Explozie imobiliară la Braniştea, fără canalizare şi fără drumuri

[dcp100168]

Explozie imobiliară la Braniştea, fără canalizare şi fără drumuri

• După Şendreni, Vânători şi alte comune apropiate Galaţiului, care în ultimii ani s-au "închis" ca efect al "migraţiei", Braniştea se îndreaptă cu paşi siguri spre acelaşi rezultat
• Autorităţile se străduiesc să asigure măcar un minim de utilităţi şi promit că, în viitor, traiul în noile cartiere va fi apropiat de cel de la oraş

Braniştea, cu cele două sate componente, Traian şi Vasile Alecsandri, a devenit rapid un pol preferat de gălăţeni pentru construirea de case aşa-zis "de vacanţă". Apropierea de Galaţi, dar şi vecinătatea cu Şendreniul, comuna „pionier” la capitolul expansiune imobiliară, a atârnat infinit mai greu decât lipsa utilităţilor pentru cei care au vrut neapărat un loc la ţară, o casă în care să-şi petreacă timpul liber sau unde să se retragă după pensionare. Şi argumentele au fost atât de puternice încât autorităţile locale au izbutit ca, în doar câţiva ani, să acorde peste 160 de locuri de casă, pe o suprafaţă totală de circa şapte hectare, în momentul de faţă localitatea Braniştea şi satul vecin, Traian, fiind declarate, oficial, "închise".

Cartiere ridicate pe repede-nainte

În noile cartiere din Braniştea nu sunt nici drumuri asfaltate, reţeaua electrică este funcţională deocamdată doar parţial, nu este canalizare, nici reţea de alimentare cu gaze. Cel puţin, ultimele utilităţi nu există în toată comuna, iar în ceea ce priveşte drumurile acoperite cu zgură, aceasta este regula în toată unitatea administrativ teritorială, tocmai din cauza lipsei sistemului de canalizare. "Trebuie să le facem pe rând", le transmite primarul mai cu seamă noilor proprietari, care, în ciuda lipsurilor, au dat zor cu proiectele şi cu lucrările, ridicându-şi vile pe fostele terenuri virane de la marginea comunei. Când va veni curentul şi canalizarea? Curând, ne asigură edilul, care preconizează că, în următoarele săptămâni, brăniştenii din noile cartiere vor putea să aprindă lumina în case.

"A fost greu cu proiectul pentru reţeaua electrică, am avut numeroase amânări. Abia acum am reuşit să finalizăm lucrarea, vrem să o punem sub tensiune, pentru că vine sezonul rece şi oamenii au nevoie de curent. Stau de atâta timp, dar de vină este procedura cu Electrica, care este foarte greoaie. Acum au început să ceară dosare separat de branşare, separat de utilizare. Pentru fiecare dosar trebuie să eliberăm certificat de urbanism. Trebuie să dăm hotărâre de consiliu local, dacă se fac branşamentele în afara proprietăţilor. E foarte greoi. Am decis în Consiliul Local să predăm întreaga lucrare către Electrica, în comodat şi gratuit, nu ne recuperăm niciun ban. Astea sunt condiţiile la ei, dar au monopol şi nu avem ce face", explică Marian Adamache, primarul comunei Braniştea.

Dacă în privinţa energiei electrice, visele sunt foarte aproape de îndeplinire, dezideratul de a avea canalizare este unul încă ţinut în cutiuţa cu dorinţe. Brăniştenii vor avea canalizare, renunţând la fosele septice sau la WC-urile din fundul curţii, în următorii ani, dar va trece ceva timp până când conductele vor ajunge la porţile şi în curţile oamenilor.

"Preconizăm ca în etapa 2017-2020 să finalizăm investiţiile, să dăm drumul la lucrări. Acum nu avem deloc canalizare. Noi o să avem o cotă de cofinanţare la investiţia respectivă, dar va fi prin Apă Canal, pentru că este operator unic, i-am predat instalaţia de apă. În jur de 85-90 la sută o să fie subvenţionată de Uniunea Europeană, iar diferenţa va fi suportată în parte, de fiecare", precizează primarul din Braniştea.

La pachet cu canalizarea ar putea veni şi acoperirea drumurilor cu un covor asfaltic, operaţiune care nu s-a realizat până acum tocmai pentru ca şoselele să nu se strice când muncitorii vor săpa să pună conductele.

Gaze? Când o vrea UE

Nici alimentarea cu gaz metan nu este o facilitate cu care Braniştea să îşi răsfeţe localnicii sau să îi îmbie pe nou-veniţi. De vină sunt costurile exorbitante care au făcut imposibilă aplicarea unui proiect vechi de mai bine de 15 ani, la fel ca şi asocierea cu Şendreniul, în vederea realizării unui plan de alimentare cu gaz a celor două comune "rezidenţiale".

"Anul trecut am fost la o discuţie la Bucureşti şi am vrut să facem o colaborare cu Şendreniul, mai ales că suntem alături şi magistrala trece pe teritoriile noastre. Am vrut să facem o staţie de presiune comună. Costurile sunt însă foarte mari, iar cei de la Bucureşti au spus că societatea care este acum, mai mult de 10 la sută din investiţie nu poate să susţină. Singura variantă ar fi ca Uniunea Europeană să decidă ca alimentarea cu gaz metan să fie o prioritate, adică să reprezinte o utilitate precum apa sau canalizarea", completează edilul.

În consecinţă, gătitul la aragazul cu butelie, la plita electrică sau, mai rustic, la soba cu lemne sunt opţiunile valabile pentru traiul în comună. Cei pentru care toate aceste impedimente nu pot sta în faţa visului de a locui la ţară, pe malul Siretului, şi nu au reuşit încă să prindă vreun petic de pământ, trebuie să ştie că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, o ultimă suprafaţă, de circa trei hectare de teren la Vasile Alecsandri, va fi pusă la bătaie sub forma loturilor de case, în regim de concesiune.

Planuri de viitor

Investiţiile proxime planificate pentru comuna Braniştea, care nu ţin neapărat de infrastructură, dar ar putea îndeplini alte nevoi ale oamenilor care trăiesc acolo se referă la viaţa culturală, sportivă şi la sănătate. Cel puţin asta ne declară primarul comunei, care speră ca, la anul pe vremea aceasta, aşezarea să se mândrească, în premieră, cu o sală de sport şi cu încă un cămin cultural „zonal”, care să deservească localnicii din satul Traian şi din cartierul nou din Şendreni.

„Proiectul pentru sala de sport există de ceva vreme, dar trebuie reactualizat pentru că trebuie dedus TVA. Am alocat o parte din bani, sper ca până la sfârşitul anului să obţin toate avizele care sunt necesare şi probabil la anul vom începe lucrarea”, ne explică Marian Adamache.

În ceea ce priveşte căminul cultural, cel proiectat pentru satul Traian ar fi al doilea din comună, după cel din Braniştea. De ce este atât de necesară încă o astfel de aşezământ, într-un sat în care şcoala a fost închisă din lipsă de elevi, dar unde terenurile de case au fost date ca pâinea caldă? Ne spune tot primarul: „Există cămin şi în Braniştea, dar la Traian nu este niciun loc unde să se ţină o activitate culturală sau alte evenimente de genul nunţilor sau botezurilor. E o comunitate acolo şi pentru că Şendreniul e foarte aproape şi nici în cartierul nou de acolo nu există, am zis că va deservi ambele localităţi”. Conform spuselor şefului administraţiei locale, proiectul căminului este destul de avansat, fiind obţinute deja toate avizele. După emiterea autorizaţiei de construire şi atribuirea lucrării, există speranţa ca investiţia propriu-zisă să fie pusă în practică chiar spre sfârşitul acestui an, urmând ca în 2017 să fie finalizată.

Dispensar şi rigole noi

Sunt alte două necesităţi ale brăniştenilor pentru care există intenţie de realizare. Dacă localnicii din Traian pot merge în condiţii decente la medic, al cărui cabinet şi farmacie sunt găzduite de Centrul Multifuncţional, la Braniştea dispensarul este în suferinţă, iar la Vasile Alecsandri lipseşte. Tocmai aceste deficienţe ar urma să fie remediate, promite primarul. La fel, şanţurile de preluare a apelor pluviale, care nu prea mai fac faţă, trebuie refăcute, pentru că sunt învechite şi nu mai au debitele necesare: „Vrem să facem un proiect pentru reabilitarea lor sau chiar construirea unora noi, cu alte debite”.

Comuna, păzită electronic

N-o fi având Braniştea drumuri asfaltate, canalizare sau gaze, dar la capitolul siguranţă publică nu stă chiar rău, înscriindu-se de circa doi ani în rîndul aşezărilor care se pot mândri cu un sistem de supraveghere video, în cele mai importante puncte. Investiţia, menită să apere deopotrivă cetăţenii, dar şi investiţiile, precum şi instituţiile importante şi-a arătat până acum eficienţa, mai ales că, susţine primarul comunei, a ajutat la prinderea unor cetăţeni certaţi cu legea, care au mai furat sau au mai stricat una-alta. "Sistemul de supraveghere îl avem de doi ani, cu opt camere video amplasate în Traian şi Braniştea. Printre obiectivele monitorizate sunt parcul, biserica, şcoala şi intersecţia de la gară. Au fost anumite evenimente unde s-au mai distrus bunuri în parc şi la şcoală, ori s-au comis furturi de către cei care nu ştiau să acolo sunt camere şi i-am depistat cu ajutorul imaginilor", precizează edilul. Sistemul este monitorizat inclusiv din biroul primarului, iar imaginile preluate de camere pot ajunge cu uşurinţă la poliţie, în cazul sesizării unei infracţiuni, fiind considerate probe.

Unde se poate munci în Braniştea?

Localnicii din Braniştea care nu lucrează în alte comune sau în Galaţi şi nici nu au ajuns încă la vârsta pensionării au posibilităţi relativ limitate de a lucra în comună. Cei mai câştigaţi sunt cei deprinşi cu munca pământului, pentru că investiţiile în comună s-au axat pe producţia agricolă, cel puţin şase societăţi de profil dezvoltându-se în ultimii ani în localitate. Acestea au atras, potrivit edilului din Braniştea, destulă forţă de muncă locală cât povara bugetului destinat ajutoarelor sociale să se mai diminueze. "Acum avem 56 de dosare la venitul minim garantat, numărul fiind în scădere faţă de anii trecuţi, în principal din cază că oamenii şi-au mai găsit locuri de muncă şi s-au angajat", afirmă primarul. În afară de agricultură, localnicii mai au, teoretic, opţiunea de a munci la fabrica de mobilă sau la cea de îngheţată.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Criză de copii. Două şcoli nu îşi vor mai deschide porţile de luni

În câteva zile, mai exact de luni, 12 septembrie, şi copiii din Braniştea vor spune "la revedere" vacanţei de vară şi vor păşi pragul şcolii. O singură unitate de învăţământ din cele trei existente până acum pe raza comunei îşi va deschide însă porţile în anul şcolar 2016-2017, semn că natalitatea a suferit mult şi în Braniştea, ca urmare a migrării tinerilor spre alte zări mai promiţătoare.

Lipsa elevilor a determinat autorităţile să pună lacăte pe uşile a două şcoli şi ale unei grădiniţe, efectivele urmând să fie preluate de unităţile de la "centru".

"Am fost nevoiţi, din cauza lipsei copiilor, să închidem şcolile de la Traian şi de la Vasile Alecsandri. La Traian a fost închisă şi grădiniţa, părinţii declarând că preferă să îşi aducă copiii la Braniştea, iar la Vasile Alecsandri a rămas funcţională doar grădiniţa", a precizat primarul comunei Braniştea, Marian Adamache.

Singura şcoală care va asigura învăţământul primar şi gimnazial din Braniştea a fost pregătită, confirm edilului, pentru ca toţi cei circa 460 de elevi din clasele I - VIII să înceapă studiile în cele mai bune condiţii.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Comuna în care utilităţile sătenilor au fost plătite în an electoral de la bugetul primăriei. „Gaura“: 200.000 de euro

Curtea de Conturi a descoperit în comuna gălăţeană Braniştea o „gaură” bugetară de peste 200.000 de euro, provenind din faptul că primăria nu a înregistrat cum trebuie şi nu a încasat sumele datorate de săteni pentru apa potabilă primită şi pentru gunoiul menajer ce le-a fost colectat.

Probleme mari cu gestiunea banilor publici în comuna gălăţeană Braniştea, acolo unde inspectorii Curţii de Conturi au constatat că în perioada 2015-2016 s-a creat un prejudiciu de circa 200.000 de euro prin faptul că administraţia publică locală nu a încasat de la săteni sumele datorate de aceştia pentru apa potabilă primită prin reţeaua publică şi pentru colectarea gunoiului menajer. Conform raportului de control publicat de Curtea de Conturi la începutului 2018, primăria Braniştea „nu a stabilit, nu a evidenţiat şi nu a urmărit în vederea încasării contravaloarea tarifului pentru activităţile specifice Serviciului public de salubrizare al comunei, datorat de persoanele fizice şi juridice beneficiare ale serviciului respectiv”, generând astfel un prejudiciu de 246.000 de lei. Alte 158.000 de lei sunt pierdute în urma livrării apei potabile către persoane care nu au plătit prestaţia. Adunând la aceste sume şi penalităţile rezultă un prejudiciu total de aproape 200.000 de euro, din care aproape 100.000 de euro (427.000 de lei) nici măcar nu mai pot fi recuperate deoarece datoriile s-au prescris între timp, iar autoritatea publică nu a îndeplinit demersurile legale necesare.

Ulterior, activitatea de furnizare a apei potabile din comună a fost preluată de o firmă specializată care acţionează ca operator regional (Apă Canal SA Galaţi), iar „subvenţia” controversată a dispărut.

Partea interesantă este că până la predarea activităţii către amintitul operator, din această conjuctură ciudată (în care, practic, sătenii au beneficiat de utilităţi plătite din bani publici) toată lumea - cu excepţia bugetului public - a ieşit în profit. Sătenii au primit utilităţi gratis, iar primarul Marian Adamache (PNL) a fost reales cu succes în funcţia pe care o ocupă de trei mandate, dat fiind faptul că toată povestea s-a suprapus cu perioada de dinaintea alegerilor locale din 2016.

Potrivit unor informaţii neoficiale, la Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) Galaţi a şi fost depusă, de către un grup de săteni, o plângere legată de presupuse fapte ilegale în privinţa cheltuielor cu apa potabilă şi cu colectarea gunoiului, cu suspiciunea că la mijloc ar putea fi vorba de mită electorală. De altfel, nu este pentru prima oară când DGA anchetează o situaţie legată de faptele primarului de la Braniştea. În octombrie 2017, Marian Adamache a fost dus cu mandat în faţa procurorilor pentru a da explicaţii, împreună cu un consilier local şi un om de afaceri din comună, cu privire la modul cum un teren public a fost vândut. Ancheta penală este încă în lucru.

Tot din raportul amintit al Curţii de Conturi rezultă că la Braniştea au mai fost create prejudicii şi prin plata unor servicii juridice externe (deşi primăria are jurist), prin consumul nenormat de carburanţi şi prin plata către consilierii locali a unor indemnizaţii necuvenite.

adevarul.ro

[dcp100168]

Sătenii din Braniştea nu vor vedea prea curând asfaltul

Doar trei la sută din reţeaua de drumuri a comunei este asfaltată. Autorităţile nu au de gând să investească prea curând în infrastructura rutieră, proiectele de investiţii fiind direcţionate către alte domenii.

Deşi se află la aproximativ 20 de kilometri de municipiul Galaţi, Braniştea a evoluat cu viteza melcului, în comparaţie cu Şendreni, Schela şi Independenţa (comune vecine), care au cunoscut, în ultimii ani, o dezvoltare accelerată. Infrastructura comunei este la pământ, dacă ţinem cont de faptul că doar trei la sută dintre drumuri sunt asfaltate, fapt recunoscut de altfel de către autorităţi. Potrivit primarului Marian Adamache, din cei peste 30 de kilometri de drumuri, doar un kilometru are asfalt. "Nu am mai investit nimic în infrastructură. Acum facem reparaţii. Sincer vă spun, aştept să băgăm canalizarea. Eu gândesc lucrurile cu un pas înainte. Dacă băgăm bani în drumuri acum, sunt bani aruncaţi. Mai degrabă fac ceva pentru şcoală şi pentru sănătate cu banii aceia. Când ai bani puţini, îi chibzuieşti altfel. Sunt şi finanţist, chiar încerc să fac asta. Avem asfaltaţi 800 de metri la Vasile Alecsandri, 200 de metri la Braniştea. Braniştea este un sat vechi de răzeşi, străzile sunt foarte înguste. Este foarte greu să faci o infrastructură pe străzi înguste. Dacă pot, anul ăsta facem 300-400 de metri sau un kilometru de asfalt. Nu mai investesc în străzi, doar le menţin. Ele au foarte multă zgură pe ele. Am avut şansa, fiind aproape de Combinat, să ni se dea zgură, iar noi am plătit numai transportul şi împrăştierea", ne-a spus primarul comunei.

De altfel, edilul a recunoscut că unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce este înconjurată de mai multe comune dezvoltate, care au beneficiat de investiţii importante în ultimii ani, iar sătenii din Braniştea se raportează la aspectul celorlalte localităţi, fapt ce generează nemulţumire în rândul unora dintre localnici. "Noi, Braniştea, suntem în mijlocul unor comune foarte dezvoltate - Şendreni, Schela, Independenţa. Noi nu am avut nimic. Mai mult, noi am pierdut tot timpul ca localitate. Le-am explicat localnicilor de ce bani dispunem, ce cheltuieli avem şi cu ce mai rămânem. Ca bun administrator, trebuie să vezi toate laturile, să cunoşti toate problemele comunităţii şi să te axezi pe toate domeniile", susţine alesul.

Ce proiecte are în plan Primăria

Un dispensar construit de la zero în satul Braniştea, întrucât cel actual este degradat, şi un altul în satul Vasile Alecsandri, o sală de sport pentru elevii şcolii, refacerea căminului cultural din satul Traian, achiziţia unui buldoexcavator şi extinderea iluminatului public în noile cartiere de case. Acestea sunt câteva dintre obiectivele de investiţii ale autorităţilor, care ne-au spus că bugetul comunei pentru acest an este unul de austeritate, motiv pentru care, cel mai probabil, chiar dacă vor demara anul acesta, multe dintre proiecte nu vor putea fi finalizate până la finele lui 2018, din lipsă de finanţare. "O parte dintre proiecte vor fi derulate prin Grupul de Acţiune Locală (GAL) "Lunca Joasă a Siretului", pe care am obţinut cele mai multe fonduri europene. Am reabilitat căminul cultural, am achiziţionat maşina de gunoi pentru serviciul de salubritate, am făcut extinderi de reţele electrice, iar anul acesta, din cauza faptului că, în ultima vreme pe situaţii de urgenţă apar tot mai multe fenomene, am hotărât să luăm un buldoexcavator. Am depus proiectul, este în derulare şi aşteptăm finalizarea. Am depus şi pe PNDL 2 căminul cultural de la satul Traian, dar, nu ştiu din ce motive, nu ni s-au dat explicaţii, nu am intrat la finanţare. În schimb, am alocat bani pentru acest proiect din bugetul nostru de austeritate - faţă de anul trecut bugetul este mai mic cu peste un milion de lei, ne-au venit mai puţini bani de la stat pentru echilibrarea bugetului (...) Am obţinut bani, în acest an, de la Consiliul Judeţean, pe care îi voi folosi la un drum de legătură între satele Traian, Braniştea şi Vasile Alecsandri - un drum asfaltat. De asemenea, suntem prinşi în proiectul Apă Canal pentru canalizare", a menţionat primarul.

Investiţii private, pentru un buget mai generos

"Ca să mărim bugetul, am gândit o strategie de dezvoltare, împreună cu CL, şi de exploatare mult mai eficientă a domeniului public şi privat al comunei. Am făcut o zonă industrială între Traian şi Braniştea, unde mai multe societăţi comerciale s-au dezvoltat foarte bine. Am încercat să creştem astfel bugetul, căci oamenii sunt săraci", a explicat primarul comunei, care a spus totodată că "Posibilităţile sunt reduse în localitatea noastră. Nici nu putem să ne apucăm să facem proiecte, să le ţinem în sertar".

viata-libera.ro

[dcp100168]

Taxa de salubritate a încins spiritele la Braniştea

Autorităţile din Braniştea trebuie să recupereze acum de la săteni zeci de mii de lei, pentru că în 2015 şi 2016 nu au încasat de la oameni taxa de salubritate, deşi fusese stabilită printr-o hotărâre de Consiliu Local.

Taxa de salubritate, în valoare de 57 de lei pe an, pe care sătenii din Braniştea trebuie să o plătească în 2018 a generat dispute între un grup de localnici şi primarul comunei, Marian Adamache. Oamenii acuză că suma, catalogată mult prea mare, nu este justificată, în condiţiile în care în multe alte comune (inclusiv în cele învecinate) taxa pentru colectarea gunoiului este mult redusă, chiar şi la jumătate faţă de cea percepută de autorităţile din Braniştea. Mai mult, primarul comunei este acuzat de mită electorală întrucât, în perioada 2015-2016, nu i-a taxat pe oameni pentru „gunoi”, deşi Consiliul Local adoptase o hotărâre prin care a decis că persoanele fizice trebuie să plătească o taxă de salubritate de patru lei pe lună (48 de lei pe an), iar persoanele juridice – de 37 de lei pe lună. Aceiaşi săteni au sesizat Camera de Conturi Galaţi, iar auditorii au impus Primăriei, în urma controlului de anul trecut, să recupereze banii, estimând o abatere de 246.000 de lei. Vasile Frangulea, fost consilier local, îl acuză pe primar că astfel a prejudiciat bugetul comunei, iar acum îi împovărează pe oameni, obligat fiind de instituţia de control să colecteze de la populaţie ceea ce nu a făcut în perioada 2015-2016.

„Orgolii personale şi politice”

La vizita noastră, ieri, în Braniştea, primarul Marian Adamache ne-a declarat că la baza tensiunilor dintre cei câţiva săteni şi conducerea Primăriei, respectiv Consiliul Local, stau „orgolii personale şi politice”. „Sunt oameni care, din cauza unor lucruri care nu privesc comunitatea, ci mai degrabă nişte orgolii personale şi politice, încearcă, prin orice cale, să denigreze activitatea şi a Consiliului Local, şi a primarului. Lucrurile bune nu se văd. Dânsul (Vasile Frangulea n.r.) a fost şi într-o şedinţă a Consiliului Local, pentru nişte probleme personale ale dânsului pe care le-a transformat deja în probleme publice. Chiar este specificat şi în Procesul Verbal al şedinţei – m-a acuzat, de parcă era procuror, că până de sărbători mă arestează. Suntem cu toţii oameni, te afectează, fără să vrei. Din păcate, suferă comunitatea. Eu vorbesc pe documente, pe legislaţie”, ne-a spus alesul. Acesta a explicat că, în anul 2015, Consiliul Local a stabilit taxa de salubritate pentru a îndeplini o serie de condiţii de eligibilitate în vederea accesării de fonduri europene pentru achiziţia unei maşini de gunoi, însă, spune primarul, serviciul de salubrizare al comunei a devenit funcţional abia în august 2016, când au fost făcute o serie de angajări. „Noi am dezbătut foarte mult problema acestui serviciu în Consiliul Local. A trebuit să stabilim acea taxă în 2015 pentru că erau criterii de eligibilitate. Numai că, la momentul acela, s-au luat în considerare toţi cetăţenii din Registrul Agricol, iar numărul beneficiarilor era mult mai mic în realitate. Sunt foarte mulţi plecaţi din comună. Satul este foarte îmbătrânit, avem mai mulţi pensionari decât persoane active. Aproximativ 40 la sută dintre tineri sunt plecaţi în afară. Noi am angajat, însă, personal în 08.08.2016. Noi am luat în consideraţie că, după ce am angajat personal, acest serviciu a devenit funcţional. Noi am considerat că, dacă serviciul a devenit funcţional în 2016, începând cu 2017 să începem să încasăm taxa de salubritate, ceea ce am şi făcut. Camera de Conturi a spus, în schimb, că, dacă exista acea hotărâre, taxa trebuia încasată”, ne-a declarat primarul comunei Braniştea.

Acesta a afirmat că, în urma inventarierii din teren a numărului de beneficiari, a reieşit că autoritatea are de recuperat 91.476 de lei, iar banii vor fi recuperaţi în 2018 şi 2019, potrivit unei decizii a Consiliului Local. Scriptic, în taxa de salubritate aferentă anului 2018, în valoare de 57 de lei, se regăsesc şi 22 de lei – sumă de recuperat de la populaţie, însă, spune primarul, este un artificiu legislativ, populaţia nu va fi afectată, întrucât autorităţile oferă subvenţie de la bugetul local.

„Aparatul propriu al Primăriei a făcut o analiză cost-beneficiu asupra acestui serviciu şi s-a constatat că trebuie percepută o taxă de 57 de lei pe an. Aici au fost luate în calcul cheltuieli privind utilajul, care deserveşte acest serviciu, persoanele angajate, toate taxele pe care noi le plătim la Mediu şi la groapa de gunoi de la Tirighina, căci noi depozităm la Galaţi. Anul de referinţă a fost 2017. În urma unei analize a Consiliului Local, s-a decis ca această taxă să fie plătită de către persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani, iar persoanele cu dizabilităţi sunt scutite. Datorită acestui fapt, numărul persoanelor care contribuie la taxa de salubrizare a rămas la 2.800 – 3.000”.

Curăţenia de Paşte, în toi

Ieri, la vizita noastră în Braniştea, sătenii gospodari erau în toiul pregătirilor pentru sărbătorile pascale. Mulţi dintre localnici toaletau copacii din faţa porţilor şi îndepărtau vegetaţia uscată de la intrarea în gospodărie. De asemenea, şi reprezentanţi ai Primăriei făceau curăţenie în locurile publice, atât la sediul instituţiei, cât şi în pe străzile comunei, unde văruiau trunchiurile copacilor, pentru a da locului un aer proaspăt şi un aspect ceva mai îngrijit.

Îngrijorare. Natalitatea, în scădere

Pentru că foarte mulţi tineri ai comunei aleg să plece peste graniţă, în speranţa unui trai mai bun, părăsirea locurilor natale se răsfrânge şi asupra numărului de copii care frecventează unităţile de învăţământ ale comunei. Pentru că numărul preşcolarilor şi elevilor este în scădere, în comună mai funcţionează, în prezent, potrivit autorităţilor, doar o şcoală şi două grădiniţe. Aproximativ 425 de elevi şi preşcolari sunt înscrişi la cele trei unităţi de învăţământ.

Olăritul încă se practică

Cei mai cunoscuţi meşteri olari din comuna Braniştea sunt soţii Maria şi Marcel Mocanu, olari apreciaţi şi respectaţi în întreaga ţară pentru creaţiile cu un specific aparte. Viaţa lor, după cum mărturisesc amândoi, gravitează în jurul atelierului de olărit, iar munca este, cum altfel, împărţită în mod echitabil. Sunt singurii din ţară care fac oale de sarmale legate. Soţia olarului spune că, indiferent dacă sunt de post sau nu, sărmăluţele au un gust nemaipomenit dacă sunt gătite în vasul de lut.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Centru social impresionant, ridicat la Braniştea ca urmare a unui parteneriat între autorităţile locale şi biserică

Centrul social multifuncţional „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil şi Sfinţii Români” a fost deschis pe 18 iunie în cadrul unei ceremonii impresionante la care au participat numeroşi săteni, preoţi şi Arhiepiscopul Dunării de Jos.

În data de 18 iunie, în localitatea Braniştea din judeţul Galaţi au avut loc inaugurarea şi sfinţirea Centrului social multifuncţional „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil şi Sfinţii Români”, prezenţa a sute de săteni şi cu participarea preoţilor din cadrul Protopopiatului Galaţi, dar a  altor preoţi din Eparhia Dunării de Jos.

Evenimentul a debutat în biserica „Sfinţii Voievozi“ a localităţii Braniştea, prin săvârşirea Sfintei Liturghii în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos. Apoi, mai mulţi copii de la Şcoala Gimnazială „Unirea” din localitatea gălăţeană Braniştea au fot împărtăşiţi cu Sfintele Taine, iar ierarhul Dunării de Jos a acordat ranguri bisericeşti mai multor preoţi din protopopiatul Galaţi, între care, trei de sachelar, şase de iconom şi două de iconom stavrofor. De asemenea, părintele protoiereu de Galaţi, Eugen Buruiană a primit distincţia „Crucea Sfântului Andrei” pentru clerici, iar primarul localităţii gazdă, distincţia „Crucea Sfântului Andrei” pentru mireni. În continuare, a fost săvârşită slujba de sfinţire a Centrului multifuncţional „Sfinţii Arhangheli şi Sfinţii Români”, situat în imediata apropiere a bisericii „Sfinţii Voievozi” din Braniştea.

Printr-un parteneriat constructiv între Parohie şi Consiliul Local al Comunei Braniştea, în ultima perioadă de timp, a fost ridicat un impresionant centrul multifuncţional, prevăzut cu dormitoare pentru cazarea persoanelor aflate în dificultate şi cu bucătărie, dar şi cu.săli pentru conferinţe şi alte activităţi comunitare, săli pentru implementarea anumitor proiecte educative, bibliotecă, arhivă parohială. Totodată, în cadrul Centrului a fost amenajată o expoziţie cu obiecte vechi bisericeşti şi tradiţionale, între care se distinge frumoasa odaie ţărănească cu obiecte vechi de peste 100 de ani.

Pe treptele locaşului de cult, copiii din cadrul programului catehetic parohial ,,Hristos împărtăşit copiilor”, îmbrăcaţi în portul tradiţional românesc, au susţinut un program cultural-artistic dedicat satului românesc, ce a cuprins cântece bisericeşti şi patriotice, dar şi poezii. La final, copiii au primit daruri din partea ierarhului. Toţi cei prezenţi au avut şi posibilitatea de a asculta poezii eminesciene şi patriotice, în interpretarea de excepţie a unei credincioase din localitate, în vârstă de 92 de ani. Pentru a evidenţia câteva din meşteşugurile moşilor şi strămoşilor noştri, parohia a organizat şi câteva ateliere de artă populară tradiţională, în care s-au regăsit meşteşuguri precum olăritul, cojocăritul, împletiturile de nuiele şi cusutul iei. 

adevarul.ro

[dcp100168]

Braniştea, „ruda săracă” în căutarea „marii asfaltări”

La doar 20 de kilometri de Galați, comuna Braniștea trece prin chinurile asfaltării. În halta feroviară din localitate, de o parte și de alta, un nor de praf învăluie autovehiculele, semn clar al urgenței numărul unu în materie de investiții așteptate de localnici și nu numai.
Aflat la jumătatea celui de-al patrulea mandat, primarul Marian Adamache crede că acesta este unul  destul de ”greoi”, dacă ținem cont de promisiunile existente privind posibilitatea de accesare a fondurilor europene. Altfel, edilul-șef consideră că, odată încheiat proiectul de canalizare derulat de Apă Canal SA, lucrările fiind estimate, în prezent, la un procent de finalizare de 85 la sută, va începe, în sfârșit, și ”marea asfaltare”.
”Noi am depus proiecte pe toate axele posibile, PNDL, PNI «Anghel Saligny», mai înainte și la CNI (Compania Națională de Investiții – n.r.), inclusiv pentru un dispensar. Oricum PNI este întârziat foarte mult și așteptările cetățenilor sunt foarte mari, în raport cu ceea ce se mediatizează ca oportunități de fonduri. Problema cea mai gravă este infrastructura și noi avem două proiecte de aproximativ 20 de kilometri în total, dar trebuie să spunem că doar în satul Vasile Alecsandri am asfaltat pe circa 800 de metri, cu șanțuri înierbate și cu tot ce presupune o astfel de lucrare. Comunele din vecinătate, în special Șendreni, au făcut credite bancare pentru a rezolva această problemă a asfaltului. Cred că și pentru noi ar fi o soluție și am propus-o în Consiliul Local”, ne-a spus, fără ocolișuri, Marian Adamache.
Deocamdată, valoarea sumei ce se dorește a fi accesată este în analiză, fiind necesar un studiu al pieței bancare, iar ulterior, evident, datele finale vor avea la bază și gradul de îndatorare al comunei, o ”rudă săracă”, în raport cu vecinii din zonă. ”De departe, este cea mai urgentă problemă a comunei, mai ales pe strada Traian, cea de la gară, pe unde trec și utilajele agricole”, ne-a mai spus primarul din Braniștea. ”După ce am introdus tot ce trebuie în subsol, acum trebuie să urgentăm lucrurile, mai ales că am finalizat și proiectul de canalizare pentru satul Vasile Alecsandri”, spune același Marian Adamache. În plus, cu finanțare europeană se speră și la un proiect de aducere a gazelor în comună, mai ales că vechea fabrică de cărămidă ar putea fi preluată și modernizată de un important investitor.
”După ce au fost prelevate probe de argilă, se pare că există un interes, iar aceasta ar putea fi șansa noastră, în condițiile în care este nevoie de gaze în procesul de producție”, a adăugat edilul-șef din Braniștea.

Investițiile nu se pot baza doar pe bugetul local

La data vizitei noastre în comună, miercuri, 19 octombrie, am constatat că noul dispensar uman, un proiect de circa trei milioane de lei, este aproape de finalizare, în condițiile în care actualul imobil este într-un avansat grad de degradare, cu igrasie infiltrată în pereți. Noul termen dat de constructor este primul semestru al anului 2023. Potrivit administrației comunale, în prezent se desfășoară lucrări și la o nouă sală de sport, aflată în proximitatea Școlii ”Unirea” din Braniștea. Ambele investiții sunt finanțate din bugetul local, unul destul de restrâns, doar circa 1,2-1,3 milioane de lei fonduri proprii, din taxele și impozitele colectate, conform primarului Marian Adamache.
”Noi funcționăm, practic, din alocările primite din impozit pe venit și din TVA. Tinerii s-ar întoarce acasă dacă ar avea locuri de muncă, însă trebuie atrași și prin oferirea tuturor utilităților necesare. Altfel, totul este la nivel de imagine: sunt bani, se vor da, dar eu nu îi văd”, mai spune, ușor dezamăgit, primarul din Braniștea. În ceea ce privește nevoia de economisire a energiei electrice, a fost făcută comandă pentru comutatoare cu temporizare, în ideea în care s-ar putea întrerupe iluminatul public noaptea, între orele 1,00 și 4,00, deși Marian Adamache nu este neapărat încântat de idee.
Printre puținele puncte forte, am identificat agricultura modernă, bazată pe proiecte, subvenții și utilaje noi. În plus, OUAI Braniștea a retehnologizat stația de pompare cu fonduri europene și sistemul de irigații ”din baltă” este unul funcțional, fiind deservite mai multe societăți specializate în cultivarea cerealelor.

Copii mai puțini, gunoaie multe

În ceea ce privește situația educațională, datorită scăderii numărului de copii, școlile din satele Traian și Vasile Alecsandri au fost închise, iar toți elevii din clasele I-VIII învață în Braniștea. Doar la Vasile Alecsandri mai funcționează o grădiniță, în sfârșit prevăzută cu toalete la interior, în vreme ce în centrul comunei a fost reabilitat celălalt imobil destinat educației preșcolarilor. În pandemie, Școala ”Unirea” a fost dotată cu echipamente electronice pentru învățământul online, finanțarea fiind asigurată cu fonduri europene.
Mai nou, comuna Braniștea a depus spre finanțare prin PNRR un număr de patru proiecte ce au în vedere achiziționarea de microbuze școlare, construirea unor stații de încărcare electrice, dar și implementarea unui sistem de supraveghere în localitate. Pe listă, primarul Marian Adamache a adăugat și dorința de a obține un centru de colectare voluntară a deșeurilor inerte. Ar fi imperios necesar, pentru că în zona de vest a satului Braniștea am dat peste niște mormane infecte de PET-uri și cauciuc, abandonate cu nesimțire. Mai trebuie spus că, deocamdată, au fost aprobate doar stațiile de reîncărcare, cu o valoare de 585.000 lei.

Unirea Braniștea trebuie adusă acasă

Din valorificarea unor terenuri aflate în proprietatea publică a comunei Braniștea se obțin, anual, circa 5-600.000 de lei, iar primarul Marian Adamache ne asigură că acești bani se duc către investiții.
Altfel, edilul-șef ne-a declarat că fondurile publice nu sunt direcționate către susținerea echipei locale de fotbal, Unirea, promovată în acest an în Liga a III-a. ”Noi asigurăm doar funcționarea bazei sportive, pentru că echipa beneficiază de sprijin privat, din partea sponsorilor”, a precizat edilul-șef din Braniștea. Totuși, acesta admite că vor trebui făcute eforturi pentru ca, pe viitor, echipa locală să revină, în curând, acasă.

viata-libera.ro