Jump to content

Casa Memorială "Costache Negri" de la Mânjina


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Casa memorială Negri a fost evacuată. Nămolul a pătruns în muzeu

Inundaţiile puternice au lovit, pentru prima dată în istorie, şi conacul boieresc al pârcălabului Costache Negri de la Mânjina! În Casa memorială „Costache Negri”, filială expoziţională a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea”, puhoaiele au adus apa şi mâlul, punând astfel în pericol comorile de istorie. Din câte am aflat de la directorul muzeului, prof. Cristian Căldăraru, ieri, ca şi alaltăieri, personalul instituţiei, convocat în muzeul din comună, a muncit din greu pentru salvarea tuturor exponatelor. Dacă mobilele au fost asigurate pe loc, multe din exponatele mici au fost transportate la sediul din Galaţi al muzeului, pentru a fi puse la adăpost şi verificate.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Casa memorială „Costache Negri”, afectată de inundaţii, era asigurată

Casa memorială „Costache Negri” de la Mânjina, una din clădirile de patrimoniu ale judeţului Galaţi, a fost şi ea afectată de inundaţiile de săptămâna trecută. Mâlul adus de puhoaie, care a ajuns până în interior, a pus în pericol valoroasele exponate, unele din ele fiind nevoie să fie mutate la sediul Muzeului de Istorie din Galaţi. Din fericire, însă, Casa memorială are asigurare, iar dosarul său este unul din cele 21 de dosare de daună în curs de instrumentare la Allianz-Ţiriac.

„Ca urmare a inundaţiilor produse în ultimele zile, Allianz-Ţiriac a înregistrat în judeţul Galaţi 21 de notificări de daune pentru care s-a şi deschis dosar. Unul dintre dosarele de daună deschise la Allianz-Ţiriac se referă la Casa memorială Costache Negri, una dintre clădirile de patrimoniu din judeţul Galaţi. În acest moment, dosarul de daună este in curs de instrumentare”, ne-au răspuns Daniela Manea, directorul Sucursalei Galaţi Allianz-Ţiriac.

La rândul lor, cei de la Carpatica Asig – Sucursala Galaţi au primit până acum 67 de notificări din partea deţinătorilor de poliţe. „48 de dosare au fost trimise la sediul central din Sibiu, din care16 au fost aprobate, iar 6 dosare de daună au fost deja plătite. Cuantumul celor 16 dosare aprobate se ridică la 74.238 de lei”, ne-a declarat Cristina Ene, directorul sucursalei gălăţene Carpatica Asig.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Primăria din Tîrgu Ocna va sprijini financiar Casa Memorială „Costache Negri”

La inundaţiile din 11-13 septembrie 2013 Casa Memorială „Costache Negri” a avut de suferit motiv pentru care a fost închisă publicului vizitator. Directorul Cristian Căldăraru spune că după aprobarea bugetului pentru anul în curs va fi plătită o expertiză având în vedere că edificiul a avut de suferit destul de mult, iar apa a afectat nu doar duşumelele din casă ci şi structura de rezistenţă.

Vestea bună a momentului este că Primăria din Tîrgu Ocna va sprijini financiar refacerea edificiului muzeal din comuna Costache Negri. „În Consiliul Local, în ultima şedinţă, am aprobat alocarea unei sume de bani cu care vrem să cumpărăm materialul lemnos pentru remedierile care trebuie făcute la casă. Administraţia locală din Tîrgu Ocna a luat această decizie având în vedere că Costache Negri a avut o activitate importantă, atât la dumneavoastră acolo, dar mai ales la noi. Aici este şi mormântul lui Costache Negri”, a declarat Ştefan Silochi, primarul oraşului Tîrgu Ocna. Mâine, 24 ianuarie, edilul din Tîrgu Ocna împreună cu o parte a consilierilor locali vor face o vizită în comuna gălăţeană Costache Negri.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Se redeschide Casa Memorială „Costache Negri” de la Mânjina

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi vă invită miercuri, 19 octombrie 2016, de la ora 12,00,  la redeschiderea Casei Memoriale „Costache Negri” (Conacul de la Mânjina) care a aparţinut familiei marelui patriot.

Manifestarea va începe cu o slujbă de pomenire şi continuă cu un program de muzică veche românească susţinut de Formaţia „Kalofonis” din cadrul Asociaţiei pentru Promovarea Patrimoniului Cultural.

În istoria modernă a românilor, Costache Negri şi-a câştigat un loc aparte şi prin rolul acordat moşiei sale de la Mânjina de revoluţionarii paşoptişti. Aici s-au întâlnit  prietenii lui Negri, pentru a dezbate viitoarele idei programatice ale mişcării revoluţionare amintite.

„Vizitatorul care trece pragul cadrului expoziţional actual intră în atmosfera tradiţionalelor întâlniri de la Mânjina, la care erau prezenţi: Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri şi Alexandru Ioan Cuza. Ospitalitatea spaţiului este conferită de obiectele de artă decorativă, fotografii şi corespondenţă de familie, lucrări de artă plastică care au aparţinut lui Costache Negri, fiicei sale, familiilor surorilor lui, altor  rude şi prieteni, mai mult sau mai puţin cunoscuţi publicului larg.Pas cu pas, sunt sugerate clipe de viaţă cotidiană patriarhală ale unor oameni care au gândit şi trăit momente importante ale istoriei naţionale”, afirmă muzeograful dr. Elena Ingrid Bahamat.

Evenimentul se va desfăşura în comuna Costache Negri, judeţul Galaţi.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Casa din judeţul Galaţi în care s-a plămădit Unirea Principatelor

„La Mânjina nu mai erau Moldoveni şi Munteni, dar Români; nu erau două ţări pentru Români, dar o singură ţară, o patrie comună!… Unirea exista în inimi, ea se tălmăci în cuvinte şi prinse rădăcină ca o plantă cerească pe acel loc ars de soare şi lipit de plantele umbritoare ale pământului”. Sunt cuvintele poetului Vasile Alecsandri care-ţi rămân în minte şi în suflet odată ce ai păşit în casa în care „s-a plămădit Unirea Principatelor prin marea iubire de Patrie şi neam a lui Costache Negri”.

Pentru că astăzi este 24 Ianuarie, vă invităm într-o incursiune în Casa Memorială "Costache Negri" din fostul sat Mânjina, care poartă, din 1908, numele marelui român.

„Faptul că s-a reuşit Unirea cea Mică se datorează mult acestui spaţiu”, spune, încă de la intrare, Luca Ştefan, ghidul Casei Memoriale „Costache Negri”, din comuna cu acelaşi nume, situată la doar 40 de kilometri de oraşul Galaţi.

Când istoria ajunge sediu de IAS

„Casa a rezistat datorită mareşalului Ion Antonescu, cel care, în 23 august 1943, a decretat-o monument istoric”, ţine să ne spună ghidul. Afirmaţia „a rezistat” nu-i o exagerare. O dovedesc fotografia şi ciocanul de poartă, singurele rămase din casa ruinată a lui Costache Negri de la Târgu Ocna. Locul unde marele român s-a retras - după ce, în urma detronării lui Alexandru Ioan Cuza, a renunţat la viaţa politică - şi s-a săvârşit din viaţă, în urma unei răceli. O răceală pe care, după cum povesteşte Luca Ştefan, Costache Negri o căpătase încercând să ajute: pe o ploaie groaznică s-a dus la piaţă ca să cumpere toate merele unui ţăran…

Şansa casei lui Negri din judeţul Galaţi a fost, prin urmare, mareşalul Antonescu: „Fiind monument istoric, casa a reuşit să rămână în picioare chiar în timpul regimului comunist, care nu era chiar foarte amabil. În acea perioadă a fost folosită ca sediu pentru IAS Gologanu", spune Luca Ştefan.

Casa a intrat în circuitul muzeal în 1968, datorită istoricului Paul Păltănea, făcându-i-se, astfel, dreptate marelui Negri. Vreme de trei ani, în perioada 2013-2016, Casa Memorială, aflată sub oblăduirea Muzeului de Istorie "Paul Păltănea" din Galaţi, a fost închisă, după ce a fost afectată de inundaţii. 

Pe urmele fruntaşilor revoluţiei paşoptiste

Dincolo de poarta monumentală, dai cu ochii de simplitatea ţărănească a casei cu cerdac pe stâlpi de lemn, pe ai cărei pereţi modeşti plăcile de marmură consemnează istoria. „În această casă a trăit Costache Negri, fost pârcălab de Galaţi. Aici s-au întâlnit, în repetate rânduri, fruntaşi ai Revoluţiei de la 1848 şi ai mişcării unioniste din Ţările Române”, se poate citi pe placa aşezată cu prilejul sărbătorii Centenarului Unirii Principatelor 1859-1959.

„În această casă s-a plămădit Unirea Principatelor prin marea iubire de Patrie şi Neam a lui Costache Negri”, scrie pe placa înrămată, dedicată „cu pioasă recunoştinţă marelui Român de Liga pentru unitatea culturală a tuturor Românilor Secţia Galaţi” pe 28 septembrie 1926, la a 50-a comemorare a morţii sale.

Intrată în proprietatea familiei Negri în 1816, casa de la Mânjina avea să devină, din 1845, locul tainic unde, sub pretextul „vizitelor amicale” şi al „petrecerilor frăţeşti” ocazionate de onomastica din 21 mai a lui Costache Negri şi a surorii sale Elena, patrioţii vremii, revoluţionari din Moldova şi Ţara Românească, se adunau să pună ţara la cale. Despre importanţa conacului de la Mânjina lasă mărturie tot poetul Vasile Alecsandri: „Două puncte foarte depărtate existau pe faţa pământului, în cari Românii generaţiei nouă începură a se întâlni: unul în Franţa, în cartierul studenţilor din Paris, şi celălalt în Moldova, la moşia lui Costache Negri“. Istoria consemnează că primele „Întâlniri de la Mânjina“ au avut loc la 21 mai 1845, când, alături de Alecsandri, au ajuns la conac Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, Alecu Russo.

Atmosfera caselor boiereşti de altădată

De îndată ce treci pragul casei, stilul de viaţă al elitei româneşti şi atmosfera specifică epocii lui Negri ţi se dezvăluie.

Descoperi cu încântare pianina la care minunata gazdă, Elena Negri, sora lui Costache Negri, le cânta oaspeţilor. Clapele, deşi îngheţate, încă n-au amuţit. Sobele rămase din acele vremuri sunt funcţionale, dar în locul lor s-a preferat o centrală termică.

Obiectele de mobilier, piese de artă decorativă din renumite stiluri europene, la modă în saloanele boiereşti ale acelor vremuri, fotografii şi documente, portrete şi picturi cer să fie admirate. Iată de pildă tabloul intitulat sugestiv „Întâlnire de la Mânjina”, expus în sufragerie, precum şi cel care înfăţişează biroul de lucru al lui Costache Negri, te provoacă să-i recunoşti pe Cuza, Bălcescu sau Alecsandri.

Te întrebi ce feluri alese s-au servit în vesela originală, cu monograma lui Negri, şi păşeşti cu sfială pe lângă covorul original, pe care afli că au călcat artizanii momentelor importante din istoria naţională pe care le sărbătorim azi.

Biroul de lucru, călimările, cartea de vizită cu semnătura originală lui Negri – reprodusă acum pe cravatele elevilor şcolii din sat, masa specială pentru jocul de dame şi cărţi, scrinurile cu tot felul de compartimente secrete sunt acolo. La fel şi un predecesor al seifurilor de azi: dulapul pentru documente secrete care i-a aparţinut lui Negri, care, odată deschis, stârneşte vizitatorului un sincer „Uau!”.

Pedanterie masculină şi feminină

Îţi fură privirea rochiile elegante şi costumele, replici vestimentare croite după moda acelor vremuri. Din salonul de conversaţie masculină – discuţiile cu caracter secret desfăşurându-se chiar în beciul casei! – dai în salonaşul de relaxare feminină unde doamnele nu discutau doar despre modă şi gospodărie, ci îşi sprijineau soţii în demersurile pentru unitatea României. Un evantai, casete pentru bijuterii şi zestre, paravanul oriental cu cadru din lemn de bambus şi broderie manuală, oglinzile, măsuţa cu intarsii de sidef şi cârligul cu care doamnele îşi îmbumbau botinele cu nasturi sunt dovezile pedanteriei acelor vremuri.

Descoperi, în odaia iluminată de o lampă cu gaz, patul îngust şi modest care i-a aparţinut marelui Mihail Kogălniceanu.

"Un diplomat român la Constantinopol - Costache Negri"

Aşa se numeşte expoziţia din ultima încăpere a casei, dedicată activităţii diplomatice a lui Costache Negri la Constantinopol. O misiune diplomatică în capitala Imperiului Otoman (dintre anii 1859 și 1866) unde, cu tact și înțelepciune, Costache Negri a urmărit obiective care au contribuit la recunoașterea Unirii Principatelor Române de către Marile Puteri, la desăvârșirea unificării politico-administrative a statului român.

Aşa cum aţi mai putut citi în ziarul "Viaţa liberă" şi Costache Negri este unul dintre "Gălăţenii care au uimit lumea". Considerat primul diplomat autentic al României, după ce a fost principalul trimis în misiunile de peste hotare din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri s-a născut pe 14 mai 1812.
Fiu de boier înstărit, cu proprietăţi în ţinuturile Tecuci şi Covurlui, Costache Negri a studiat la curtea domnească a vremii, apoi la Chişinău şi Odessa. La 22 de ani a plecat în Franţa şi Italia, tot pentru a-şi desăvârşi studiile, revenind în Moldova în 1841.

Revoluţia de la 1848 l-a prins, însă, tot la Paris, unde s-a înscris în gărzile revoluţionare, sub culorile noului tricolor românesc. Ca urmare, i s-a interzis întoarcerea în ţară. A ajuns, însă, alături de un grup de exilaţi, până la Braşov şi apoi în Bucovina, de unde a coordonat comitetul revoluţionar din Moldova.

După revoluţie, noul domnitor, Grigore Alexandru Ghica, l-a numit în diverse funcţii administrative, în 1851 devenind prefect (pârcălab) de Covurlui. A militat permanent pentru unire, iar după 1855 a realizat numeroase turnee diplomatice, în încercarea de a face cunoscută în lume dorinţa unionistă a românilor.
Costache Negri a sprijinit dubla alegere a lui Cuza, deşi fusese el însuşi unul dintre cei propuşi să preia tronul de domnitor. A refuzat să candideze, rămânând însă în umbra lui Cuza, dar câştigându-şi unanime aprecieri şi fiind catalogat drept omul cu o integritate morală nemaiîntâlnită în politica românească.

În context, merită amintită caracterizarea pe care i-a făcut-o Mihai Eminescu: "Unul dintre cei mai nobili bărbaţi ai românilor, care reprezintă nu numai cel mai curat patriotism şi caracterul cel mai dezinteresat, dar şi o capacitate extraordinară, căreia-i datorăm, în bună parte, toate actele mari săvârşite în istoria modernă a românilor".

Din nou afară din Casa Memorială "Costache Negri", în realitatea mult mai puțin entuziastă pe care o trăim la 160 de ani de la acea Mică Unire, dar mare reușită națională, nu putem să nu ne întristăm la gândul dezbinării noastre de acum. Ce se va alege, oare, din țara asta peste încă 160 de ani?

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Conacul Unirii de la Costache Negri intră în reabilitare. Ce fonduri se vor folosi

Autoritățile gălățene vor să restaureze conacul în care s-a pus la cale unirea Moldovei cu Țara Românească. Este vorba despre conacul lui Costache Negri din localitatea gălățeană care acum îi poartă numele. În secolul XIX, proprietatea se afla în localitatea Mânjina și acolo politicianul, omul de cultură şi diplomatul Costache Negri organiza întâlnirile de taină ale personalităților care au făcut posibilă Unirea Principatelor.

Casa Memorială Costache Negri are nevoie de lucrări de consolidare, restaurare şi reabilitare. Ultimele reparații importante s-au făcut în 1996, iar în 2013 conacul a fost afectat de inundațiile din zonă.

Chiar dacă este degradat, conacul atrage numeroși vizitatori, în special copii de la școlile din județul Galați. „Se poate vizita, dar are numeroase probleme. Este o uzură foarte mare, de mult trebuia intervenit. Este și un miros urât. Muzeul a devenit foarte atractiv în ultima perioadă, prin Școala Altfel și prin alte programe. De exemplu, a fost inclus în Noaptea Muzeelor și au venit mulți copii”, a explicat, pentru MEDIAFAX, primarul comunei Costache Negri, Luca Ștefan.

Primăria comunei, Consiliul Județean și Muzeul de Istorie vor solicita fonduri de la Ministerul Culturii pentru a pregăti un proiect amplu de restaurare. Finanțarea va fi făcută cu bani europeni. „Casa Memorială Costache Negri are nevoie de lucrări de consolidare, restaurare şi reabilitare. De aceea, ne-am unit forţele cu Muzeul de Istorie şi autorităţile din Costache Negri pentru a reda strălucirea de altadată a conacului de la Mânjina. Vom solicita fonduri de la Ministerul Culturii pentru a pregăti un proiect amplu de restaurare, pe care să-l depunem pe fonduri europene în momentul în care se vor deschide axele de finanţare”, a explicat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Conacul familiei lui Costache Negri a fost construit la începutul secolului XIX și a devenit muzeu în anul 1968.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Documentație pentru restaurarea Casei Memoriale Costache Negri

Astăzi, președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat contractul de finanțare pentru realizarea documentației tehnice în cadrul  investiției “Proiectare pentru consolidarea, restaurarea, reabilitarea și punerea în valoare a Casei Memoriale Costache Negri”. Valoarea contractului este de 152.900 de lei, cu finanțare de la Institutul Naţional al Patrimoniului.

“Vrem să restaurăm conacul lui Costache Negri, un reper al istoriei României. La Mânjina, așa cum se numea în trecut localitatea Costache Negri, la conacul fostului deputat, pârcălab și diplomat pe lângă curțile europene, aveau loc întâlnirile de taină ale generaţiei care a făcut posibilă Unirea Principatelor. Afectat de inundațiile din anii trecuți, conacul are nevoie de consolidare şi reabilitare. De asemenea, și hruba casei, folosită în perioada pașoptistă ca loc de refugiu, este degradată.  De aceea, am solicitat și obținut  bani de la Ministerul Culturii, astfel încât, în momentul în care se vor deschide apelurile de finanțare, să avem documentația tehnică realizată, pentru a putea depune imediat proiectul pe fonduri europene”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Conacul familiei lui Costache Negri a fost construit la începutul secolului al XIX-lea.

Consiliul Județean Galați

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Amplu proiect de restaurare a Conacului de la Mânjina

La mijlocul săptămânii trecute, la sediul Consiliului Județean Galați a avut loc conferinţa de închidere a etapei de proiectare pentru consolidarea, restaurarea, reabilitarea și punerea în valoare a Casei Memoriale ”Costache Negri”, din comuna gălățeană cu același nume, mai cunoscută drept Conacul de la Mânjina. Acest proiect are drept scop elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru toate fazele de proiectare ca primă etapă a investiției de consolidare, restaurare, reabilitare și punere în valoare a monumentului istoric, cât și a unui plan de promovare a acestuia. Ulterior, în ședința ordinară de joi, 28 octombrie, au fost aprobați indicatorii tehnico-economici, dar şi acest proiect tehnic, valoarea totală a investiţiei fiind stabilită la aproape 4,4 milioane lei, inclusiv TVA. Astfel, lucrările avute în vedere includ, printre altele, revizuirea, refacerea și curățarea tâmplăriei, inclusiv a pardoselii din lemn, refacerea beciului imobilului prin etanșarea pereților interiori și a pardoselii, realizarea unei hidroizolații orizontale la pereți și tratament cu soluții biocide, a unei hidroizolații orizontale la pardoseală cu membrană bituminoasă, restaurarea porții de acces, dar și înlocuirea instalației electrice (iluminat și forță), înlocuirea instalației de încălzire și a centralei termice, la care se adaugă dotările specifice ale muzeului.

În primăvara acestui an, președintele CJ, Costel Fotea, preciza că ”trebuie redată strălucirea de altădată a conacului de la Mânjina. Vom solicita fonduri de la Ministerul Culturii pentru a pregăti un proiect amplu de restaurare, pe care să-l depunem pe fonduri europene în momentul în care se vor deschide axele de finanţare”.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 10 months later...

Conacul de la Mânjina, Galați, va fi restaurat

Costel Fotea, președintele PSD al Consiliului Județean Galați,a anunțat că Ministerul Culturii va aloca fonduri pentru restaurarea conacului  de la Mânjina.

"Astăzi am fost anunțați de către Institutul Național al Patrimoniului, din cadrul Ministerului Culturii, că proiectul de consolidare, restaurare și reabilitare a Casei Memoriale Costache Negri (Conacul de la Mânjina) a fost declarat câștigător și este inclus pe lista de investiții. Este o veste extraordinară, pentru că vom reuși astfel să redăm strălucirea de altădată a Conacului de la Mânjina, acolo unde aveau loc întâlnirile de taină ale generaţiei care a făcut posibilă Unirea Principatelor.

Conacul familiei lui Costache Negri a fost construit la începutul secolului al XIX-lea.

Valoarea acestei ample investiții este de peste 4,4 milioane de lei", a anunțat, miercuri, Costel Fotea.

Istoria Conaculu de la Mânjina

În 1816, ispravnicul ţinutului Tutova, Petrache Negre, tatăl lui Costache Negri, a cumpărat moşia Mânjina, situată pe valea pârâului Geru, judeţul Covurlui. Moşia a intrat în posesia lui Costache Negri după moartea părinţilor săi, iar în 1837, o regăsim arendată lui Dumitru Giuvara. În 1840, moşia Mânjina era scoasă la mezat de către Costache Negri din cauza unor probleme financiare (Paul Păltănea, Viaţa lui Costache Negri, Editura Centrului Cultural „Dunărea de Jos“, Ediţia a II-a, Galaţi, 2006, pp. 51, 75, 99).

Între anii 1841-1846, conacul de la Mânjina, devine gazda unor însemnaţi reprezentanţi moldoveni şi munteni care pregăteau revoluţia paşoptistă cum ar fi: Vasile Alecsandri, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Costache Filipescu, Nicolae Bălcescu, Alecu Russo, Ion Ionescu de la Brad, Dimitrie Bolintineanu, Constantin Rola, Alecu Donici, Lascăr şi Dimitrie Rosetti, toţi aspirând la un singur ideal: Unirea Principatelor Române. Memorabilă a rămas întâlnirea din data de 21 mai 1845, când la Mânjina, Costache Negri şi-a serbat ziua onomastică; atunci ţăranii amestecaţi cu invitaţii din Muntenia şi Moldova au jucat hore şi s-au ospătat din bucatele tradiţionale moldoveneşti 

De fapt, invitaţii săi s-au întâlnit pentru a discuta despre intensificarea propagandei naţionale în toate provinciile româneşti şi problema împroprietării ţăranilor.

În  1856, Costache Negri a vândut moşia Mânjina, clucerului Hristodor Alexandri, din Galaţi, cu suma de 25.000 de galbeni, dar Catinca Negri a cerut anularea vânzării, tranzacţie care a avut loc doi ani mai târziu cu suma de 38.360 de galbeni. Urmaşii clucerului Hristodor Alexandri au vândut moşia Mânjina la 19 noiembrie 1909 lui Petru Rădulescu din Ploieşti.

 La 26 august 1943, prin decretul numărul 2336, publicat în Monitorul Oficial numărul 199, conacul şi parcul lui Costache Negri din comuna cu acelaşi nume erau clasate ca monument istoric, sub mandatul Ministrului Culturii Naţionale şi al Cultelor, profesor Ion Petrovici, care dorea transformarea acestuia într-un muzeu. La 29 septembrie 1943, s-a dat decretul lege pentru exproprierea imobilului din comuna Costache Negri (fostă Mânjina), judeţul Covurlui, proprietatea moştenitorilor F. Rădulescu.

 La articolul 1 erau declarate de utilitate publică casa şi parcul lui Costache Negri, care se expropriau în folosul Statului Român, prin intermediul Ministerului Culturii Naţionale şi al Cultelor. Astfel era vorba de terenul şi clădirile din comuna Costache Negri, fost Mânjina, judeţul Covurlui, în suprafaţă de 16.422 m², proprietatea moştenitorilor F. Rădulescu. La articolul 2, se arăta că imobilul expropriat va servi de muzeu al Comisiunii Monumentelor Istorice, unde se vor păstra toate colecţiile de cărţi, tablouri şi obiecte care ar evoca memoria lui Costache Negri. Muzeul trebuia să fie îngrijit, păzit şi supravegheat de către Prefectul Judeţului Covurlui şi Asociaţia Culturală „Costache Negri”. La articolele 4 şi 5, se specifica că valoarea casei şi a parcului se ridica la suma de 585.000 de lei, fixată de către Serviciul Tehnic al Judeţului Covurlui, iar aceasta se va plăti din fondurile comitetului Asociaţiei Culturale „Costache Negri”, cu sediul în Galaţi.

De atunci şi până astăzi muzeul ne întâmpină cu o expoziţie la care specialiştii au mai adăugat bunuri culturale de-a lungul timpului în funcţie de donaţii, achiziţii sau cercetare, care ne poartă în timp şi ne dezvăluie personalitatea participanţilor la Revoluţia paşoptistă şi la Unirea Principatelor Române. În muzeu mai regăsim obiecte, mobilier, picturi, piese de artă decorativă, fotografii, documente care au aparţinut lui Costache Negri şi familiei sale.

dcnews.ro

Conacul lui Costache Negri din judeţul Galaţi a fost construit la începutul secolului XIX şi a devenit muzeu în anul 1968. Clădirea a avut oaspeţi personalităţi de seamă precum: Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza.

Conacul se află în comuna Costache Negri (fostă Mânjina) din judeţul Galaţi, la aproximativ 40 de kilometri de oraşul Galaţi. În clădirea fostului deputat, pârcălab şi diplomat pe lângă curţile europene, aveau loc întâlnirile de taină ale generaţiei care au făcut posibilă Unirea Principatelor. Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza erau invitaţi frecvenţi ai conacului. 

Reşedinţa de la Mânjina avea un teren de 16.422 metri pătraţi, construcţia veche în suprafaţă de 294 mp, precum şi anexe şi garduri. Suprafaţa casei, raportată la casele ţărăneşti existente la începutul secolului al XIX-lea, denotă că era cu adevărat o reşedinţă boierească. Conacul era construit în stilul unei locuinţe ţărăneşti din Moldova.

Costache Negri a murit la vârsta 64 de ani, pe 28 septembrie 1876. În iulie 1914, regele Ferdinand a semnat decretul prin care conacul a primit numele de „Costache Negri”. Salvarea casei de la Mânjina a preocupat Preşedinţia Consiliului de Miniştri de atunci. S-a alocat suma de 500.000 lei către Prefectura judeţului Covurlui, pentru cumpărarea casei lui Costache Negri de la Mânjina.

Lucrurile au stagnat deoarece se apropia războiul. Regimul comunist, instaurat la 6 martie 1945, nu a mai îngăduit recunoaşterea străduinţelor lui Negri, casa de la Mânjina devenind după colectivizare, ca multe alte conace, sediul C.A.P-ului din comună. De abia la 2 iunie 1968, cu ocazia aniversării a 120 de ani de la Revoluţia din 1848, imobilul a fost amenajat ca muzeu, deschizându-se Casa memorială Costache Negri.

În anul 1943, clădirea a fost declarată monument istoric şi s-a luat hotărârea de a fi transformată în muzeu. De abia în 1968, conacul familiei lui Costache Negri devine muzeu. În cele şapte săli ale conacului se regăsesc mobilier şi piese de artă decorativă, din renumite stiluri europene, ce erau la modă în saloanele boiereşti din perioadă. Sunt expuse şi bunuri culturale, cu valoare memorială, legate de personalităţi precum: Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza.

De-alungul anilor, conacul a fost afectat de inundaţiile din localitate. De asemenea, hruba casei, folosită în perioada paşoptistă ca loc de refugiu, este şi ea degradată. Ultimele reparaţii serioase s-au făcut în 1996. Aşadar, Conacul „Costache Negri” are nevoie mai mult decât oricând de lucrări de consolidare, restaurare şi reabilitare.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.