă, alături de Elena, cea care va deveni după 1859 prima doamnă a României. La câţiva paşi de „Casa Cuza”, se află Biserica „Vovidenia”, la care veneau să se roage Alexandru Ioan Cuza şi familia sa şi în curtea căreia a fost înmormântată, în 1865, Sultana Cuza, mama domnitorului. În 1873, Sultana Cuza a fost reînhumată la Ruginoasa. În Primul Război Mondial a fost bombardată din zeppelin „Casa Cuza” a a avut parte şi de perioade mai vitrege, în prima parte a secolului trecut. După moartea lui Cuza, în 1873, Elena Cuza a dorit să mai menţină casa de la Galaţi în amintirea soţului său, însă, fiind strâmtorată de problemele financiare, a fost obligată să vândă patru proprietăţi pentru a susţine unele acţiuni filantropice. Printre acestea şi casa de la Galaţi, vândută în 1886. O vreme, casa a fost închiriată, devenind la un moment dat Liceul de Fete „Mihail Kogălniceanu”. Liceul a funcţionat în fosta casă a familiei Cuza până după Primul Război Mondial. În timpul războiului, a fost bombardată, laolaltă cu celelalte clădiri din centrul oraşului. „Noaptea, din zeppelin erau aruncate bombe în această zonă a oraşului, pentru a lovi instituţiile publice de atunci, din zona Palatului Prefecturii, a Palatului Comisiei Europene a Dunării. Din 1917 până în 1918, sute de case din Galaţi au fost bombardate, fie cu ajutorul zeppelinelor, fie de artileria germană şi bulgară care era staţionată pe malul dobrogean al Dunării”, spune profesorul Cristian Căldăraru. Din 1920, Hotel Royal – „casă de moravuri uşoare” A urmat însă o perioadă şi mai vitregă, „Casa Cuza” devenind, ca multe alte case impozante din centrul oraşului, un hotel, care ascundea de fapt o „casă de moravuri uşoare”, în care îşi făcea veacul cei lumea portului, căpitani de nave, negustori, marinari şi dame de companie. În 1920, „Casa Cuza” a fost vândută unor negustori din Iaşi, care, avizi după bani, au transformat-o în Hotel „Royal”, dar de fapt au transformat-o într-o casă de moravuri uşoare. La parter şi la etaj, casa a fost re-compartimentată şi avea 24 de cămăruţe. Imobilul a funcţionat ca hotel şi casă de moravuri uşoare până în 1939. Dintotdeauna, Cuza a fost pentru gălăţeni un mit, o legendă şi e firesc să fie aşa pentru că pârcălabul de Galaţi a devenit primul domnitor al României moderne. De aceea, decăderea casei domnitorului Alexandru Ioan Cuza nu era pe placul locuitorilor urbei. Prima salvare a Casei Cuza, ratată din cauza jurnaliştilor Au fost mai multe încercări de salvare a „Casei Cuza” de la statutul de hotel și casă de moravuri uşoare. În 1922 a fost înfiinţată Asociaţia „Casa Cuza Vodă”, care îşi propunea să strângă fonduri prin subscripţie publică pentru a răscumpăra casa de la negustorul ieşean şi a o transforma în muzeu. În 1930 a fost o primă tentativă de răscumpărare a casei. Asociaţia „Casa Cuza Vodă” a trimis memorii la Ministerul Culturii şi Instrucţiunii Publice şi Direcţia Monumentelor Istorice, pentru ca imobilul să fie înscris în Lista Monumentelor Istorice. Acţiunea a eşuat din cauza unor relatări din presa locală. „O parte din presa gălăţeană din perioada interbelică a scos în paginile ziarelor de atunci o ipoteză, cum că această casă nu poate fi monument istoric, nu a fost a familiei Cuza, că familia Cuza a locuit în apropiere, pe strada Vadul Cărăbuş şi că nu merită ca această casă, transformată în hotel, să fie trecută pe lista monumentelor istorice. De fapt a fost doar o interpretare greşită a ziariştilor din perioada interbelică, care, necitind cu atenţie documentele aflate în arhiva Galaţiului, au dat peste un document potrivit căruia în 1855 Alexandru Ioan Cuza a cumpărat o casă, în apropiere de casa părintească. A cumpărat această casă în noiembrie 1855, iar în martie 1856 a revândut-o. Avea nevoie de bani. Documentul respectiv era scris în chirilică şi este posibil ca jurnaliştii respectivi să nu fi desluşit bine slovele chirilice şi a apărut ipoteza că Alexandru Ioan Cuza a locuit altundeva decât aici, în casa părintească”, spune profesorul Căldăraru. Iorga a respins înscrierea „Casei Cuza” în Lista Monumentelor La depeşa trimisă de Asociaţia „Casa Cuza Vodă”, de la Direcţia Monumentelor Istorice a venit un răspuns semnat de Nicolae Iorga, în care se spunea că această casă nu poate fi trecută în Lista Monumentelor Istorice pentru că încă nu are 100 de ani de la construirea sa. La vremea aceea era în vigoare o lege a monumentelor istorice de la 1888, care stipula că orice imobil poate fi trecut în listă dacă are o vechime de 100 de ani. Din 1939 a devenit muzeu, după dorinţa Elenei Cuza Cu mari eforturi, prin constribuţiile băneşti ale gălăţenilor care au dat curs subscripţiei publice, în 1938 s-a reuşit cumpărarea „Casei Cuza” de către Asociaţia „Casa Cuza Vodă”. „Din martie până în octombrie 1938, a fost ridicată din nou această clădire, folosindu-se planurile vechi ale casei. Pe 24 ianuarie 1939, când se sărbătoreau 80 de ani de la Unirea Principatelor, Casa Cuza a fost deschisă ca muzeu, pentru că asta îi era destinaţia încă de pe vremea Doamnei Elena Cuza. Din 1939 şi până acum „Casa Cuza” a fost sediul Muzeului din Galaţi. Profesorul Paul Paşa, directorul Şcolii de Băieţi nr 6 din Galaţi a donat muzeului aproximativ 5.000 de obiecte cu valoare istorică, lucrări de artă. Până în anii 60-70, „Casa Cuza” a găzduit colecţiile de istorie, ştiinţele naturii şi arte plastice, dar după înfiinţarea muzeelor de ştiinţele naturii şi artă modernă, din 1967, a rămas doar muzeu de istorie. „Casa Cuza” va fi redeschisă după lucrări de consolidare și restaurare În prezent, la „Casa Cuza” sunt aproape finalizate ample lucrări de consolidare și restaurare, după ce Muzeul de Istorie Galaţi a obţinut o finanţare de de 2,66 milioane lei, din care 2,4 milioane de lei, finanțare nerembursabilă de la UE, prin POR și 205.598 de lei, finanțare de la CJ Galați, pentru consolidarea şi reamenajarea „Casei Cuza”. Potrivit graficului lucrărilor, restaurarea va fi finalizată pe 1 februarie 2023. puterea.ro
dcp100168 Posted June 2, 2023 Author Posted June 2, 2023 Muzeul „Casa Cuza Vodă”, aproape de (re)inaugurare Pe tot parcursul primăverii, au continuat lucrările de reabilitare și de modernizare ale Muzeului "Casa Cuza Vodă". Așa cum se poate observa și din imaginile de joi, 1 iunie, investiția pare să se apropie de finalizare. Din curte a dispărut amenajarea de șantier, iar exteriorul clădirii a fost pus la punct. Cel mai probabil, amenajările sunt în curs de finalizare și la interior, acolo unde trebuie instalat un chiller, aparat ce controlează atât temperatura ambientală din incinta muzeului, cât și, mai ales, umiditatea încăperilor în care se află exponate. Conform declarațiilor făcute de reprezentanții Consiliului Județean (CJ) Galați, beneficiarul investiției, "Casa Cuza Vodă" va intra, ulterior și într-un proces de digitalizare, urmând a fi scanată în întregime, interior şi exterior, creându-se premisele efectuării unui tur virtual al muzeului. Valoarea proiectului este de peste trei milioane de lei, cu o finanțare de aproximativ 70% din fonduri europene, atrase de CJ prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. viata-libera.ro
dcp100168 Posted January 19, 2024 Author Posted January 19, 2024 Se redeschide Muzeul Casa Cuza Vodă, după ani de renovare Consiliul Județean Galați anunță, printr-o invitație transmisă presei, redeschiderea, luni, 22 ianuarie 2024, la ora 10,30, cu doar două zile înainte de sărbătorirea Unirii Principatelor, a Muzeului Casa Cuza Vodă, care a trecut printr-o amplă renovare cu bani europeni. Odiseea refacerii Casei Cuza a durat, iată, mult mai mult decât se anticipa la momentul lansării proiectului. "Cei care au construit această casă au făcut-o în nouă luni. Sper ca nouă să nu ne trebuiască 27 de luni să o restaurăm, reabilităm şi consolidăm, dar, din motive strict obiective, s-a prevăzut în proiect o perioadă puţin mai lungă, ca să fim siguri că ne încadrăm", declara președintele Consiliului Județean, Costel Fotea, pe 31 octombrie 2017, la conferința de lansare a proiectului european "Consolidare, restaurare şi amenajare Muzeu Casa Cuza Vodă din Galaţi". Din septembrie 2018, autorităţile au tot încercat să găsească un constructor, numai că, în lipsa ofertelor, licitaţiile au fost anulate Consiliul Județean a reușit să atribuie contractul pe 10 iunie 2020, iar pe 29 iunie acelaşi an a semnat ordinul de începere a lucrărilor. Pe 18 decembrie 2023, Consiliul Județean a făcut public anunțul de încheiere a proiectului prin care a fost renovat muzeul care, iată, va fi redat publicului la început de 2024, la timp pentru sărbătorirea Unirii Principatelor. Valoarea totală a acestuia s-a ridicat la aproximativ 3,2 milioane de lei, din care peste 2,1 milioane au provenit de la Fondul European de Dezvoltare Regională. Istoria unei clădiri-simbol Pe Lista Monumentelor Istorice gălățene, clădirea de astăzi este datată 1937-1939, însă la acea vreme povestea ei începuse deja de mai bine de un secol. După cum am aflat de la regretatul om de cultură Marius Mitrof, când Alexandru Ioan Cuza avea şapte ani, în 1827, tatăl său, Ioan Cuza, a fost numit, pentru o scurtă perioadă, pârcălab de Galaţi. Probabil atunci a fost cumpărată casa din Mahalaua Poştei, Uliţa de lângă mal (astăzi strada Al.I. Cuza). În casa părinţilor săi de la Galaţi, Alexandru Ioan Cuza şi-a petrecut copilăria. Aici şi-a început cariera de judecător, şi-a adus soţia, pe Elena Cuza, a locuit cât a fost preşedinte al Judecătoriei Covurlui şi pârcălab al judeţului Covurlui. Ultima vizită a lui Cuza în această casă a avut loc în mai 1865, la înmormântarea mamei sale După moartea lui Cuza, doamna Elena a păstrat imobilul până în 1884, când, strâmtorată financiar, l-a vândut. Din 1913, clădirea a găzduit Şcoala secundară de fete "Mihail Kogălniceanu", în anii 1916-1918 a fost spital pentru răniţi şi a găzduit familii de refugiaţi. În 1921, casa a ajuns proprietatea lui Adolf Theitler, care a transformat-o în Hotel "Royal". De fapt, devenise casă de moravuri uşoare, care a funcționat până în 1932. Şansa imobilului a constituit-o înfiinţarea, în 1937, a Asociaţiei "Casa Cuza Vodă", care şi-a stabilit ca obiective cumpărarea lui, restaurarea şi înfiinţarea unui lăcaş de cultură. Salvată prin subscripţie publică şi reconstruită din temelii după vechile planuri, Casa "Cuza Vodă" şi-a deschis porţile pe 24 ianuarie 1939, devenind prima instituţie muzeală din Galaţi. viata-libera.ro
dcp100168 Posted January 22, 2024 Author Posted January 22, 2024 Muzeul ”Casa Cuza Vodă” a fost redeschis Pentru a marca 165 de ani de la Unirea Principatelor Române, Consiliul Județean Galați, prin Muzeul de Istorie „Paul Păltănea”, a redeschis, astăzi, porțile Muzeului „Casa Cuza Vodă”. „Mă bucur enorm că redeschidem Muzeul „Casa Cuza Vodă”, după un amplu proces de consolidare, restaurare și amenajare. Astfel, prima instituție muzeală din orașul nostru a redevenit o moștenire culturală pentru generațiile viitoare. În cadrul acestei ample investiții, au fost realizate lucrări de consolidare a fundaţiei monumentului istoric, au fost refăcute toate instalaţiile, s-a lucrat la amenajarea interioară și exterioară a clădirii, au fost achiziţionate vitrine şi panouri de expunere noi, s-a montat pardoseală din marmură, au fost instalate corpuri de iluminat, echipamente pentru climatizare și sistem de supraveghere”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. „Casa Cuza Vodă” a aparţinut părinţilor lui Alexandru Ioan Cuza, domnitor al Principatelor Unite, și a devenit primul muzeu înființat la Galați, pe 24 ianuarie 1939. Expoziția de bază organizată la Casa "Cuza Vodă prezintă personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi oraşul Galaţi din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și până în primele decenii ale secolului al XX-lea, ca centru comercial, economic şi cultural al României moderne. Valoarea investiției este de peste 4 milioane de lei. Comunicare CJ Galati
dcp100168 Posted January 22, 2024 Author Posted January 22, 2024 Muzeul "Casa Cuza Vodă" își redeschide porțile de Ziua Unirii Împlinirea a 165 de ani de la Unirea Principatelor este marcată în acest an, la Galați, printr-un eveniment de excepție. În urma unui amplu proiect de restaurare și consolidare derulat de Consiliul Județean (CJ) Galați a fost redeschis publicului Muzeul "Casa Cuza Vodă", una dintre cele mai prețioase moșteniri ale istoriei naționale și a Galațiului! Viața domnitorului Alexandru Ioan Cuza a fost strâns legată de Galați. Aici a fost casa părinților săi, aici a fost judecător și pârcălab de Covurlui, aici a fost unul dintre cele mai importante centre unioniste din țară. De la Galați, a plecat Cuza, în 1859, pentru a deveni domnitorul Principatelor Unite! Astăzi, când pășești în Muzeul "Casa Cuza Vodă", ai impresia că te întorci în timp, în epoca marilor făuritori ai unirii dintre Moldova și Țara Românească: Costache Negri, Mihail Kogălniceanu, Cocuța Conachi, Vasile Alecsandri și, desigur, Elena și Alexandru Ioan Cuza. "Ne bucurăm că am reușit să ducem la bun sfârșit acest proiect de restaurare și redare în circuitul muzeal a Casei Cuza Vodă. A fost un proiect care s-a întins pe o durată mai îndelungată, dat fiind faptul că vorbim despre o casă de patrimoniu, unde fiecare intervenție trebuie făcută cu mare atenție și cu obținerea unor avize speciale. Investițiile au fost de aproximativ patru milioane de lei, cu fonduri europene obținute prin Programul Operațional Regional. S-a consolidat fundația, s-a lucrat la tot ce înseamnă amenajarea interioară și exterioară a muzeului, s-au achiziționat inclusiv echipamentele ce permit expunerea și păstrarea pieselor muzeale în condiții optime", ne-a declarat președintele CJ Galați, Costel Fotea. Istoria acestui imobil a fost ea însăși una tumultoasă. Casa Cuza, în prima ei variantă, a fost ridicată în perioada 1829-1830 și aici a locuit Ioan Cuza, tatăl domnitorului. Ulterior, aici au locuit Elena și Alexandru Ioan Cuza. Decăderea imobilului a venit însă după schimbarea proprietarilor, în timpul și după Primul Război Mondial. Cea mai neagră perioadă a fost când, încăpută pe mâna unui negustor din Iași, imobilul a fost transformat în... casă de toleranță. Abia în 1937, la inițiativa Asociației "Casa Cuza Vodă", constituită de gălățeni inimoși, imobilul a fost răscumpărat prin subscripție publică, prin donații și contribuții ale autorităților locale și centrale. Astfel, casa părintească a lui Al.I. Cuza, salvată de la ruină, avea să devină în 1939 Muzeul "Casa Cuza Vodă". Aici au fost aduse exponate adunate prin grija directorului școlar Paul Pașa, dar și din colecțiile donate de V.A. Urechia. S-au adăugat ulterior și alte piese cu valoare deosebită, întregind pentru vizitatori istoria Micii Uniri. "Printre piesele de valoare expuse aici se numără, la parter, bunuri care i-au aparținut lui Mihail Kogălniceanu, precum biblioteca, tablouri și piese de mobilier. De asemenea, tot aici se reconstituie un ambient de început de secol XIX. Regăsim și artefacte ce au fost găsite în urma ultimelor săpături arheologice, realizate cu ocazia restaurării clădiri. La etaj, regăsim alte exponate care întregesc imaginea epocii în care s-a făurit Unirea. Avem obiecte personale ce au aparținut atât lui Al. Ioan Cuza, cât și Elenei Cuza, dar și alte piese interesante. De exemplu, este expus scaunul de pârcălab al lui Al. Ioan Cuza și piese de mobilier cu cifrul (monograma - n.r.) domnitorului. Aici putem vedea și mapa de diplomat a lui Costache Negri, dar și fracul lui Victor Place, eminent diplomat, consulul Franței în timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Nu în ultimul rând, aș aminti de publicațiile apărute imediat după numirea ca domn a lui Al.I. Cuza, care ne transpun în atmosfera acelei perioade", ne-a explicat directorul Muzeului de Istorie Galați, Cristian Căldăraru. Trebuie să mai amintim faptul că restaurarea Muzeului "Casa Cuza Vodă" face parte dintr-un program mai amplu al Consiliului Județean prin care se dorește punerea în valoare a moștenirii istorice și culturale a Galațiului. În prezent, se află în curs de restaurare Conacul lui Costache Negri de la Mânjina, iar recent a fost încheiat un parteneriat cu Academia Română pentru salvarea Conacului de la Țigănești, unde a locuit Costache Conachi, dar și Cocuța Conachi, care a avut un rol important în dejucarea unui complot prin care se urmărea zădărnicirea Unirii. Toate aceste obiective, alături de Biserica "Vovidenia" din Galați, unde este înmormântată Sultana Cuza, mama domnitorului Al.I. Cuza, sunt tot atâtea repere pe "Drumul Unirii", parcurs muzeal pe care CJ Galați dorește să-l pună în valoare.â Gălățenii dornici să viziteze Muzeul "Casa Cuza Vodă" o vor putea face gratuit, din 24 ianuarie, Ziua Unirii, până la sfârșitul acestei săptămâni. Ulterior, muzeul va fi deschis între orele 9.00 - 17.00 (program de iarnă), prețul biletului fiind de 1 leu pentru copii și 4 lei pentru adulți. viata-libera.ro
Recommended Posts
Create an account or sign in to comment
You need to be a member in order to leave a comment
Create an account
Sign up for a new account in our community. It's easy!
Register a new accountSign in
Already have an account? Sign in here.
Sign In Now