Jump to content

Cuca, comuna în care investiţiile ajung cu viteza melcului


dcp100168

Recommended Posts

Cuca, comuna în care investiţiile ajung cu viteza melcului

Un petic de pământ aşezat pe Podişul de Jos al Moldovei păstrează în sine o parte din istoria judeţului Galaţi. Mulţi domnitori s-au plimbat pe aici, lăsând în urmă legende, care sunt amintite şi astăzi cu mândrie de către localnici. Asta se întâmplă la Cuca, o comună din judeţul Galaţi, situată la aproximativ 40 de kilometri de oraş. Aici, sunt nenumărate contraste, ba chiar două lumi paralele. Una dintre acestea te trimite în trecut, mai ales dacă îţi rătăceşti privirea în valea fântânilor cu ciutură şi cumpănă. Cealaltă „lume”, însă, îţi aminteşte că eşti într-o comună a anilor 2016, dintr-un stat european unde, doar într-o măsură destul de mică, au început modernizările.

Intrarea în Cuca nu îţi trezeşte o mare curiozitate. Vezi, pe deoparte, un sat care se bucură de prezenţa unor străzi asfaltate şi a unui edificiu în construcţie, iar pe de altă parte, drumuri de ţară sau pietruite, în faţa cărora s-a spus de nenumărate ori: „Aşteptăm fonduri”. 

Satul fără centru

Un centru civic al comunei a fost greu să identificăm. Însuşi primarul Vlad Mihăiţă recunoaşte că acesta ar trebui amenajat, în cel mai scurt timp.

„Vrem să amenajăm centrul localităţii, pentru că la noi nu-ţi dai seama unde este acesta. Mi-aş dori să discut cu domnul prof. univ. Aurel Vlad, decan la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, şi, dacă va fi de acord, ne-ar face o deosebită plăcere să realizeze o lucrare pentru centrul comunei noastre”, a declarat primarul. Edilul a precizat că Aurel Vlad, personalitate de prim rang a artei româneşti contemporane, a copilărit o perioadă la Cuca.

Pentru a da cât de cât culoare satului Cuca, autorităţile locale au mobilizat beneficiarii venitului minim garantat, care au amenajat un parc la câţiva metri de sediul Primăriei. „Am făcut un parc aproape din nimic cu cei de la legea 416 şi s-a mai înfrumuseţat zona”, a precizat edilul. Totodată, primarul a completat că face o echipă bună cu cei care beneficiază de această lege: „Ei fac şi curăţenie, nu spun niciodată nu”.

Multe proiecte zac pe hârtie pentru că nu au finanţare

În agenda primarului sunt proiecte destul de ambiţioase, care, odată implementate, ar transforma Cuca într-o comună destul de atractivă. Totuşi, la multe dintre acestea munca nu a fost începută, motivul fiind „lipsa banilor”. Spre exemplu, în luna februarie a anului trecut, în cadrul unui interviu pentru „Viaţa liberă”, edilul susţinea că are şi un proiect de un milion de euro, pentru construirea unei turbine eoliene. Totuşi, spre dezamăgirea localnicilor, nici în luna august a anului 2016, nu s-a mişcat nimic. „Mai avem un proiect depus pentru o eoliană de 200 de kilowaţi, care să ne asigure energia electrică pentru alimentarea cu apă, iluminatul public, încălzirea tuturor instituţiilor publice. Din păcate, nu s-a dat drumul la liniile de finanţare”, a precizat primarul.

„Nicio perspectivă pentru instalarea reţelelor de gaze”

În ceea ce priveşte instalarea unui sistem de reţele de gaze, edilul a afirmat că nu a fost identificată nicio soluţie în acest sens. „Gaze nu avem şi nu există nici perspectivă. Au fost făcute nişte master planuri în care noi nu am fost prinşi. Probabil, vom face şi noi nişte demersuri, pentru a putea trage gaze şi în comuna Cuca”, ne-a spus Vlad Mihăiţă. În lista de proiecte a Primăriei se numără şi o strategie de eficienţă energetică, care presupune anveloparea instituţiilor locale.

Reabilitarea Centrului Cultural şi a unui târg

În ziua în care am vizitat comuna, uşile Centrului Cultural, care se află în curs de reabilitare, erau larg deschise, însă nu am zărit niciun muncitor în zonă. În schimb, ni s-a precizat că lucrările sunt în plină desfăşurare, iar oamenii de la Cuca vor avea un loc unde să participe diferite activităţi culturale. „Lucrăm în acest moment la Căminul Cultural. Mi-aş dori să facem o cameră pentru pensionari, unde ei să se întâlnească, să discute. De asemenea, am vrea să achiziţionăm nişte costume populare pentru copii, să organizăm diferite activităţi pentru ei”, a menţionat edilul.

Localitatea Cuca este prinsă şi într-un Grup de Acţiune Locală (GAL), care va aduce comunei anumite beneficii. „Urmează să primim, prin acest GAL, până la sfârşitul anului, câte 100 de euro pentru fiecare locuitor. Astfel, prin intermediul unui proiect vom amenaja târgul cu tradiţii. Aici se vor desface produsele agricole, vor fi haine, încălţăminte, brânzeturi, peşte”, a menţionat Vlad Mihăiţă.

Sediul Primăriei, trecut prin tumultul istoriei

Primăria de la Cuca a fost construită în perioada interbelică, mai exact, în anul 1920. Pare neîncăpătoare pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în interior. Deşi nu a fost modernizată, se vede că a făcut faţă istoriei unui secol. „Am în plan construcţia unui sediu nou pentru Primărie. Avem o parte din bani, din bugetul pentru anul acesta, dar, probabil, vom lua şi din bugetul pentru anul viitor. Această clădire este din anul 1920 şi nu are nicio crăpătură. Nu vreau să o demolăm, deşi este destul de veche. Mi-aş dori să facem aici un muzeu al satului”, a menţionat primarul.

Pericolul unui dezastru repetat

Inundaţiile devastatoare din anul 2013 de la Cuca au îngrozit întreg judeţul Galaţi. Trei persoane decedate, opt case inundate, 14 persoane salvate, 87 de persoane evacuate, o casă distrusă, 15 curţi şi grădini inundate, două instituţii publice inundate, două poduri distruse, 10 kilometri de drum sătesc afectat, 10 hectare teren arabil şi 10 hectare de păşune inundate a fost bilanţul furiei care s-a abătut la mijlocul lunii septembrie 2013 peste Cuca. Autorităţile locale, dar şi sătenii susţin că o nouă viitură se poate repeta oricând, iar pierderile pot fi şi mai mari.

„Valea satului este expusă la inundaţii. În 2013, la mine în casă, apa a fost de un metru şi jumătate. Pentru a rezolva această problemă nu am avut foarte mulţi bani. N-am găsit pe nimeni care să ne sprijine pentru ca noi să construim un baraj de protecţie, prin care să regularizăm cursul pârâului Lozova. Cu o gândire inginerească, se poate realiza acest baraj. Terenul unde vrem să-l facem nu este în totalitate al nostru, dar am putea muta câţiva cetăţeni de acolo. Pentru mine, este de o mare importanţă barajul respectiv. Astfel, noi am proteja localitatea pentru 500 de ani. Important este să găsim şi o linie de finanţare”, a punctat edilul. Acum, peste pârâul Lozova sunt patru podeţe, două poduri şi două pasarele.

Infrastructura, principala nevoie a oamenilor

Puţini tineri ar rămâne într-un sat în care drumurile arată jalnic, nu există un sistem de canalizare sau apă potabilă. Din păcate, lipsa acestor beneficii, fireşti pentru anul în care trăim, îi determină pe tinerii din comunele gălăţene să fugă cât mai departe. 

La Cuca, proiectele autorităţilor locale arată că a început cu paşi destul de mici modernizarea. „Alimentarea cu apă deserveşte, în acest moment, aproximativ 82 la sută din populaţie. Avem un proiect în desfăşurare de extindere a reţelei de canalizare şi a reţelei de apă potabilă, precum şi forarea unui puţ de adâncime. Ne propunem să construim şi un bazin de tampon, unde să depozităm apa şi să o distribuim către populaţie”, a declarat Vlad Mihăiţă.

În ceea ce priveşte starea drumurilor, oamenii afirmă că aceasta este cea mai mare problemă. Dacă o parte a drumurilor din sat este asfaltată, oamenii care locuiesc în vale încă nu se pot bucura de acest lucru. „Va fi implementat un proiect cu fonduri europene pentru modernizarea unor drumuri locale de patru kilometri şi 250 de metri. Aşteptăm finanţarea. Am mai avut un proiect de modernizare a drumurilor locale şi s-au asfaltat, până în acest moment, cinci kilometri, dar încă nu este finalizat. Acum, lucrăm la trotuare pietonale, în lungime de 3.600 de metri. Avem nouă kilometri de drum pietruit, cinci kilometri de drum asfaltat. Totodată, o suprafaţă de cinci kilometri de drum extravilan a fost asfaltată”, a menţionat edilul.

Străzile duc dorul copiilor

Potrivit recensământului din anul 2011, în comuna Cuca, ce are în componenţă doar satul Cuca, sunt 2.150 de oameni. La cele două şcoli şi la grădiniţă sunt înscrişi peste 220 de copiii. Numărul acestora este în descreştere, motiv pentru care, reprezentanţii instituţiilor publice trag un semnal de alarmă.

„Vrem să aducem tinerii la Cuca, să-i revedem pe străzile noastre. Pe timpul când eram noi copii, săream gardul la vecini, pentru a gusta din mere şi pere. Acum, însă, nu mai are cine să sară gardul. Sper să reuşim să oferim şi mai multe locuri de muncă. În avantajul nostru este şi poziţia geografică, suntem aproape de oraş şi tinerii pot face naveta. Spre bucuria mea, de vreo trei ani, tinerii care au plecat din sat s-au întors şi încep acum să-şi construiască case. Unii dintre ei spun că nu mai vor să plece, au obosit în străinătate. Eu simt că în zece ani nu vor mai fi case de vânzare în comuna noastră, chiar dacă sunt singurul care crede asta”, ne-a mărturisit primarul.

Pe unele uliţe sunt case abandonate, semn că, aici, totuşi, nimeni nu are de gând să se întoarcă. „Cei care sunt interesaţi ar putea să cumpere case în satul nostru. Vrem să achiziţionăm şi noi câteva case, apoi să aducem câteva familii cu mai mulţi copii, pentru a creşte natalitatea în localitate”, a completat Vlad Mihăiţă.

„Vreau o colaborare cu şcoala”

Referitor la situaţia de la şcoli şi grădiniţă, primarul ne-a spus că are "nemulţumiri”, întrucât sunt tot mai puţini copii. „La Şcoala Gimnazială „Sfântul Gheorghe” am amenajat terenul de fotbal, am făcut câteva reparaţii, am realizat alei pietonale şi de acces în curtea şcolii. Din păcate, profesorii fac naveta şi nu mai există acelaşi interes ca altă dată. Vizavi de şcoală, aş vrea să am o colaborare. Mi-aş dori ca directorul şcolii să vină săptămânal sau lunar la mine să-mi spună ce ar vrea să se facă”, a menţionat edilul.

Inginerul care i-a scos pe oamenii de la Cuca din şomaj

Cel mai mare angajator de la Cuca este Societatea Agricolă „Petru Rareş”. Pe lângă faptul că are o istorie interesantă, angajaţii de aici par încântaţi de ceea ce fac. Însuşi inginerul care o conduce, Gheorghe Negrea, susţine că „hotărăsc să plece doar când ajung la pensie”.

„Prin asocierea proprietarilor de pământ ne desfăşurăm activitatea, începând cu anul 1991, pe aproximativ 2.500 de hectare. Am început cu o suprafaţă mai mică de 2.000 de hectare. Astăzi, avem 53 de angajaţi, toţi din Cuca, începând de la personalul administrativ, până la meseriaşi. Când am început activitatea, numărul angajaţilor era mai mic. Eu îi luasem, atunci, pe cei care erau în şomaj şi i-am pus la treabă. Ne desfăşurăm activitatea cu 17 tractoare de diferite mărci, precum şi cu toate utilajele care ne sunt necesare. Anul trecut, am cultivat grâu pe 1.170 de hectare, rapiţă pe 340 de hectare, floarea soarelui pe 475, porumb pe 205 şi, în rest, cultivăm mazăre, orz, etc. Comunicăm cu oamenii şi, în dependenţă de nevoile lor, acţionăm şi noi”, ne-a spus inginerul.

De la Gheorghe Negrea am aflat de ce a hotărât să pună societăţii sale numele unui domn al Moldovei. „Mi-a povestit un profesor de limba română că pe aici era traseul lui Petru Rareş, când făcea negoţ cu peşte în nordul Moldovei. Se spune că ar fi înnoptat şi la Cuca o dată, unde şi-a uitat căciula care se numea "cucă domnească”, ne-a povestit inginerul. Gheorghe Negrea susţine că oamenii de la Cuca sunt foarte harnici, motiv pentru care a reuşit să lucreze alături de ei mai bine de două decenii.

Crâmpeie din viaţa comunei, în patru cărţi

Multe personalităţi ale judeţului nostru au pornit de la Cuca şi încearcă să întărească afirmaţia „veşnicia s-a născut la sat”. Viaţa comunei apare şi în patru cărţi, semnate de autori cu care localnicii se mândresc. Ultimele două cărţi au fost lansate în anul 2014 şi sunt scrise de Gheorghe Enciu şi Nică Lupu.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 10 months later...

La Cuca, perspectivele au rămas cât nuca

Cuca, o comună din judeţul Galaţi, situată la aproximativ 40 de kilometri de oraş, pare, la prima vedere, una îngrijită, modernizată şi cu străzi asfaltate şi bine puse la punct. Realitatea este însă cu totul alta.

În cadrul vizitei noastre am dorit să aflăm mai multe despre comună chiar de la primarul acesteia, Vlad Mihăiţă, însă acesta a refuzat să discute cu noi, preferând să nu ofere nicio declaraţie despre localitatea pe care o conduce.

Localitate de altfel măricică, însă cu o populaţie în continuă scădere, la recensământul din 2011 înregistrând doar 2.150 de persoane. Această scădere resimţindu-se şi la singura şcoală din sat, unde sunt înscrişi doar 208 elevi.

Dacă te abaţi de la drumul principal care străbate satul, problemele şi nemulţumirile încep să apară ca ciupercile după ploaie. Cea mai gravă situaţie este cea a drumurilor, multe dintre ele ajungând să fie impracticabile din cauta inundaţiilor repetate, dar şi a ploilor. Locuitorii sunt supăraţi că, în cei doi ani de mandat, primarul a promis că repară şi întreţine drumurile însă acest lucru nu s-a întâmplat. Aceştia mai spun că edilul ar fi făcut o vizită sau două pe uliţele mai puţin circulate unde noroaiele şi apa le ajung oamenilor în case, însă nu a făcut nimic pentru cei de acolo. Ba mai mult, acesta ar fi redirecţionat cursul unui pârâu din zonă pentru a construi un podeţ, lucru care a dus la inundarea străzilor învecinate.

Pe lângă drumuri, sătenii se mai plâng şi că acolo unde există şanţuri acestea sunt pline de apă murdară de la casele din apropiere deoarece nu există fose septice. Tot aceştia au mai spus că primăria nici nu îşi dă interesul să cureţe şanţurile, astfel că, în cazul unei ploi, apa va ajunge pe stradă.

Reţelele de gaze sunt un alt subiect dureros pentru cei din Cuca, aceştia sperând de ani buni că vor avea parte de aşa ceva. Din păcate, primăria nu are încă un astfel de plan.

O altă problemă care ne-a fost adusă în atenţie este cea a fântânilor care nu mai sunt folosite, dar nici acoperite corespunzător. În locul de unde obişnuia să se aprovizioneze tot satul sunt peste 15 fântâni cu cumpănă, însă din toate doar două ar mai avea apă potabilă, pe care oamenii nu mai riscă să o bea, mai ales de când au apă curentă. Pe lângă asta, multe dintre ele sunt foarte joase şi descoperite, astfel că un copil neatent, ori chiar un adult poate cădea în ele. O localnică care are casa chiar lângă ele ne-a spus că primarul, deşi locuieşte la câteva minute de ele, nu le dă importanţă, neexistând niciun plan măcar pentru acoperire a lor. 

Şcoala, fără psiholog şi calculatoare noi

La Şcoala Gimnazială "Sfântu Gheorghe", singura din comună, situaţia nu e tocmai roz. Ajunşi la faţa locului, am stat de vorbă cu directorul instituţiei, Angelica Haralambie, care ne-a povestit despre şcoală, dar şi despre necesităţile pe care instituţia de învăţământ le are. Astfel că problemele care aşteaptă încă rezolvare sunt achiziţionarea de calculatoare noi pentru ca elevii să le poată folosi la orele de informatică, dar şi suplimentarea numărului de materiale didactice. Cât despre dotări, şcoala dispune de un teren de sport, însă nu şi de o sală, astfel că, iarna, orele de educaţie fizică se desfăşoară în clase. Doamna director a ţinut să mai puncteze şi faptul că deşi în prezent şcoala are 16 cadre didactice, acestea fac cu greu faţă deoarece mai profesează şi la o altă unitate şcolară. Numărul elevilor este în scădere, anul acesta fiind doar 208 înscrişi, incluzând grădiniţa.
O altă problemă cu care se confruntă instituţia e lipsa unui psiholog şcolar care să îi consilieze pe elevi. Conform spuselor doamnei director, prezenţa acestuia e necesară deoarece în Cuca se află foarte mulţi copii luaţi în plasament care ar avea nevoie de consiliere specială. 

Drumuri stricate şi inundabile

Dacă eşti doar în trece prin comuna Cuca nu vei vedea decât drumul principal, care e frumos şi asfaltat. Însă, dacă te avânţi în sat, realitatea e cu totul alta. Multe alei şi drumuri se aseamănă cu albia unui râu nefiind nicidecum practicabile. Am stat de vorbă cu câţiva oameni care au curţile în zonele afectate. L.I., o femeie de 63 de ani, ne-a spus că primarul a tot promis că va face drumul însă nu s-a concretizat nimic deşi acesta se află deja la al doilea mandat. Aceasta a mai spus că ori de câte ori sunt inundaţii apa îi intră în curte. Vecinii doamnei s-au plâns şi ei de starea precară a drumului, spunând că primarul ar fi venit o singură dată în zonă, însă nu a făcut mare lucru. Acesta ar fi turnat nişte pietriş însă asta nu a ajutat cu nimic. Întrebaţi ce fac în caz de urgenţă medicală, oamenii ne-au răspuns că ambulanţa oricum nu intră pe poteca unde stau ei ci se opreşte pe o stradă apropiată care e pietruită, aşa că singura soluţie e fie să meargă, fie să folosească maşinile personale, dacă au.  Aceştia au făcut nenumărate sesizări către primărie care le-a spus că problema va fi rezolvată însă nu se ştie când.

Satul fără canalizare şi fose septice

Una dintre primele plângeri ale locuitorilor din Cuca a fost cea legată de lipsa canalizărilor. Cu toate că s-au făcut nenumărate sesizări la Primărie nu s-a obţinut niciun răspuns. Autorităţile continuă să ignore problema canalizării în condiţiile în care Cuca e una dintre primele comune din judeţ afectate de inundaţii. Pe lângă asta, oamenii s-au mai plâns şi de faptul că acolo unde există şanţuri bălteşte o apă murdară, apă care provine de la curţile alăturate care nu au construite fose.

Dispensarul din sat, atacat de mucegai și indiferență

La Dispensarul din sat, prima dată te loveşti de mirosul greu de mucegai şi mai apoi de sala de aşteptare pe ale cărei scaune ţie frică să te aşezi. Aerul înecăcios, canapelele murdare, resturile de mâncare şi cojile de seminţe fac parte din decorul dispensarului din Cuca. Am sperat că vom găsi acolo un medic care să ne vorbească despre situaţia mai mult decât precară în care se află instituţia medicală, însă singurele disponibile au fost două asistente care au fost sărace în informaţii. Acestea ne-au spus că sătenii beneficiază de consultaţii periodice, de vaccinuri antirujeolă, dar şi de vizite la domiciliu atunci când e cazul.
Întrebate de mizeria care domneşte în sala de aşteptare acestea au spus că există cineva care face curat periodic. Cât despre medici, aceştia sunt prezenţi la cabinete doar o dată sau de două ori pe săptămână şi, dacă există un caz pe care aceştia nu-l pot trata ori dacă ei sunt absenţi, atunci bolnavul este trimis direct la Galaţi pentru investigaţii. Despre naşteri nu mai poate fi vorba de câţiva ani buni, gravidele fiind nevoite să cheme ambulanţa ori să folosească maşina personală pentru a ajunge la cel mai apropiat spital. Asistentele ne-au spus că naşterile la dispensar erau posibile înainte de '89, atunci când aveau toate facilităţile care să permită așa ceva.
Dispensarul aparţine de Primăria Cuca, însă aceasta nu şi-a asumat niciun fel de responsabilitate, clădirea, dar şi interiorul ei, fiind insalubre. Nu este de mirare deci că mulţi săteni evită să se ducă la medic acolo, preferând să facă drumul până la Galaţi. Locuitorii sunt revoltaţi de ceea ce se întâmplă cu dispensarul şi spun că situaţia se prezintă aşa de ani buni. S.M de 62 de ani ne-a spus că nu a mai văzut un doctor acolo din toamna trecută când, din cauza unei gripe, a fost nevoită să se prezinte la cabinet.  Din păcate, vârstnicii sunt cei care resimt cel mai acut această problemă. Neavând posibilitatea de a se deplasa pe distanţe mari, dispensarul rămâne pentru ei singurul loc de unde pot primi îngriji medicale.

Doctorul de familie este director adjunct la Protecţia Copilului

În Cuca, la dispensarul din sat există un medic de familie şi un stomatolog. În teorie, aceştia au un program bine stabilit când ar trebui să primească pacienţi. În practică însă, lucrurile stau cu totul altfel. Sătenii ne-au spus că nu mai ţin minte de când nu l-au mai văzut pe medicul stomatolog şi că oricum atunci când există o problemă marea majoritate se duce la Galaţi să o rezolve. Singurii dezavantajaţi sunt cei fără maşină personală sau vârstnicii, pentru care ar fi fost bine ca programul care stă scris pe uşa cabinetului să se respecte. Conform acestuia, dentistul ar trebui să fie disponibil pentru consultaţii joia de la ora 9,00 la 12,00 după amiaza, însă acesta, spun oamenii, nu se prezintă la locul de muncă.

Cât despre medicul de familie, Ciprian Groza, acesta, spun oamenii, nu vine deloc la cabinet, în ciuda faptului că ar trebui să fie prezent măcar o dată pe săptămână. Contactat de noi, dr. Groza a declarat că vine la cabinetul din Cuca după orele 16,00 (întrucât deţine funcţia de director adjunct al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului), atunci când are programate consultaţii. 

Fără farmacie în sat

O problemă care pare că nu îşi va găsi rezolvare este lipsa unei farmacii. Mai mulţi oameni din sat ne-au spus că există una, însă programul e doar de la 9,00 la 14,00, iar medicamentele se pot obţine doar prin comandă, astfel că, dacă locuitorii au nevoie urgentă de pastile, sunt nevoiţi să facă un drum până la Galaţi. Două doamne, aflate în vizită la părinţi, ne-au spus revoltate că şi-ar dori ca primăria să remedieze situaţia.

Poliţia, de negăsit, dar îşi face treaba

Ia-i de unde nu-s! La sediul Poliţiei din sat nu era niciun agent atunci când am ajuns noi. Un sătean ne-a spus că ar exista trei agenţi care să asigure protecţia locuitorilor din Cuca însă numărul lor rămâne un mister, la fel ca şi activitatea acestora. De la Primărie nu am putut afla informaţii suplimentare deoarece primarul Vlad Mihăiţă a refuzat categoric orice dialog cu noi care ne-ar fi putut lămuri asupra situaţiei. Întrebaţi totuşi dacă sunt mulţumiţi de Poliţie, oamenii din zonă ne-au spus că da, fiindcă nu sunt incidente.

Risc de împotmolire pe drumurile din sat

Din cauza inundaţiilor care lovesc în fiecare an comuna Cuca, multe dintre drumuri au devenit adevărate capcane. Sătenii ne-au spus că nu o dată s-a întâmplat ca maşinile, căruţele sau tractoarele să rămână împotmolite în drumurile care, la o primă vedere, păreau practicabile. O doamnă care locuia într-o astfel de zonă ne-a spus că aproape zilnic se întâmplă ca ceva să rămână blocat în nămolul care se formează după ploi.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

La Cuca, modernizările nu s-au făcut chiar cât... nuca

Legenda spune că Petru Rareş, în drumurile sale, când făcea negoţ cu peşte, a poposit în zona unde astăzi este comuna Cuca, locuri acoperite cu păduri seculare. La un popas făcut în pădurea situată la nord de comună şi care poartă numele de Rareş şi în prezent, şi-ar fi pierdut cuca (căciula) domnească, de unde, se pare, şi denumirea satului ce dăinuie până astăzi.

Între timp, revenind în zilele noastre, după două mandate de edil-șef obținute din partea UNPR, actualul primar din Cuca, Mihăiță Vlad, a trecut la PSD, a câștigat al treilea mandat și are o preocupare legată de modernizarea drumurilor comunale. "În 2020, am finalizat modernizarea unei rețele de drumuri de interes local cu 5,71 milioane de lei, iar în acest an am făcut recepția finală la modernizarea altor 5,5 kilometri de drumuri, în valoare de 5,72 milioane de lei, ambele lucrări fiind realizate prin PNDL. Prin AFIR am reabilitat și strada Valea Adâncă. A fost o lucrare în valoare de 541.000 de lei, la care am contribuit și din bugetul local. În proiect, avem reabilitarea altor zece kilometri de drumuri", a precizat acesta, la ultima noastră vizită în comună.
O altă realizare notabilă o reprezintă înființarea sistemului de canalizare și lagună biologică, o altă investiție făcută prin PNDL, cu o valoare de 5,73 milioane de lei. "Laguna, cu o suprafață de 35 de ari, a fost necesară pentru că Apele Române nu permit deversarea într-un pârâu ce nu are debit permanent. În plus, la acestea trebuie să adăugăm și construirea stației de epurare cu fonduri din bugetul local", a adăugat Mihăiță Vlad.
În zona proiectelor finalizate, edilul-șef din Cuca a menționat și modernizarea trotuarelor, la un cost de 484.000 de lei, cu recepția finală a lucrărilor în 2020, dar și extinderea rețelei de alimentare cu apă în zona Satul Nou (o investiție de 1,78 milioane de lei), tot prin PNDL. "Orice cetățean are acces la apă curentă, doar 30-40 persoane nu au, cele care nu au dorit", a mai spus Mihăiță Vlad.
Pe lista lucrurilor făcute se mai află sistemul de iluminat public, modernizarea dispensarului uman, amenajarea grupurilor sanitare de la Școala "Sf. Gheorghe", dar și cele șapte poduri și podețe de pe valea Lozoviței, pe tot cursul pârâului.

Primarul are speranțe legate și de branșarea comunei la gaze. "În decembrie anul trecut, împreună cu vecinii de la Rediu și Suhurlui, am depus o cerere de finanțare de aproape 55 milioane de lei pe POIM. Se pare că și prin PNRR vor fi fonduri și sper să se facă. Așa am putea atrage oameni și din alte zone, să-și facă măcar case de vacanță, pentru că am avea toate utilitățile", a conchis Mihăiță Vlad.

Dig, piață, eficiență energetică și noul sediu al primăriei

"În 2013, la inundații, am avut personal apă în casă de 1,2 metri, practic în curte era de 2,2 metri. Au fost inundate 126 de case și nu doar gospodăriile. Ulterior, am regularizat albia pârâului şi în plus am făcut o decolmatare. Am în plan un dig de apărare. Nu există linie de finanțare, dar trebuie trecut terenul în proprietatea UAT. Am discutat la Prefectură pentru o derogare pentru ca terenul să intre la primărie", ne-a prezentat primarul din Cuca un proiect asupra căruia are deja o viziune. "Digul poate fi făcut, iar în Franța am văzut o chestiune foarte simplă: un baraj de pământ de vreo zece metri, iar în interiorul acestuia au fost plantați copaci, existând și o mică ecluză, atât de simplu și de ingenios", descrie Mihăiță Vlad.
Alte investiții avute în vedere în comună se referă la amenajarea unei piețe, în valoare de aproape 4,6 milioane de lei. Există, în acest sens, studiu de fezabilitate, dar și cerere depusă la CNI, unde se află pe lista-sinteză. Vor fi deschise alte linii de finanțare pe AFIR și proiectul merge pe ambele variante. De asemenea, se dorește creșterea eficienței energetice la Școala "Sf. Gheorghe" prin POR, în valoare de 1,77 milioane de lei, investiție ce prevede energie fotovoltaică, dar și pompă de căldură aer-aer. Similar, există un proiect și pentru grădiniță, în valoare de 1,66 milioane de lei.
În paralel, trebuie continuate lucrările la noul sediu al Primăriei, la roșu, existând cerere de finanțare la CNI. Ulterior rezilierii contractului actual și recontractării, suma necesară pentru finalizare ar fi de circa un milion de lei, ne-a precizat edilul-șef din Cuca.

Colectare selectivă și parc industrial

Comuna Cuca a depus la AFIR un proiect în valoare de 25.000 de euro pentru achiziția și montarea unui sistem supraveghere video cu 25 de camere de luat vederi, în special la platformele de gunoi. "Vrem să avem o relație specială cu cei care aruncă la întâmplare. Este nevoie de reciclare selectivă, dar trebuie create omului condiții și, poate, după finalizarea SMID, vom vedea pași înainte în materie de colectare a gunoiului menajer", explică primarul Mihăiță Vlad.
De doi ani și jumătate, distribuția apei a fost predată la Apă Canal SA. "Ei gestionează mai bine, au specialiști și la fel va fi și cu canalizarea. Eu cred că, pe timp de vară, un cost de o sută de lei pe lună cu apa nu poate fi mult", a precizat edilul-șef din Cuca.
Pe de altă parte, în condițiile reducerii numărului asistaților sociali la doar 17 persoane, marea majoritate cu diferite dizabilități, dar și cu o specializare exclusivă în zona agricolă, Mihăiță Vlad se gândește și la crearea unui mic parc industrial, la marginea comunei. "Sunt fonduri pentru așa ceva și poate se mai întorc și tinerii în comună, în special cei care lucrează la Galați, pentru că e nevoie de sânge proaspăt", ne-a mai declarat acesta.

Trei partide în consiliul local

Consiliul local din Cuca este compus din cinci social-democrați, cinci liberali, dar și un al unsprezecelea consilier din partea Pro România, ce poate înclina balanța votului în chestiunile sensibile. Cu toate acestea, recent, a trecut fără probleme o hotărâre privind extinderea rețelei de canalizare în toată comuna. În plus, la CNI a fost depusă și o solicitare privind realizarea unui parc cu o suprafață de 1,5 hectare. Aici ar urma să se regăsească un teren de sport, dar și un lac de agrement. "În spațiul respectiv, am plantat copaci mai demult, mai exact în tinerețe", conchide Mihăiță Vlad, privind în trecut, dar și către viitor.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Locul unic în România pe care nu trebuie să-l ratezi: așezarea pe care o s-o ții minte toată viața

În mijlocul satului Cuca (Galați), într-un peisaj mirific, pot fi admirate 15 fântâni cu cumpănă și ciutură, vechi de peste 150 de ani, care sunt funcționale și în ziua de azi.

La 40 de kilometri de orașul Galați, în mijlocul comunei Cuca, într-o vale, pot fi văzute într-un singur loc, 15 fântâni cu cumpănă și ciutură, tradiționale. Din acest loc, obișnuia să se aprovizioneze toți localnicii, fiind construite în urmă cu peste 150 de ani. Oamenii veneau din tot satul cu noaptea în cap și stăteau la rând şi luau apă pentru băut, dar și pentru animale, conform Adevarul.

„Este un ansamblu de fântâni cu cumpănă de unde tot satul se alimenta înainte ca localitatea să fie conectată la rețeaua de apă. În toată comuna Cuca nu era apă, iar acolo sătenii au găsit un cuibar de apă. Aceste fântâni reprezintă mândria satului. Chiar eu am construit una”, spune primarul comunei Cuca, Mihăiță Vlad.

Potrivit unei documentări realizate de reprezentanții Primăriei Cuca, în localitate au fost săpate 18 fântâni, trei dintre ele au fost, însă, astupate deoarece au rămas fara apă.

„Fântânile existau când eu eram mic. Sunt multe zone în sat unde nu se găsește apă nici la adâncimi de 40 metri. Oamenii veneau să ia apă cu două găleți și cu cobilița (colghiță). <Se glodea fântâna>, expresie populară locală”, povestește un bătrân al satului.

Tot de la oamenii satului aflăm că, atunci când în jurul unei fântâni se făcea prea mult noroi, cineva de la Primărie venea și ridica cumpăna.  „Astfel cine venea primul să ia apă, era obligat să aducă o căruță cu nisip pe care să o împrăștie în jurul fântânii. Vara animalele erau date la cârd. Iarna fiecare venea, zilnic, cu animalele mari la fântână, să le adape”, spun oamenii.

Existau și trei fântâni pentru oi

„La fântâna oilor veneau doar turmele de oi. Calul, vaca, boul nu beau apă după oaie, dar oaia bea după celelalte animale. O altă fântână este cea a <cucului> din documente secolele XV și XVI. Aici s-au așezat primii mocani veniți de peste munți, din zona Brețcu (jud. Covasna) în urma actului dat de Petru Rareș”, se arată în poveștile adunate de reprezentanții Primăriei.

În prezent, localitatea Cuca are rețea de apă potabilă, iar fântânile sunt folosite de localnici doar pentru a adăpa animalele sau la udatul grădinilor, conform sursei citate „Chiar dacă fântânile nu mai sunt folosite așa mult, noi le tratăm, le curățăm și îngrijim. Apa este bună de băut. Noi cu această apă ne-am făcut mari”, spune primarul.

Fiecare fântână cu cumpănă poartă numele celui care a construit-o. Printre ctitorii lor amintim pe Ion Nedelcu zis și Cucuvea, moș Gheorghe Cărpalău, Gheorghe Nedelcu (Desu), Mihăiță Vlad (actualul primar), Nică Arghir, Costache Șotrocan, exista la începutul anilor 1950.

Pentru a le conserva și reabilita, Primăria Cuca a început demersurile pentru a le clasa ca obiecte de patrimoniu. „Sunt fântâni foarte vechi, tradiționale, și dorim le clasăm ca obiecte de patrimoniu. Ulterior, să accesăm fonduri pentru reabilitarea lor și punerea în valoare”, a încheiat primarul comunei Cuca.

Din documentele Primăriei aflăm că denumirea de „Fântâna lui Cucu” este atestată abia pe la mijlocul secolul al XV-lea prin cartea de cancelarie dată de domnitorul Moldovei Petru al II-lea la 15 iulie 1448, când acesta dă şi întăreşte lui Cernat Ploscaru şi fratelui său Ştefu mai multe sate, între care şi Fântâna Cucului – care s-a dovedit de către istorici a fi comuna Cuca de astăzi. „În legătură cu numele de Fântâna lui Cucu au circulat mai multe legende populare. Una din ele povesteşte că numele de Cuca vine de la căciula domnească care se numea cucă. Se spune ca Petru al Răreşoaiei în drumurile sale, când făcea negoţ cu peşte, a poposit prin aceste locuri care erau acoperite cu păduri seculare. La un popas făcut în pădurea situată la nord de localitatea noastră şi care poartă numele de Rareş şi astăzi, şi-ar fi pierdut cuca domnească, de unde şi-a luat denumirea satul care dăinuie până astăzi”, se arată pe site-ul instituției.

playtech.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.