Patronii firmei Arcada, trimişi în judecată pentru fraudă

[dcp100168]

Patronii firmei Arcada, trimişi în judecată pentru fraudă

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor Mihai Humă şi Spiru Mantu, la data faptelor preşedinte, respectiv, vicepreşedinte al consiliului de administraţie al SC Arcada Company SA Galaţi. Conform unui comunicat al DNA, cei doi sunt acuzaţi de "săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene".

Alături de ei, în acelaşi dosar, au mai fost trimişi în judecată Mihai Bostan şi Mihai Cătălin Pascu (pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată), Viorel Scutaru, Elena Oglan, Ancuţa Cornelia Anghel, Paul Marian Berghia, Tudor Vârlan, Lucica Sandu (fostă Chiper), Niculae Alexandru Marta, Adrian Enache, Petru Decher, Daniela Vovec şi Ştefana Iacob, funcţionari publici, membri ai comisiei de recepţie formate din reprezentanţi ai unor instituţii publice (pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit).

Procurorii anticorupţie au pus sub acuzare şi societatea Arcada Company SA pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

Fraude cu puieţi

În rechizitoriul trimis Tribunalului Galaţi, procurorii DNA arată faptul că, "în cursul anului 2011, în cadrul unui contract de lucrări vizând reconstrucţia infrastructurii rutiere distruse de inundaţiile din anul 2005 în judeţul Vrancea, finanţat de Comisia Europeană, SC Arcada Company SA, prin reprezentanţii săi legali, inculpaţii Humă Mihai şi Mantu Spiru, a depus la autoritatea contractantă - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, mai multe documente false (proces-verbal pentru verificarea calităţii lucrărilor, situaţia de lucrări la terminare etc.) în scopul de a dovedi îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul de finanţare", se arată în comunicatul DNA.

Conform anchetatorilor, inculpaţii au atestat cu aceste documente, în mod nereal, executarea unei lucrări de plantare a 30.000 de puieţi de salcâm, ca lucrare de consolidare aferentă unui pod.

"În realizarea demersului, reprezentanţii SC Arcada Company SA au beneficiat şi de sprijinul inculpaţilor Bostan Mihai şi Pascu Cătălin Mihai, care, în calitate de şef, respectiv, diriginte de şantier, au falsificat, cu bună-ştiinţă, un proces-verbal de verificare a calităţii lucrărilor în care au consemnat că «lucrarea de plantare puieţi s-a executat conform proiectului, respectând caietul de sarcini şi normativele în vigoare»”.

Lucrare neefectuată, recepţie făcută

Anchetatorii suţin că, în realitate, lucrarea nu a fost executată, în ciuda faptului că „la terminarea lucrărilor, comisia de recepţie din care făceau parte inculpaţii Scutaru Viorel, Oglan Elena,  Iacob Ştefana,  Anghel Ancuţa Cornelia,  Berghia Paul Marian,  Vârlan Tudor,  Sandu (fostă Chiper) Lucica, Marta Niculae Alexandru, Enache Adrian, Decher Petru şi Vovec Daniela, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu, a propus admiterea recepţiei, fără obiecţiuni şi fără a întocmi anexa lucrărilor neexecutate".
Procedând în această manieră, membrii comisiei au creat un folos necuvenit în patrimoniul SC Arcada Company SA Galaţi, constând în contravaloarea lucrărilor de plantare şi întreţinere puieţi salcâm, în cuantum de 138.600 de euro.

În cauză, procurorii au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumei de 138.600 de euro, virată de reprezentanţii SC Arcada Company SA în contul unei unităţi bancare la dispoziţia Direcţia Naţională Anticorupţie, suma consemnată reprezentând indisponibilizarea contravalorii prejudiciului.

Dosarul a  fost trimis deja la Tribunalul Galaţi, instanţa urmând să pronunţe şi o primă sentinţă cu privire la cei acuzaţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

De ce au fost achitați într-un dosar de fraudă cu fonduri europene constructorii din Galați care au făcut și calea ferată de la Gara de Nord la aeroportul Otopeni

Curtea de Apel Galați judecă apelul DNA față de decizia Tribunalului Galați de a achita compania Arcada Company și pe patronii ei, Mihai Humă și Spiru Mantu, pentru fraudă cu fonduri europene.

Compania din Galați este cea care a construit calea ferată de la Gara de Nord la aeroportul Otopeni, partea de infrastructură/viaducte. Lucrările în valoare de 400 de milioane de lei ar fi trebuit să fie gata înainte de 15 iunie 2020, când ar fi început EURO 2020, însă linia ferată va fi dată în circulație abia pe 12 decembrie 2020. Noua linie ferată a fost testată chiar de președintele și premierul României pe 21 septembrie 2020, deși a fost realizată cu o întârziere de câteva luni, este pe un singur sens și nu este electrificată. În teste, trenul a făcut 40 de minute de la aeroport la gară, însă ministrul Transporturilor, Lucian Bode, promite că, atunci când va fi gata, va face 17 minute.

Acuzațiile DNA din dosarul de fraudă cu fonduri europene. Arcada Company, patronii, șeful și dirigintele de șantier și membrii comisiei de recepție de la Drumuri Naționale Vrancea sunt acuzați că, în 2010 – 2011, nu ar fi respectat proiectul privind consolidarea unui pod peste râul Milcov, afectat de inundațiile din 2005, și nu ar fi plantat 30.000 de puieți de salcâm, așa cum s-a consemnat în procesul verbal de recepție din 28 iulie 2010.

Șeful și dirigintele de șantier sunt acuzați că ar fi falsificat procesul verbal de recepție, iar constructorul ar fi folosit documentul în 2011, la Ministerul Dezvoltării, pentru decontarea lucrărilor din fonduri europene. <<Reprezentanții S.C. Arcada Company S.A. au beneficiat și de sprijinul inculpaților Bostan Mihai și Pascu Cătălin – Mihai, care, în calitate de șef, respectiv diriginte de șantier, au falsificat, cu bună-știință, un proces – verbal de verificare a calității lucrărilor în care au consemnat că „lucrarea de plantare puieți s-a executat conform proiectului, respectând caietul de sarcini și normativele în vigoare”. În realitate, lucrarea nu a fost executată>>, arată DNA într-un comunicat de presă din 2016, când dosarul a fost trimis în instanță. Vezi aici mai multe detalii.

Membrii comisiei de recepție au fost acuzați de abuz în serviciu întrucât au dat OK-ul pentru recepția lucrărilor, deși puieții de salcâm nu erau plantați la data de 28 iulie 2010. Prejudiciul reclamat de procurori se ridică la aproape 140.000 de euro. ”Membrii comisiei au creat un folos necuvenit în patrimoniul S.C. Arcada Company S.A. Galați, constând în contravaloarea lucrărilor de plantare și întreținere puieți salcâm, în cuantum de 138.600 euro”, au arătat procurorii DNA Galați.

Achitări pe linie la Tribunalul Galați

Pe 30 decembrie 2019, instanța a achitat însă toți inculpații. Tribunalul Galați a schimbat încadrarea juridică pentru membrii comisiei de recepție din abuz în serviciu în neglijență în serviciu, întrucât fapta acestora nu ar fi fost săvârșită cu intenție.

Apoi, Tribunalul a constatat că, în acest caz, este vorba de încălcarea unui regulament (legislație secundară), nu a unei legi sau ordonanțe (legislație primară), iar CCR a dezincriminat abuzul/neglijența în serviciu prin încălcarea de legislație secundară. În concluzie, membrii comisiei de recepție au fost achitați pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală.

De ce au fost achitați șeful și dirigintele de șantier. Aceștia sunt acuzați că ar fi falsificat procesul-verbal de recepție care atesta plantarea celor 30.000 de puieți de salcâm la data de 28 iulie 2010. În primul rând, judecătorii au arătat că procurorii nu au găsit procesul-verbal de recepție în original, ci doar în copie. ”Inculpații Bostan Mihai și Pascu Cătălin-Mihai au negat că ar fi întocmit procesul – verbal nr. (…) din 28.07.2010 de verificare a calității lucrărilor care devin ascunse, iar în lipsa înscrisului original, în cursul cercetării judecătorești, nu a putut fi efectuată expertiza grafoscopică solicitată de inculpații Humă Mihai, Mantu Spiru, Bostan Mihai și Pascu Cătălin-Mihai”, se arată în motivarea judecătorilor.

Cu toate acestea, judecătorii au ajuns la concluzia că procesul-verbal de recepție ar fi fost întocmit de șeful și dirigintele de șantier, dar falsul nu ar fi produs consecințe juridice. ”Împrejurarea că s-a consemnat în mod nereal data de 28.07.2010 nu este producătoare de consecințe juridice, câtă vreme lucrarea nu era condiționată de a fi realizată până la o anumită dată, altfel spus plata nu se făcea în considerarea datei la care a fost executată lucrarea”, arată judecătorii.

Magistrații au constatat că, totuși, plantarea puieților s-a făcut în noiembrie – decembrie 2010, după recepția consemnată contrar realității la data de 28 iulie 2010. E vorba de 30.000 de puieți de salcâm cumpărați de la Ocolul Silvic Focșani, în valoare de 4,62 de euro bucata, în total 138.600 de euro, bani decontați apoi din fonduri europene. Însă, au constatat judecătorii, plantația de salcâm a fost distrusă ulterior din mai multe motive: plantarea s-ar fi făcut necorespunzător, în sol înghețat, și puieții de salcâm ar fi fost mâncați de vitele de pe islazul comunal alăturat. De altfel, un fost primar al comunei din zonă, martor în dosar, ”a relatat că inițial terenul pe care s-a realizat plantația avea destinația de islaz comunal, însă ca urmare a alunecărilor de teren și-a pierdut această destinație, la momentul efectuarii lucrării de plantare a puieților de salcâm fiind doar pământ fără verdeață. Acesta a mai arătat că nimeni nu s-a ocupat de plantația respectivă, că aceasta nu era delimitată de pășune și că au mai intrat și animale în zonă, iar până în anul 2013, curațarea pășunii se facea pe baza de voluntariat și consta în ridicarea pietrișului, curațarea de mărăcini”, se arată în motivarea judecătorilor.

Prin urmare, magistrații au concluzionat: ”Deficiențele în execuția lucrării de plantare de puieți, culpa și răspunderea (…) pentru aceste lucrări sunt probleme care exced cadrului procesual, ele având izvorul și rezolvarea în clauzele contractului de lucrări și nu (…) penal”.

Instanța a arătat că beneficiarul lucrării, Compania de Drumuri și Autostrăzi – Serviciul Drumuri Naționale Vrancea, ar fi folosit în 2011 procesul-verbal de recepție – care nu corespundea realității din teren, cel puțin la data recepției, 28 iulie 2010 – pentru decontarea fondurilor europene de la Ministerul Dezvoltării. Potrivit judecătorilor, reprezentanții CNADNR ar fi trebui anchetați penal, în primul rând, iar constructorul ar fi putut fi acuzat, cel mult, de complicitate la fraudă cu fonduri europene. ”Întrucât organele de urmărire penală nu au verificat dacă beneficiarul lucrării, în speță CNADNR SA, a folosit înscrisurile emise de executant, defăimate ca fiind false, în vederea obținerii fondurilor europene și, implicit, forma de vinovăție cu care acesta ar fi acționat, analiza eventualelor alte forme de participație a executantului (participație improprie sau complicitate) este imposibil de făcut în cauză”, arată judecătorii.

Mai mult, magistrații arată că, până la urmă, plantația de puieți de salcâm s-a realizat, dar, nefiind întreținută, a fost distrusă. ”Instanța reține că datele rezultate în urma efectuării cercetării judecatoresti confirmă că lucrarea de plantare de puieți a fost realizată de către (…) în perioada noiembrie –decembrie 2010, după recepția la terminarea lucrărilor, decontarea lucrării fiind solicitată în cadrul CIP 12 din 28.03.2011” (….)

În acord cu apărarea , instanța reține că o lucrare necorespunzător realizată poate să atragă sancțiuni de natură civilă, neputându-se concluziona că, între o astfel de lucrare și o lucrare neexecutată, se poate plasa un semn de egalitate. (…) Faptele se cristalizează într-o neexecutare culpabilă a unui contract, fără să existe premisele că inculpații ar fi urmărit obținerea unui folos material prin fraudă (inducere în eroare)”, a arătat instanța.

Pe cale de consecință, judecătorii i-au achitat și pe patronii constructorului, Arcada Company. Totuși, instanța a lăsat nesoluționată latura civilă a dosarului pentru recuperarea pagubei de aproape 140.000 de euro.

g4media.ro

[dcp100168]

30.000 de salcâmi, plantați doar pe hârtie, pentru 136.000 de euro din fonduri europene. Ce a decis justiția

Procurorii anticorupție au acuzat doi reprezentanți ai SC Arcada Company SA și 11 membri ai unei comisii de recepție că au falsificat mai multe acte, cu scopul de a obține ilegal 136.000 de euro din fonduri europene. Curtea de Apel Galați i-a achitat pe toți, concluzionând că faptele care li se imputau nu sunt prevăzute de legea penală.

La capătul unui proces care a durat cinci ani, Curtea de Apel Galați i-a achitat pe 2 aprilie, printr-o decizie definitivă, pe Mihai Humă şi Spiru Mantu, care la data punerii sub acuzare aveau funcţiile de preşedinte, respectiv vicepreşedinte al consiliului de administraţie la SC Arcada Company SA, una dintre cele mai importante firme de construcții și panificație din România. Aceeași decizie a fost luată și față de firma amintită, care fusese acuzată de folosirea de documente false pentru obținerea de fonduri europene. Curtea de Apel a menținut decizia Tribunalului Galați în acest dosar.

Potrivit DNA Galați, în cursul anului 2011, în cadrul unui contract de lucrări vizând reconstrucţia infrastructurii rutiere distruse de inundaţiile din anul 2005 în judeţul Vrancea, finanţat de Comisia Europeană, S.C. Arcada Company S.A. ar fi depus la autoritatea contractantă – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii – mai multe documente false (proces-verbal pentru verificarea calităţii lucrărilor, situaţia de lucrări la terminare) în scopul de a dovedi îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul de finanţare. Cu aceste documente se atesta, în mod nereal, executarea unei lucrări de plantare a 30.000 de puieţi de salcâm, ca lucrare de consolidare aferentă unui pod, spun anchetatorii. „În realizarea demersului, reprezentanţii S.C. Arcada Company S.A. au beneficiat şi de sprijinul inculpaţilor Bostan Mihai şi Pascu Cătălin-Mihai, care, în calitate de şef, respectiv diriginte de şantier, au falsificat, cu bună-ştiinţă, un proces-verbal de verificare a calităţii lucrărilor în care au consemnat că lucrarea de plantare puieţi s-a executat conform proiectului, respectând caietul de sarcini şi normativele în vigoare”, susțin procurorii anticorupţie gălăţeni.

Anchetatorii susțin că, în realitate, lucrarea nu a fost executată. La terminarea lucrărilor, comisia de recepție, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu, spun procurorii, a propus admiterea recepţiei, fără obiecţii şi fără a întocmi anexa lucrărilor neexecutate. Potrivit DNA Galați, membrii comisiei au creat astfel un folos necuvenit în patrimoniul S.C. Arcada Company S.A. Galaţi, constând în contravaloarea lucrărilor de plantare şi întreţinere a 30.000 de puieţi de salcâm, în sumă de 138.600 de euro.

Mihai Bostan şi Cătălin-Mihai Pascu au ajuns în boxa acuzaţilor pentru complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată. Ambii au fost, de asemenea, achitați. Şi membrii comisiei de recepţie, formată din reprezentanţi ai unor instituţii publice, respectiv Viorel Scutaru, Elena Oglan, Ştefana Iacob, Ancuţa-Cornelia Anghel, Paul Marian Berghia, Tudor Vârlan, Lucica Sandu (fostă Chiper), Niculae-Alexandru Marta, Adrian Enache, Petru Decher şi Daniela Vovec, au fost trimiși în judecată pentru neglijență în serviciu, dar au fost achitați pe motiv că fapta care le fusese imputată nu este prevăzută de legea penală.

Potențialul prejudiciu mai poate fi recuperat printr-o acțiune civilă

Reprezentanţii S.C. Arcada Company S.A. viraseră 136.000 de euro în contul unei unităţi bancare, la dispoziţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru acoperirea prejudiciului creat. Judecătorii Curții de Apel Galați au lăsat acum nesoluționată latura civilă, ceea ce înseamnă că Ministerul Transporturilor poate deschide un proces civil împotriva SC Arcada Company SA și a reprezentanților săi pentru a dovedi existența prejudiciului și a cere recuperarea acestuia. Potrivit informațiilor de la dosar, S.C. Arcada Company S.A. a plantat ulterior salcâmii, dar în mod necorespunzător, după cum au susținut în fața instanței mai mulți martori. Problema excede cadrul penal, au concluzionat magistrații.

libertatea.ro