Jump to content

Protestul anticomunist al inginerului Ioan Grigorescu


dcp100168

Recommended Posts

Ioan Grigorescu - un revoluţionar uitat

Ioan Grigorescu a primit trei luni de închisoare, în 1989, pentru revoltă anticomunistă. În noiembrie 1989, inginerul a lipit pe poarta Combinatului Siderurgic afişe anticomuniste, motiv pentru care a fost arestat şi băgat în beciul Securităţii.

Ioan Grigorescu este unul dintre puţinii români care a avut tupeul de a înfrunta pe faţă regimul comunist, ignorând riscurile la care se expunea atât el, cât şi familia lui. „Pe mine nu mă deranja atât ideea de comunism, cât modul în care era aplicat la noi în ţară. Tatăl meu fusese comunist încă din ilegalitate şi nu puteam suporta modul în care ajunsese să fie tratat poporul român", ne-a povestit inginerul, acum pensionar.

În amintirea Braşovului

În data de 15 noiembrie 1989, chiar în ziua comemorării a doi ani de la evenimentele sângeroase de la Braşov, Grigorescu a lipit afişe anticomuniste pe stâlpii staţiei de tramvai din poarta Combinatului Siderurgic Galaţi.

Nu era la prima manifestare de acest gen, dar acest ultim act de revoltă avea să-l trimită după gratii. „La începutul anilor '80, când, dacă apucai, ţi se punea în rezervor benzină de 100 lei, am spart un geam la staţia PECO Şendreni pentru că se terminase cota de patru tone pe acea zi, iar eu nu apucasem. Eu m-am ales cu 1.100 lei amendă pentru deranjarea ordinii publice, dar a meritat. În 15 noiembrie '89 am lipit manifeste la poarta CSG. Tot pentru deranjarea ordinii publice, am primit trei luni de închisoare. Regret că gestul meu nu a fost recunoscut când s-au acordat brevete de revoluţionar", a rememorat inginerul.

Vlad Vasiliu, preşedintele Ligii Luptătorilor din decembrie 1989-Galaţi spune însă că inginerul Grigorescu a refuzat de mai multe ori să primească certificatul de revoluţionar. „El este indiscutabil un simbol al Galaţiului, însă a rămas un revoltat şi nu a vrut să recunoască guvernul instaurat în 1990. E păcat, dar nu avem cum să îi băgăm certificatul pe gât", a spus acesta.

Ioan Grigorescu îşi aminteşte cu plăcere despre ziua în care s-a iscat o adevărată legendă despre el în combinat. „Nu am ales ziua întâmplător. Pe lângă faptul că se împlineau doi ani de la evenimentele de la Braşov, era şi ziua meciului România-Danemarca, iar combiniştii plecau mai devreme acasă", a povestit Grigorescu. Şi-a pregătit 11 afişe, cu lozinici anticomuniste, pe care şi le-a ascuns pe sub haine şi s-a dus la poarta principală de intrare în combinat, cu gândul de a le lipi în staţia de tramvai. „Şi acum îmi amintesc ce scriam acolo «Nu vrem în disperare un nou BRAŞOV» era numai pe unul dintre afişe ".

În beciul Securităţii

A reuşit să lipească numai trei, până a fost reperat de oamenii Securităţii, care l-au arestat şi l-au băgat la beci. După o noapte de declaraţii la sediul Securităţii, a urmat un proces scurt şi o condamnare la trei luni de închisoare. A fost eliberat la Revoluţie, pe 22 decembrie.

Ulterior, Grigorescu s-a revoltat şi împotriva actualei clase politice, intrând în conflict cu toţi liderii politici.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Memoriile-golan-arestat-Securitate_0_284971540.html

Link to comment
Share on other sites

  • 6 years later...

Protestul inginerului Ioan Grigorescu

Se împlinesc 27 de ani de la protestul inginerului Ioan Grigorescu, care pe 15 noiembrie 1989, când se împlineau exact doi ani de la revolta muncitorilor de la Brașov, a protestat la rândul lui împotriva regimului lui Nicolae Ceaușescu, lipind pe poarta combinatului siderurgic manifeste împotriva regimului comunist și îndemnându-i pe angajații combinatului să se revolte, să își ceară dreptul la o viață demnă, fără suprimarea libertăților, aberanta „alimentație rațională” sau tot felul de raționalizări.

 Inginerul Ioan Grigorescu a intrat în memoria gălățenilor ca un reper moral, pentru că a avut curajul de a înfrunta regimul Ceaușescu în plină epocă de represiune.

Primul protest al lui Ioan Grigorescu împotriva regimului Ceaușescu a avut loc la începutul anilor 80, când benzina era raționalizată. Fiecare posesor de Dacie sau Oltcit avea dreptul la o rație ridicolă. I se dădea benzină de 100 de lei. Dar nici această rație nu era sigură și la benzinării se formau cozi de zeci de mașini. Mai ales în perioadele dinaintea concediilor, când se pregăteau rezerve pentru drumurile la munte și la mare, erau un chin să aduni un „plin”.

Nemulțumit de această situație, inginerul Grigorescu le-a strigat celor de la benzinăria Peco de la Șendreni că este umilitor ce se întâmplă și ca să fie mai bine înțeles a spart geamul benzinăriei. S-a ales cu o amendă de 1.100 de lei pentru tulburarea liniștii publice.

Pe 15 noiembrie 1989, la ora 14.00, când se schimbau turele la Combinatul Siderurgic și pe porțile combinatului intrau și ieșeau zeci de mii de angajați,  Ioan Grigorescu a lipit mai multe manifeste pe zidurile de la poarta combinatului, sub privirile stupefiate ale angajaților cărora le cerea să se revolte după  exemplul muncitorilor din Brașov. Nimeni nu a avut curajul să dea curs îndemnurilor sale.

Pe manifeste scria: „Cultura nu înseamnă cântarea cultului personalității lui Ceaușescu!”, „Intelectualitatea este sufletul dezvoltării societății – Să fie pusă în drepturi!”, „Vrem alimentație normală, nu… mii de tone la hectar!”, „Refuz să mai spun altfel de cum gândesc!” și „Restituiți amprentele grafologice, nu suntem infractori!”.

Imediat a fost săltat de Securitate și după o judecată sumară, într-un proces public organizat în Combinat, fața colegilor de serviciu, cei mai slabi de înger în relațiile cu activiștii PCR sau turnătorii fiind puși să țină discursuri acuzatoare la adresa dizidentului, prin sentința nr 6738/16.11.1989, Judecătoria Galați l-a condamnat pe Ioan Grigorescu la 3 luni de închisoare.

Pe 22 decembrie 1989, după fuga lui Ceaușescu, siderurgiștii l-au urcat pe fostul secretar PCR din Sidex, Ioan Lungu (fratele fostului primsecretar PCR al Județului Brăila, Anton Lungu), într-un camion cu care fusese cărat bitum, l-au „tăvălit” un pic pe activist prim urmele de bitum și au mers în coloană la sediul Securității Galați, la actualul sediul al IPJ, de lângă „Pedagogic”.

Au înconjurat clădirea și le-au cerut securiștilor eliberarea inginerului Grigorescu și a doctorului Iușchevici, și el arestat în toamna lui 1989. Au stat acolo până la ora 15.00, când Grigorescu și Iușchevici au fost aduși de la Penitenciar și puși în libertate.

În perioada 1992-1996, Ioan Grigorescu a fost consilier municipal independent și în acea perioadă a făcut publice multe dintre matrapazlâcurile politicienilor locali, în primul rând jaful cu terenurile municipalității și afacerile pe banii primăriei. Din păcate, nici de această dată nu i-a urmat nimeni exemplul.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

În 1989, protestul inginerului Ioan Grigorescu

Ioan Grigorescu, fost inginer la Combinatul Siderurgic, a intrat în memoria gălățenilor chiar din ultimele luni ale anului 1989 ca un reper moral, pentru că a avut curajul de a înfrunta regimul Ceaușescu în plină epocă de represiune.

Pe 15 noiembrie 1989, când se împlineau exact doi ani de la revolta muncitorilor de la Brașov, Ioan Grigorescu a protestat la rândul său împotriva regimului lui Ceaușescu, lipind pe poarta Combinatului Siderurgic manifeste împotriva regimului comunist și îndemnându-i pe angajații combinatului să se revolte ca și muncitorii de la Brașov, să își ceară dreptul la o viață demnă, fără suprimarea libertăților, aberanta „alimentație rațională” sau tot felul de raționalizări.

Primul protest la Peco Șendreni, față de raționalizarea benzinei

Primul protest al lui Ioan Grigorescu împotriva regimului Ceaușescu a avut loc la începutul anilor 80, când benzina era raționalizată. Fiecare posesor de „Dacie”, „Oltcit” sau „Skoda”, acestea fiind singurele mărci de pe șoselele românești, avea dreptul la o rație ridicolă. I se dădea benzină de 100 de lei. Dar nici această rație nu era sigură și la benzinării se formau cozi de zeci de mașini. Mai ales în perioadele dinaintea concediilor, când se pregăteau rezerve pentru drumurile la munte și la mare, erau un chin să aduni un „plin”.

Nemulțumit de această situație, inginerul Grigorescu le-a strigat celor care așteptau la coada „kilometrică” de la benzinăria Peco de la Șendreni că este umilitor ce se întâmplă și ca să fie mai bine înțeles a spart geamul benzinăriei. S-a ales cu o amendă de 1.100 de lei pentru tulburarea liniștii publice.

Pe 15 noiembrie 1989, Ioan Grigorescu i-a îndemnat pe siderurgiști să urmeze exemplul muncitorilor de la Brașov

Pe 15 noiembrie 1989, la ora 14.00, când se schimbau turele la Combinatul Siderurgic și pe porțile combinatului intrau și ieșeau zeci de mii de angajați, Ioan Grigorescu a lipit mai multe manifeste pe zidurile de la poarta combinatului, sub privirile stupefiate ale angajaților cărora le cerea să se revolte după exemplul muncitorilor din Brașov. Nimeni nu a avut curajul să dea curs îndemnurilor sale. Pe manifeste scria: „Cultura nu înseamnă cântarea cultului personalității lui Ceaușescu!”, „Intelectualitatea este sufletul dezvoltării societății – Să fie pusă în drepturi!”, „Vrem alimentație normală, nu… mii de tone la hectar!”, „Refuz să mai spun altfel de cum gândesc!” și „Restituiți amprentele grafologice, nu suntem infractori!”.

Condamnat la 3 luni de închisoare în urma unui proces cu public organizat la Combinatul Siderurgic

Imediat a fost săltat de Securitate și a avut loc o judecată sumară, într-un proces public organizat chiar în Combinat, în fața colegilor de serviciu. Cei mai slabi de înger în relațiile cu activiștii PCR sau turnătorii au fost puși să țină discursuri acuzatoare la adresa dizidentului. Prin sentința nr 6738/16.11.1989, Judecătoria Galați l-a condamnat pe Ioan Grigorescu la 3 luni de închisoare.

Pe 22 decembrie 1989, a fost eliberat la presiunile miilor de siderurgiști care au înconjurat sediul Securității Galați

Pe 22 decembrie 1989, după fuga lui Ceaușescu, siderurgiștii l-au urcat pe fostul secretar PCR din Sidex, Ioan Lungu (fratele fostului primsecretar PCR al Județului Brăila, Anton Lungu), într-un camion cu care fusese cărat bitum, l-au „tăvălit” un pic pe activist prim urmele de bitum și au mers în coloană la sediul Securității Galați, din actualul sediul al IPJ, de pe strada Brăilei. Au înconjurat clădirea și le-au cerut securiștilor eliberarea inginerului Grigorescu și a doctorului Iușchevici, și el arestat în toamna lui 1989. Au rămas acolo până la ora 15.00, când Grigorescu și Iușchevici au fost aduși de la Penitenciar și puși în libertate.

În perioada 1992-1996, Ioan Grigorescu a fost consilier municipal independent și în acea perioadă a făcut publice multe dintre matrapazlâcurile politicienilor locali, în primul rând jaful cu terenurile municipalității și afacerile pe banii primăriei. Din păcate, nici de această dată nu i-a urmat nimeni exemplul.

galati365.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

Au trecut 34 de ani de la protestul dizidentului Ioan Grigorescu împotriva regimului Ceaușescu

ioan Grigorescu, inginer la Combinatul Siderurgic Galați, a intrat în memoria gălățenilor ca un reper moral, pentru că a avut curajul de a înfrunta regimul Ceaușescu, pe 15 noiembrie 1989, în plină epocă de represiune a oricărei mișcări de protest.

În urmă cu peste 30 de ani, Galațiul era considerat un oraș „muncitoresc”, în care nu puteau exista revolte sau mișcări de protest împotriva regimului comunist. Dar la Galați, în anii 80, au fost și revolte ale muncitorilor de la Șantierul Naval sau Combinatul Siderurgic Galați, care întrerupeau lucrul pentru a protesta față de condițiile de lucru, raționalizarea alimentelor sau frigul din case, dar au existat și trei dizidenți care au înfruntat fățiș regimul Ceaușescu.

Aceștia au fost electronistul Ion Bugan, care în martie 1983 a avut curajul de a înfrunta regimul Ceaușescu, protestând în centrul Bucureștiului, de la „Magazinul Unirea” la „Piața Universității”, cu Dacia sa, 2-GL-666, pe care instalase un tablou al lui Ceaușescu înrămat în doliu, pe care scria „Călăule, nu te vrem conducător!”, asistenta medicală Emilia Kimeri, care în 1987 a plătit cu viața faptul că a distribuit în Galați manifeste anticomuniste și inginerul Ion Grigorescu, arestat de Securitate, după ce pe 15 noiembrie 1989 a protestat la porțile Combinatului Siderurgic Galați împotriva regimului Ceaușescu.

Au trecut 34 de ani de la protestul lui Ioan Grigorescu împotriva regimului comunist

S-au împlinit 34 de ani de la protestul inginerului Ioan Grigorescu, care pe 15 noiembrie 1989, când se împlineau exact doi ani de la revolta muncitorilor de la Brașov, a protestat, la rândul lui, împotriva regimului lui Nicolae Ceaușescu, lipind pe poarta combinatului siderurgic manifeste împotriva regimului comunist și îndemnându-i pe angajații combinatului să se revolte, să își ceară dreptul la o viață demnă, fără suprimarea libertăților, aberanta „alimentație rațională” sau tot felul de alte raționalizări.

Primul protest al lui Ioan Grigorescu împotriva regimului Ceaușescu a avut loc la începutul anilor 80, când benzina era raționalizată. Fiecare posesor de Dacie sau Oltcit avea dreptul la o rație ridicolă. I se dădea benzină de 100 de lei. Dar nici această rație nu era sigură și la benzinării se formau cozi de zeci de mașini. Mai ales în perioadele dinaintea concediilor, când se pregăteau rezerve pentru drumurile la munte și la mare, erau un chin să aduni un „plin”. Nemulțumit de această situație, inginerul Grigorescu le-a strigat celor de la benzinăria „Peco” de la Șendreni că este umilitor ce se întâmplă și ca să fie mai bine înțeles a spart geamul benzinăriei. S-a ales cu o amendă de 1.100 de lei pentru tulburarea liniștii publice.

Pe 15 noiembrie 1989, la ora 14.00, când se schimbau turele la Combinatul Siderurgic și pe porțile combinatului intrau și ieșeau zeci de mii de angajați,  Ioan Grigorescu a lipit mai multe manifeste pe zidurile de la poarta combinatului, sub privirile stupefiate ale angajaților cărora le cerea să se revolte după  exemplul muncitorilor din Brașov. Nimeni nu a avut curajul să dea curs îndemnurilor sale. Pe manifeste scria: „Cultura nu înseamnă cântarea cultului personalității lui Ceaușescu!”, „Intelectualitatea este sufletul dezvoltării societății – Să fie pusă în drepturi!”, „Vrem alimentație normală, nu… mii de tone la hectar!”, „Refuz să mai spun altfel de cum gândesc!” și „Restituiți amprentele grafologice, nu suntem infractori!”.

Arestat de Securitate, Ioan Grigorescu a fost eliberat pe 22 decembrie 1989 la presiunile gălățenilor

Imediat a fost săltat de Securitate și după o judecată sumară, într-un proces public organizat în Combinat, în fața colegilor de serviciu, cei mai slabi de înger în relațiile cu activiștii PCR sau „turnătorii” la Securitate fiind puși să țină discursuri acuzatoare la adresa dizidentului, prin sentința nr. 6738/16.11.1989, Judecătoria Galați l-a condamnat pe Ioan Grigorescu la 3 luni de închisoare.

Pe 22 decembrie 1989, după fuga lui Ceaușescu, siderurgiștii l-au urcat pe fostul secretar PCR din Sidex, Ioan Lungu (fratele fostului primsecretar PCR al Județului Brăila, Anton Lungu), într-un camion cu care fusese cărat bitum, l-au „tăvălit” un pic pe activist prim urmele de bitum și au mers în coloană la sediul Securității Galați, la actualul sediul al IPJ, de lângă „Pedagogic”. Au înconjurat clădirea și le-au cerut securiștilor eliberarea inginerului Grigorescu și a doctorului Iușchevici, arestat și el în toamna lui 1989. Au stat acolo până la ora 15.00, când Grigorescu și Iușchevici au fost aduși de la Penitenciar și puși în libertate.

În perioada 1992-1996, Ioan Grigorescu a fost consilier municipal independent și în acea perioadă a făcut publice multe dintre matrapazlâcurile politicienilor locali, în primul rând jaful cu terenurile municipalității și afacerile pe banii primăriei. Din păcate, nici de această dată nu i-a urmat nimeni exemplul.

A protestat și împotriva liderilor PSD și PNL, dar și față de blocarea legilor care asigură independența Justiției

Nemulțumit de foarte proasta calitate a noilor „activiști de partid”, în urmă cu două decenii, inginerul Grigorescu a mai protestat o dată, spărgând ferestrele de la cabinetele parlamentare ale celor doi lideri locali, președintele PSD Galați, deputatul Dan Nica, fost ministru al Comunicațiilor și președintele PNL Galați, senatorul Paul Păcuraru, fost ministru al Muncii.

În martie 2007, Ioan Grigorescu a protestat din nou față de blocarea în Parlament a legilor care să asigure independența justiției.

Pe 1 martie 2007, când era bolnav și se deplasa cu greutate, a comandat un taxi și s-a dus direct la sediul PSD din strada Domnească nr. 55, unde a împărțit trecătorilor câteva zeci de manifeste, după care a spart geamul de la cabinetul parlamentar al lui Dan Nica, folosindu-se de bastonul de care legase o cheie. După câteva minute a sosit la sediul PSD o echipă de intervenție de la Secția 1 de Poliție, care l-a reținut pe Grigorescu și l-a dus la secție. A fost amendat cu 200 de lei.

Inginerul Ioan Grigorescu s-a stins din viață în 2016.

puterea.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.