Jump to content

Halda de zgură se închide în vara lui 2009


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Sute de tone furate din Halda de zgură

În baza datelor şi informaţiilor obţinute, în perioada 15 – 20.03.2008, ofiţerii Serviciului de Investigare a Fraudelor au identificat în satul Movileni, comuna Şendreni, un depozit neautorizat de fier vechi, unde se aflau, acoperite cu paie, bucăţi metalice provenind din procesul de fabricaţie de la o societate comercială din Galaţi, în greutate de 4–5 tone fiecare. În urma inventarierii s-a stabilit că în depozitul respectiv exista cantitatea de 283.000 kg de deşeuri metalice. Administratorul depozitului, G.Mihai, de 47 ani, din comuna Şendreni, societate care avea declarat în acel loc sediul societăţii, a justificat provenienţa cu adeverinţe de primire şi plată în care erau consemnate ca fiind colectate de la persoane fizice, la un punct de colectare autorizat al societăţii, amplasat în altă locaţie. Din cercetările efectuate s-a constatat că G.Mihai deţine în calitate de persoană fizică 4 utilaje de încărcat pe care le-a utilizat pentru a lua materialele direct din Halda de zgură a societăţii comerciale, neexistând posibilitatea ca persoanele care figurează în adeverinţele de primire şi plată să fi vândut aceste deşeuri având în vedere greutatea fiecărei piese de 4-5 tone care impunea operaţiuni de încărcare-descărcare şi manipulare şi mai mult decât atât, o parte din aceste persoane având înscrise date de identitate fictive.

Totodată, au fost identificate un număr de trei autoutilitare conduse de D.Mirel, de 25 ani, din comuna Pechea, S.Silviu, de 35 ani, din Galaţi şi P. George, de 26 ani, din Galaţi, autoutilitare încărcate cu deşeuri metalice. În urma verificării legalităţii transporturilor respective s-a constatat că deşeurile metalice nu aveau acte de provenienţă, fiind încărcate din zona Haldei de zgură aparţinând aceleaşi societăţi comerciale. În urma cercetărilor s-a stabilit existenţa cantităţii de 89.910 kg deşeuri metalice. Întreaga cantitate a fost ridicată în vederea continuării cercetărilor împreună cu comisari ai Gărzii Financiare – Secţia Galaţi şi stabilirii provenienţei reale a deşeurilor metalice, iar în cel de-al doilea caz s-a dispus confiscarea şi sancţionarea contravenţională a persoanelor depistate.

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Peste fix un an

Se închide Halda de zgură

* Cel puţin aşa se prevede în autorizaţia de mediu primită şi asumată de Arcelor Mittal * Din 16 iulie 2009, combinatul va trebuie să‑şi depună deşeurile într‑o haldă de zgură nouă, conformă cu normele europene * Halda veche - un munte de 50 milioane de tone de deşeuri ‑ va mai putea fi folosită doar pentru recuperarea fierului, pentru încă şase ani de aici încolo

Potrivit autorităţilor de mediu, peste fix un an, adică pe 16 iulie 2009, expiră termenul până la care Arcelor Mittal mai poate depune deşeuri în actuala haldă de zgură. "Halda de zgură pe care o foloseşte acum combinatul este necorespunzătoare din punct de vedere al legislaţiei de mediu, iar termenul negociat pentru realizarea unei halde conforme este 16 iulie 2009", a precizat Daniel Tudorache, comisarul şef al Comisariatului judeţean de Mediu Galaţi.

Închidere parţială

Trebuie să se ştie că halda nu se închide chiar de tot de la termenul menţionat. "După data de 16 iulie 2009, nu se mai poate depune zgură în vechea haldă, însă recuperarea fierului şi a zgurii pentru construcţii poate continua încă cinci ani, respectiv până în 2014", a adăugat Tudorache. După 2014, halda va intra în conservare, iar singurele operaţiuni posibile în zona ei sunt doar cele de ecologizare. Deşi e greu de crezut că va mai creşte ceva acolo, vreme de sute de ani...

Trebuie să precizăm că exploatarea materialelor de haldă se face în acest moment de către două firme: una germană - DSU (care procesează zgură de dinainte de privatizarea combinatului) şi alta indiană (impusă ulterior de patronul Mittal). Din procesare rezultă două componente principale: fier vechi (revândut combinatului cu o zecime din preţul pieţei) şi material pentru construcţia de drumuri.

Evident, procesatorilor legali li se adaugă hoardele de "talibani" (grupurile de hoţi de fier vechi), însă se pare că în ultima vreme "activitatea economică" a hoţilor s‑a mai rărit.

Potrivit unor estimări neoficiale, în halda de zgură a combinatului siderurgic � care este un adevărat munte! � se află peste 50 de milioane de tone de deşeuri. Zilnic, combinatul contribuie cu peste 3000 de tone de zgură la înălţarea muntelui.

Unii sunt sceptici

ONG‑urile de mediu sunt destul de sceptice în ceea ce priveşte respectarea termenului pentru darea în folosinţă a unei halde de zgură conforme. "Nu credem că vor reuşi pentru că, din câte ştim noi, nu s‑a făcut mare lucru până acum", a declarat recent Petruţa Moise, preşedinta "Centrului de Consultanţă Ecologică" Galaţi.

Autorităţile de mediu sunt însă mai ponderate în declaraţii. "Arcelor Mittal investeşte în această direcţie şi nu cred că este cazul să comentăm până la expirarea termenului înscris în autorizaţie", a declarat comisarul şef al Gărzii de Mediu Galaţi.

Ne‑am fi dorit, firesc, să obţinem şi punctul de vedere al conducerii Arcelor Mittal Galaţi în legătură cu controversata haldă nouă. Din păcate, însă, purtătorul de cuvânt al concernului nu ne‑a mai pus la dispoziţie în timp util datele pe care le‑am solicitat.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=25416

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

Halda de zgură ameninţă pânza freatică

* Potrivit Gărzii de Mediu, ArcelorMittal nu a făcut niciun demers pentru înfiinţarea unui depozit conform de zgură, deşi mai sunt doar 140 de zile până la închiderii vechii halde *

Conform unui raport al Gărzii de Mediu – Comisariatul judeţean Galaţi, făcut public în 24 februarie 2009, halda de zgură a ArcelorMittal a barat aproape în totalitate scurgerea naturală a apelor pârâului Mălina şi pune în pericol amenajarea piscicolă din amonte şi starea pânzei freatice din zona Smârdan.

Halda de zgură ArcelorMittal a obţinut aviz de mediu la încetarea activităţii în data de 18 iulie 2008, iar depozitarea de deşeuri (zgură) va fi oprită efectiv din data de 16 iulie 2009.

Potrivit Gărzii de Mediu, singura alternativă de gestionare a deşeurilor este realizarea unui depozit conform cu legislaţia în vigoare. Uşor de zis, complicat de înfăptuit! Căci Combinatul nu a făcut niciun demers în acest sens.

Conform raportului la care făceam referire la începutul articolului „până la această dată nu s-a depus la APM nici o documentaţie referitoare la investiţia propusă ca alternativă. Halda de zgură a barat aproape în totalitate curgerea naturală a apelor din Mălina Nord spre Mălina Sud (este necesară de urgenţă asigurarea unei curgeri sigure prin amenajarea unui canal betonat şi decolmatarea iazurilor din Mălina Nord). Această situaţie poate avea repercusiuni asupra amenajării piscicole Mălina, a freaticului din comuna Smârdan şi a scurgerii apelor în caz de alunecare a haldei de zgură, cutremur de pământ sau ploi abundente în amonte”.

După cum vedeţi, problema este foarte serioasă şi necesită măsuri urgente din partea autorităţilor, astfel încât ArcelorMittal să respecte - ca noi toţi! - legislaţia de mediu. Poate că din cele peste două miliarde de dolari scoase profit de Combinat pe anul 2008 s-or găsi ceva bani şi pentru atât de necesara investiţie în halda de zgură... Că doar legea e lege şi pentru ArcelorMittal, nu?!

http://www.viata-libera.ro/articol-Hald ... ica_2.html

Link to comment
Share on other sites

sigur ca da...arcelormittal se grabeste sa respecte normele de mediu.....hahaha....pai nu-i mai simplu sa plateasca o amenda "populara" si eventual o sponsorizare ptr aia de la mediu? cand o sa inceapa baragladina asta sa respecte legile....mai repede cred ca vinde combinatul....si iar are sa vina un investitor serios (eventual de data asta din bangladej) si iar are sa negocieze pasuiri si termene...ca de, greaua mostenire.noi oricum suntem obisnuiti.multumim din inima administratiei locale si impotentilor de la mediu

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Cutremur la Halda de Zgura

Exploatarea defectuoasa a haldei de zgura, aflata in proprietatea ArcelorMittal Galati, a avut consecinte neplacute asupra mediului, care vor fi platite scump de firmele care exploateaza locatia respectiva cit si de proprietar, cel putin asa sustine directorul coordonator al Garzii de Medu Galati, Mihai Turcu. Incidentul s-a produs vineri, cind potrivit aceleiasi surse, din cauza exploatarii defectuoase a haldei de catre cele doua firme, Grand Smith International si Ady Toma, o portiune din Halda de zgura, pe o distanta de 300 de metri, s-a prabusit in canalul care face legatura intre lacurile Malina Sud si Malina Nord. "Din cauza prabusirii portiunii din halda de zgura, apa de acolo nu se mai poate scurge si vor apare si alte probleme daca vin apele pluviale. Cele doua firme nu au respectat masurile care trebuia luate pentru exploatarea in conditii corespunzatoare a haldei, au sapat si au dat zgura pe spate, si din acest motiv s-a produs prabusirea unei parti din halda. Vinovate sunt atit cele doua firme care exploateaza halda cit si proprietarul locatiei, ArcelorMittal Galati, care avea obligatia sa urmareasca ca cele doua societati sa respecte procedurile de exploatare si vom stabili care vor fi sanctiunile care le vor primi fiecare." , a mai precizat directorul coordonator al Garzii de Mediu Galati, Mihai Turcu. Acesta mai sustine ca va solicita agentiei judetene de mediu suspendarea autorizatiei de mediu pentru cele doua firme care exploateaza halda de zgura pina cond vor remedia deficienta, respectiv pina cind scoate din canal portiunea de halda care s-a surpat.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=3

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Sancţiune repetată pentru S.C. ArcelorMittal Galati S.A.

În data de 30.06.2009, cursul de apă Mălina (canalul de legatură dintre Balta Mălina Nord şi Balta Mălina Sud) a fost blocat din nou pe o lungime de aprox. 60 m. Blocajul s-a produs ca urmare a alunecării şlamului existent în albia minoră (mal drept) a cursului de apă Mălina. Această noua alunecare a fost posibila deoarece decolmatarea (îndepărtarea şlamului) cursului de apă Mălina, urmare a prăbuşirii versantului haldei de zgură produsă în data de 19.06.2009, nu s-a realizat pe toata secţiunea de scurgere a apei, aşa cum s-a dispus anterior de Directia Apelor Prut.

Datorită acestui nou incident, există pericolul ca în cazul unor precipiţatii abundente să crească nivelul apei în iazul de decantare Mălina Nord cu posibilitatea deversării barajului acumulării Mălina dinspre aval spre amonte având efecte negative asupra calităţii apei din lac.

Pentru neregulile constatate S.C. ArcelorMittal Galati S.A. a fost sancţionată contravenţional conform Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare cu amendă contravenţională în valoare de 35.000 lei. Totodată, pentru înlăturarearea efectelor incidentului şi pentru a evita alte eventuale prăbuşiri ale haldei s-au dispus următoarele măsuri:

- deblocarea, în cel mai scurt timp posibil a cursului de apă Mălina pe tronsonul ce face legatura dintre Balta Mălina Nord şi Balta Mălina Sud;

- îndepărtarea întregii cantităţi de şlam antrenată în albia cursului de apă Mălina;

- monitorizarea zilnică a nivelului apelor din iazul de decantare Mălina Nord pană la refacerea secţiunii de scurgere a cursului de apă Mălina;

- interzicerea exploatării şi recuperării deşeurilor industriale din această zonă critică, fară un regulament şi o procedură de lucru care sa poată să asigure stabilitatea haldei pe această zonă.

Menţionăm ca S.C. ArcelorMittal Galati S.A. a mai fost sancţionată contraventional conform Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare cu amendă contravenţională în valoare de 35.000 lei pentru blocarea cursului de apă Mălina pe o lungime de cca. 500 m în data de 19.06. 2009.

Administratia Nationala “Apele Romane” – Directia Apelor Prut Iasi

Link to comment
Share on other sites

ArcelorMittal Galaţi, amendată cu 100.000 de lei pentru că nu a pregătit închiderea haldei de zgură

Compania siderurgică ArcelorMittal Galaţi a fost amendată cu 100.000 de lei de Garda de Mediu pentru că nu a pregătit închiderea haldei de zgură, programată peste doar opt zile, transmite corespondentul NewsIn. "Am aplicat o amendă în valoare de 100.000 de lei combinatului ArcelorMittal Galaţi pentru că nu a realizat în totalitate şi la termen măsurile premergătoare încetării activităţii la halda de zgură, măsuri prevăzute în programul de conformare anexă la autorizaţia integrată de mediu", a declarat, miercuri, şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, Mihai Turcu. Ancheta comisarilor de mediu a început în iunie, când la harda de zgură s-au produs două alunecări de teren. Cantităţi uriaşe de deşeuri industriale s-au surpat, blocând pe o lungime de 560 de metri canalul care face legătura între lacurile Mălina Nord şi Mălina Sud, care preiau apele uzate din combinat. În urma acestor incidente, compania Arcelor Mittal Galaţi a fost amendată şi de Direcţia Apelor Prut, cu 70.000 de lei. Toate acestea au loc cu o săptămână înainte ca societăţii să îi fie interzis să mai depoziteze zgură în haldă. "Din data de 16 iulie 2009, combinatul nu mai are voie să depoziteze niciun gram de zgură în haldă. Societatea trebuie să obţină un aviz de depozitare a zgurii în altă locaţie, aviz pe care, deocamdată, nu îl deţine. Dacă nu obţine acest aviz până la 16 iulie şi continuă depozitarea în haldă după această dată, compania riscă amendă sau chiar dosar penal", a afirmat, miercuri, Mihai Turcu. Halda de zgură a combinatului siderurgic gălăţean ocupa iniţial aproximativ 100 de hectare. Ea a depăşit, însă, această suprafaţă, din cauza exploatării necontrolate, care a generat surpări masive înainte de 1989.

Link to comment
Share on other sites

Halda de zgură a Combinatului îşi închide "porţile"

După ce a reprezentat în ultimele săptămâni sursa celor trei sancţiuni pentru Combinat, care s-au ridicat în total la 170.000 de lei, halda nu va mai fi, începând cu mijlocul acestei luni, un loc de depozitare a zgurii produsă de colosul siderurgic. Practic, acest lucru înseamnă punerea în practică a unor măsuri prevăzute în autorizaţia de mediu, şi anume cea legată de încetarea depozitării zgurii începând cu data de 16 iulie în locaţia respectivă. Paşii preliminari care trebuie parcurşi în acest scop, şi anume măsurile şi respectiv termenele limită de îndeplinire a lor, fiind prevăzute în programul de conformare în domeniul mediului care este cuprins în anexa la avizul de mediu emis în anul 2000 de Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi.

Garda de Mediu Galaţi a aplicat acum câteva zile o amendă de un miliard de lei vechi Combinatului deoarece controlul efectuat pe 29 iunie la halda de zgură a scos la iveală faptul că proprietarul acesteia, şi anume ArcelorMittal Galaţi, nu a luat în totalitate şi la termen măsurile preliminarii care ar fi trebuit realizate pentru închiderea ei. Şeful Gărzii de Mediu Galaţi, Mihai Turcu, ne-a declarat că începând cu data de 16 iulie activitatea de depozitare a zgurii în haldă va fi sistată, în timp ce activitatea de valorificare a zgurii existente în locaţia respectivă va continua până în anul 2014, după care se vor demara acţiunile de ecologizare. Încetarea depozitării zgurii în haldă a fost confirmată şi de reprezentanţii ArcelorMittal Galaţi.

"Activitatea de depozitare în actuala haldă de zgură se va opri înainte de 16 iulie. Exploatarea haldei va continua, fiind exclusiv executată de companii externe. Cea mai mare parte a zgurilor, care anterior erau depozitate în vechea haldă, va fi folosită în alte industrii. Restul va fi eliminat de companii autorizate şi specializate. ArcelorMittal Galaţi va deschide un nou depozit pentru procesarea diverselor deşeuri. În acesta vor fi depozitate temporar, în vederea procesării sau eliminării, materiale precum cărămizi refractare, moloz, var, piatră de var şi derivate. Depozitul va permite selectarea şi prelucrarea deşeurilor în funcţie de utilizarea lor ulterioară", a precizat purtătorul de cuvânt al ArcelorMittal Galaţi, Dorian Dumitrescu.

Rămâne de văzut dacă sistarea depozitării zgurii va rezolva măcar parţial problemele de mediu apărute în ultimii ani la haldă şi asta pentru că ultimele incidente care au avut loc, şi anume prăbuşirea unei părţi din haldă, au fost cauzate de exploatarea necorespunzătoare de către două dintre firmele care se ocupau cu valorificarea fierului vechi din zgură.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... articol=10

Link to comment
Share on other sites

De mâine, 16 iulie

Combinatul rămâne cu zgura-n braţe

* Depozitarea zgurii în vechea haldă este interzisă din 16 iulie * ArcelorMittal ar fi trebuit să deschidă o nouă haldă, conformă cu legislaţia de mediu * În schimb, conducerea Combinatului a anunţat că va vinde zgura direct din fluxul de producţie, deci nu mai face niciun depozit! * Autorităţile de Mediu ne-au informat că există probleme grave cu respectarea acordului de mediu de către ArcelorMittal Galaţi *

Gata! Halda de zgură a ArcelorMittal Galaţi este, de mâine, istorie. Potrivit acordului integrat de Mediu încheiat între autorităţile în domeniu şi Combinat, de mâine, 16 iulie, trebuie să înceteze orice depozitare de deşeuri în vechea haldă – muntele acela de mizerie din partea de apus a ArcelorMittal – încălcarea acestei prevederi fiind sacţionată cu amenzi uriaşe: peste 100.000 de euro pe zi!

La o primă vedere, lucrurile par simple. Din păcate, însă, situaţia este extrem de complicată, mai ales din cauza faptului că ArcelorMittal a ales o politică de mediu cel puţin bizară: deşi s-a angajat că va construi un depozit de zgură nou, conform cu prevederile legislaţiei, nu a respectat obligaţiile asumate. Poziţia conducerii Combinatului faţă de chestiune este şi ea interpretabilă. Dar să vedem, în cele ce urmează, care este situaţia.

De şase luni, Combinatul tratează Mediul cu indiferenţă

Prin avizul de mediu nr 37/18.07.2008, ArcelorMittal SA Galaţi şi-a asumat mai multe măsuri pentru închiderea haldei de zgură şi rezolvarea managementului deşeurilor. În caz contrar, activitatea societăţii putea fi suspendată temporar. La acel moment, conducerea Combinatului a acceptat condiţiile impuse de cei de la Mediu, însă s-au ţinut de treabă doar până la 1 ianuarie 2009. După această dată (adică în ultimele şase luni), ArcelorMittal Galaţi nu a mai respectat niciunul din termenele stabilite!

Iată ce date ne-a transmis marţi (prin adresa numărul 7604/14 iulie 2009) ing. Ingrid Miron, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi: numai 3 din cele 9 măsuri asumate au fost respectate.

Atenţie! Asta în condiţiile în care termenul stabilit prin acordul de mediu a fost deja depăşit, iar posibilitatea unei prelungiri nu există. Să le luăm pe rând.

Până în momentul în care citiţi aceste rânduri, Combinatul a reuşit să:

1) – Constituie fondul pentru închiderea haldei;

2) - Delimiteze cadastral perimetrul vechii halde;

3) – Întocmească planul de intervenţii în caz de accidente, incendii şi poluări accidentale.

După cum vedeţi, cu excepţia punctului trei, nişte simple formalităţi. În ceea ce priveşte măsurile adevărate, de substanţă, în dreptul lor APM Galaţi notează sec: NEREALIZAT. Iată-le!

Întocmirea planului de stabilitate a haldei (N.R.: numai în ultimele trei luni am avut trei alunecări de teren extrem de grave) în vederea încetării activităţii de depozitare a zgurii, cu termen 31.12 2008 – NEREALIZAT. De fapt s-a încercat depunerea unor documente, dar nu se garanta rezolvarea problemelor, dovadă că au loc incidente în continuare.

Întocmirea planului de exploatare a zgurii (N.R.: recuperarea deşeurilor de fier de către cele trei firme contractante), cu termen 1 iunie 2009 – NEREALIZAT.

Aplicarea planului de stabilizare a haldei (termen 16 iulie 2009) – NEREALIZAT. Cum spuneam mai înainte, ArcelorMittal nici măcar nu a prezentat un plan fezabil pentru asta.

Întocmirea proiectului tehnic de execuţie pentru închiderea haldei de zgură (termen 1 iunie 2009) – NEREALIZAT.

Întocmirea planului de siguranţă şi pază (termen 1 iunie 2009) – NEREALIZAT.

Obţinerea autorizaţiei de gospodărirea apelor (termen 1 iunie 2009) – NEREALIZAT.

Dacă vi se pare că atitudinea conducerii ArcelorMittal este corectă, vă rugăm să ne spuneţi. Nouă ni se pare că avem de-a face cu o încălcare nonşalantă a legilor acestei ţări şi cu o atitudine sfidătoare la adresa autorităţilor şi a noastră, a gălăţenilor.

Deficienţe grave la haldă

Situaţia de la vechea Haldă de zgură este mai mult decât dezastruoasă. Versanţii haldei se prăbuşesc sistematic peste albia pârâului Mălina şi apar „baraje” în care se dizolvă chimicalele din haldă şi care apoi ajung în pânza freatică şi în apele de suprafaţă. Un recent studiu de amplasament al haldei, făcut în iunie 2009, la cererea Ministerului Mediului, de compania specializată CEPROMIN SA DEVA constată numeroase deficienţe grave. Cităm: „Nu există o impermeabilizare naturală sau artificială a depozitului. Nu există un sistem de drenare pentru colectarea şi tratarea levigatului. Rigolele existente la baza haldei sunt colmatate, deteriorate, întrerupte pe sute de metri. Nu există şanţuri de gardă pentru colectarea apei meteorice. Au existat două foraje de control F1 şi F2 pentru monitorizarea nivelului şi calităţii apei subterane, care în prezent sunt acoperite cu material din haldă, datorită alunecărilor taluzelor din zonele NV şi SV a haldei”. Raportul recomanda autorităţilor de mediu să nu autorizeze măsurile ulterioare închiderii câtă vreme ArcelorMittal nu rezolvă deficienţele. Credeţi că le-a rezolvat?! Punctul de vedere al APM Galaţi, din 14 iulie 2009, arată că nici pomeneală!

Garda de Mediu – „vom lua măsuri”

Comisariatul Gărzii Regionale de Mediu Galaţi, prin persoana comisarului şef Ion Drugan, precum şi Comisariatul judeţean al Gărzii de Mediu, prin persoana comisarului şef Mihai Turcu, ne-au dat asigurări că situaţia de la halda de zgură a Combinatului este în monitorizare şi că vor fi luate măsuri grabnice şi dure. „Nu vom cocoloşi pe nimeni. Dacă ArcelorMittal încalcă legea va fi amendat fără niciun fel de comentarii. Vom aplica amenda maximă cât de des ne permite legea”, ne-a declarat Mihai Turcu. „Vă garantez că zvonurile cum că ArcelorMittal are un statut privilegiat sunt false. Există un program de conformare, dar dacă este încălcat vom lua măsuri”, a declarat şi Ion Drugan.

ArcelorMittal – „Renunţăm la haldă”

Urmare a solicitării de informaţii transmisă de „Viaţa liberă”, în urmă cu o săptămână, la ArcelorMittal SA Galaţi, în data de 10 iulie ne-a fost transmis un răspuns lapidar. Iată conţinutul: „Activitatea de depozitare în actuala haldă de zgură se va opri înainte de 16 iulie. Exploatarea haldei va continua, fiind exclusiv executată de companii externe. Cea mai mare parte a zgurilor care anterior erau depozitate în vechea haldă va fi folosită în alte industrii. Restul va fi eliminat de companii autorizate şi specializate”. „ArcelorMittal Galaţi va deschide un nou depozit pentru procesarea diverselor deşeuri. În acesta vor fi depozitate temporar, în vederea procesării sau eliminării, materiale precum cărămizi refractare, moloz, var, piatră de var şi derivate. Depozitul va permite selectarea şi prelucrarea deşeurilor în funcţie de utilizarea lor ulterioară”.

Aflăm deci că:

1) – Halda de zgură se închide. Adevărat. Însă, după cum arătam mai înainte, condiţiile impuse de autorizaţie de mediu nu sunt respectate, deci nu prea e închidere, ci abandonare...

2) – Se va deschide un depozit temporar. Şi asta e o ipoteză interesantă, căci deşi mâine se închide halda veche, depozitul temporar nu este autorizat. Fiind lipit de vechea haldă, nu rezolvă de fapt nimic din problemă!

3) – Zgura va fi eliminată. Cum şi de către cine? Căci nu există în România nicio companie specializată în prelucrarea, neutralizarea şi comercializarea zgurii.

În aceste condiţii, nu ne rămâne decât să constatăm că de mâine conducerea ArcelorMittal va sta cu zgura în braţe până când va găsi o soluţie.

Ţinând cont că în haldă sunt deja 59 milioane de tone de deşeuri, depuse în 40 de ani, adică 14.600 de zile, rezultă că ar fi vorba de un „mizilic” de vreo 4000 de tone pe zi! N-o mai fi chiar atât, că producţia a scăzut dramatic, dar măcar 1000 de tone pe zi tot se adună, nu?!

Deocamdată atât despre „închiderea” haldei de zgură a ArcelorMittal. După cum vedeţi, lucrurile se prezintă foarte prost, de aceea aşteptăm ca autorităţile de Mediu să-şi facă datoria în perioada ce urmează. Gălăţenii au dreptul legal ca sănătatea să le fie apărată de poluarea agresivă pe care Combinatul le-o „serveşte” de patru decenii încoace!

Muntele de deşeuri de lângă Combinat – date tehnice

Situată în vestul ArcelorMittal SA Galaţi, halda şi-a început „expansiunea” în anul 1968, odată cu pornirea Furnalului nr. 1 şi a Oţelăriei OLD1. Ocupând malul estic al bălţii Mălina, halda a avansat permanent spre celelalte zone acoperite cu apă. Avansarea s-a produs în plan orizontal dar şi cu o pantă continuă ascendentă, astfel că, plecând de la cote de nivel de 10-15 m, s-a ajuns în zona fostelor fronturi de descărcare a zgurilor la pante cu înălţimi de peste 60 m. Suprafaţa haldei de zgură depăşeşte 100 ha, extinzându-se înspre vest (în Balta Malina), din cauza alunecărilor repetate, precum şi a excavărilor pentru furtul de fier vechi din perioada 2005 - 2007. În perioada 1968-1999 s-au depozitat pe halda de zgură circa 46 milioane tone de material, într-un mod mai mult sau mai puţin selectiv.

Compoziţia fizică a Haldei de Zgură (estimată – nu măsurată; datele sunt dintr-un raport trimis în luna iunie la Ministerul Mediului de către garda de Mediu Galaţi) este: zgură de furnal – 47 la sută; zgură de oţelărie – 30 la sută; deşeuri refractare, moloz, neferoase, pulberi – 23 la sută.

În prezent, halda are următoarele caracteristici: unghi de taluz 26–27 grade; cota actuală + 60 m; capacitate 59 milioane tone.

Recuperarea fierului din haldă continuă

Chiar dacă depozitarea deşeurilor este interzisă din 16 iulie, activitatea de recuperare a fierului vechi din haldă va continua. În prezent, recuperarea fierului vechi - care se află în zgură sub formă de scoarţe şi lentile de fontă şi oţel - este făcută de trei firme: DSU Romania SRL (excavează halda în zona sudică), Ady Toma SRL (zona centrală a haldei) şi Grand Smithy Works International SRL (partea de nord). Potrivit Gărzii de Mediu Galaţi, toate societăţile sunt autorizate pentru căutarea fierului vechi, dar nu şi pentru valorificarea zgurilor. De altfel, din faptul că zgura rămâne pe loc după sortare provin şi problemele cu stabilitatea haldei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Comb ... ate_2.html

Link to comment
Share on other sites

Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi nu mai are voie să depoziteze zgură în haldă

Compania siderurgică ArcelorMittal Galaţi nu mai poate depozita "niciun gram de zgură" în haldă de joi, 16 iulie, şi a anunţat deja soluţii alternative, transmite corespondentul NewsIn. Încetarea depozitării zgurilor în haldă este un angajament asumat de ArcelorMittal Galaţi prin autorizaţia integrată de mediu, emisă de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) Galaţi în octombrie 2007.

Cu toate acestea, compania siderurgică susţine că a încetat să mai depoziteze zgură în haldă cu mult înaintea asumării acestei condiţii. "ArcelorMittal Galaţi nu mai depozitează zgurile în haldă de doi ani şi jumătate. Firmele contractoare sunt cele care colectează şi prelucrează zgurile de furnal şi de oţelărie", a informat declarat, joi, purtătorul de cuvânt al companiei, Dorian Dumitrescu. Practic, DSU România este firma care prelucrează aceste zguri în vederea utilizării lor în alte industrii, ceilalţi doi contractori - Grand Smithy Internaţional şi Adi Toma - realizând doar activităţi de exploatare a fierului vechi din haldă, potrivit concluziilor comisarilor de mediu.

În ceea ce priveşte deşeurile industriale altele decât zgurile, acestea vor fi stocate într-un depozit nou, care va avea regim de tranziţie. "ArcelorMittal Galaţi va deschide un nou depozit pentru procesarea diverselor deşeuri. În acesta vor fi depozitate temporar, în vederea procesării sau eliminării, materiale precum cărămizi refractare, moloz, var, piatră de var şi derivate. Depozitul va permite selectarea şi prelucrarea deşeurilor în funcţie de utilizarea lor ulterioară", a anunţat compania.

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Halda de Zgură funcţionează ilegal

* Depozitul trebuia închis din data de 16 iulie

Administraţia combinatului siderurgic ignoră în continuare normele impuse de Agenţia pentru Protecţia Mediului în ceea ce priveşte depozitul de deşeuri. Prin avizul de mediu nr. 37 din 2008, ArcelorMittal şi-a asumat mai multe obligaţii legate de închiderea haldei, pe care nu le-a respectat. Teoretic (potrivit acordului de mediu încheiat între Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi şi ArcelorMittal), la 16 iulie 2009 trebuia ca halda de zgură a Combinatului gălăţean să fie închisă.

Amintita haldă este un munte de gunoaie de tot felul: zgură de furnal şi de oţelărie, resturi tehnologice de la fabricile de var, de la uzina cocso-chimică şi de la fabricile de oxigen, alte gunoaie. Potrivit analizelor, deşeurile conţin concentraţii mari de cianuri, oxizi de fier, plumb etc.

59 de milioane de tone de deşeuri!

Depozitul de deşeuri a fost deschis în anul 1968, conţine circa 59 de milioane de tone de deşeuri şi se întinde pe un milion de metri pătraţi de teren. Acestea au blocat parţial cursul râului Mălina, care a format o imensă baltă poluată grav (cu mult peste normele maxim admise) cu cianuri, plumb, fier, suspensii. Apa otrăvită se infiltrează în pânza freatică şi se scurge apoi în râul Siret. În ciuda faptului că ArcelorMittal ştia încă din iunie 2008 că halda va fi închisă şi că va trebui să-şi facă un depozit de deşeuri conform cu legile europene, până la termenul-limită din 16 iulie 2009 nu se făcuse nimic. Şi mai grav este că nici azi, la 60 de zile de la depăşirea termenului-limită, lucrurile nu se prezintă mai bine. Adică legea este încălcată în continuare.

Proiectul tehnic de închidere – încă nefăcut

Proiectul tehnic pentru închiderea vechiului depozit trebuia depus la Mediu până în data de 1 iunie 2009 . El trebuia să specifice modul cum vor fi folosite deşeurile ce rezultă în continuare. Adică, zilnic, peste 1000 de tone de diferite zguri şi şlamuri. Nici până în momentul de faţă amintitul proiect, care era obligatoriu potrivit legii, nu a fost depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi. “Multe dintre obligaţiile de mediu asumate de către societate sunt în strânsă corelare cu proiectul tehnic de închidere a haldei. Majoritatea măsurilor nu au fost îndeplinite la timp de ArcelorMittal. Am anunţat şi Garda de Mediu asupra faptului că nu şi-au îndeplinit obligaţiile. Probabil, vor fi amendaţi până când vor depune proiectul”, a declarat, pentru Adevărul de Seară, Liliana Cornea, şef Serviciu ACC, din cadrul Agenţiei de Protecţie a Mediului Galaţi.

http://www.adevarul.ro/articole/galati- ... legal.html

Link to comment
Share on other sites

ArcelorMittal Galaţi depozitează ilegal mii de tone de deşeuri pe zi

Combinatul siderurgic de pe malul Dunării, obligat să închidă halda de zgură încă de la 16 iulie, ignoră legea şi infestează pânza freatică. Autorităţile de mediu acuză conducerea ArcellorMittal că nu ţine cont de normele impuse în ceea ce pri­veşte depozitarea celor peste 60 de milioane de tone de deşeuri. „Multe dintre obligaţiile de mediu asumate de către societate sunt în strânsă legătură cu proiectul tehnic de închidere a haldei. Majoritatea măsurilor nu au fost îndeplinite la timp de ArcelorMittal. Am anunţat şi Garda de Mediu. Probabil, combinatul va fi amendat până când va depune proiectul”, a declarat pentru „Adevărul”, Liliana Cornea de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi.

În acest moment, gestionarea deşeurilor se face în baza prevederilor din Autorizaţia Integrată de Mediu nr. 30/2007 şi în baza unui proiect tehnic de valorificare ce nu mai este valabil, deoarece a fost întocmit în timpul exploatării haldei. „Cei de la ArcelorMittal au amenajat un fel de spaţiu temporar de stocare a deşeurilor nepericuloase, ca alternativă la depozitul ce ar fi trebuit­ construit. Această soluţie a fost acceptată însă de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului”, mai spune ­Liliana Cornea.

Halda este închisă pentru depozitare, însă recuperarea fierului vechi este permisă în continuare. „Ei dau vina pe cei care fură fier vechi, însă valorificarea nu este corespunzătoare. Se face după un proiect care nu ţine cont de relieful actual al haldei”, spune Ingrid Miron, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Galaţi. Nici autorizaţia de gospodărire a apelor nu a fost încă obţinută. „Au fost depuse documentele, urmează să decidă Direcţia Apelor Prut, dacă le va da sau nu autorizaţia”, susţine Liliana Cornea. „Este o gravă problemă de percepţie. Pentru noi, pârâul Mălina din apropierea haldei este un curs natural de apă. Cei de la combinat însă tratează pârâul ca pe un fel de canal deversor”, declară Mihai ­Turcu, comisarul-şef al Gărzii de Mediu Galaţi.

Deşeuri transportate clandestin

Conducerea ArcelorMittal îşi depozitează în continuare deşeurile într-o latură a vechii halde, care ar fi trebuit să fie închisă, şi declară că a făcut un „depozit de tranzit”. Deşeurile sunt valorificate către terţi. Este vorba de circa 1.000 de tone de deşeuri pe zi, care nu se ştie unde ajung. Combinatul nu poate demonstra cui şi câte deşeuri vinde, în ciuda faptului că Garda de Mediu a cerut documente doveditoare, şi nici nu are autorizaţie pentru comercializarea deşeurilor.

Combinatul ignoră autorităţile de mediu

Halda de zgură a ArcelorMittal este, de fapt, un munte de gunoaie „bătrân” de 41 de ani, cu „piscuri” de peste 100 de metri înălţime, ce se întinde pe un milion de metri pătraţi. Acolo s-au adunat în timp aproape 60 de milioane de tone de deşeuri, iar ritmul actual de depozitare este de 1.000 de tone pe zi. Potrivit Acordului de Mediu, combinatul trebuia să închidă halda la 16 iulie 2009 şi să amenajeze un nou depozit, care să respecte legile europene în vigoare. Această obligaţie nu a fost luată în seamă de ArcelorMittal, depozitul nou ce trebuia construit nu există, iar documentaţia pentru închiderea vechii halde nu a fost întocmită.

Comisarul-şef al Gărzii de Mediu Galaţi, Mihai Turcu, ne-a confirmat faptul că săptămâna aceasta se desfăşoară un control pe platforma ArcelorMittal. Contactat telefonic de reporterii „Adevărul”, purtătorul de cuvânt al Administraţiei ArcelorMittal, Dorian Dumitrescu, a refuzat să facă vreo declaraţie în legătură cu halda de zgură a combinatului.

http://www.adevarul.ro/articole/arcelor ... pe-zi.html

Link to comment
Share on other sites

Halda de zgură este o bombă cu ceas

* Surpările versanţilor din cauza exploatării defectuoase au mărit considerabil riscul de poluare a apelor

Situaţia de la vechea haldă de zgură a ArcelorMittal este mai mult decât dezastruoasă. Anul acesta, muntele s-a surpat de patru ori. De tot atâtea ori, râul Mălina a fost blocat, iar apa acumulată a dizolvat chimicalele din haldă. După îndepărtarea barajelor de zgură din albia rîului Mălina, apa acumulată s-a scurs în balta Mălina, iar apoi în Siret şi în Dunăre. Problema este că aceste pseudo-viituri au antrenat şi apele reziduale din decantoarele tehnologice. Apă otrăvită, după cum veţi vedea în cele ce urmează.

Iată datele măsurate în privinţa Colectoarelor nr. 8 şi de şlam (situate chiar lângă halda de zgură) şi comunicate Gărzii Naţionale de Mediu de instituţiile de Mediu de la Galaţi, într-un raport comun cu nr. 1433 din 23 iunie 2009:

- Cianuri – 0,392 mg/litru, faţă de un maxim admis de 0,05 mg/litru (depăşire de 850 la sută!);

- Nitraţi – 16,12 mg/litru faţă de un maxim de 15 mg/l;

- Fenoli – 0,112 mg/l în loc de 0,1 mg/l;

- Plumb – 0,0161 mg/l, faţă de max. 0,001 mg/l;

În faţa cifrelor, orice argumente – de genul „am redus simţitor poluarea” – sunt inutile.

„Mineritul” surpă halda

Grav este că halda e în continuare instabilă. E o bombă cu ceas. Chiar dacă depunerea deşeurilor la haldă este, cel puţin teoretic, oprită, muntele de deşeuri este scormonit în continuare de sute de utilaje: căutătorii de fier vechi. Sunt două categorii de „mineri”. Unii acţionează legal, în urma contractelor şi avizelor recunoscute pentru reciclarea fierului. Alţii, pur şi simplu, fură. Şi unii şi alţii, însă, au şubrezit grav stabilitatea haldei de zgură, iar declaraţiile cum că se va interveni sunt poveşti de adormit copiii. Nu ne poate face nimeni să credem că pe muntele de zgură (care conţine toate otrăvurile pământului) va mai creşte fie şi un brusture amărât în următoarea sută de ani!

Autorităţile de Mediu recunosc faptul că problema e deosebit de gravă, însă măsurile sunt rare şi doar aparent drastice. Ca urmare a patru alunecări de teren grave petrecute în acest an, Arcelor Mittal a primit două amenzi a câte 100.000 de lei fiecare, la un profit de peste 757 de milioane de lei. Pişcături de ţânţar pe spinarea elefantului, de aceea legislaţia germană ni se pare o soluţie grozavă: 10 la sută din cifra de afaceri a poluatorului. Să-l usture cu adevărat.

http://www.adevarul.ro/articole/galati- ... -ceas.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Un munte de neputinţă - halda de zgură de la Combinat

Cu sau fără zgură, halda de la Combinat trebuie închisă în 2014. Exploatarea materialelor de aici va fi interzisă, iar pe locul cu pricina trebuie plantate… panseluţe. Pe de-o parte, zeci de milioane de tone de zgură care ar putea fi folosite în infrastructură (pentru drumuri sau în construcţii) ar rămâne astfel inutilizabile. Pe de alta, până acum, halda a fost folosită haotic, iar urmările sunt dureroase.

Halda de zgură de la Combinat moare, dar nu se predă. O masă rotundă organizată de către reprezentanţii ArcelorMittal Galaţi şi la care au participat reprezentanţi ai autorităţilor de mediu, ai comunităţii locale şi ai ONG-urilor de profil a demonstrat încă o dată că subiectul este unul cât se poate de sensibil. Asta cu atât mai mult cu cât acum vorbim despre termene-limită şi despre lichidarea muntelui de steril. Se ştie deja faptul că ArcelorMittal a stopat depozitarea la haldă din 2007 şi a început să folosească un procedeu de granulare a acestor deşeuri pe care le comercializează mai apoi. De asemenea, activitatea de exploatare a fierului vechi a fost cedată, trei firme ocupându-se acum în mod sistematizat de acest lucru. Mai precis, halda a început să fie exploatată precum o mină de suprafaţă, în terase, de la vârf către bază. Problema cea mai delicată este aceea că, în mare parte, aceste firme nu fac decât exploatarea fierului vechi, nu şi a zgurilor. Acestea au fost doar câteva date tehnice prezentate de către oficiali ai Combinatului, în deschiderea mesei rotunde de ieri. Discuţia s-a încins în momentul în care au apărut trimiteri la autorizaţia de mediu şi la durata de viaţă a muntelui de zgură.

Termenul-limită şi îngroparea comorii

Autorizaţia integrată de mediu în baza căreia ArcelorMittal Galaţi poate funcţiona prevede că halda trebuie închisă definitiv în 2014. Dacă întreaga cantitate de zgură nu va putea fi extrasă şi utilizată (lucru evident, aproape imposibil) atunci geografia locului va rămâne modificată pe vecie, asta pentru că, teoretic vorbind, halda trebuie acoperită cu pământ şi ecologizată, iar exploatarea ei va deveni imposibilă. Şeful Gărzii de Mediu, Mihai Turcu, a reamintit acest lucru, precizând că este vorba despre o prevedere clară a autorizaţiei şi care nu poate fi negociată.

În acest moment, managerul de resurse umane al ArcelorMittal, Ionel Borş, a replicat spunând că din punctul său de vedere ar fi nevoie de o derogare, de o prelungire a acestui termen, pentru că este evident că nu se va putea extrage întreaga cantitate de zgură, iar un material care poate fi util va rămâne îngropat. „Mi se pare o măsură, a cui o fi, care nu cred că e aplicată peste tot în lume. Dacă avem într-adevăr în haldă materiale care pot fi utilizate, până la eliminarea efectivă a acestui munte trebuie să lucrăm. Nu văd rostul ca cineva să ne ceară să oprim orice activitate, când, probabil, acolo avem o bogăţie...”, a susţinut Ionel Borş. Acesta a continuat spunând că în haldă sunt 50 - 60 de milioane de tone de steril, care s-ar putea folosi în infrastructură, salvându-se astfel alte exploatări care produc pagube mediului înconjurător. „Astăzi, pentru infrastructură se foloseşte piatră de râu, de munte, care poate însemna distrugerea naturii. Nu înţeleg de ce să nu folosim această resursă, zgura, până la capăt? De ce este necesar să punem o barieră în anul 2014? E o chestiune de dezbatere”, a precizat Ionel Borş, precizând că este vorba despre o opinie personală, şi nu de una oficială.

Argumentele folosite de către cei de la Combinat pentru o eventuală prelungire a termenului prevăzut în autorizaţie nu au contat foarte mult în viziunea comisarului şef al Gărzii de Mediu Galaţi, care a precizat că o asemenea propunere nu se poate discuta la un astfel de nivel. „Aici va trebui să întreprindeţi o acţiune la nivelul guvernului şi să cereţi o prelungire de termen. Această discuţie ne depăşeşte. Pentru noi, închidere, înseamnă că acolo nu se mai umblă”, a încercat să conchidă Mihai Turcu.

Tardiv şi inexplicabil

Discuţiile pe această temă au continuat, însă, pentru că simpla închidere lasă nerezolvate multe probleme. De ce se discută abia acum despre cât de utilă ar putea fi această zgură? De ce halda a fost lăsată să se extindă şi să însemne o mină de aur pentru „scormonitorii” după fier vechi? Actuala conducere a Combinatului a putut veni cu explicaţii doar pentru câteva din aceste probleme. „Vom face ceea ce legea ne cere să facem, dar putem discuta despre aceste lucruri cu autorităţile. Dacă aceste discuţii rămân fără rezultat, asta este. Nu ştiu de ce în trecut s-a procedat aşa”, a declarat CEO al Combinatului, Thierry LeGall.

O scurtă istorie a enormităţii de lângă balta Mălina, o bucată din povestea naşterii unui monstru cu care acum pare imposibil de luptat a oferit Ionel Borş: „Înainte de 2000, România nu a avut nevoie de fier vechi. Era atâta fier vechi aici că puteai face ce voiai cu el. În cei 40 de ani de comunism, pe când exportul fierului vechi nu era liberalizat, aveam aici atât de mult încât...”. „Vagoane întregi, locomotive... când venea Ceauşescu în vizită la Galaţi se trânteau toate acolo. Nimeni nu întreba nimic. De aia avem acum un milion de tone de fier vechi acolo, fier peste care este pusă zgura”. Acesta a continuat cu încă o explicaţie care pare a fi dureros de adevărată: „În Vest, conceptul de recuperare există de 40 de ani, în vreme ce la noi a apărut doar de zece ani. E simplu!”, a încheiat sec Ionel Borş.

Toate discuţiile legate de Halda de Zgură s-au încheiat cu promisiunea că întâlniri de acest fel se vor organiza trimestrial, urmând a fi discutate aspecte importante legate de mediu, ori alte subiecte.

http://www.viata-libera.ro/articol-Un_m ... at__2.html

Link to comment
Share on other sites

Regim de mină de suprafaţă pentru Halda de zgură

Halda de zgura a combinatului siderurgic ArcelorMittal Galati va fi exploatata in regim de mina de suprafata, a declarat vineri pentru AGERPRES directorul general al societatii, Thiery Le Gall. El a spus ca specialisti de la mina din Mahmudia si de la Grupul ArcelorMittal lucreaza la un plan de exploatare, care va fi predat administratiei combinatului in decembrie, urmand ca din primul trimestru al anului 2010 sa se treaca la exploatarea pe sistem standardizat ca mina de suprafata a haldei de zgura. "Exploatarea se va face in trepte, ca la o mina de suprafata, urmarindu-se atat cresterea sigurantei in munca, cat si cresterea ritmului de lucru', a spus Le Gall. De altfel, deja a inceput sa fie pusa in aplicare metodologia de exploatare in trepte, dupa sistemul teraselor de exploatare de la altitudini mici spre cele mari, pentru a evita pericolul prabusirii versantilor de steril. Halda de zgura din combinatul ArcelorMittal Galati este un depozit de deseuri nepericuloase, cu o suprafata de peste 110 hectare, o inaltime medie de 60 metri si o capacitate de 59 milioane tone. Halda a intrat in functiune in anul 1968, pe 16 iulie 2009 i s-a sistat depozitarea iar pe 16 iulie 2014 va fi inchisa definitiv. Depozitul cuprinde 47% zgura de furnal, 30% zgura de otelarie si 23% deseuri refractare si alte deseuri. Cea mai mare cantitate de deseuri, 34 milioane tone zgura de furnal si 12 milioane tone zgura de otelarie, a fost depozitata in perioada 1968-1999, la care s-au adaugat trei milioane tone zgura de furnal si 600.000 tone de alte deseuri in 2000-2003 si 2,9 milioane tone zgura de furnal si 950.000 tone de alte deseuri in 2004-2007. In halda lucreaza la reciclarea deseurilor trei firme, DSU Romania, Grand Smithy Works International SRL si Ady Toma SRL, dintre care doar prima proceseaza si zgura, celelalte doua rezumandu-se doar la colectarea de fier vechi. Halda este inconjurata de doua iazuri tehnologice, de 64 si 13 hectare, legate intre ele printr-un canal si despartite printr-un dig de amenajarea piscicola Malina.

http://www.stirilocale.ro/galati/Regim_ ... 61209.html

Link to comment
Share on other sites

ArcelorMittal Galaţi cere prelungirea termenului de exploatare a haldei de zgură

Compania siderurgică ArcelorMittal Galaţi, care trebuie să înceteze exploatarea deşeurilor industriale din halda de zgură în 2014, cere prelungirea acestui termen pentru a putea valorifica zgura şi fierul vechi şi pentru a lichida muntele de steril, transmite corespondentul NewsIn. Halda de zgură a combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi, care ocupă o suprafaţă de 110 hectare, a fost dată în folosinţă în 1968. De atunci, în haldă s-au adunat 59 de milioane de tone de deşeuri industriale rezultate din procesul de fabricare a oţelului. Este vorba de zgură de furnal, zgură de oţelărie, cărămizi, var, praf de calcar, steril şi fier vechi. Din 1999, combinatul a încetat să mai depoziteze în haldă zgură de oţelărie, valorificând-o pe piaţa liberă. O decizie similară s-a luat şi în privinţa zgurii de furnal: din 2007, ea nu mai ajunge în haldă, ci este tratată şi vândută. Cele două tipuri de zgură sunt folosite cu succes în construcţia de drumuri şi diguri şi alte amenajări de acest tip. De exemplu, şoseaua-dig dintre Galaţi şi Brăila a fost construită cu zgură din combinatul gălăţean. În aceste condiţii, zecile de milioane de tone de zgură depozitate în haldă i-ar aduce o avere companiei siderurgice, dacă ar fi valorificate. De altfel, ArcelorMittal Galaţi a contractat trei firme - DSU România, Grand Smithy International şi Adi Toma - care desfăşoară activităţi de exploatare în muntele de zgură. Ritmul de lucru este, însă, extrem de lent. Cei trei operatori exploatează sub 500.000 de tone de zgură pe an. Ei ar trebui să prelucreze aproape 12 milioane de tone pe an pentru a valorifica toate cele 59 de milioane de tone de zgură din haldă până în 2014, când companiei siderurgice îi va fi interzis să se mai atingă de materialul depozitat acolo, fiind obligată să îl ecologizeze, adică să îl acopere cu pământ şi să planteze vegetaţie, conform angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană.

Acum, oficialii combinatului spun că zgura şi fierul vechi din haldă constituie o sursă importantă de venit şi cer mai mult timp pentru a le valorifica. 2021 ar fi un termen rezonabil, apreciază ei. "ArcelorMittal Galaţi are foarte multe intervenţii la nivel local şi central pe ramura mediu vizavi de prelungirea acestui termen până în 2021, am cerut noi. Raţiunea principală pentru care am solicitat acest lucru a fost tocmai de a valorifica, recicla tot deşeul care poate fi reciclat şi valorificat - asta înseamnă zguri, înseamnă fier vechi pe care îl reintroducem în fluxul tehnologic - şi de a restrânge acest munte la o mică grămăjoară pe care trebuie să o acoperim cu pământ şi să punem pomi", a declarat directorul Direcţiei de Protecţie a Mediului din combinat, Vespasian Popescu, în cadrul unei dezbateri având ca subiect halda de zgură. Oficialii ArcelorMittal Galaţi menţionează că, pe lângă beneficiile materiale pe care le-ar putea genera prelucrarea zgurii şi a fierului vechi din haldă, procesul ar fi benefic şi pentru mediul înconjurător. Muntele de deşeuri industriale şi-ar reduce semnificativ dimensiunile şi nu ar mai constitui o ameninţare pentru iazurile tehnologice Mălina Nod şi Sud şi pentru amenajarea piscicolă din zonă. Acum, aceste lacuri riscă să fie acoperite de tone de zgură deoarece versanţii au devenit instabili, din cauza exploatării necontrolate dinainte de privatizarea SIDEX, în 2001. "Dacă avem în haldă materiale care pot fi folosite până la eliminarea definitivă a acestui munte, eu cred că trebuie să lucrăm. Nu văd rostul ca cineva să spună 'Domnule, opriţi din momentul de faţă aici orice activitate', când probabil e o bogăţie. Sunt 60 de milioane de tone de material acolo care, peste tot în lume, a fost folosit în infrastructură. Astăzi se foloseşte în infrastructură piatră de râu, de apă, de munte, care înseamnă distrugerea naturii. Dacă avem resursa respectivă, de ce să n-o folosim până la capăt şi să punem o barieră, 2014? (...) Dacă putem elimina acest munte (de zgură, n.r.), el va deveni inofensiv după aceea şi pentru pânza freatică, şi pentru sol", a spus senior managerul ArcelorMittal Galaţi, Ionel Borş.

Reprezentanţii autorităţilor de mediu îi recomandă, însă, companiei siderurgice să iniţieze un dialog cu Guvernul pentru a obţine prelungirea termenului de exploatare a zgurii din haldă. "Aici va trebui dumneavoastră să întreprindeţi o acţiune la nivelul Guvernului României, pentru că pe noi ne depăşeşte lucrul ăsta. Este foarte adevărat ce aţi spus dvs că decât să facem cariere în munţi ca să expoatăm granit, sterilul ăsta este foarte indicat pentru infrastructură, şosele, dar pentru asta dvs trebuie să faceţi acest lucru, pentru că pentru noi închidere înseamnă că acolo nu se mai face nimic. Se închide, se pune pământ, se pune verdeaţă, salcâmi", a declarat directorul coordonator al Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, Mihai Turcu.

În prezent, ArcelorMittal Galaţi implementează o nouă tehnologie de exploatare a haldei - ca mină de suprafaţă, în terase - la recomandarea experţilor români şi internaţionali, din grup. Această procedură creşte gradul de securitate a operaţiunilor de exploatare. Schimbarea are loc după ce, în iunie, în haldă s-a produs o alunecare de teren, în urma căreia cantităţi uriaşe de zgură au blocat pe o lungime de 560 de metri canalul care face legătura între iazurile tehnologice Mălina Nord şi Mălina Sud, care preiau apele uzate din combinat. Combinatul a fost amendat atunci cu 100.000 de lei de Garda de Mediu şi cu 70.000 de lei de Serviciul de Gospodărire a Apelor. În octombrie, la trei luni de când combinatului i-a fost interzis să mai depoziteze deşeuri industriale în halda de zgură, Garda de Mediu a amendat din nou compania, cu 50.000 de lei, pentru că a descoperit, în mai multe uzine de pe platforma siderurgică, depozite necontrolate de deşeuri inerte. În noiembrie, comisarii de mediu au aplicat companiei o nouă sancţiune, de 100.000 de lei, după ce au găsit 135.000 de tone de şlam de furnal în fosta Uzina CocsoChimică 2.

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Autorităţile române tratează la Bruxelles prelungirea exploatării haldei de zgură

Acesta este demersul care va fi făcut, prin intermediul Asociaţiei de Dezvoltare Durabilă a Dunării la Bruxelles, de către o comisie constituită prin decizia preşedintelui Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă a Judeţului Galaţi, Ciprian Dediu.

Subiectul legat de exploatarea haldei de zgură, care potrivit prevederilor din autorizaţia integrată de mediu a ArcelorMittal Galaţi ar trebui oprită în anul 2014, a fost una dintre temele discutate în cadrul şedinţei de lucru a Consiliului Consultativ pentru Dezvoltarea Durabilă a Judeţului Galaţi, intitulată” Strategia dezvoltării durabile-Galaţi 2020”. La această întâlnire, a fost prezent şi Aurelian Mocanu, directorul pentru probleme speciale de mediu din Combinat, care a prezentat pe scurt situaţia actuală a unităţii, inclusiv capitolul investiţii. „Cu această ocazie, s-a discutat despre ceea ce ar trebui făcut pentru a reuşi să ţinem Combinatul în viaţă, iar în urma discuţiilor purtate s-a desprins concluzia că trebuie făcute demersuri la Bruxelles pentru prelungirea, până în anul 2020, a termenului limită de exploatare a haldei de zgură. După cum se ştie, în Autorizaţia Integrată de Mediu a Combinatului se prevede ca exploatarea haldei de zgură să fie oprită în 2014, iar locaţia să fie, ulterior, ecologizată”, ne-a declarat Ciprian Dediu, preşedintele Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă a Judeţului Galaţi.

În acest sens s-a dispus consituirea unei comisii, coordonată de Carmen Andrei, expert pe probleme de protecţie a mediului în cadrul consiliului, care va îndruma, prin Asociaţia de Dezvoltare Durabilă a Dunării, elaborarea şi transmiterea la Bruxelles a documentaţiei privind prelungirea termenului de închidere a haldei de zgură a Combinatului. Rămâne de văzut dacă documentele, care vor fi trimise de specialiştii gălăţeni, îi vor convinge pe cei de la Bruxelles să dea undă verde prelungirii cu şase ani a perioadei de exploatare a haldei de zgură.

Halda de zgură, un subiect fierbinte şi în vara anului trecut

Halda de zgură a Combinatului ocupă o suprafaţă de 110 hectare, dată în folosinţă în 1968, şi ”adăposteşte” o cantitate de 60 de milioane de tone de deşeuri industriale rezultate din procesul de fabricare a oţelului.

Halda de zgură a fost subiectul discuţiilor purtate, vara trecută, de către şeful Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu, şi fostul director general al Combinatului, Thierry le Gall. Prezent la Galaţi, în cursul lunii iulie a anului trecut, Silvian Ionescu declara presei că una dintre temele discutate cu Thierry le Gall ar fi fost posibilitatea folosirii de către autorităţile statului a zgurii de haldă pentru construcţia de drumuri şi autostrăzi, iar, drept ”recompensă”, autorităţile ar urma să facă demersuri la Bruxelles pentru prelungirea termenului limită de închidere a haldei de zgură. „Pe baza acestui lucru, vom putea să avem argumentul şi curajul să mergem la Comisia Europeană şi să cerem deplasarea termenului de conformare pe mediu a haldei de zgură de la Galaţi, din 2014, câţiva ani mai încolo, ca să putem utiliza această zgură”, declara, anul trecut, Silvian Ionescu.

nepasadegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Halda fostului Sidex, vecina cu o arie protejata

La o jumatate de kilometru distanta de Lunca Siretului Inferior, declarata arie naturala protejata, se afla un munte de zgura, cladit de om in peste 40 de ani.

Halda de steril a ArcelorMittal Galati (fostul Sidex) se intinde pe 1 milion de metri patrati si are o capacitate totala de 60 milioane de tone. Amplasamentul a fost dat in folosinta in 1968, iar in iulie 2014 va fi inchis definitiv. Dupa aceasta data, halda va intra in conservare, iar singurele operatiuni posibile vor fi cele de ecologizare.

“Lunca Siretului se afla la aproximativ o jumatate de kilometru de halda, iar praful, purtat de vant, poate ajunge in situl protejat. Desi depozitarea deseurilor din combinat a fost sistata, exploatarea materialelor de aici se va face pana la inchiderea definitiva a haldei, in apropierea careia se afla sate, lanuri de floarea-soarelui sau lunca. Masuratorile spun ca nu sunt depasite valorile normale, dar cine poate sti cat de mare este sau nu poluarea cu praf?”, a declarat, pentru Green Report, Petruta Moisi, presedinta Centrului de Consultanta Ecologica Galati.

Ecologizare sau prelungirea exploatarii haldei?

Dupa 16 iulie 2009, in halda nu s-a mai depozitat zgura, insa recuperarea fierului si a zgurii pentru constructii continua pana in 2014. Din halda se scoate fierul vechi, refolosit la fabricarea otelului, iar zgurile prelucrate se pot utiliza la sosele si la producerea cimentului. Insa, din cele 60 de milioane de tone s-au exploatat pana acum doar 2 tone!

Conducerea combinatului incearca sa gaseasca insa o solutie pentru halda. Solutia propusa recent ar fi prelungirea termenului de exploatarea a haldei de steril, ceea ce presupune, implicit, amanarea inchiderii definitive si a ecologizarii.

"Capacitatea tarii de a absorbi zgura in proiecte de infrastructura este de 5 milioane de tone pe an. In acest ritm, ca sa epuizam intreaga cantitate din halda, ne-ar trebui 12 ani", a explicat, Vespasian Popescu, director Directia Mediului ArcelorMittal Galati.

Potrivit reprezentantilor ArcelorMittal Galati, prelungirea termenului de exploatare a haldei de zgura ar prezenta avantaje si pentru companie, si pentru mediu.

"Logic este sa regandim decizia de inchidere a haldei in 2014, in contextul avantajelor pe care le prezinta atat pentru noi, fierul vechi din halda este reutilizat in combinat, ceea ce ne reduce costurile, cat si pentru mediu , in contextul in care, astfel, se micsoreaza muntele de zgura", a declarat Bruno Ribo, CEO ArcelorMittal Galati.

ARPM Galati, de acord cu continuarea exploatarii

Autoritatile de mediu din Galati sunt de acord cu propunerea sefilor de la ArcelorMittal si sustin abordarea ca fiind plauzibila, tocmai din punctul de vedere al dezvoltarii durabile.

"Abordarea lor este corecta din punctul de vedere al dezvoltarii durabile. Sfatul nostru este sa faca un studiu si sa-l inainteze Ministerului Mediului, pentru sustinerea cererii de prelungire dupa 2014 a termenului de exploatare a haldei de zgura", a spus directorul Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului (ARPM) Galati, Carmen Sandu.

Zgura de la Mittal, folosita pe Autostrada Soarelui

Si Ciprian Dediu, de la Zona Metropolitana Galati-Braila, spune ca ArcelorMittal ar trebui sa promoveze produsele din zgura, mai ales ca aceasta a fost deja folosita la construirea 36 de kilometri intre Drajna si fetesti, pe Autostrada Soarelui.

“Din zgura de la Galati, mai bine-zis din lidonit, produsul fabricat din aceasta zgura, s-au construit 36 de kilometri, intre Drajna si Fetesti, pe Autostrada Soarelui. Sterilul din halda ar putea fi folosit la constructia de drumuri in Romania, dar comenzile nu sunt ferme”, a explicat Ciprian Dediu.

Deocamdata, soarta haldei de zgura pare a fi decisa doar prin prisma inchiderii sale definitive in 2014, in conformitate cu recomandarile Uniunii Europene, iar varianta ca sterilul sa fie folosit pentru autostrazi a fost discutata, deocamdata, la nivel local.

„Si industrie, si ecologie, dar cu reguli”

Praful din halda ramane insa in continuare un potential pericol, din cauza particulelor de praf care sunt duse de vant in atmosfera.

“Combinatulbsiderurgic din Galati are in prezent o statie de desprafuire, iar de cand a fost inchisa Uzina Cocso-Chimica, poluarea a fost redusa simtitor. Stim ca de combinat depinde existenta a zeci de mii de oameni, insa as dori sa fie o cooperare mai stransa intre societatea civila si ArcelorMittal. Ar trebui sa fie ca in Occident, oamenii sa fie avertizati asupra eventualelor depasiri. Cand acestea se manifesta, sa stea in casa, mai ales cei care sunt bolnavi sau mai sensibili. Poate exista si industrie, si ecologie, daca sunt respectate anumite reguli si intelegeri”, a mai spus Petruta Moisi.

Lunca Siretului Inferior se intinde pe raza judetelor Galati, Braila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes național, din judetul Galați, incluse in Lunca Siretului Inferior sunt Balta Potcoava si Balta Talabasca.

Este o zona cu altitudini reduse, unde se intalnesc paduri de lunca. Intre balta Potcoava si raul Siret se afla paduri de lunca. BaltaTalabasca este o zona de o deosebita importanța avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat in calea migrației numeroaselor specii de pasari acvatice.

green-report.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 10 months later...

Combinatul mai cere zece ani pentru ecologizarea haldei de zgură

ArcelorMittal Galaţi a cerut autorităţilor române un nou termen pentru ecologizarea haldei de zgură. Termenul-limită era mijlocul anului 2014, însă şefii combinatului susţin că mai au nevoie de încă zece ani pentru a valorifica tot fierul vechi de acolo. "Am cerut autorităţilor de mediu extinderea perioadei în care să folosim zgura. Este important pentru noi să extragem tot fierul vechi din haldă. Ar fi un non-sens să nu luăm tot fierul vechi de acolo atât din punct de vedere al mediului, cât şi din punct de vedere economic", a declarat directorul ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.
În ultima perioadă, mai multe comunităţi din judeţul Galaţi au făcut cereri pentru zgură pentru refacerea unor drumuri. În schimb, nicio firmă care se ocupă cu autostrăzile nu a făcut vreo cerere similară, deşi s-a tot discutat mult pe tema folosirii zgurii la ample lucrări de infrastructură. "Avem în permanenţă cereri de la comunităţile locale, cereri pe care le onorăm. Pentru zgură suntem dispuşi la orice fel de discuţie, însă trebuie să ne ceară ei, cei care se ocupă de astfel de proiecte", a mai spus Bruno Ribo.
Halda de zgură ocupă o suprafaţă de 110 hectare şi a fost dată în folosinţă în 1968. De atunci, în haldă s-au adunat 59 de milioane de tone de deşeuri industriale rezultate din procesul de fabricare a oţelului.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Halda de zgură a mai primit zece ani de viaţă

Directorul general al combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo, a anunţat, miercuri, că autorităţile locale de mediu au avizat prelungirea cu încă zece ani a termenului de exploatare a haldei de zgură, unde, potrivit specialiştilor, există circa 60 de milioane de tone de zgură amestecată cu fier vechi.

agerpres.ro

Link to comment
Share on other sites

Halda de zgură nu se mai închide la anul. Combinatul a primit 10 ani păsuire

* Exploatând minereul din haldă, combinatul gălăţean face economie de zece milioane de euro în fiecare an

Conducerea ArcelorMittal Galaţi a reuşit să obţină prelungirea termenului de ecologizare a haldei de zgură cu încă zece ani, în condiţiile în care precedentul termen era anul 2014. În acest fel, susţin reprezentanţii combinatului, se va reuşi exploatarea întregii cantităţi de materii prime din haldă, estimată la aproximativ 60 de milioane de tone de zgură amestecată cu fier vechi.

Autorizaţia de mediu, revizuită

„Prelungirea termenului de ecologizare a haldei de zgură s-a făcut printr-o revizuire a autorizaţiei integrate de mediu, iar acest lucru a impus şi apariţia unor noi condiţii clare pe care trebuie să le îndeplinim. Sperăm ca în această perioadă de zece ani să terminăm de exploatat întreaga cantitate de materiale depozitate acolo. Avem un proiect nou de exploatare, care presupune extragerea materialului feros din această zgură, iar restul se transformă în acel lidonit de care se tot vorbeşte şi care poate fi folosit la drumurile noastre", a declarat directorul pe probleme de mediu din ArcelorMittal, Vespasian Popescu, în cadrul unei dezbateri care a avut loc miercuri la combinat.

"E o adevărată mină de aur"

Autorităţile locale de mediu au hotărât că este mai bine, inclusiv din punct de vedere ecologic, ca halda de zgură să fie exploatată în întregime, decizia fiind luată la nivel local, după consultarea autorităţilor centrale. „Ştim cu toţii că halda de zgură reprezintă o adevărată mină de aur. Acolo erau două varianate: să se acopere cu pământ şi să se planteze copăcei sau să fie în continuare exploatată, sub controlul organizaţiilor de mediu. S-a agreat această a doua variantă inclusiv de către autorităţile centrale”, a declarat şefa Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului, Carmen Sandu.

"Facem economii importante"

Directorul ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo, consideră că decizia prelungirii termenului în cazul haldei de zgură este una fericită atât din punct de vedere ecologic, cât şi economic. Acesta susţine că, prin exploatarea haldei, combinatul gălăţean face o economie anuală de aproximativ zece milioane de euro. „Important pentru noi este fierul vechi, care este amestecat cu zgura. Folosim acest fier vechi în loc să cumpărăm minereu de fier proaspăt, lucru care înseamnă o economie pentru noi. În plus, din punct de vedere al mediului, ar fi un păcat să nu refolosim aceste materiale. Preţul fierului vechi din haldă reprezintă cam 20-30 la sută din preţul fierului cumpărat de pe piaţă, pentru că e aici, nu trebuie să cheltuim pentru a-l aduce din altă parte. De asemenea, trebuie spus că este un material de slabă calitate şi, conform standardelor, nu putem folosi doar fier vechi din haldă pentru produsele noastre, pentru că nu facem rabat de la calitate. Pentru noi, valoarea haldei de zgură se situează undeva la zece milioane de euro pe an. Este economia pe care o facem folosind fierul vechi din halda de zgură”, a declarat Bruno Ribo.
Depozitul de deşeuri de pe platforma siderurgică gălăţeană a fost deschis în anul 1968, conţine circa 60 de milioane de tone de deşeuri şi se întinde pe un milion de metri pătraţi de teren. Aici au fost depozitate până în 2009 zgura de furnal şi de oţelărie, resturi tehnologice şi fier vechi. Depozitul a fost închis şi nu s-au mai făcut depozitări din 16 iulie 2009, aşa cum prevedea autorizaţia integrată de mediu.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...
Bâlbâieli oficiale pe seama muntelui de zgură

* România riscă infrigementul pe mâna conducerii Agenţiei de Mediu

Halda de Zgură de la combinatul ArcelorMittal este un „munte” de 54.000.000 tone de zgură, pe 110 ha, cu înălţimea unui bloc cu 20 de etaje. După privatizarea Sidex, a fost începută exploatarea haldei pentru recuperarea bucăţilor de fier. Halda a intrat sub incidenţa Directivei Comisiei Europene nr 1999/31/CE, referitoare la depozitele de deşeuri neconforme, care trebuie închise. Depozitarea a fost stopată în 2009, conform HG 349/2005. Conform măsurilor de conformare incluse în Autorizaţia Integrată de Mediu, eliberată de APM Galaţi, ArcelorMittal poate continua exploatarea până la 1 iulie 2014, după care trebuie închisă, obligaţie prevăzută în avizul de mediu emis de APM Galaţi.

Argumentele prelungirii

Administraţia ArcelorMittal a cerut prelungirea cu 10 ani a perioadei de exploatare. „Am cerut extinderea perioadei în care să putem folosi Halda de Zgură, pentru că avem acolo material care poate fi reciclat şi din punct de vedere al protecţiei mediului ar fi un nonsens să nu luăm tot fierul vechi de acolo. Fierul vechi de la Haldă îl folosim, în loc să cumpărăm fier vechi. Este un avantaj şi pentru balanţa comercială a României, pentru că scădem importurile de fier vechi”, declara recent directorul general Bruno Ribo.

Halda ar asigura zgura pentru 4.000 km de autostradă.

Prelungirea perioadei de exploatare presupune revizuirea autorizaţiei care era valabilă până la 31 decembrie anul viitor, iar ArcelorMittal a cerut prelungirea exploatării până la 16 iulie 2024. APM Galaţi a aprobat revizuirea, iar pe data de 21 august, pe site-ul APM Galaţi a fost postată „Autorizaţia nr 30/30.10.2007 revizuită în 19.08.2013”. Este un document de 545 de pagini. Prelungirea exploatării nu e menţionată nicăieri expres, ci dedusă din faptul că halda e trecută la capitolul 12 - „Instalaţii în exploatare”. Halda va fi exploatată  până la data expirării autorizaţiei, 31.12.2014. Din 2015, va fi emisă altă autorizaţie. Dincolo de formalităţi, a fost anunţată prelungirea cu zece ani.

Bruxelles-ul, ignorată la Galaţi

În 2011, administraţia ArcelorMittal a discutat despre prelungirea exploatării cu şeful de atunci al Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu. În schimbul aprobării prelungirii statul avea avantajul utilizării zgurii la construcţii de drumuri: „Combinatul ar putea primi în schimbul zgurii o păsuire în ce priveşte termenul limită la care halda ar trebui închisă. Pe baza acestui lucru, vom putea să avem argumentul şi curajul să mergem la Comisia Europeană şi să cerem deplasarea termenului de conformare pe mediu a haldei de zgura de la Galaţi din 2014 câţiva ani mai încolo”, declara Silvian Ionescu.

Am solicitat la APM Galaţi să ni se spună dacă acum reprezentanţii Comisiei Europene şi-au dat acordul pentru prelungirea exploatării şi răspunsul semnat de directoarea Carmen Sandu ocoleşte subiectul. Ni s-a răspuns că în prezent la haldă sunt procesate deşeurile, în baza autorizaţiei care tocmai a fost revizuită pe 19 august! În concluzie, nu a mai fost cerut acordul Comisiei. 

În autorizaţia revizuită, semnată de directoarea APM, Carmen Sandu, şi şefa Serviciului Reglementări, Mirela Culcea, sunt situaţii confuze. Se autorizează  exploatarea până pe data de 31 iulie anul viitor, dar asta intră în contradicţie cu faptul că la 1 iulie 2014 trebuie oprită exploatarea, aşa cum impunea avizul de mediu al APM Galaţi. Autorizaţia a mai fost revizuită în 2010 şi în ianuarie 2013. În ambele texte, la capitolul „Obligaţii”, se precizează că ArcelorMittal trebuie „să respecte măsurile postînchidere prevăzute în avizul de închidere a depozitului de deşeuri industriale nepericuloase Haldă de Zgură nr 37/18.07.2008 emis de APM Galaţi”. La revizuirea de pe 19 august anul acesta, prevederea nu mai apare. Conducerea APM Galaţi susţine că avizul 37/2008 a fost inclus în autorizaţia revizuită în 2010 şi în conformitate cu prevederile OG 195/2005, „în acest moment, avizul de mediu privind obligaţiile de mediu la închidere nu mai există ca act de reglementare”. Dar potrivit OG 195, avizele se revizuiesc în cazuri excepţionale, numai „dacă apar elemente noi cu impact asupra mediului, necunoscute la data emiterii”. În altă ordine de idei, dacă luăm de bună explicaţia că avizul nu mai este act de reglementare de la momentul includerii sale în autorizaţia revizuită în 2010, de ce mai apare în autorizaţia revizuită în ianuarie 2013 obligaţia închiderii haldei conform avizului nr 37/2008?

Autorizaţia prelungeşte; decizia 129/2010 închide

Exploatarea haldei de zgură se făcea conform proiectului „exploatare Halda de zgură”, întocmit de Cepromin Deva şi deciziei de încadrare nr 129/22.12.2010, emisă de APM Galaţi, ce prevedea închiderea haldei la 1 iulie 2014. A fost revizuit proiectul, dar nu a fost revizuită şi decizia 129/2010.

Şefa APM Galaţi, Carmen Sandu susţine că decizia de încadrare prevede două etape, exploatarea haldei şi închiderea definitivă şi că „tehnologia de exploatare (minerit la suprafaţă) a rămas neschimbată şi datorită acestui fapt nu a mai fost necesară modificarea Deciziei etapei de încadrare nr 129/2010”. Dacă nu e modificată, decizia este în vigoare. Aşa că la acest moment se bat cap în cap prevederile celor două documente. Autorizaţia revizuită pe 19 august prevede continuarea exploatării haldei până la 31.12.2014, putând fi prelungită prin autorizaţia emisă în 2015, iar decizia nr 129/2010 prevede că „lucrările la proiectul tehnic de închidere/exploatare a depozitului se vor realiza la termenul prevăzut de avizul de mediu nr 37/18.07.2008”, adică închidere la 01.07.2014.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Un munte de deşeuri de 22 de ori mai mare decât piramida lui Keops otrăveşte aerul şi apele lângă Galaţi

Halda de zgură a combinatului siderurgic ArcelorMital - unul dintre cele mai mari depozite de deşeuri industriale din Europa - ar fi trebuit închisă, conform acordurilor cu UE, încă din 2014, însă, din considerente economice, va mai fi exploatată până în 2023. Profitul din reciclarea deşeurilor metalice din haldă este estimat la circa 200 de milioane de euro.

La circa şase kilometri de oraşul Galaţi, pe valea pârâului Mălina, într-un triunghi imaginar format de localităţile Movileni, Şendreni şi Smârdan, se află una dintre cele mai mari forme artificiale de relief din lume: un munte cu piscuri ce ajung la o sută de metri înălţime (cam cât un bloc cu 20 de etaje), întins pe circa 1,5 milioane de metri pătraţi şi care are un volum de aproape 60 de milioane de tone. Spre comparaţie, marea piramidă a lui Keops (considerată în prezent cea mai impresionată construcţie făcută de mâna omului, evident, până la apariţia zgârie norilor) are 138 de metri înălţime şi conţine doar aproximativ 2,8 milioane de tone de material, adică de 22 de ori mai puţin decât „marea piramidă” de la Galaţi.

Este de remarcat (dacă tot vorbim despre recorduri) că halda de zgură a combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi - căci despre ea vorbim - e considerată cel mai mare depozit de deşeuri industriale din Europa. Un raport alarmant Evaluarea făcută de către autorităţi în perioada 2006-2009 a condus la concluzia că depozitul de deşeuri al combinatului siderurgic gălăţean se înscrie în categoria siturilor cu efecte majore asupra mediului şi, ca urmare, trebuie închis şi neutralizat.

Cercetarea făcută în 2009 de către Cepromin SA Deva - la cererea Ministerului Mediului - consemna că halda nu conţine doar zgură de furnal, ci că, de-a lungul timpului, aici se aruncaseră şi cantităţi uriaşe de deşeuri de altă natură (de la fabricile de cocs, de la uzina de oxigen, de la depozitele de carburanţi sau de la instalaţiile hidraulice), având în vedere că până-n 1990 nu exista propriu-zis o legislaţie privind depozitarea deşeurilor industriale periculoase.

Alarmant este că substanţele periculoase pot să ajungă foarte uşor în apele de suprafaţă şi freatice, după cu arată amintita cercetare: „Nu există o impermeabilizare naturală sau artificială a depozitului. Nu există un sistem de drenare pentru colectarea şi tratarea levigatului. Rigolele existente la baza haldei sunt colmatate, deteriorate, întrerupte pe sute de metri. Nu există şanţuri de gardă pentru colectarea apei meteorice”. Evident, din acest punct de vedere, situaţia nu s-a schimbat prea mult între timp.

Conform raportului Cepromin, cele 60 de milioane de tone ale haldei ArcelorMittal înseamnă: zgură de furnal - 47%, zgură de oţelărie - 30%, deşeuri refractare, moloz, neferoase, pulberi - 23%. Tocmai ultima poziţie a fost cea care i-a îngrijorat pe specialişti, căci există suspiciunea că sub sintagmă se ascund şi otrăvuri care, în condiţiile actualei legislaţii, ar fi trebuit să fie neutralizate, depozitarea lor în astfel de halde fiind interzisă. Din păcate, însă, nu se poate da timpul înapoi.

Concluzia experţilor: halda trebuie închisă

Un raport înaintat de Garda de Mediu Galaţi către Guvern (nr. 1433 din 23 iunie 2009) scoatea în evidenţă faptul că halda este un potenţial pericol pentru locuitorii localităţilor din vecinătate, dar mai ales asupra apelor de suprafaţă. Documentul atrăgea atenţia, în mod special, asupra transferului de pulberi ca urmare a vântului puternic, dar şi asupra faptului că baza haldei interacţionează cu pânza freatică şi cu râul Mălina, care se varsă apoi în Siret. Potrivit amintitului raport, din această interacţiune rezultau, în apele din imediata apropiere a haldei, concentraţii foarte mari de substanţe periculoase, astfel: cianuri - 0,392 mg/litru (faţă de un maxim admis de 0,05 mg/litru, deci o depăşire de 850 la sută!); nitraţi - 16,12 mg/litru (faţă de un maxim de 15 mg/l); fenoli - 0,112 mg/l (în loc de 0,1 mg/l); plumb - 0,0161 mg/l (faţă de max. 0,001 mg/l).

Raportul a provocat un imens scandal în perioada respectivă şi a determinat măsuri radicale, dar şi o serie de muşamalizări. „Ni s-a cerut să o lăsăm mai moale cu controalele la combinat, că nu este în interesul nimănui să închidem o fabrică care asigură atât de multe locuri de muncă”, ne-a mărturisit, sub rezerva anonimatului, unul dintre comisarii de Mediu care au participat la acţiunile din acea vreme.

Una peste alta, procedurile de închidere a haldei au fost accelerate (asta şi sub presiunea UE). Ca urmare, din iulie 2009, ArcelorMittal a încetat să mai ducă deşeurile industriale în vechea locaţie, fiind creat un depozit în care toate reziduurile sunt selectate, neutralizate şi reciclate imediat.

Teoretic, problema s-a rezolvat. Practic, însă, după cum veţi vedea în cele ce urmează, rezolvarea este doar una aparentă, iar riscul de poluare de la vechea haldă de zgură rămâne pe mai departe foarte ridicat.

Cum s-au apucat gălăţenii de minerit

Până prin 2004, activitatea de minerit era o necunoscută în judeţul Galaţi. Pe măsură însă ce s-a aflat că în halda de zgură a combinatului se află cantităţi uriaşe de fier vechi, au apărut „investitorii privaţi” în minerit. Sute de oameni şi zeci de utilaje au săpat ani în şir la baza haldei de zgură de unde au scos (ilegal) zeci de mii de tone de fier vechi care, via punctele de colectare răspândite peste tot în preajmă, au fost apoi cumpărat de combinat.

Exploatarea a provocat numeroase conflicte violente cu agenţii de pază ai combinatului, dar şi câteva accidente mortale, însă nimic nu părea să poată opri goana după profit a celor angrenaţi în „afacere”. Culmea este că deşi furturile (că asta sunt în esenţă) de fier vechi din haldă nu au putut fi stăvilite prin descinderile oamenilor legii, au fost diminuate drastic de un mecanism economic. În ultimii doi ani, pe fondul scăderii masive a cererii de fier vechi (ArcelorMittal funcţionează, practic, pe baza fierului obţinut din demolarea instalaţiilor industriale proprii), preţul de pe piaţă a scăzut de la 1-1,2 lei/kg la 0,4-0,5 lei/kg. Practic, mina de la poalele deja secătuite de fier ale haldei a scăzut sub pragul de rentabilitate, iar „mineritul” clandestin a căzut în derizoriu.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre partea de sus a haldei, accesibilă de pe platforma siderurgică, acolo unde colectarea fierului vechi continuă, fiind făcută de firme partenere ale ArcelorMittal. Asocierea aduce combinatului un profit considerabil, după cum recunoaşte chiar directorul ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo. „Folosim acest fier vechi în loc să cumpărăm minereu de fier proaspăt, lucru care înseamnă o economie pentru noi. În plus, din punct de vedere al mediului, ar fi un păcat să nu refolosim aceste materiale”, a declarat Ribo.

Închisă, dar deschisă

Deşi, teoretic, halda de zgură este închisă din iulie 2009, practic în ea se lucrează de zor, cu sute de muncitori şi de utilaje. Imediat după închiderea la depozitare, autorităţile de Mediu stabileau, prin avizul de mediu nr 37/18.07.2008, că în iulie 2014 halda ar fi trebuit să arate ca un munte împădurit. Conform calendarului de operaţiuni stabilit, exploatarea fierului ar fi trebuit să continue în 2009, 2010, 2011, 2012 şi 2013, urmând ca în 2014 „muntele” să fie impermeabilizat şi acoperit cu un strat de pământ pe care să se planteze copaci.

Între vorbă şi faptă s-a dovedit, însă, că există o oarecare diferenţă. În februarie 2013 a început un lobby agresiv pe tema eficienţei economice şi a avantajului ecologic al continuării exploatării fierului din haldă. S-au făcut interpelări în Parlament, s-au ţinut discursuri sforăitoare şi, în cele din urmă, termenul convenit cu UE a fost aruncat la gunoi.

Agenţia pentru Mediu Galaţi a decis să prelungească pe încă zece ani (până în 2023) exploatarea fierului din haldă, argumentând că n-ar exista niciun impediment legal. Astfel, deşi muntele de deşeuri trebuia să devină spaţiu verde, el este răscolit în continuare de zeci de utilaje uriaşe.

Deşi în scriptele oficiale problema poluării a fost rezolvată, mineritul de suprafaţă generează mari cantităţi de pulberi (care în zilele vântoase îneacă în praf zonele adiacente), iar versanţii, neimpermealizaţi, sunt spălaţi de ploi, care cară tot felul de substanţe în apele învecinate.

Desigur, există şi explicaţii ecologice. Potrivit conducerii ArcelorMittal, folosirea fierului vechi reciclat reduce semnificativ emisile poluante faţă de tehnologia clasică în care minereul este „preparat” în vederea folosirii. „Dacă ne raportăm la emisiile poluante pe tona de oţel, rezultă în mod clar că folosirea fierului vechi din haldă înseamnă o poluare mult mai mică”, au precizat surse din administraţia ArcelorMittal.

Potrivit unei estimări făcută de conducerea combinatului gălăţean, în depozitul de zgură s-ar afla peste trei milioane de tone de fier vechi, cu o valoare de piaţă (luând ca reper preţul mediu de achiziţie a materiei prime din piaţa liberă), cuprinsă între 250 şi 300 de milioane de euro. Cum costurile de exploatare sunt de sub 30% din acest preţ (estimarea a fost făcută de directorul general Bruno Ribo, într-o conferinţă de presă din 2013) rezultă că la final„coşul de gunoi” al combinatului va aduce societăţii un profit de circa 180-200 de milioane de euro.

A polua sau a nu polua?

Chiar dacă argumentaţia conducerii combinatului - cum că utilizarea fierului vechi reciclat scade poluarea - pare corectă, trebuie să luăm în calcul şi faptul că, în acelaşi timp, scad şi costurile de producţie, deci produsul finit este competitiv pe piaţa mondială. Altfel, nu s-ar mai vinde, deci nu s-ar mai produce, caz în care poluarea ar fi exact zero.

„Utilizarea minereului şi a tehnologiei clasice este întradevăr mai poluantă decât cea bazată pe fier vechi. Însă creşterea preţului de cost la tehnologia clasică duce şi la creşterea preţului de desfacere, deci la scăderea dramatică a vânzărilor, până la sistarea producţie. Este o regulă a competitivităţii de care trebuie să ţinem cont atunci când analizăm acest caz”, explică profesorul de economie Aurelian Mihăilă.

În ceea ce priveşte analiza apelor din apropierea haldei (în aval de aceasta, pe albia pârâului Mălina, există un lac - Mălina 2 - cu o suprafaţă de circa 60 de hectare), lucrurile sunt cât se poate de controversate. În actele oficiale nu se ia în calcul calitatea apei de lângă haldă, ci calitatea apei Siretului (în care se scurge pârâul Mălina, atunci când balta se umple în urma topirii zăpezii sau a unor ploi abundente), măsurată la circa 100 de metri mai la vale de deversor, adică după ce chimicalele se dispersează.

Că lucrurile nu sunt tocmai în regulă o demonstrează şi imaginile luate din satelit în zonă. În partea pe unde pârâul Mălina se varsă (după ce „spală” halda de zgură) în balta Mălina 2 se poate observa o uriaşă pată de culoarea roşiatică, întinsă pe circa patru hectare din suprafaţa bălţii.

Rapoarte de mediu pozitive, taxă de poluare anulată

Această „albire” a poluării apelor are efecte cât se poate de concrete şi asupra bugetului oraşului Galaţi. Până în urmă cu doi ani, ArcelorMittal Galaţi plătea administraţiei publice locale o taxă de poluare de circa două milioane de euro pe an, pentru că polua peste limitele admise de lege. Cum, însă, în ultimii ani, rapoartele de Mediu s-au îmbunătăţit spectaculos, începând din 2014 conducerea combinatului siderurgic a refuzat plata şi a cerut în instanţă anularea amintitei taxe, iar în iunie 2015 a obţinut câştig de cauză. Judecătorii Curţii de Apel Galaţi au stabilit că, prin activitatea desfăşurată, Arcelor Mittal Galaţi nu depăşeşte limitele de poluare impuse de lege şi, prin urmare, nu se impun cheltuieli care să justifice majorarea taxelor legale. Instanţa a anulat în parte HCL nr. 498/21.11.2013 pentru suma de 8.198.927 lei, reprezentând taxă pentru activitatea de metalurgie şi siderurgie aferentă anului 2014.

Expertul judiciar desemnat să stabilească gradul de poluare pe care colosul siderurgic îl are asupra municipiului Galaţi a stabilit că „nu s-au înregistrat depăşiri ale limitelor admise la niciunul dintre indicatorii analizaţi şi, ţinând cont că în 2013 nu s-a înregistrat niciun fenomen de poluare imputabil haldei de zgură, rezultă că halda de zgură nu a generat niciun impact asupra mediului şi nici asupra stării de confort a populaţiei municipiului Galaţi”.

Interesant este că expertiza judiciară a fost, de fapt, un efect de bumerang împotriva municipalităţii, scoţând la iveală un detaliu pe care puţini îl cunosc, respectiv că învestiţiile în Mediu au scăzut dramatic la Galaţi în ultimii ani. „Investiţiile de mediu efectuate de Consiliul Local Galaţi în 2014 sunt mai mici de 5,77 ori faţă de anul 2013 (de la 29.741.794 de lei în 2013, la 5.154.347 de lei în 2014), conform datelor oficiale din rapoartele asupra calităţii factorilor de mediu la nivelul judeţului Galaţi pentru 2013 şi 2014, rezultă că nu se impun anumite cheltuieli, care ar justifica majorarea taxelor legale”, a concluzionat expertul.

Între profit şi sănătate, sătenii aleg profitul

Cea mai apropiată localitate de halda de zgură este Movileni, o aşezare cu circa 40 de case, în care marea majoritate a sătenilor trăiesc din fierul vechi furat din halda combinatului. În faţa întrebărilor despre poluare şi efectele ei, oamenii se feresc cu îndârjire să-şi critice „afacerea”, preferând să aprecieze că „dacă n-am murit până acum, n-o să murim nici de-aici înainte”. Ce-i drept, dacă este să ne raportăm strict la datele oficiale, nu există nicio dovadă că vreun locuitor al satului a decedat din cauza haldei de zgură (cu excepţia celor astupaţi de surpările „minei”), deşi praful dens pe care vântul îl aduce când şi când peste aşezare acoperă totul - case, garduri, plante - cu o pojghiţă plumburie care ucide orice pată de culoare.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

„Lada de gunoi“ unde se sapă după 200 de milioane de euro. Cum devastează lăcomia natura la marginea Galaţiului

O serie de imagini aeriene surprinse la uriaşul depozit de deşeuri de la marginea combinatului siderurgic arată că sortarea zgurii în căutarea de materiale reciclabile stârneşte un nor uriaş de pulberi periculoase. Miza poluării agresive: profit de 200 de milioane de euro pentru ArcelorMittal.

Halda de zgură a Combinatului Siderurgic ArcelorMittal Galaţi este, de câteva decenii, un adevărat măr al discordiei, căci existenţa ei a fost un permanent prilej de scandal. Chiar dacă autorităţile au adoptat în general o atitudine mai degreabă rezervată (îndeosebi sub influenţa presiunilor politice), toate organizaţiile neguvernamentale au protestat în mod constant, în numele locuitorilor zonei, în legătură cu poluarea excesivă produsă de haldă.

Amintitul depozit, aflat la circa şase kilometri de oraşul Galaţi, conţine circa 60 de milioane de tone (adică 60 de miliarde de kilograme!) de deşeuri industriale, fiind considerat cel mai mare depozit de acest fel din România şi unul dintre cele mai mari din Europa. Acesta este şi motivul pentru care închiderea şi neutralizarea lui a făcut parte, în momentul aderării ţării noastre la Uniunea Europeană, dintre priorităţile negocierilor pe componenta de Mediu.

Interesant este, însă, că în ciuda stufoasei documentaţii încheiate, în care se stabileau termene precise pentru închiderea haldei şi transformarea ei într-un munte înverzit, practica a bătut teoria. Niciunul dintre termene nu a fost respectat, totul fiind renegociat între Guvern şi ArcelorMittal, fără niciun fel de consultare publică. Aşa se face că, deşi halda de zgură ar fi trebuit să fie închisă din anul 2013 (conform avizului de mediu nr 37/18.07.2008), iar din iulie 2014 trebuie să arate ca un deal împădurit (halda are o înălţime de aproape o sută de metri şi ocupă 1,5 milioane de metri pătraţi), activitatea de exploatare este continuată şi în prezent, iar efectele negative asupra mediului sunt substanţiale. 

Fotografiile care acuză

Întrebată în legătură cu situaţia de la halda de zgură, conducerea ArcelorMittal Galaţi ne-a informat, sec, că informaţiile despre o poluarea agresivă a Mediului ar fi doar speculaţii. „Exploatarea deşeurilor din haldă se face cu respectarea reglementărilor legale, într-un sistem de minerit la suprafaţă, cu impact minim asupra mediului”, a precizat ArcelorMittal.

Şi totuşi, o serie de fotografii făcute din aer de către motoplanoristul gălăţean Cristian Deceanu (care le-a făcut publice pe Facebook) arată că „impactul minim asupra mediului” este doar o sintagmă de PR a celor de la ArcelorMittal. În realitate, lucrările de la haldă stârnesc nori uriaşi de pulberi, care apoi sunt purtate de vânt peste exploataţiile piscicole Smârdan, Mălina şi Movileni (de unde se pescuieşte pentru consumul populaţiei), dar şi peste localităţile limitrofe şi către DN 25 şi râul Siret.

Ce înseamnă aceste pulberi ne arată un studiu făcut în anul 2009, în privinţa haldei de zgură de la Galaţi, de către  Cepromin SA Deva (la solicitarea Ministerului Mediului). Documentul consemenază că halda nu conţine doar zgură de furnal ci că, de-a lungul timpului, aici s-au aruncat şi cantităţi uriaşe de deşeuri de deşeuri periculoase, de la fabricile de cocs, de la uzina de oxigen, de la depozitele de carburanţi sau de la instalaţiile hidraulice. Conform raportului Cepromin, cele 60 de milioane de tone ale haldei ArcelorMittal înseamnă: zgură de furnal - 47%, zgură de oţelărie - 30%, deşeuri refractare, moloz, neferoase, pulberi - 23%. Tocmai ultima poziţie a fost cea care i-a îngrijorat pe specialişti, căci există suspiciunea că sub sintagmă se ascund şi otrăvuri care, în condiţiile actualei legislaţii, ar fi trebuit să fie neutralizate, depozitarea lor în astfel de halde fiind interzisă. De altfel, exact aceste pulberi invadează acum văzduhul în urma uriaşelor excavaţii de la halda de zgură, iar efectele asupra mediului şi a sănătăţii populaţiei pot fi deosebit de grave.

Compoziţia depozitului de deşeuri este considerată ca fiind alarmantă şi de un raport înaintat, în 2009, de Garda  de Mediu Galaţi către Guvern (nr. 1433 din 23 iunie 2009). Documentul atrăgea atenţia, în mod special, asupra transferului de pulberi ca urmare a vântului puternic, dar şi asupra faptului că baza haldei interacţionează cu pânza freatică şi cu râul Mălina, care se varsă apoi în Siret. Potrivit amintitului raport, din această interacţiune rezultau, în apele din imediata apropiere a haldei, concentraţii foarte mari de substanţe periculoase, astfel: cianuri - 0,392 mg/litru (faţă de un maxim admis de 0,05 mg/litru, deci o depăşire de 850 la sută!); nitraţi - 16,12 mg/litru (faţă de un maxim de 15 mg/l); fenoli - 0,112 mg/l (în loc de 0,1 mg/l); plumb - 0,0161 mg/l (faţă de max. 0,001 mg/l).

Apă bună pe hârtie, nepotabilă în realitate

Nici autorităţile de Mediu şi nici cele din Sănătate nu pot furniza, în acest moment, argumente credibile pe baza cărora să poată stabili în ce măsură la halda de zgură a ArcelorMittal este cu adevărat respectată legislaţia de Mediu.

În teorie, cei de la „Apele Române” raportează că apele de suprafaţă şi cele freatice din zona depozitului se încadrează în limitele normale de poluare. Nici Direcţia de Sănătate Publică nu consemnează în rapoartele ei probleme legate de haldă. Totuşi, există un element colateral (dar cât se poate se poate de sugestiv) care indică faptul că la mijloc ar putea exista o încercare de muşamalizare a pericolului. Mai precis, toate fântânile din localităţile Movileni şi Şendreni (din vecinătate imediată a haldei) au fost închise încă de acum opt ani, după ce  analizele de laborator au indicat că apa nu era potabilă. Nici măcar puţurile de adâncime (60-80 metri) nu au apă bună de băut, analizele relevând concentraţii mari de substanţe periculoase în pânza freatică. Aspectul este confirmat şi de Paul Cristea, primarul comunei Şendreni. „Asigurăm apa potabilă a locuitorilor comunei din conducta  care deserveşte oraşul Galaţi, din captările de adâncime din Vrancea. La noi în zonă nu s-a dat aviz din partea DSP pentru puţuri. Apa este poluată”, ne-a informat primarul.

Miza exploatării haldei: un profit de 200 de milioane de euro

Potrivit unei estimări făcută de conducerea combinatului gălăţean, în depozitul de zgură s-ar afla peste trei milioane de tone de fier vechi, cu o valoare de piaţă (luând ca reper preţul mediu de achiziţie a materiei prime din piaţa liberă), cuprinsă între 250 şi 300 de milioane de euro. Cum costurile de exploatare sunt de sub 30% din acest preţ (estimarea a fost făcută de directorul general Bruno Ribo) rezultă că la final„coşul de gunoi” al combinatului va aduce societăţii un profit suplimentar de circa 180-200 de milioane de euro.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 years later...

Halda de zgură a Combinatului se închide definitiv

Combinatul siderurgic Liberty Galaţi a lansat în dezbatere publică rapoartele privind impactul asupra mediului pentru proiectele privind închiderea depozitului de deşeuri nepericuloase – Halda de zgură, precum şi cel privind stabilizarea malului drept al cursului de apă Mălina, din extravilanul comunei Şendreni. Prezentarea şi analizarea acestor documente este un pas necesar în obţinerea acordului de mediu pentru executarea lucrărilor respective.

Depozitul de deşeuri de pe platforma siderurgică gălăţeană a fost deschis în anul 1968, odată cu construirea combinatului siderurgic, într-o perioadă în care conceptul de protecţie a mediului şi dezvoltare durabilă nu exista nici măcar la nivel teoretic. În timp, halda de zgură a ajuns să se întindă pe o suprafaţă de 110 hectare, asigurând depozitarea a peste 54 milioane de tone de deşeuri – zgură de furnal şi oţelărie, resturi tehnologice şi de fier vechi.

Halda de zgură a avut ca termen de conformare, privind sistarea depozitării, la Directiva privind depozitarea deşeurilor nr. 75/442/CEE din 1995 - anul 2009. Conform prevederilor H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor şi Avizului de mediu nr. 37 din 18.07.2008 emis de APM Galaţi, compania a sistat depozitarea deşeurilor pe haldă la data de 16.07.2009.

De asemenea, până în 2014 ar fi trebuit realizată şi o ecologizare a haldei de zgură, însă, în anul 2013, la solicitarea conducerii combinatului siderurgic, Cepromin Deva a elaborat un proiect de exploatare a haldei de zgură, acesta fiind aprobat de autorităţile de mediu, noul termen fixat pentru închiderea definitivă a haldei de zgură fiind 2023. Ideea era de a exploata o serie de materii prime din haldă, în special „fierul vechi”, fapt ce ar fi adus deopotrivă beneficii economice şi ecologice.

„Folosim acest fier vechi în loc să cumpărăm minereu de fier proaspăt, lucru care înseamnă o economie pentru noi. În plus, din punct de vedere al mediului, ar fi un păcat să nu refolosim aceste materiale. Preţul fierului vechi din haldă reprezintă cam 20 – 30 la sută din preţul fierului cumpărat de pe piaţă, pentru că e aici, nu trebuie să cheltuim pentru a-l aduce din altă parte. (…) Pentru noi, valoarea haldei de zgură se situează undeva la zece milioane de euro pe an. Este economia pe care o facem folosind fierul vechi din halda de zgură”, declara la acea vreme Bruno Ribo, directorul combinatului.

Exploatarea fierului vechi din halda de zgură a fost încredinţată unor firme specializate în astfel de operaţiuni, iar din 2013 până în prezent a fost extrasă cea mai mare parte a acestui tip de materii prime. De asemenea, combinatul a dezvoltat o serie de tehnologii prin care sterilul şi zgura de furnal pot fi convertite în ingrediente folosite în construcţii, în industria cimentului, de exemplu, dar şi prin realizarea unor agregate concasate pentru drumuri.

În prezent, potrivit studiilor tehnice, există mai multe variante prin care halda de zgură poate fi ecologizată, autorităţile de mediu urmând să decidă care este cea mai potrivită.

Nu în ultimul rând, interesant este că Liberty Steel doreşte să folosească halda de zgură, după ecologizare, pentru derularea unor noi investiţii, respectiv derularea unor proiecte de energie regenerabilă, acest lucru fiind anunţat încă de la început anului trecut. 

„Halda de zgură este unul dintre obiectivele care se va închide în perioada următoare şi în acest proces vrem introducerea acesteia în circuitul verde. Astfel, o mare parte din această suprafaţă va fi acoperită cu panouri solare. De asemenea, înălţimea haldei de zgură reprezintă o oportunitate pentru instalarea de eoliene”, declara, în martie 2020, Bogdan Grecu, la acea vreme director general al Liberty Galaţi.

Etapizat, ar urma să fie asigurat în final cam 20 la sută din necesarul de energie electrică al combinatului, ceea ce ar înseamnă peste 100 de megawatti instalaţi. Investiţiile în energie regenerabilă contribuie la atingerea obiectivului asumat la nivel de grup - sub conceptul Greensteel, de a obţine, până în 2030, o producţie de oţel neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.

Până atunci însă, rămâne de văzut care vor fi rezultate dezbaterii publice privind închiderea Haldei de zgură şi stabilizarea malului cursului de apă Mălina şi care va fi în final verdictul autorităţilor de mediu. Tipul deciziei posibile luate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi poate fi emiterea acordului de mediu sau respingerea solicitării de emitere a acordului de mediu. Pentru cei interesaţi, dezbaterea publica a raportului privind impactul asupra mediului va avea loc la Club Sidex – Str. Regiment 11 Siret 2A, din Galaţi, în data de 11 martie a.c., începând cu ora 15,00. Documentele depuse de Liberty Galaţi pot fi consultate şi pe site-ul APM Galati: http://apmgl-old.anpm.ro/rapoarte_eia_si_studii_ea-41121. Nu în ultimul rând, publicul interesat poate înainta comentarii/opinii/observaţii privind documentul menţionat la numărul de fax 0236.471.009 şi pe adresa de e-mail office@apmgl.anpm.ro, pana la data de 11 martie a.c.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.