Jump to content

Galaţiul, printre cele mai puternice judeţe din România


dcp100168

Recommended Posts

Galaţiul, printre cele mai puternice judeţe din România

Un clasament publicat recent de Ziarul Financiar, al celor mai puternice judeţe din România, îi acordă Galaţiului un neaşteptat loc 12, prin prisma cifrei de afaceri şi a dinamicii de după criza din 2008. Astfel, cu o cifră de afaceri pe anul 2015 de 20,9 miliarde de lei şi cu o dinamică a afacerilor de 83 de procente faţă de anul 2008, Galaţiul surclasează absolut toate judeţele din Moldova, chiar şi Iaşiul, creditat cu un business de numai 20,3 miliarde lei şi cu o dinamică de 36 la sută. Celelalte judeţe din „cea mai săracă zonă a României”, aşa cum e caracterizată Moldova de mulţi, stau după cum urmează, din punct de vedere al cifrei de afaceri: Botoşani - 6,2 miliarde lei, Suceava - 15,2 mld, Neamţ - 10,1 mld, Bacău - 18 mld, Vaslui - 5,4 mld, Vrancea - 6,7 mld, Bacău - 14,5 miliarde lei. De asemenea, Galaţiul stă mai bine în acest clasament şi faţă de aproape toţi „colegii” din Regiunea Sud-Est, cu o singură excepţie, Constanţa, judeţ a cărui cifră de afaceri a fost anul trecut mai mult decât dublă (44,3 miliarde) şi cu o dinamică de 96 la sută.
Cel puţin în ceea ce priveşte Regiunea Sud-Est, poziţia secundă a Galaţiului este confirmată şi de cel mai recent bilanţ dat publicităţii de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice (DGRFP), cel al încasărilor bugetare de pe primele zece luni. Constanţa a avut 2,16 miliarde de lei, Galaţiul - 1,24 miliarde, Brăila şi Vrancea - aproximativ jumătate cât noi, Tulcea - nici 500 de milioane, doar Buzăul apropiindu-se de suma 850 de milioane de lei încasaţi.

Negustoria, ultima şansă?

Poziţionarea Galaţiului în prima treime a topului celor mai puternice judeţe este într-un contrast evident cu percepţia general exprimată a gălăţenilor, conform căreia suntem un oraş în care nu mişcă nimic. Un Galaţi în care în Parcul Industrial a murit speranţă, iar Zona Liberă este departe de ceea ce ne imaginam, un Galaţi în care şomajul oficial nu reuşeşte să coboare sub 18-20.000 de persoane nici dacă-l pici cu ceară, un Galaţi în care investiţiile semnificative contabilizate sunt mai ales cele pe care le ratăm (vezi cazul Yazaki, despre care am scris de mai multe ori), un Galaţi în care locurile de muncă oferite prin AJOFM sunt de maximum 300, iar cele mai căutate sunt cele de ospătari, bucătari, frizeri sau vânzători, un Galaţi în care, ca să ne reuşească să asfaltăm o stradă, trebuie mai întâi să o spargem de câteva ori. Marea economie se bazează în continuare pe cei doi poli din siderurgie şi naval, ArcelorMittal şi Damen, cu un sprijin şi din partea porturilor, care ne promit un terminal multimodal ce va aduce 50.000 de joburi în următorii ani. Mai avem pieţele, care, cu tot cu „orizontala” producătorilor, angrosiştilor, intermediarilor etc., au cam tot atât de mulţi angajaţi ca şi combinatul, mai avem serviciile, care încep să se diversifice, dar încă sunt greu de contabilizat într-un tot unitar, mai este IT-ul, chiar dacă nu la nivelul celui din vestul României, mai avem supermarketurile şi restaurantele, după unii, prea multe. Dar poate că asta e şansa noastră, să redevenim acel „cumplit oraş de negustori” din cronici, şi poate că atunci vor veni şi aeroportul, şi podul sau tunelul, şi autostrăzile.

„Modelul argeşean”

Revenind la topul publicat de zf.ro, publicaţia respectivă notează o reducere a dependenţei de Capitală, care mai asigură 37 la sută din busines, faţă de 63 la sută în urmă cu opt ani. Doar în Bucureşti şi Mehedinţi, adică cele două extreme din top, există un declin al vânzărilor raportate de companii, în rest businessul judeţean a fost pe creştere. „Creşterea importantă vine din motoarele industriei - Argeş (209 la sută), Arad (136 la sută), Sibiu (122 la sută), Timiş (109 la sută) -, unde domină industria auto şi a componentelor auto, dar se văd pe harta de business şi rezultatele unor investiţii noi ale antreprenorilor sau ale unor giganţi străini - prezenţa Ford la Craiova se vede în dublarea cifrei de afaceri a companiilor din Dolj, fabricile construite de Albalact, Transavia, Romaqua sau Pehart Tec se văd în economia judeţului Alba şi cântăresc la fel de mult ca investiţia de 300 de milioane de euro derulată de Daimler la Sebeş. Argeşul, performerul crizei raportat la dinamica cifrei de afaceri (209 la sută), a ajuns în această poziţie datorită creşterii Automobile Dacia (care a devenit din 2013 şi cea mai mare companie din România după ce a luat faţa OMV Petrom SA - înregistrată în Bucureşti). Dar Dacia a atras în Argeş şi furnizori de componente, atât multinaţionale, cât şi afaceri antreprenoriale”.
Cam asta am vrea şi noi la Galaţi, o investiţie majoră care să atragă altele după ea, dar încă suntem la stadiul de dorinţă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.