Jump to content

Damen Galaţi construieşte nave de război pentru armata română


dcp100168
 Share

Recommended Posts

MApN: Asocierea nu a refuzat să semneze acordul-cadru, dar încă se discută pentru ”convenirea conținutului final al documentelor”

Finalizată în anul 2019, prin declararea Asocierii formate din Naval Group din Franța și S.C. Șantierul Naval Constanța S.A. din România drept operator economic câștigător, procedura de achiziție a corvetelor multifuncționale este încă neîncheiată. Potrivit informațiilor GÂNDUL, constructorul francez Naval Group refuză să semneze înțelegerea cu statul român, deși Ministerul Apărării Naționale a întocmit întreaga documentație. Partea franceză ar fi invocate ”anumite probleme interne”, iar contractul este încă nesemnat.

Această licitație este cea mai mare dintre cele atribuită în ultimii ani în România, iar decizia Naval Group pare a fi una de neînțeles, cu atât mai mult în contextul situației tensionate din zona Mării Negre.

GÂNDUL a solicitat un punct de vedere MApN referitor la această situație, iar din răspunsul primit, în exclusivitate, reiese că ”nu există nicio prevedere referitoare la vreo înțelegere între statul român și Naval Group”, ofertantul fiind ”Asocierea dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța”. ”Precizăm că, potrivit dispozițiilor H.G. nr. 48/2018, scopul procedurii specifice aferente Programului de înzestrare esenţial «Corvetă multifuncţională» este semnarea unui acord-cadru între autoritatea contractantă și ofertantul declarat câștigător. Acest ofertant este, așa cum a fost comunicat oficial, Asocierea dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța. Ca atare, nu există nicio prevedere referitoare la vreo înțelegere între statul român și Naval Group”, transmite MApN, în exclusivitate pentru GÂNDUL.

Potrivit răspunsului primit de la MApN, în prezent sunt purtate discuții cu ”ofertantul declarat câștigător”, aceste discuții fiind parte integrantă dintr-un proces de convenire a conținutului final al documentelor contractuale care trebuie semnate”. Acesta ar fi, de altfel, motivul pentru care acest contract nu a fost încă semnat nici la finalul anului 2021. Totodată, MApN mai precizează că nu există un document oficial referitor la eventuale motive invocate de partea franceză, respectiv Naval Group. ”Autoritatea contractantă derulează în prezent discuții cu ofertantul declarat câștigător, respectiv asocierea dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța, în cadrul procesului de convenire a conținutului final al documentelor contractuale care trebuie semnate. Acest proces nu s-a finalizat încă și, prin urmare, acesta este motivul pentru care acordul-cadru nu a fost încă semnat. (…) precizăm că nu există niciun document emis de Asociere referitor la refuzul acesteia de a semna acordul-cadru sau la așa-zisele probleme interne invocate de partea franceză”, a mai transmis MApN, la solicitarea GÂNDUL.

gandul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Forțele Navale au rămas „pe uscat” în contractul corvetelor. Naval Group și SN Constanța bat pasul pe loc

Contractul pentru realizarea a patru corvete pentru Forțele Navale Române se află într-o fază critică, după ce SN Constanța și francezii de la Naval Group au început să tergiverseze semnarea contractului cu MApN. În această situație s-a ajuns după ce SN Damen Galați, singurul șantier naval din țară care a construit nave militare în ultimele trei decenii, a fost scos din cursa pentru adjudecarea contractului în condiții care nu au fost pe deplin elucidate nici până în ziua de azi.

Proiectul de înzestrare a armatei cu patru corvete a fost lansat în 2016, ținându-se cont inclusiv de noile provocări în materie de securitate din zona Mării Negre. La acea dată, Guvernul Cioloș a propus Parlamentului României aprobarea de derulare a contractului cu Grupul Damen, prin Șantierul Naval Damen Galați, în calcul fiind luat modelul SIGMA - proiect 10514. Propunerea venea după ce experții MApN au analizat 13 proiecte de corvete, varianta Damen dovedindu-se cea mai bună.

"Războiul corvetelor"

Din păcate, încheierea acestui contract a fost pur și simplu blocată în Parlament, mai degrabă din motive politice decât din scrupulozitate pentru cheltuirea banului public. Fiind un an electoral, în Guvernul Cioloș "s-a tras" în 2016 din toate direcțiile spectrului politic, astfel că, "victimă colaterală", s-a ajuns la anularea contractului cu SN Damen Galați.

După alegeri, poate și pentru justificarea întârzierilor, s-a schimbat procedura de atribuire a contractului și s-a trecut la o formă de achiziție publică ce ar fi trebuit să asigure, teoretic, o ofertă mai competitivă. La modul practic, nu s-a obținut însă decât o birocratizare a unui proiect important pentru siguranța națională.

După cum v-am informat în paginile ziarului "Viaţa liberă", în cursa pentru atribuirea contractului privind construirea corvetelor au intrat Naval Group (Franţa) - care a încheiat un acord cu SN Constanța, Damen (Olanda) - prin SN Damen Galați şi Fincantieri (Italia) - prin SN Tulcea.

Un element bizar legat de această licitație a fost că, "pe surse", au ajuns în spațiul public informații confidențiale privind ofertele depuse, inclusiv valoarea acestora. Astfel, conform acestor informații, Naval Group ar fi depus o ofertă de 1,2 miliarde de euro, celelalte oferte fiind de 1,25 miliarde de euro (Damen) şi 1,34 miliarde de euro (Fincantieri).

În același timp, termenii financiari nu erau singurii indicatori de departajare, capacitățile tehnice fiind la fel de importante. Iar din acest punct de vedere, SN Damen Galați era singurul șantier naval din țară care în ultimele trei decenii a investit în capacitățile de realizare a navelor militare, având și un portofoliu de aproape 40 de astfel de nave livrate partenerilor din NATO și nu numai.

Cu toate acestea, în iulie 2019, MApN, prin Romtehnica, în aceste circumstanţe extrem de controversate, a desemnat drept câştigător al contractului asocierea dintre Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa, asociere care, deşi beneficia de "brandul" companiei franceze, în România nu deţinea niciun fel de facilităţi şi nici experienţă în construirea navelor militare!

Angajamente cu răspundere limitată

În prezent, dincolo de "euforia" câștigării acestui contract, a venit momentul în care SN Constanța și Naval Group trebuie să-și respecte angajamentele. Se pare însă că lucrurile nu sunt chiar atât de simple.

MApN a amânat finalizarea documentelor până la un verdict în instanță - lucru realizat în 2020 - la (o parte) din contestațiile depuse de Grupul Damen referitor la modul în care s-a derulat procedura de atribuire a contractului.

În același timp, potrivit unor informații obținute de DefenseRomania, partea finală a negocierilor a ajuns într-un blocaj, în decembrie 2021, din cauza unor neînțelegeri apărute chiar între SN Constanța și Naval Group.

Pe de o parte, francezii de la Naval Group nu se grăbesc cu investițiile de zeci/sute de milioane de euro ce ar permite retehnologizarea SN Constanța în sensul creșterii capacității de a construi nave militare. Pe de altă parte, o problemă e că nici SN Constanța nu dispune de suficientă mână de lucru calificată în construirea de nave militare.

Un alt element de discordie este că francezii au cerut ca întreaga asociere, deci implicit și Șantierul Naval Constanța, să suporte achitarea viitoarelor posibile penalități pentru nerespectarea termenelor (șapte ani de la semnarea contractului). Nu în ultimul rând, Naval Group a cerut în repetate rânduri renunțarea la o serie de clauze contractuale, inclusiv la garanțiile pentru vicii ascunse, lucru refuzat ferm de MApN.

Dar lovitura de teatru ar fi că, la modul real, oferta câștigătoare Naval Group ar fi mai mare decât s-a anunțat oficial! Astfel, Naval Group a câștigat oficial licitația pentru "Corveta multifuncțională" cu Gowind 2500 pentru 1,2 miliarde de euro. Doar că, din informațiile DefenseRomania, oferta depusă de francezi, și declarată câștigătoare pe baza prețului cel mai mic, nu includea și muniția pentru corvete. În contextul achiziționării muniției, oferta se mărește cu 100 de milioane de euro și își pierde în fața SN Damen Galați atributul de cea mai bună ofertă ca preț!

Una peste alta, termenul-limită dat de MApN pentru semnarea contractului cu SN Constanța și Naval Group ar fi, se pare, 21 ianuarie 2022, iar dacă acest lucru nu se va întâmpla, procedura de atribuire va fi anulată.

Ce va urma după asta rămâne de văzut. Cert este că, în orice variantă, SN Damen Galați este, de facto, singurul șantier naval din țară care poate în acest moment să satisfacă toate cerințele MApN. De altfel, în tot timpul în care contractul de înzestrare a Forțele Navale a trenat, SN Damen Galați a continuat să realizeze nave militare sau nave speciale. Ultimele exemple ar fi corvetele construite pentru Forțele Navale Pakistaneze, dar și spărgătorul de gheață pentru Divizia Antarctică Australiană. De asemenea, în prezent, la Galați se construiește o nouă navă de tip Combat Support Ship (CSS) - "Den Helder" - pentru Forțele Navale Regale Olandeze.

În acest timp, apele geostrategice din Marea Neagră au devenit și mai tulburi...

Naval Group, alt contract, aceeași poveste

Păstrând proporțiile, situația din contractul corvetelor pentru Forțele Navale Române seamănă cu cea în care Australia a decis, în ultimă instanță, să anuleze contractul pentru construirea a 12 submarine din clasa Barracuda. Australienii le-au reproșat francezilor întârzieri în derularea programului, creșteri de costuri, dar și reducerea implicării în proiect a industriei de apărare din Australia.

Potrivit condițiilor puse de MApN, în cazul corvetelor pentru Forțele Navale, "navele vor fi construite în România în decurs de șapte ani, în baza unui transfer de tehnologie pentru construcţia, dotarea şi mentenanţa corvetelor". Mai mult, prima navă ar trebui livrată la doar trei ani de la semnarea contractului. În plus, contractul prevede și modernizarea, tot în România, a fregatelor T22R - Fregata "Regina Maria" și Fregata "Regele Ferdinand". Din păcate, se pare însă că, dincolo de promisiunile "pe hârtie", SN Constanța și Naval Group nu pot susține acest contract în forma cerută de MApN. Francezii ar putea construi navele în propriile șantiere, dar acest lucru ar scoate din proiect industria de apărare din România.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

România trebuie să ia o decizie strategică în "războiul corvetelor" dintre Naval Group și Damen

Ministerul Apărării Naționale (MApN) are de luat în aceste zile o decizie strategică în ceea ce privește înzestrarea Forțelor Navale Române cu patru corvete multifuncționale, în condițiile în care a fost depășit și ultimul termen - 21 ianuarie - până la care Naval Group și Şantierul Naval Constanța ar fi trebuit să anunțe în mod clar dacă mai sunt sau nu dispuse să semneze contractul de construire a navelor, în termenii asumați în timpul procedurii de licitație.

Un element-cheie în conturarea unui deznodământ ar putea fi ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) convocată de președintele Klaus Iohannis miercuri, 26 ianuarie, pe ordinea de zi fiind situația de securitate din zona extinsă a Mării Negre și pe flancul estic al NATO, precum și "măsurile privind dezvoltarea capacităților de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate și creșterea rezilienței".
După cum v-am informat în paginile ziarului "Viața liberă", MApN a declarat câștigător al licitației corvetelor, în 2019, asocierea formată din Naval Group și Șantierul Naval Constanța, cu o ofertă de 1,2 miliarde de euro (model Gowind 2500), care a devansat oferta Grupului Damen, de 1,25 miliarde de euro (model SIGMA 10514), care ar fi însemnat construirea navelor la Galați.
Dincolo de preț, o condiție de bază este ca navele să fie construite în România, iar acum devine tot mai evident că asocierea SN Constanța - Naval Group nu are în prezent - nici în plan tehnic, nici ca resurse umane - capacitatea de a respecta actualii termeni contractuali. S-a ajuns, se pare, chiar la disensiuni între membrii asocierii, pentru că francezii de la Naval Group nu se grăbesc cu investițiile de zeci/sute de milioane de euro ce ar permite retehnologizarea SN Constanța în sensul creșterii capacității de a construi nave militare. Nu în ultimul rând, Naval Group a cerut renunțarea la o serie de clauze contractuale sau "flexibilizarea" acestora, lucru refuzat ferm de MApN.
Toți acești factori au dus la tergiversarea contractului cu MApN, însă Guvernul și-ar dori lămurirea acestei situații până la sfârșitul acestei luni.
În cazul în care nu se semnează contractul cu Naval Group și SN Constanța, din punct de vedere procedural, licitația prevede atribuirea contractului următorului concurent, respectiv Grupul Damen. Această variantă ar fi favorizată și de faptul că Damen și-a păstrat oferta de a realiza corvetele la prețul prezentat în cadrul licitației, chiar dacă, pe fondul creșterilor de prețuri din industria navală, marja de profit ar fi destul de mică.
Și mai important, însă, SN Damen Galați este, totuși, singurul șantier naval din țară care a demonstrat că poate construi nave militare la standarde NATO și cu respectarea integrală a condițiilor puse de autoritățile române.
În plus, dacă este nevoie de o accelerare a proiectului, ar putea fi implicat și SN Damen Mangalia, mai ales că la acesta și statul deține 51 la sută din acțiuni și, implicit, și-ar recupera o parte din costurile comenzilor.

Presiuni ale diplomației franceze

Pe de altă parte, deși s-a bătut multă monedă pe ideea de eficiență economică, de creștere a capacității industriei navale românești de realizare a navelor militare, de transfer de know-how și capacități de producție, de asigurarea mentenanței în România pe întregul ciclu de exploatare a navelor, situația complicată de la SN Constanța schimbă, pentru francezi, datele problemei. Vor contractul, dar sunt probabil conștienți că n-au cum să-l realizeze la Constanța. Mai pe șleau spus, francezii ar prefera ca navele să fie construite de Naval Group (companie deținută de statul francez), dar să fie construite... în șantierele din Franța și doar o serie de lucrări cu valoare simbolică să fie realizate la Constanța.
O variantă ar fi și anularea de către MApN a licitației și trecerea la o atribuire directă printr-un contract tip "Guvern la Guvern" (G2G), eventual la un preț mai mare, în care Franța, de asemenea, ar încerca să se impună.
Până una, alta, Franța a dat deja o serie de semnale în plan diplomatic. Cele mai vizibile au fost, săptămâna trecută, acordarea unor decorații unor oficiali MApN, dar și vizita oficială a ambasadoarei Franței, Laurence Auer, pe 18 ianuarie, la Guvernul României, pentru a se întâlni cu premierul Nicolae Ciucă. Miza a crescut și mai mult, pe 19 ianuarie, când președintele Macron a anunțat că este dispus să trimită trupe militare pe teritoriul României, în cadrul misiunilor NATO, pentru a întări Flancul Estic, în contextul tensiunilor cu Rusia. De asemenea, în contextul în care Franța deține în prezent președinția Consiliului UE, ambasadoarea Laurence Auer aducea în discuție un eventual sprijin al Parisului pentru demararea procedurilor de admitere a României în Spațiul Schengen...
Nu în ultimul rând, după scandalul submarinelor în care Australia a reziliat contractul cu Naval Group, tot din cauza tergiversărilor și a creșterilor de prețuri, un nou contract pierdut ar fi încă o lovitură pentru președintele Emmanuel Macron, chiar în prag de noi alegeri prezidențiale.

Se vor implica Statele Unite?

În acest "război al corvetelor", un element favorabil Damen ar putea fi faptul că are Statele Unite de partea ei, în sensul că armamentul prevăzut în proiectul SIGMA 10514 se bazează pe soluții americane. În același timp, SUA a avut parte deja de o serie de contracte G2G mult mai consistente decât de ce ar putea câștiga în cazul sistemelor de înarmare a corvetelor, iar Franța își cere și ea "partea ei" din contractele militare.
Drept urmare, dacă este să ținem cont de toate aceste aspecte, autoritățile române au de luat o decizie complicată, una în care dincolo de elementele de competitivitate, în care Grupul Damen ar avea supremația, contează și unele de ordin geopolitic și geostrategic, în care Franța tinde să pună piciorul în prag. Rămâne de văzut dacă MApN va reuși să tranșeze această problemă, în condițiile în care înzestrarea Forțelor Navale la Marea Neagră este departe de ce ar trebui să fie în vremurile de astăzi.

Corvetele, tipuri de misiuni de luptă

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Apărării Naționale, corvetele multifuncționale cu care ar urma să se înzestreze Forțele Navale Române, proiect lansat în 2016, ar trebui să fie capabile să execute misiuni de luptă în următoarele domenii: AAW (lupta împotriva amenințărilor aeriene), ASuW (lupta împotriva navelor de suprafață), ASW (lupta împotriva amenințărilor submarine), EW (război electronic), NGS (sprijin cu foc la litoral).
Inițial, în urma analizei a 13 proiecte, experții MApN au decis că varianta construirii corvetelor la SN Damen Galați este cea mai bună. Din păcate, din considerente mai degrabă politice, după alegerile din 2016, decizia luată în timpul Guvernului Cioloș a fost anulată de Guvernul controlat de Liviu Dragnea și s-a trecut la o procedură de licitație care n-a făcut decât să întârzie cu șase ani proiectul de înzestrare a Forțelor Navale. Semnarea contractului privind programul corvetelor se numără printre prioritățile asumate la învestirea Guvernului Ciucă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Miniştrii Apărării din România şi Franţa, în căutarea unei "soluții rapide" în dosarul corvetelor

Ministrul Forţelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly, a efectuat joi o vizită oficială la Bucureşti, ocazie cu care a dat asigurări că "ţara sa nu îşi va abandona niciodată aliaţii şi prietenii şi că se va afla alături de România".

Unul dintre subiectele spinoase aflate pe agenda discuțiilor cu ministrul român al Apărării, Vasile Dâncu, este și contractul privind înzestrarea Forțelor Navale cu patru corvete multifuncționale, de care este interesat și SN Damen Galați.
După cum v-am informat în paginile ziarului "Viața liberă", asocierea SN Constanța - Naval Group, care a câștigat, pentru 1,2 miliarde de euro, licitația de construire a navelor de luptă, a tergiversat, invocând diverse motive, semnarea contractului cu MApN.
Ca variante de rezervă, MApN, care dorește lămurirea situației până la sfârșitul lunii ianuarie a.c., poate trece fie la atribuirea contractului către Grupul Damen - al doilea clasat la licitație, cu o ofertă de 1,25 miliarde de euro, care construiește inclusiv nave militare în șantierul naval de la Galați, fie să apeleze la un (alt) contract, de tip Guvern la Guvern (G2G), prin care lucrările să fie, eventual, încredințate tot francezilor de la Naval Group.
În același timp, Franța a depus eforturi diplomatice intense ca Naval Group să nu piardă acest contract. "Franţa şi industria sa sunt în întregime angajate, implicate pentru a ajuta forţele armate române pentru a depăşi o nouă etapă din modernizarea lor, în special în dosarul corvetelor", a precizat la rândul ei, ministrul francez al Apărării, Florence Parly.
Ministrul român al Apărării, Vasile Dîncu, a menționat că speră să se găsească "o soluţie rapidă" pentru proiectul achiziţiei de corvete. "Sunt convins că vom reuşi să depăşim un proiect pe care acum îl avem la final şi mai avem doar câteva clauze, sunt convins că vom găsi o soluţie rapidă pentru ca acest proiect al achiziţiei de corvete să poată merge mai departe. Credem că dialogul între părţile contractante va fi şi aici important pentru a găsi o soluţie rapidă, având în vedere şi contextul urgenţei geostrategice, urgenţei de înzestrare, cât şi a nevoii de a continua parteneriatul nostru la un nivel cât mai înalt, intensificat", a subliniat Dîncu, fără a mai da și alte detalii despre această chestiune.
Pe fondul tergiversărilor semnării contractului cu MApN, capacitatea tehnică și de resurse umane a asocierii SN Constanța - Naval Group de a construi corvetele în România - așa cum sunt condițiile licitației - a fost tot mai des pusă la îndoială în ultimul timp. Până în prezent, SN Damen Galați este singurul șantier naval din țară care în ultimele decenii a construit nave militare la standarde NATO.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Încă o amânare pentru achiziția corvetelor: Compania franceză a cerut încă o lună răgaz pentru un răspuns final dacă semnează sau nu contractul

Achiziția celor patru corvete multifuncționale și modernizarea celor două fregate ale României a fost din nou amânată, deși inițial MApN ar fi trebuit să tranșeze problema până la finalul lunii ianuarie. Potrivit ministrului Apărării, francezii de la Naval Group, cei declarați câștigători la licitație, au cerut încă o lună termen de gândire, după ce semnarea contractului și așa nu a fost posibilă anul trecut.

Într-un interviu acordat pentru Europa FM, ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu a spus că asocierea dintre constructorul francez Naval Group și Șantierul Naval a primit încă o lună termen de gândire pentru a se decide dacă semnează sau nu contractul cu statul român. „Asocierea dintre Naval Group și șantierul naval Constanța a mai cerut un termen pentru un răspuns final în jur de o lună de zile. Suntem interesați cu toții ca acest contract să se realizeze, este vorba despre înzestrarea importantă pentru Forțele Navale Române și evident că le dăm voie să negocieze în continuare”, a declarat Dâncu.

Dâncu a mai precizat că statul român „trebuie să respecte suma licitației pe care asocierea dintre Naval Group și Șantierul naval Constanța a câștigat licitația.”

Amânarea oferită Naval Group vine după o serie de gesturi și declarații diplomatice din partea Franței, într-un moment în care MApN ar fi trebuit să tranșeze problema licitației și contractul pentru corvete.

hotnews.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

„Ultimatum” pentru Naval Group și SN Constanța, în dosarul corvetelor. Forțele Navale, deocamdată doar pe hârtie

Dosarul corvetelor multifuncționale pentru Forțele Navale Române, de care este interesat și SN Damen Galați, se apropie de un deznodământ. Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a dat termen asocierii Naval Group - SN Constanța până la sfârșitul lunii aprilie, să se decidă dacă are sau nu capacitatea de a onora acest contract.

Răbdarea Ministerului Apărării pare a fi ajuns la limită, după tergiversările fără sfârșit în semnarea contractului de către Șantierul Naval Constanța și Naval Group, cei care, după parcurgerea procedurii unei licitații publice, și-au adjudecat, în 2019, contractul corvetelor, cu o ofertă de 1,2 miliarde de euro. Câștigătorii au reușit să devanseze oferta Grupului Damen, de 1,25 miliarde de euro, care ar fi însemnat construirea navelor la Galați.

Însă dincolo de asta, pare tot mai evident că asocierea Naval Group și SN Constanța nu are capacitatea - nici în plan tehnic, nici ca resurse umane - de a îndeplini condiția de bază a contractului, respectiv, ca navele să fie construite în România. Plus că s-a solicitat o "flexibilizare" a unor clauze din cadrul contractului, care ar fi depășit cadrul legal stabilit în cadrul licitației.

În acest context, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat pentru Profit News, că România nu mai are răbdare în privința celor patru corvete pe care se străduiește, de mai bine de patru ani, să le cumpere. De asemenea, ministrul a subliniat că ultima prelungire de două luni expiră luna viitoare.

"Din păcate, de mai bine de patru ani, avem procese, apoi o perioadă de negociere foarte lungă. E o asociere dintre români și francezi care, după cum văd în ultima vreme, nu funcționează foarte bine. La cererea celor doi asociați, am mai făcut o prelungire de două luni. În foarte scurt timp, însă, la finalul lunii următoare, va trebui să vedem dacă, într-adevăr, cei care au câștigat această licitație sunt în stare să prezinte o ofertă viabilă pentru noi, dacă nu, va trebui să căutăm o altă soluție", a declarat ministrul Dîncu.

Între membrii asocierii au apărut disensiuni, inclusiv din cauză că francezii de la Naval Group nu s-au grăbit cu investițiile de zeci/sute de milioane de euro ce ar permite retehnologizarea SN Constanța în sensul creșterii capacității de a construi nave militare.

Pe căi diplomatice, Guvernul francez a încercat să mențină în viață acest contract. Coincidență, Franța a devenit brusc interesată să susțină flancul estic al NATO, inclusiv prin trimiterea de trupe în România. De asemenea, în aprilie, în Franța, sunt și alegeri prezidențiale, iar un nou contract pierdut de Naval Group n-ar da bine pentru președintele Macron, după ce Australia a reziliat "contractul secolului" pentru construirea unor submarine. În aceste condiții, fie și din curtoazie diplomatică, sunt explicabile prelungirile pe care MApN le-a tot acordat asocierii Naval Group - SN Constanța pentru a semna contractul.

Lucrurile nu pot fi totuși prelungite la nesfârșit, în condițiile în care interesele de securitate ale României la Marea Neagră sunt periclitate - avem deja un război în vecinătatea noastră! - din cauza nederulării acestui contract. La momentul actual, Forțele Navale ar fi trebuit să intre deja în posesia a cel puțin o corvetă... În plus, programul cuprindea și modernizarea celor două fregate existente, "Regina Maria" și "Regele Ferdinand".

"O altă soluție", în sensul celor declarate de ministrul Vasile Dâncu, ar fi atribuirea contractului următorului participant calificat în cadrul licitației, SN Damen Galați, care, de altfel, e singurul care în ultimii 30 de ani a construit nave militare în România și are capacitatea de a îndeplini din toate punctele de vedere condițiile MApN. Pe de altă parte, MApN ar putea apela și la un contract de tip "Guvern la Guvern" (G2G), situație în care, de asemenea, Franța este foarte interesată. În ce condiții și dacă navele militare ar mai fi construite în România e o altă poveste.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Galațiul și Mangalia pot construi simultan nave militare. Corvete pentru Forțele Navale Române

Grupul Damen ar avea capacitatea de a construi simultan mai multe nave militare, în cazul în care Ministerul Apărării va decide să-i încredințeze contractul de realizare a celor patru corvete pentru Forțele Navale Române.
Acest lucru ar fi posibil prin derularea proiectului atât la Șantierul Naval Damen Galați, cât și la Șantierul Naval Damen Mangalia, au indicat reprezentanți din conducerea companiei. Aceste declarații vin în condițiile în care asocierea formată din Naval Group și SN Constanța are termen - ultimul, potrivit ministrului Apărării, Vasile Dîncu - până la sfârșitul lunii aprilie, pentru a se decide dacă semnează sau nu contractul pentru construirea corvetelor.
În prezent, SN Damen Galați este singurul șantier naval din țară care a construit nave militare în ultimele decenii, având în portofoliu peste 30 de astfel de nave livrate unor parteneri NATO sau țări partenere.
De altfel, după cum v-am relatat în paginile ziarului "Viața liberă", în SN Damen Galați se construiește în prezent nava de tip Combat Support Ship (CSS) "Den Helder", pentru Forțele Navale Regale Olandeze. Nava este a doua cea mai mare navă militară construită vreodată în România, fiind devansată doar de nava JSS "Karel Doorman", construită... tot la Galați, tot pentru olandezi.
Primele două module ale navei CSS "Den Helder", ce formează sala mașinilor, au fost lansate la apă săptămâna trecută. Cu această ocazie, prezent la Galați, directorul comercial al grupului olandez, Roland Briene, a declarat că "oferta Damen este valabilă în continuare" în ceea ce privește construirea corvetelor pentru România.
După cum se știe, programul de înzestrare al Forțelor Navale s-a transformat într-o veritabilă "telenovelă", după ce Naval Group și SN Constanța și-au adjudecat acest contract, în 2019, pentru 1,2 miliarde de euro, cu foarte puțin sub oferta de preț a Damen, dar tergiversează semnarea contractului cu MApN, solicitând "ajustarea" unor clauze, inclusiv prețul de execuție. Asta în condițiile în care există îndoieli tot mai mari că asocierea SN Constanța - Naval Group ar avea capacitatea tehnică și resursele umane de a construi aceste corvete în România, așa cum erau condițiile din cadrul licitației.
Ministerul Apărării de la București a indicat, recent, că "va căuta o altă soluție" pentru achiziția de corvete, dacă discuțiile cu Naval Group nu conduc la semnarea unui acord până la finalul lunii aprilie. Iar una dintre soluții ar fi atribuirea contractului următorului concurent calificat în cadrul procedurii de licitație, respectiv Grupul Damen.
"Pot să vă spun că suntem și noi nerăbdători să aflăm rezultatul, la sfârșitul lunii aprilie. Desigur, cel mai important este ca România să aibă în flota sa nave construite în România, pentru a-și putea atinge interesele strategice pe care le are în Marea Neagră", declara, la Galați, directorul comercial al Damen Naval, Roland Briene.
La rândul său, directorul Damen Naval România, Gheorghe Savu, a declarat că Damen așteaptă decizia MApN, subliniind și cât de important este ca aceste nave să fie construite în România, cu implicarea industriei locale de apărare. "E important și contextul, tot ceea ce se întâmplă în zona extinsă a Mării Negre, ca România să aibă capacitatea de producție, de reparare, de întreținere și modernizare a navelor pe teritoriul său național", a explicat Gheorghe Savu. Acesta a reiterat că obiectivul programului inițiat de MApN este și "dezvoltarea industriei navale militare românești". "Avem experiență și expertiză în construcția navelor de acest tip. Noi am construit multe asemenea la Galați. Avantajul e că în Galați există și institutul nostru de proiectări (Marine Engineering Galați - n.r.). Deci, dacă e să fie construite de Damen, proiectarea va fi făcută la Galați", a subliniat Savu.
Acesta a mai precizat că, în cazul în care MApN va atribui contractul firmei Damen, compania va putea realiza corvete în paralel în șantierele Damen Galați și Damen Mangalia, acesta din urmă deținut în proporție de 51 la sută de statul român (Damen controlează 49 la sută din acțiuni și asigură managementul operațional). Acest lucru ar permite inclusiv recuperarea din întârzierile din programul de înzestrare al Forțelor Navale. Damen "poate face o navă în trei ani, în mod normal. Avem experiență și expertiză în construcția navelor de acest tip. Noi am construit multe nave de acest tip aici, la Galaţi", a declarat reprezentantul Damen Naval.
În cadrul licitației, Grupul Damen a venit cu oferta de a construi la SN Damen Galați corvete de tip Sigma 10514. Navele ar urma să fie dotate cu echipamente ce i-ar permite să îndeplinească misiuni de luptă antiaeriană (AW), împotriva navelor de suprafață (ASuW) și antisubmarin (ASW), precum și executarea de misiuni de securitate maritimă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Corvetele pentru Forțele Navale, ”torpilate” cu o nouă amânare

Ministerul Apărării a acordat o nouă păsuire asocierii formate din Șantierul Naval Constanța și Naval Group pentru a semna contractul de construcție a corvetelor pentru Forțele Navale Române. Asta în condițiile în care Grupul Damen a anunțat că își menține oferta de construire a corvetelor, fiind chiar posibilă utilizarea simultană a șantierelor navale din Galați și Mangalia pentru recuperarea întârzierilor acumulate în acest proiect.

Programul de înzestrare a Forțelor Navale Române s-a transformat într-o ”telenovelă” fără sfârșit, după ce SN Constanța și Naval Group - deși au câștigat în 2019 licitația pentru construirea corvetelor, cu suma de 1,2 miliarde de euro, reușind să devanseze cu puțin oferta înaintată de Grupul Damen, prin SN Damen Galați – tergiversează semnarea contractului cu Ministerul Apărării.
De-a lungul timpului au fost acordate mai multe amânări, asta în condițiile în care, de la demararea procedurilor programului de înzestrare, în 2016, ar fi trebuit să avem deja primele corvete românești în Marea Neagră. În actualul context, când avem un război în vecinătatea României, prezența acestora ar fi fost mai mult decât binevenită... Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, declara în martie a.c. că ”ultimul termen” pe care SN Constanța și Naval Group îl au la dispoziție pentru a semna contractul este sfârșitul lunii aprilie. Dar iată că la expirarea acestui termen se vine cu un nou... termen.
”Ni s-a cerut ieri o nouă amânare, pentru că această asociere dintre Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa s-a mai prelungit cu câteva luni, până în septembrie şi vin cu o nouă ofertă şi evident că acum îi mai păsuim un pic, pentru că am văzut că s-au înţeles şi au început să lucreze la o ofertă care să corespundă exact cererii”, a declarat la sfârșitul săptămânii trecute ministrul Apărării, Vasile Dîncu. Acesta a precizat că amânarea este ”de două, trei luni”, dar dacă va fi așa rămâne de văzut. În martie, același ministru spunea că negocierile sunt ”pe ultima sută de metri”.

Socoteala de acasă și contextul geostrategic

Asocierea SN Constanța – Naval Group a devenit pentru autoritățile române ”un os” pe care nici nu pot să-l înghită, nici să-l elimine.
Din punct de vedere practic, sunt mari îndoieli că SN Constanța și Naval Group au resursele tehnice și umane pentru a construi în România aceste nave. Desigur, Naval Group, deținută de statul francez, are propriile șantiere, dar una este să construiești navele în Franța, alta în România. Programul inițiat de MApN este de "dezvoltare a industriei navale militare românești", ceea ce presupune mult mai mult decât pur și simplu achitarea notei de plată pentru aceste corvete.
În condiții normale, MApN ar fi avut toate argumentele pentru a renunța la colaborarea cu SN Constanța – Naval Group, numai că Franța a făcut eforturi diplomatice uriașe pentru păstrarea acestui contract.
Prezența trupelor franceze în România, dar și repoziționarea portavionului ”Charles de Gaulle”, aflat în Marea Mediterană, astfel încât să ofere protecție și României, în cadrul structurilor NATO, sunt elemente ale acestui puzzle geostrategic complicat. De asemenea, luna aprilie a fost un prag-cheie și pentru președintele Emmanuel Macron, aflat în plină campanie electorală, deja pus într-o postură stânjenitoare după ce Australia a reziliat contractul cu Naval Group pentru construirea unor submarine.

SN Damen așteaptă la cotitură

În cazul în care SN Constanța și Naval Group nu semnează contractul cu MApN, construcția corvetelor ar putea reveni Grupului Damen, care și-a păstrat inclusiv oferta de preț. SN Damen Galați este, de altfel, singurul șantier naval din țară care a construit nave militare în ultimele trei decenii.
În prezent, la Galați se construiește o navă militară gigant, de tip Combat Support Ship (CSS) "Den Helder", pentru Forțele Navale Regale Olandeze. Primele două module ale navei CSS "Den Helder", ce formează sala mașinilor, au fost deja lansate la apă în cursul lunii aprilie. Cu această ocazie, prezent la Galați, directorul comercial al grupului olandez, Roland Briene, a declarat că "oferta Damen este valabilă în continuare" și în ceea ce privește construirea corvetelor pentru România.
La rândul său, directorul Damen Naval România, Gheorghe Savu, a declarat că Damen așteaptă decizia MApN, subliniind și cât de important este ca aceste nave să fie construite în România, cu implicarea industriei locale de apărare. "E important și contextul, tot ceea ce se întâmplă în zona extinsă a Mării Negre, ca România să aibă capacitatea de producție, de reparare, de întreținere și modernizare a navelor pe teritoriul său național", a explicat Gheorghe Savu.
Potrivit datelor oficiale din programul MApN de înzestrare a Forțelor Navale, „navele vor fi construite în România în decurs de șapte ani, în baza unui transfer de tehnologie pentru construcţia, dotarea şi mentenanţa corvetelor”. Mai mult, prima navă ar trebui livrată la doar trei ani de la semnarea contractului.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Damen Galați va construi două nave multirol pentru autoritățile române

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, au semnat, marţi, alături de reprezentanţi ai grupului Damen, contractul pentru achiziţia a două nave multirol destinate salvării de vieţi şi protejării de bunuri, care vor fi proiectate şi construite la şantierul naval din Galaţi.

"Evenimentul de astăzi reprezintă un nou pas pentru îmbunătăţirea sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă pe mare, prin semnarea contractului, cele două nave multirol cu funcţiuni diferite destinate salvării de vieţi şi protejării de bunuri. Ele vor permite intervenţia salvatorilor pe mare, în condiţii extreme. Achiziţia acestor nave este o premieră pentru structurile noastre şi sunt convins că vor contribui la creşterea eficienţei în misiunile la care vom fi chemaţi să răspundem", a declarat, marţi, ministrul de Interne, Lucian Bode.

Achiziţia este finanţată din fonduri europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2021- Viziune 2020, în valoare totală de aproximativ 44 mil de euro. Navele vor intra în dotarea IGSU în decembrie 2023.

Bode a felicitat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, care, împreună cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, este "campion la atragerea de fonduri europene". "Am asistat în ultimii ani la intensificarea riscurilor care ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei şi afectează grav mediul înconjurător. Manifestările climatice extreme, dezastrele naturale, chiar şi evoluţiile geopolitice cu impact asupra mediului de securitate relevă necesitatea întăririi capacităţii de răspuns a tuturor structurilor pentru situaţii de urgenţă", a mai spus Bode.

El a arătat că un alt beneficiu al acestor noi ambarcaţiuni este reprezentat de faptul că pot asigura condiţii necesare coordonării operaţiunilor comune cu alte structuri. "Aici vorbim despre un adevărat centru de control care permite interconectarea cu alte ambarcaţiuni în vederea acordării de sprijin persoanelor aflate în pericol, permite localizarea, preluarea ambarcaţiunilor şi a navelor aflate în derivă precum şi a persoanelor aflate în apă, localizarea şi lichidarea incendiilor izbucnite la bordul navelor sau a platformelor maritime, stingerea incendiilor şi limitarea poluării", a precizat Bode.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a precizat că ambele ambarcaţiuni sunt de căutare-salvare, cu capabilităţi de a recupera persoane şi de a găzdui la bord 50 de supravieţuitori, între doi şi patru pacienţi în stare critică şi până la 12 pacienţi pe tărgi.

Una dintre ele este o navă clasificată ca navă de intervenţie de pompieri care are o capacitate mare de stingere cu apă şi, dacă este nevoie, şi spumă, în timp ce cealaltă navă poate participa la stingere, însă are o capacitate mai mică a tunurilor de apă.

Nava de pompieri, de stingere, are două nave care pot fi lansate, iar nava de căutare-salvare poate lansa o navă pentru a recupera persoanele şi a le aduce la nava mare.

"Totodată, vor avea un rol în decontaminarea CBRN şi în limitarea poluării. Sunt nave pe care noi le considerăm multirol şi care cu siguranţă vor creşte nivelul de securitate şi de siguranţă în zona maritimă şi nu numai pentru zona de port, dar şi în larg, ambele fiind nave maritime care pot să intervină în condiţii foarte grele. Este un aspect foarte important şi pentru platformele noastre petroliere care se află la distanţă", a mai spus Arafat.

El a precizat că acest concept de căutare-salvare va fi completat de elicopterele care urmează să ajungă anul viitor, care vor fi pe celula de intervenţie permanentă şi care vor colabora cu navele achiziţionate şi cu navele Poliţiei de Frontieră.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Adio, Schengen? Grupul olandez Damen, înfrângere la ICCJ în scandalul corvetelor de 1,2 miliarde euro, chiar în ziua vizitei premierului Mark Rutte

ICCJ a respins, miercuri, acțiunea companiei olandeze Damen împotriva Guvernului României, în scandalul achiziției corvetelor de către MApN.  

Damen a pierdut procesul cu Guvernul României în aceeași zi în care Mark Rutte, premierul Olandei, se afla la București și era primit de Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă. Vizita oficialului s-a desfășurat într-un moment delicat al relațiilor dintre cele două state, în contextul în care Țările de Jos și-au manifestat opoziția față de aderarea României la Schengen.

Damen a ieșit pe locul 2 la licitația pentru construirea corvetelor multifuncționale

Miercuri, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursurile formulate de grupul Damen Schelde Naval Shipbuilding BV împotriva Guvernului României, dosar în care Ministerul Apărării Naționale, Naval Group și Șantierul Naval Constanța SA au fost intervenienți. Hotărârea este definitivă.

Litigiul se referă la atribuirea contractului pentru construcția a patru corvete multifuncționale și modernizarea a două fregate ale Forțelor Navale ale României către asocierea dintre Naval Group Franța și Șantierul Naval Constanța, în anul 2019. După o licitație controversată și mult întârziată, asocierea româno-franceză a fost declarată câștigătoare cu o ofertă de 1,2 miliarde de euro, cu 50 de milioane de euro mai bună decât cea a grupului Damen (care deține șantierele navale Galați și Mangalia).

Al treilea ofertant, grupul italian Ficantieri SpA Italia a venit cu o ofertă de 1,34 miliarde euro, care a fost declarată respinsă.

Olandezii au vrut să sesizeze CCR în legătură cu hotărârea de guvern pe baza căreia a fost organizată licitația

MApN susține că Damen a blocat temporar contractul, după ce a inițiat mai multe acțiuni în instanță. Una dintre ele viza anularea Hotărârii de Guvern 48/2018, care stabilește ”circumstanțele și procedura specifică aferente Programului de înzestrare esențial ”Corveta multifuncțională” în vederea atribuirii unui acord cadru și a contractelor susecvente”.

Olandezii sperau ca prin anularea notei de fundamentare, să fie anulată și licitația atribuită francezilor, argumentând că documentul a fost adoptat cu încălcarea cadrului legal primar incident privind industria națională de apărare și legislația referitoare la elaborarea actelor normative.

Pentru acest lucru. Damen a solicitat sesizarea Curții Constituționale, cererea fiind respinsă ca nefondată de către ICCJ.

Francezii de la Naval Group au cerut ”timp de gândire” pentru a semna contractul

La sfârșitul anului 2021, MapN a anunțat că partea română este pregătită să semneze contractul pentru achiziția corvetelor și modernizarea fregatelor, însă Naval Group nu a mai părut la fel de interesată de acest contract. Hotnews a scris că francezii ezită să parafeze contractul din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcții precum și din alte motive obiective.

Așa se face că în februarie, Naval Group a cerut o lună timp de gândire, deși autoritățile române, prin vocea ministrului Vasile Dîncu solicitaseră ca problema să fie tranșată până la finalul lunii ianuarie. „Asocierea dintre Naval Group și șantierul naval Constanța a mai cerut un termen pentru un răspuns final în jur de o lună de zile. Suntem interesați cu toții ca acest contract să se realizeze, este vorba despre înzestrarea importantă pentru Forțele Navale Române și evident că le dăm voie să negocieze în continuare.

În acest moment, statul român trebuie să respecte suma licitației pe care asocierea dintre Naval Group și Șantierul naval Constanța a câștigat licitația”, spunea Vasile Dîncu, în luna februarie, într-un interviu pentru Europa FM.

OUG pentru ”ajustarea prețurilor” în cadrul contractelor afectate de războiul din Ucraina

La sfârșitul lunii septembrie, Guvernul României a dat un pas înapoi și a adoptat o nouă Ordonanță de Urgență care prevede ”reglementarea și ajustarea” contractelor de achiziții publice, inclusiv a celor aflate în derulare. În motivare, se face referire la prețurile materiilor prime care au crescut foarte mult din cauza pandemiei și a războiului din Ucraina.

Conform documentului, furnizorii și prestatorii au 45 de zile de la intrarea în vigoare a OUG pentru a solicita ajustarea prețului produselor și serviciilor ce urmează a fi furnizate sau prestate. Potrivit defenseromania.ro, principalul beneficiar al acestei ordonanțe este contractorul proiectului ”Corveta multifuncțională”, cel mai important contract în desfășurare (dar încă nesemnat) al României.

România păzește Frontul de Est al NATO cu nave din anii ’80

Damen a anunțat, în cursul acestui an, că își menține oferta financiară și spune că poate construi corvetele concomitent, pe cele două șantiere navale pe care le deține în România. Prima navă ar trebui livrată României la trei ani de la semnarea contractului, iar termenul limită pentru toate cele patru corvete este de șapte ani.

În prezent, Forțele Navale ale României se bazează pe o flotă învechită, formată din trei fregate și patru corvete. Cele mai moderne fregate au fost cumpărate în 2004 de la englezi iar cele mai vechi sunt două corvete lansate la apă în 1987 și 1989. Mai există o fregată, Mărășești, care a ajuns la apă în 2015, după ce a fost modernizată. Fregata este contruită în România, la începutul anilor ’80.

fanatik.ro

Link to comment
Share on other sites

Acțiune Damen în dosarul corvetelor, respinsă de ÎCCJ

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins, săptămâna trecută, prin hotărâre definitivă, recursurile formulate de grupul Damen Schelde Naval Shipbuilding BV împotriva Guvernului României, relatează fanatik.ro.

Litigiul se referă la atribuirea contractului pentru construcția a patru corvete multifuncționale și modernizarea a două fregate ale Forțelor Navale ale României către asocierea dintre Naval Group Franța și Șantierul Naval Constanța, în anul 2019. După o licitație controversată și mult întârziată, asocierea româno-franceză a fost declarată câștigătoare cu o ofertă de 1,2 miliarde de euro, cu 50 de milioane de euro mai bună decât cea a grupului Damen (care deține șantierele navale Galați și Mangalia).
Una dintre acțiunile în instanță viza anularea Hotărârii de Guvern 48/2018, care stabilește "circumstanțele și procedura specifică aferente Programului de înzestrare esențial «Corveta multifuncțională» în vederea atribuirii unui acord-cadru și a contractelor subsecvente", consemnează fanatik.ro. Olandezii sperau ca, prin anularea notei de fundamentare, să fie anulată și licitația atribuită francezilor, argumentând că documentul a fost adoptat cu încălcarea cadrului legal primar incident privind industria națională de apărare și legislația referitoare la elaborarea actelor normative.
Pentru acest lucru, Damen a solicitat sesizarea Curții Constituționale, cererea fiind respinsă ca nefondată de către ÎCCJ.
Dincolo de aceste acțiuni în instanță, din 2019 și până în prezent, SN Constanța și Naval Group au evitat să semneze contractul cu MApN, existând serioase dubii că ar putea respecta termenii inițiali ai licitației.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Garda de Coastă a Poliţiei de Frontieră Române are două noi nave de patrulare şi supraveghere maritimă

Garda de Coastă a Poliţiei de Frontieră Române are două noi nave de patrulare şi supraveghere maritimă. Ambarcaţiunile au fost construite în şantierul Damen din Galaţi şi au o valoare totală de 26 de milioane de euro din fonduri europene.

Ceremonialul de intrare în serviciu şi acordare a pavilionului pentru cele două nave s-a desfăşurat în Portul Constanţa, în prezenţa inspectorului general al Poliţiei de Frontieră Române, chestor de poliţie Victor-Ştefan Ivaşcu. Victor-Ştefan Ivaşcu: Mijloacele de mobilitate în fața cărora ne aflăm, ale căror capabilități se ridică la cele mai înalte standarde tehnice specifice domeniului, vor fi utilizate de personalul Gărzii de Coastă pentru supravegherea multifuncțională a zonei de competență de la Marea Neagră, ceea ce înseamnă acoperirea unui spațiu maritim de circa 20.000 de kilometri pătrați, constând în ape maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă și zona economică exclusivă.

Navele pot efectua misiuni de trei zile pe mare, în condiţii de furtună, cu valuri de până la 4 metri înalţime. Pot parcurge distanţe de până la 600 de mile marine şi pot primi fiecare câte 80 de persoane la o misiune de salvare pe mare.

romania-actualitati.ro

Link to comment
Share on other sites

SN Damen Galați a livrat Gărzii de Coastă două nave de patrulare

Două noi nave de patrulare și supraveghere maritimă, construite în Șantierul Naval Damen Galați, au intrat recent în serviciul Poliției de Frontieră din România. Ambarcațiunile, în valoare de 26 milioane de euro, au fost realizate cu fonduri europene și vor fi folosite de Garda de Coastă.

Ceremonialul de intrare în serviciu şi acordare a pavilionului pentru cele două nave s-a desfășurat în Portul Constanța, în prezenta inspectorului general al Poliţiei de Frontieră Române, chestor de poliție Victor-Ştefan Ivaşcu.

”Mijloacele de mobilitate în fața cărora ne aflăm, ale căror capabilități se ridică la cele mai înalte standarde tehnice specifice domeniului, vor fi utilizate de personalul Gărzii de Coastă pentru supravegherea multifuncțională a zonei de competență de la Marea Neagră, ceea ce înseamnă acoperirea unui spațiu maritim de circa 20.000 de kilometri pătrați, constând în ape maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă și zona economică exclusivă”, a declarat șeful Poliției de Frontieră Române.

Navele pot efectua misiuni de trei zile pe mare, în condiţii de furtună, cu valuri de până la 4 metri înălţime. Navele pot parcurge distanţe de până la 600 de mile marine şi pot primi fiecare câte 80 de persoane la o misiune de salvare pe mare.

Proiectul privind navele destinate Gărzii de Coastă a demarat în luna martie a anului 2021, când Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a semnat contractul comercial privind achiziția a două nave maritime de patrulare cu Grupul Damen. Contractul s-a derulat în cadrul proiectului ”Achiziție de mijloace de mobilitate navală necesare Frontex”, procedura de atribuire a contractului de achiziție fiind licitația publică deschisă, precizează Poliția de Frontieră.

Valoarea contractului a fost de 154.633.657 de lei (26 milioane de euro), proiect derulat din fonduri europene nerambursabile, prin Fondul pentru Securitate Internă, navele intrând în dotarea PFR la sfârșitul anului 2022.

Poliția de Frontieră Română gestionează 2.070 km de frontieră externă a Uniunii Europene, din care 243,5 km sunt la Marea Neagră. Cu navele aflate în dotare, se va asigura dispozitiv de supraveghere eficient, a cărui continuitate asigură permanent acoperirea unui spaţiu maritim de aproximativ 30.000 Km2 (ape maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă şi zona economică exclusivă).

”Achiziția de nave maritime de patrulare şi şalupe de intervenţie conferă Poliţiei de Frontieră Române o creștere a capacității de intervenţie operativă, pentru desfășurarea de misiuni specifice de a asigura respectarea drepturilor statului român în apele maritime din zona de competență, supravegherea și controlul frontierei maritime, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a faptelor specifice criminalității transfrontaliere, căutarea navelor aflate în pericol și salvarea echipajelor acestora”, se arată într-un comunicat de presă al Poliției de Frontieră.

De asemenea, în contextul gestionării fenomenului migraționist la frontierele externe ale UE, achiziția de noi mijloace de mobilitate navală este oportună pentru îndeplinirea angajamentelor Poliției de Frontieră Române asumate față de Agenția Frontex, în ceea ce privește detașarea de echipamente tehnice în operațiunile comune derulate la frontiera maritimă externă a UE.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.