Jump to content

Halda de zgură se închide în vara lui 2009


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Halda de zgură a Combinatului, spre soluţia finală. Ecologizare prin autocimentare

Principalele soluţii tehnice pentru închiderea definitivă a haldei de zgură a Liberty Galaţi au fost prezentate în cadrul unei dezbateri publice organizate de conducerea combinatului siderurgic şi Agenţia de Protecţia Mediului (APM) Galaţi. De asemenea, în acelaşi context, au fost prezentate studiile privind stabilizarea malului drept al cursului de apă Mălina, din extravilanul comunei Şendreni.

Potrivit experţilor din cadrul ISPE Bucureşti, cei care au derulat din 2018 până în prezent studiile tehnice privind halda de zgură, cea mai potrivită soluţie ar fi "Închiderea prin autocimentare a stratului superficial de zgură", proces care ar presupune o investiţie de aproximativ 2,25 milioane de euro.

Context general

La închiderea efectivă a haldei de zgură ar urma să se treacă în cursul anului 2023, dar deja au fost parcurse o serie de etape intermediare. În primul rând, începând din 2009, zgura generată de combinat nu a mai fost depozitată, ci a fost inclusă într-un ciclu de prelucrare care a presupus extragerea scoarţelor metalice - "fierul vechi" - cu scopul de a fi reciclate în combinat. În paralel, din 2013, s-a trecut la exploatarea sistematică a fierului vechi din halda de zgură, acest tip de operaţiuni fiind încredinţate unor companii specializate. De asemenea, combinatul a dezvoltat o serie de tehnologii prin care sterilul şi zgura de furnal pot fi reconvertite în materiale de construcţii, în industria cimentului, de exemplu, dar şi prin realizarea unor agregate concasate, pentru drumuri.

În prezent, problema nu este atât ce se întâmplă cu zgura generată în prezent de combinatul siderurgic, ci de imensa cantitate de deşeuri industriale deja acumulată. Halda de zgură de pe platforma siderurgică gălăţeană s-a deschis în anul 1968, iar până în prezent a ajuns să se întindă pe o suprafaţă de 110 hectare, asigurând depozitarea a peste 54 milioane de tone de deşeuri.

Soluţii tehnice

Procesul de închidere a haldei de zgură presupune ca, după finalizarea operaţiunilor de extragere a fierului vechi, sterilul rămas - practic un pământ ars, din categoria deşeurilor nepericuloase - să fie remodelat. S-ar obţine astfel o serie de suprafeţe plane, taluzate, cu căi de acces şi rigole de colectare a apelor pluviale. Autocimentarea asigură stabilitatea şi "sigilarea" haldei de zgură cu un strat rezistent la eroziune.

"Autocimentarea stratului superficial de zgură este un proces fizico-chimic care determină formarea unei cruste rigide la suprafaţa haldei, crustă care asigură stabilitatea materialului şi împiedică răspândirea prin pulverizare a prafului; de asemenea, apa meteorică, de pe suprafaţa haldei este colectată în rigole perimetrale bermelor (căi de acces - n.r.), iar autocimentarea împiedică percolarea (penetrarea - n.r.) corpului haldei de către apa meteorică", se explică în raportul tehnic întocmit de experţii ISPE.

După remodelarea haldei, procesul de autocimentare poate fi accelerat prin stropirea cu apă a zgurii, până în momentul obţinerii unei cruste care să asigure stabilitatea şi rezistenţa terenului.

Etapele următoare

Procesul de autocimentare a putut fi deja analizat atât în teren, cât şi în condiţii de laborator.

"Există în depozit zone în care procesarea zgurii s-a finalizat şi sunt porţiuni mari cu crusta deja formată. În urma investigaţiilor de laborator, replicând condiţiile de pe haldă (stropiri periodice), pe eşantioane de zgură prelevată din depozitul de deşeuri nepericuloase, s-a observat formarea unei cruste la suprafaţa eşantioanelor de probă", se precizează în raportul tehnic.

După cum v-am informat în paginile ziarului "Viaţa liberă", prezentarea şi analizarea rapoartelor privind impactul asupra mediului pentru proiectele privind închiderea haldei de zgură sunt un pas necesar în obţinerea acordului de mediu pentru executarea lucrărilor respective.

Aceste studii sunt deja în evaluare la nivelul Comisiei de Analiză Tehnică din cadrul Agenţiei de Protecţia Mediului (APM) Galaţi, urmând ca în decurs de aproximativ două săptămâni să fie emis către titular un punct de vedere cu privire la acest raport. Dacă răspunsul va fi pozitiv, se va putea trece la întocmirea proiectului tehnic de închidere a haldei de zgură şi punerea lui în practică de către combinatul siderurgic.

Alte soluţii tehnice, la nivel teoretic

La nivel de soluţii tehnice, în afară de autocimentare, s-ar putea apela şi la acoperirea halei de zgură cu pământ vegetal şi înierbare sau realizarea unei suprafeţe de protecţie din polimeri.

Însă, în primul caz, deşi imaginea haldei de zgură transformate într-un deal înverzit este una destul de idilică, la modul practic mai degrabă ar genera probleme de mediu decât ar rezolva. O astfel de "soluţie" ar presupune dislocarea unor cantităţi imense de pământ (2 milioane de tone, echivalentul a 200.000 de basculante de pământ) ce ar duce şi la decopertarea altor terenuri (presupunând că s-ar putea găsi un loc pentru aşa ceva), cât şi la generarea de poluare prin activităţile de transport pe care le implică.

În ceea ce priveşte folosirea unei pelicule de polimeri, dincolo de costuri, experienţa deja cuantificabilă în cazul altor depozite dovedeşte că rezistenţa ei în timp este limitată şi nu aduce nimic în plus pentru rezolvarea definitivă a problemei de fond.

Drept urmare, în opinia experţilor, autocimentarea este cea mai bună soluţie, atât din punct de vedere tehnico-economic, cât şi din punct de vedere ecologic.

Parc eolian, după ecologizare

Liberty Steel doreşte să folosească halda de zgură, după ecologizare, pentru derularea unor noi investiţii, respectiv derularea unor proiecte de energie regenerabilă, acest lucru fiind anunţat încă din martie 2020. Ideea este de a acoperi o mare parte din această suprafaţă cu panouri solare, dar se studiază şi varianta centralelor eoliene.

Resursele astfel obţinute ar urma să acopere o parte din necesarul de energie la nivelul combinatului siderurgic. Liberty Steel şi-a asumat la nivel de grup obiectivul de a obţine, până în 2030, o producţie de oţel neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Unul dintre cele mai mari depozite de deşeuri industriale din Europa, halda de zgură a combinatului, ar putea găzdui un parc solar de peste 100 MW

Planul pe termen lung al Liberty Galaţi, al doilea cel mai mare consumator de energie din România, vizează utilarea platformei industriale cu mai multe forme de producere a energiei. „Ne pregătim să închidem halda de zgură folosind tehnologia durabilă, precum şi reutilizarea amplasamentului prin instalarea de tehnologii ecologice de producere a curentului electric, fie că este vorba de energie solară sau eoliană“, spune Aida Nechifor, director general  al Liberty Galaţi.

Aida Nechifor, director general, Liberty Galaţi: Dacă vom face cu adevărat schimbările şi transformările cerute, ce vor adăuga energie verde proceselor noastre de producţie, vom avea nevoie de sprijin guvernamental pe plan legislativ şi investiţional, de îmbunătăţiri în producţia şi stocarea hidrogenului, dar şi oameni potriviţi pentru ca această inovaţie tehnologică să se întâmple.

Potrivit informaţiilor din presa locală (Viaţa Liberă Galaţi), halda de zgură acoperă o suprafaţă de 110 hectare, echivalentul a 155 de terenuri de fotbal, aici fiind depozitate din 1968, de la deschiderea combinatului, peste 50 de milioane de tone de deşeuri, resturi tehnologice sau fier vechi. În prezent, ecolo­gizarea imensului teren este în atenţia autorităţilor de mediu. Ţinând cont de supra­faţa haldei, dar şi de terenul necesar pentru a monta 1 MW într-un proiect solar ar rezulta că pe respectivul teren ar putea fi construit un proiect solar de cel puţin 100 MW, investiţia pentru această capacitate putând fi estimată la 80 de milioane de euro.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Halda de zgură va fi închisă definitiv în 2023 şi va fi transformată într-un parc de energie regenerabilă

  • Peste 2,5 milioane de Euro vor fi investite în închiderea haldei și protejarea cursului de apă Mălina
  • Parcul de producție a energiei regenerabile va sprijini GREENSTEEL,  planul de transformare a  LIBERTY Steel Group.  

LIBERTY Galați anunță că autoritățile au emis acordul de mediu pentru închiderea haldei de zgură și pentru stabilizarea malului drept al acesteia, în scopul protejării cursului de apă Mălina. Până în 2023 LIBERTY Steel Group va investi mai mult de 2,5 milioane de Euro în cele două proiecte care vor crea condițiile necesare instalării capacităților prevăzute de producere a energiei regenerabile.

Închiderea acestei halde, care  conține milioane de tone de zgură generată în peste de 40 de ani, a fost atent planificată, în consultare cu autoritățile de specialitate. LIBERTY Steel Group studiază soluțiile de reamenajare a terenului de 110 hectare, astfel încât să permită instalarea unor parcuri fotovoltaice și eoliene.

În colaborare  cu experți, echipa LIBERTY Galați a planificat lucrări ample de reconfigurare a haldei, precum și pentru protejarea cursului de apă Mălina. Astfel, în etape succesive, vor fi efectuate excavații pentru îndepărtarea haldei de cursul de apă, pentru a se crea noi taluzuri, drenuri pentru apa pluvială, căi de acces și alte lucrări de construcție care vor remodela depozitul și vor asigura stabilitatea acesteia. Se va realiza autocimentarea suprafețelor, un proces fizico-chimic menit să formeze o crustă rigidă ce va asigura stabilitatea acesteia și prevenirea răspândirii prafului.

Conform actelor de reglementare, procesarea materialelor din haldă va fi finalizată în 2022, iar depozitul  va fi închis definitiv în 2023. Din 2009, zgura nu a mai fost depozitată, ci utilizată integral în construcții și în industria cimentului.

LIBERTY Galați

Link to comment
Share on other sites

Halda de zgură a Combinatului Siderurgic va fi reconvertită în parc de energie regenerabilă

Autoritățile de mediu au emis acordul pentru închiderea haldei de zgură a Combinatului Siderurgic Liberty Galați, precum și pentru stabilizarea malului drept al acesteia, în scopul protejării cursului de apă Mălina. Până în 2023, Liberty Steel Group va investi mai mult de 2,5 milioane de euro în cele două proiecte, care vor crea condițiile necesare instalării capacităților prevăzute de producere a energiei regenerabile.

Chiar dacă închiderea efectivă a haldei de zgură ar urma să se facă în cursul anului 2023, deja au fost parcurse o serie de etape intermediare. În primul rând, începând din 2009, zgura generată de combinat nu a mai fost depozitată, ci a fost inclusă într-un ciclu de prelucrare care a presupus extragerea scoarţelor metalice - "fierul vechi" - cu scopul de a fi reciclate în combinat. În paralel, din 2013, s-a trecut la exploatarea sistematică a fierului vechi din halda de zgură, operaţiunile fiind încredinţate unor companii specializate. Acest tip de reciclare ar urma să se încheie în cursul anului 2022.
Nu în ultimul rând, combinatul a dezvoltat o serie de tehnologii prin care sterilul şi zgura de furnal pot fi reconvertite în materiale de construcţii, în industria cimentului, de exemplu, dar şi prin realizarea unor agregate concasate, pentru drumuri.

Soluții tehnice

În prezent, problema nu este atât ce se întâmplă cu zgura generată acum de combinatul siderurgic, ci de imensa cantitate de deşeuri industriale deja acumulată. Halda de zgură de pe platforma siderurgică gălăţeană s-a deschis în anul 1968, iar până în prezent a ajuns să se întindă pe o suprafaţă de 110 hectare, asigurând depozitarea a peste 54 milioane de tone de deşeuri.

În urma analizării soluțiilor tehnice, s-a stabilit că varianta cea mai potrivită - atât din punct de vedere tehnico-economic, cât și de mediu - ar fi închiderea haldei prin autocimentarea stratului superficial de zgură.
"În colaborare cu experți, echipa Liberty Galați a planificat lucrări ample de reconfigurare a haldei, precum și pentru protejarea cursului de apă Mălina. Astfel, în etape succesive, vor fi efectuate excavații pentru îndepărtarea haldei de cursul de apă, pentru a se crea noi taluzuri, drenuri pentru apa pluvială, căi de acces și alte lucrări de construcție care vor remodela depozitul și vor asigura stabilitatea acesteia. Se va realiza autocimentarea suprafețelor, un proces fizico-chimic menit să formeze o crustă rigidă ce va asigura stabilitatea acesteia și prevenirea răspândirii prafului", se precizează într-un comunicat de presă al Liberty Galați.

Parcuri fotovoltaice și eoliene

Compania dorește să folosească halda de zgură, după ecologizare, pentru derularea unor investiții în proiecte de energie regenerabilă, un plan în acest sens fiind anunțat încă din martie 2020. Directorul combinatului Siderurgic Liberty Galați, Aida Nechifor, a confirmat la rândul său că reamenajarea terenului va permite instalarea unor parcuri fotovoltaice și eoliene.
De altfel, oportunități de dezvoltare a unor astfel de investiții vor fi generate și de viitorul Program Operațional pentru o Tranziție Justă, care se adresează în special unor zone preponderent monoindustriale, printre care și Galațiul, program ce va permite inclusiv marilor companii să dezvolte cu finanțare europeană proiecte de mediu, precum cele din domeniul energiei regenerabile, sau dezvoltarea de noi tehnologii, mai prietenoase cu mediul.
"Viziunea Liberty Steel Group este de a produce oțel în mod sustenabil și de a deveni neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2030. Închiderea haldei de zgură, reamenajarea și transformarea acesteia într-un spațiu de producție de energie verde vor reprezenta un pas semnificativ în planul nostru de transformare GREENSTEEL, iar protejarea cursului de apă Mălina este un act de responsabilitate față de comunitatea noastră", a declarat managerul combinatului.
Cele două inițiative de mediu fac parte din strategia de transformare a complexului Liberty Galați - GREENSTEEL - care îmbină reciclarea deșeurilor feroase cu soluții de energie regenerabilă și cu tehnologii avansate de producție a oțelului, precum echipamentul DRI (ce permite reducerea directă a fierului - extragerea oxigenului din minereu -  cu ajutorul gazului metan și hidrogenului), în scopul îmbunătățirii amprentei de carbon.
Potrivit reprezentanților combinatului, transformarea GREENSTEEL va asigura sustenabilitatea Liberty Galați din punct de vedere economic, social și ecologic, astfel încât să poată reinvesti și să ofere în continuare oțel de calitate precum și locuri de muncă pentru generațiile viitoare.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 10 months later...

Parc de energie regenerabilă în Galați

Peste 2,5 milioane de euro vor fi investite de conducerea combinatului Liberty Galați pentru închiderea haldei şi protejarea cursului de apă Mălina, de la marginea oralului Galați. Parcul de producţie a energiei regenerabile va sprijini GREENSTEEL, planul de transformare a Liberty Steel Group.

Potrivit reprezentanților combinatului siderurgic Liberty Galaţi, autorităţile au emis acordul de mediu pentru închiderea haldei de zgură şi pentru stabilizarea malului drept al acesteia, în scopul protejării cursului de apă Mălina. Până în 2023 Liberty Steel Group va investi mai mult de 2,5 milioane de euro în cele două proiecte care vor crea condiţiile necesare instalării capacităţilor prevăzute de producere a energiei regenerabile.

„Închiderea acestei halde, care conţine milioane de tone de zgură generată în peste de 40 de ani, a fost atent planificată, în consultare cu autorităţile de specialitate. Liberty Steel Group studiază soluţiile de reamenajare a terenului de 110 hectare, astfel încât să permită instalarea unor parcuri fotovoltaice şi eoliene”, a transmis Liberty Galați.

Conform actelor de reglementare, procesarea materialelor din haldă va fi finalizată în 2022, iar depozitul  va fi închis definitiv în 2023. Din 2009, zgura nu a mai fost depozitată, ci utilizată integral în construcţii şi în industria cimentului.

Cele două iniţiative fac parte din strategia de transformare a complexului Liberty Galaţi – GREENSTEEL- care îmbină reciclarea deşeurilor feroase cu soluţii de energie regenerabilă şi cu tehnologii avansate de producţie a oţelului, precum echipamentul DRI (ce reduce direct fierului cu ajutorul gazului metan şi hidrogenului), în scopul îmbunătăţirii amprentei de carbon.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Transporturi de zgură cu praf și scandal la marginea Galaţiului

Halda de zgură de la marginea orașului Galați este, de câteva luni, prilej de gâlceavă între gălățenii care locuiesc în zonă și SC Gendav SRL Galați. Nemulțumirea locuitorilor din Smârdan este dată de faptul că praful care se degajă în urma transportului zgurii afectează culturile din zonă și deteriorează grav sănătatea membrilor comunității. Lovindu-se în nenumărate rânduri de indiferența administratorului firmei Gendav, oamenii au făcut sesizări atât la Garda Națională de Mediu şi la Poliția Locală, cât și către mass-media, în speranța că cineva va reuși să descâlcească ițele acestei situații.

Caz fără ieșire

La începutul anului 2022, Alexandru Surcică, administratorul SC Rodtud Prest, cu sediul în comuna Smârdan, sat Mihail Kogălniceanu, județul Galați, a constatat faptul că 60-70 de camioane încărcate cu zgură tranzitează terenul proprietate personală deținut de acesta pentru a ajunge la depozitul SC Gendav SRL, unde sunt descărcate.

Potrivit informaţiilor noastre, autobasculantele sunt încărcate și descărcate de câteva zeci de ori pe zi, transportul acesta intensiv lăsând în urmă un aer greu de respirat, praful care se degajă afectând atât culturile, cât și sănătatea celor din jur.

Alexandru Surcică susține că a încercat în nenumărate rânduri să ajungă la o înțelegere cu conducerea SC Gendav SRL, dar că, de fiecare dată, s-a lovit de ironia reprezentantului firmei, care și-a continuat nestingherit activitatea. "Acest patron a aflat că la începutul anului viitor (2023) halda de zgură se va închide. Pentru a nu pierde momentul, oamenii de la Gendav încarcă pe zi 60-70 de camioane cu zgură, din halda Liberty, pe care o depozitează pe un teren al lui. Nu respectă nimic. Camioanele lui fac praf mult, care se depune pe culturile noastre și ne-au stricat tot. L-am rugat pe administratorul societății să ude terenul înainte de a porni camioanele, însă nu ne-a dat nicio atenție. A continuat să ne sfideze și să își vadă de treaba lui. Nu știu cum se face, dar, în momentul în care inspectorii Gărzii de Mediu au ajuns aici, activitatea muncitorilor era oprită, camioanele aliniate frumos, iar drumul udat integral", ne-a povestit Surcică.

Disperat de situația în care a ajuns, gălățeanul a solicitat ajutorul comisarilor Gărzii de Mediu Galați, al Poliției Locale și chiar și-a angajat un avocat, sperând că astfel îl va determina pe patronul SC Gendav SRL să remedieze situația.

Pentru a clarifica lucrurile, ne-am adresat oficial Comisariatului Județean al Gărzii de Mediu Galați. "Domnul Alexandru Surcică a trimis pe adresa instituției noastre, în data de 21.09.2022, o nouă sesizare, înregistrată sub numărul 209/cjgl/21.09.2022, prin care reclamă faptul că autobasculantele folosite la transportul zgurii de către Societatea Comercială Gendav SRL creează disconfort prin praful degajat, solicitând un nou control la fața locului din partea comisarilor de mediu. Instituția noastră a efectuat un nou control la fața locului în data de 22.09.2022, pentru clarificarea aspectelor sesizate de domnul Surcică Alexandru, urmând ca în termen legal să fie întocmit un act de control în care vor fi menționate toate aspectele constatate de către comisarii de mediu, precum și măsurile dispuse ca urmare a activității de inspecție", ne-a declarat șeful comisariatului general al Gărzii de Mediu Galați, comisar șef Sorin Dănăilă.

Câinii latră, caravana trece

Deși la adresa societății SC Gendav SRL există mai multe plângeri vizând diferite aspecte deranjante ale societății, activitatea firmei continuă în voie. Luni, 26.09.2022, autobasculantele aparținând SC Gendav SRL circulau nestingherite pe drumul făcut special pentru ele. Echipa "Vieții libere" a ajuns în comuna Smârdan exact în momentul în care autobasculantele transportau zgura spre depozitul societății Gendav, făcând drumul aproape impracticabil, din cauza prafului lăsat în urmă. Una dintre mașinile societății părea că udă terenul pentru a opri ridicarea prafului, însă doar pe circa 15% din lungimea traseului parcurs. "Udăm doar atât, pentru că așa a zis șeful. Eu până aici am traseul. Mai departe nu știu ce se întâmplă cu drumul. Probabil că va veni altă mașină pentru a continua ce am început eu", ne-a spus şoferul de pe mașina SC Gendav SRL. Cât despre transporturi, ele au continuat. "Mașinile circulă și acum, de luni până vineri, între orele 8,00 şi 15,00", ne-a declarat, marţi, 27.09.2022, Alexandru Surcică.

Contactat telefonic, reprezentantul firmei SC Gendav SRL, care era cel mai în măsură să explice cum stau lucrurile, a refuzat să comenteze și să își spună punctul de vedere.

Vom reveni cu amănunte în momentul finalizării celui mai recent control al Gărzii de Mediu.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Halda de Zgură a Combinatului din Galați se va închide, dar până atunci zgura e mutată în altă haldă, la 300 de metri de casele oamenilor!

Asistăm la o nouă situație absurdă în funcționarea instituțiilor statului român, care uneori par să acționeze ca niște roboți defecți. Se întâmplă în cazul Haldei de Zgură de la Combinatul Siderurgic „Liberty” din Galați, fostul Sidex.

„Ziarul de Investigații” a mai scris despre faptul că acest depozit de 54 milioane de tone de zgură trebuia închis prin acoperire cu un strat de pământ fertil, dar Ministerul Mediului a aprobat varianta mai ieftină a „autocimentării” sub acțiunea ploilor. Au trecut 70 de ani în care ploile și zăpezile au căzut peste Halda de Zgură, care nu s-a „autocimentat” și rafalele de vânt ridică în aer nori de praf de zgură care ajung peste terenurile agricole din jur, acoperindu-le cu o pulbere fină.

Halda se află pe lista celor 68 de depozite de deșeuri pentru care România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene din cauză că nu le-a închis. Pentru a stopa poluarea localităților și a terenurilor agricole, Ministerul Mediului a obligat administrația combinatului să închidă Halda de Zgură în 2023.

Dar tot Ministerul Mediului, prin Garda de Mediu Galați, asistă impasibil cum o firmă din Galați mută zgura de la haldă într-un nou depozit, aflat la câțiva kilometri de Halda de Zgură care trebuie închisă. De 3-4 luni, zeci de basculante de mare capacitate cară zgura la noua haldă, împrăștiind nori de praf pe ogoarele din jur. Fermierii spun că recoltele lor s-au redus la jumătate.

Noua haldă este mai periculoasă, din cauză că se află la 300-400 de metri de locuințele din comuna gălățeană Smârdan, dar șeful Gărzii de Mediu Galați consideră că este o situație normală, pentru că firma care depozitează zgura vrea să o valorifice pentru drumuri și în aceste condiții zgura nu mai e un deșeu, ci „materie primă”, iar noua haldă poate funcționa fără autorizație deoarece e „depozit de materii prime”. Astfel, un deșeu periculos pentru mediu și sănătatea oamenilor a devenit acceptabil după ce i s-a schimbat eticheta: „materie primă”!

Imagini de coșmar. Combinele care recoltează cerealele ridică în aer praful de zgură

Câteva sute de hectare de terenuri agricole din zona haldei Combinatului din  Galați oferă imaginea unui dezastru ecologic. Plantele sunt ofilite, unele aproape uscate, cu frunzele acoperite de o pulbere fină, iar pământul e acoperit de un praf alb. Combinele care recoltează cererealele ridică în aer mici nori de praf alb.

Nu este decorul creat pentru realizarea unui film despre un dezastru ecologic, ci urmarea faptului că de câteva luni zona respectivă este străbătută zilnic de zeci de basculante de mare capacitate care transportă zgură de la Halda de Zgură a Combinatului Siderurgic Galați la un depozit situat la câțiva kilometri de haldă.

„De 3-4 luni, sunt 15-20 de camioane care fac fiecare, zilnic, câte 6-7 curse cu zgură. Zilnic, trec pe aici peste o sută de camioane care lasă nori de praf în urma lor. O parte din traseul camioanelor e chiar pe terenul agricol”, spune fermierul Dănuț Surcică, care cultivă o suprafață de 200 de hectare din această zonă.

Potrivit acestuia, praful care a pus stăpânire pe culturile agricole a redus recolta la jumătate: „Anul ăsta, ce-am recoltat, a fost compromis minim 40-50%”.

O livadă de nuci, înființată cu fonduri de la Bruxelles, aproape distrusă de praful împrăștiat de camioane

Toți fermierii din zonă se plâng de dezastrul provocat de transporturile de zgură. Lucian Stratulat a înființat o livadă de nuci în baza unei finanțări UE și acum nu știe ce se va întâmpla cu livada, pentru că frunzele nucilor sunt afectate vizibil.

Un alt agricultor, Bogdan Mândrescu, spune că praful i-a redus și lui recoltele: „Producțiile sunt la jumătate față de cum ar fi în altă zonă. Praful e o mare problemă, atât pentru plante, cât și pentru oameni”.

Halda de Zgură va fi închisă în 2023, dar până atunci o parte din zgură este mutată la „noua haldă”

În ultima perioadă, transporturile de zgură de la halda Combinatului Siderurgic „Liberty” s-au intensificat, pentru că se apropie termenul la care halda ar trebui să fie închisă. De fapt, nu va fi închisă, fiind lăsată să se „autocimenteze”, dar asta este altă poveste. Oficial, halda va trebui închisă în 2023.

Închiderea haldei este motivată de faptul că zgura este un deșeu periculos pentru sănătatea oamenilor. Halda combinatului din Galați se află pe lista celor 68 de depozite de deșeuri neconforme pentru care România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea obligației asumate la aderare, de a închide aceste depozite în conformitate cu Directiva 1999/31/CE.

Dar închiderea haldei este precedată de apariția unei noi halde la care este mutată o parte din zgură. Transporturile sunt realizate de firma Gendav SRL Galați, care deține spațiul de depozitare a zgurii și care, potrivit presei locale, a preluat o parte din contractul cu firmei Moldionic SRL Galaţi cu Combinatul Siderurgic pentru activitatea de depozitare a deşeurilor periculoase. Gendav SRL, înființată în anul 2000, are o activitate diversă, de la produse de balastieră la construcții și stații mobile de carburanți.

În august 2021, Agenția de Protecția Mediului Galați a emis Autorizația de Mediu în baza căreia Gendav SRL poate desfășura activitățile de „recuperarea materialelor reciclabile sortate” și „comerț cu ridicata a deșeurilor și resturilor”.

„Ca țară, închidem halda de zgură a combinatului, dar putem să facem altă haldă de zgură alături”?!

Este o situație absurdă, o fractură de logică în funcționarea statului. Pe de o parte, statul român este obligat de Curtea de Justiție a UE să închidă Halda de Zgură pentru a se conforma Directivei 1999/31/CE, pe care și-a asumat-o la aderare. Prin Ministerul Mediului, statul român s-a asigurat că administrația Combinatului Siderurgic „Liberty” va închide Halda în 2023. Dar tot Ministerul Mediului aprobă ca la câțiva kilometri distanță să fie înființată o altă haldă de zgură, la fel de periculoasă pentru mediu și sănătatea oamenilor.

Este o situație de neînțeles și pentru agricultorii afectați de transferarea zgurii de la o haldă la alta: „Nu știu cum se face că noi, ca țară, trebuie să închidem Halda de Zgură a Combinatului, nefiind conformă cu normele de mediu ale Uniunii Europene, dar putem să facem altă haldă de zgură alături”?!

Comisarii Gărzii de Mediu Galați n-au văzut dezastrul, dar au observat că drumul pe care circulă basculantele nu apare în acte

Oamenii s-au adresat Gărzii de Mediu Galați, pentru că înființarea unei noi halde de zgură la câțiva kilometri de halda care va fi închisă este prezumtiv ilegală. O primă sesizare a Gărzii de Mediu Galați a venit prin adresa nr 95/12.05.2022, a SC Rodtud SRL, din comuna Smârdan, firma fermierului Dănuț Surcică, care semnala că „SC Gendav SRL a improvizat un drum cu lungimea de circa 5 kilometri pe care circulă cu 60-70 camioane, cu câte două curse zilnic ridicând în aer cantități enorme de praf, distrugându-ne culturile în proporții foarte mari”.

Pe data de 14 iunie, a descins la fața locului o echipă de la Garda de Mediu Galați, formată din comisarii Daniel Tudorache și Silviu Anghel. A fost de față și David Neagu, administratorul Gendav SRL, iar mai târziu a apărut și agricultorul păgubit. În „nota de constatare” a comisarilor a fost descrisă o situație în perfectă legalitate, cu excepția drumului pe care circulau basculantele: „Operatorul economic deține mijloace de transport utilizate pentru transportul și depozitarea zgurii de pe platforma Liberty, sorturi cu granulație 0-63/63-120 mm. Transportul zgurii se realizează pe un drum de acces situat în partea de vest a Combinatului Siderurgic, cu acces către Halda de Zgură, drum pietruit fără a fi menționat în hărțile cadastrale, delimitat de suprafețe agricole. Drumul de acces străbate mai multe suprafețe de teren. Între deținătorii terenului pe care e situat drumul și utilizatorul drumului nu există contract sau alt document pentru utilizarea în legalitate”, se spune în nota de constatare nr 359/14.06.2022 a Gărzii de Mediu Galați.

Comisarii le-au recomandat agricultorului păgubit și administratorului Gendav SRL să încheie un acord pentru utilizarea drumului: „se interzice utilizarea drumului de acces de către auto ale Gendav fără acceptul deținătorilor terenului, urmând să fie notificată realizarea măsurii la GNM (cjgalati@gnm.ro)”.

Comisarii Gărzii de Mediu nu au văzut ceea ce era mai important, praful care a pus stăpânire pe zonă. Au consemnat că basculantele Gendav SRL cară „sorturi cu granulație 0-63”, care înseamnă și praf, dar nici măcar nu au sugerat că pentru a se evita împrăștierea prafului, zgura să fie acoperită cu prelate.

O nouă sesizare la Garda de Mediu: noua haldă de zgură este la 300 de metri de locuințele din comuna Smârdan

În august, fermierul a depus o nouă sesizare la Garda de Mediu Galați. În adresa nr 170/CJGl/23.08.2022, Dănuț Surcică îi reamintește șefului Gărzii de Mediu Galați, Sorin Dănăilă, că în iunie a sesizat că praful de zgură împrăștiat de basculante distruge culturile agricole din zonă insistând și asupra faptului că basculantele Gendav SRL n-ar fi trebuit să circule pe acel drum în lipsa unui acord cu deținătorii terenului, dar căratul zgurii a continuat zi de zi. Fermierul a mai sesizat că zgura este depozitată în apropierea locuințelor din Smârdan:

„SC Gendav SRL depozitează zgura transportată în imediata vecinătate a caselor de locuit din comuna Smârdan (aproximativ 300-400 de metri de prima casă) punând în pericol atât culturile noastre viitoare, cât și sănătatea locuitorilor din imediata vecinătate a depozitului de zgură”, se spune în sesizarea adresată Gărzii de Mediu Galați. La noua sesizare au fost anexate fotografii și înregistrări video cu norii de praf împrăștiat în aer de camioanele Gendav SRL.

Telepatie românească: „Vine Mediul, nu mai circulă camioanele. Pleacă Mediul, încep camioanele să circule”

O altă situație stranie din acest caz este că de fiecare dată când comisarii Gărzii de Mediu descind în zonă sunt întrerupte cursele basculantelor. Una din constatările Gărzii de Mediu Galați este uluitoare în raport cu fotografiile și înregistrările video care demonstrează în ce ritm se lucrează la mutarea zgurii de la o haldă la alta: „Urmare a verificărilor în teren în intervalul 9.00-11.00, nu a fost identificat nici un mijloc de transport care să parcurgă drumul respectiv”.

Explicația vine de la fermierul care a observat o corelare perfectă între sosirea echipelor de control de la Garda de Mediu și întreruperea temporară a transporturilor de zgură: „Vine Mediul, nu mai circulă camioanele. Pleacă Mediul, încep camioanele să circule”!

Drumul pe care circulă basculantele cu zgură e mai important pentru șeful Gărzii de Mediu Galați decât apariția noii halde

Principala preocupare a celor de la Garda de Mediu Galați ar trebui să fie riscul creat pentru sănătatea oamenilor prin depozitarea zgurii la 300 de metri de casele din Smârdan, dar pe ei îi preocupă situația drumului pe care circulă basculantele.

În schimbul de corespondență este și un pasaj care sugerează optimismul celor de la Garda de Mediu pentru că s-ar fi clarificat situația drumului după ce administratorul Gendav SRL a adus două documente eliberate de Primăria comunei Șendreni, de care aparține satul Movileni, aflat de asemenea în apropierea Haldei de Zgură: „Operatorul Gendav a prezentat două extrase de carte funciară nr 106.201/106.202/28.08.2022, din care rezultă categoria de folosință actuală a terenului este drum în proprietatea UAT Șendreni”.

Fermierul a adresat Gărzii de Mediu Galați o nouă sesizare, de această dată prin intermediul unui avocat, argumentând cu date că drumul prevăzut în extrasele de carte funciară aduse de Gendav SRL nu este drumul pe care circulă basculantele cu zgură:  „În zona respectivă există și un drum ce aparține UAT Șendreni, însă autocamioanele Gendav SRL folosesc un alt drum și nu cel din extrasele de carte funciară”, se spune în adresa nr 176/CJGl/01.09.2022.

În concluzie, cei de la Garda de Mediu Galați au evitat să abordeze principala problemă din zonă, poluarea mediului și punerea în pericol a sănătății oamenilor și ca să mascheze abandonarea principalelor obiective au dus întreaga dezbatere pe subiectul lipsit de importanță, situația drumului pe care circulă basculantele.

Administratorul Gendav SRL: „Totul este legal”

Administratorul firmei care a înființat noul depozit de zgură, de fapt noua „haldă” și transportă zgura într-un ritm de lucru care nu s-a mai văzut în zonă de pe vremea construirii combinatului a oferit un punct de vedere concis.

„Acel material concasat de combinat este acreditat, iar noi îl folosim pentru drumuri. Totul e legal”, a precizat David Neagu, administratorul Gendav SRL.

Sorin Dănăilă, șeful Gărzii de Mediu Galați: nu e zgură, e „materie primă”!

Șeful Gărzii de Mediu Galați, Sorin Dănăilă, este cel mai liniștit dintre protagoniștii acestui caz, deși el este cel care ar trebui să fie cel mai preocupat de faptul că dintr-o haldă de zgură, un deșeu periculos pentru mediu și sănătatea oamenilor, sunt preluate mari cantități care sunt transportate și depozitate într-o nouă haldă, aflată la câteva sute de metri de locuințele oamenilor din Smârdan.

Dănăilă are o explicație halucinantă. Zgura era deșeu periculos atât timp cât era depozitată în Halda de Zgură a Combinatului „Liberty”, dar odată încărcată în basculantele Gendav SRL nu mai este zgură, ci „materie primă”:

„Spațiul de depozitare care e reclamat de cetățenii de acolo este un spațiu pentru materie primă, pe proprietatea reclamatului. Spațiului de materie primă nu îi trebuie aviz de mediu”, a explicat șeful Gărzii de Mediu Galați.

Chiar dacă i-au fost trimise fotografii și înregistrări video, șeful Gărzii de Mediu Galați e circumspect în privința transporturilor de zgură, spune că n-au fost văzute de oamenii săi, dar admite că pe terenurile agricole au fost găsite „urme vagi” de praf: „Colegii mei, într-un interval de timp, chiar n-au găsit nicio mașină pe drumul respectiv și au zis că sunt urme vagi de praf din acela pe terenul agricol”. Se găsește praf de culoarea pământului pe orice teren agricol, dar praful alb, ca cel  din zona transporturilor de zgură, este o raritate.

Încăierare la Garda de Mediu Galați! De ce s-au luat la bătaie actualul șef cu un comisar care a controlat transporturile de zgură?

Pe 29 iulie, la Garda de Mediu Galați a avut loc un conflict violent între comisarul șef Sorin Dănăilă și comisarul Daniel Tudorache, care a efectuat controlul în zona transporturilor de zgură pe data de 14 iunie.

Sorin Dănăilă a ajuns comisar șef în baza carnetului de partid. El a fost susținut de liderul PNL Galați, deputatul George Stângă, în funcțiile de director al ANIF Galați (2021-2022) și a ajuns șeful Gărzii de Mediu Galați în iulie, după ce Aurelian Păduraru, președintele Organizației Pensionarilor din PNL Galați a trecut din funcția de secretar de stat la MAI în aceea de comisar general al Gărzii Naționale de Mediu. Tudorache a fost comisar șef al Gărzii de Mediu Galați, a fost subprefect pe vremea guvernului Boc, dar a revenit pe funcția de comisar la Garda de Mediu.

De la ceartă cei doi au ajuns la o încăierare și pentru a-i despărți a fost alertată Poliția printr-un apel la 112. Comisarul Tudorache a fost preluat de „Ambulanță” și transportat la „Urgența” Spitalului Județean din Galați. Mai târziu, a ajuns la spital și comisarul șef Dănăilă. Practic, o parte din Garda de Mediu Galați a ajuns la spital!

Poliția a stabilit că cei doi s-au încăierat din cauza unor „divergențe privind serviciul” și a deschis un dosar penal: „Polițiștii au întocmit dosar penal și fac cercetări pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe”, au explicat reprezentanții Inspectoratului de Poliție al Județului Galați. Pentru ce „divergențe” s-au certat cei doi? Oare și din cauză că aveau opinii divergente despre diferențele dintre zgură și „materia primă” depozitată în noua haldă de la Smârdan?

zin.ro

Link to comment
Share on other sites

Locuitorii Smârdanului, în luptă cu camioanele de zgură. Cu jalba-n proțap la Primărie

Locuitorii comunei Smârdan au ajuns la capătul răbdării. Disperați de faptul că zi de zi sunt nevoiți să respire aerul încărcat de praful lăsat de camioanele firmei Gendav și să privească neputincioși la culturile compromise, oamenii și-au căutat dreptatea la primăria comunei, sperând că alesul lor va face ceva pentru a sista transportul de zgură de lângă casele lor.

După ce reprezentanții Gărzii de Mediu Galați s-au deplasat la fața locului și au concluzionat că totul este în ordine, localnicii din Smârdan spun că sunt dispuși să meargă până la București, pentru clarificarea situației.
Alexandru Surcică este unul dintre cei afectați de transportul de zgură. Acesta susţine că o foarte mare parte a culturilor la care a care a muncit tot anul i-a fost distrusă din cauza transportului de zgură efectuat zilnic de camioanele firmei Gendav. După ce a apelat la ajutorul comisarilor Gărzii de Mediu, la Poliția Locală, la discuții interminabile și fără rezultat cu reprezentantul firmei Gendav, Surcică speră acum ca măcar primarul să reușească să facă ceva. "Am apelat la domnul nostru primar și l-am rugat, împreună cu mai mulți locuitori, am depus şi o petiție, prin care îl rugăm să facă ceva. Deși se pare că acela este terenul Primăriei Galați, sperăm ca domnul nostru primar să intervină la domnul Pucheanu și să rezolve cumva lucrurile. Refuz să mai merg la câmp, mă apucă depresia când văd ce e acolo și când văd cum trec camioanele pline cu zgură de câteva zeci de ori pe zi, lăsând nori de praf în urma lor, peste culturile noastre, peste munca noastră", ne-a  declarat fermierul.
Nemulțumirea lui Surcică este susținută și de alți oameni din comună. Nicolae Moroca, locuitor al Smârdanului, declară că totul se întâmplă prea aproape de sat, de gospodăriile oamenilor, ceea ce face ca sănătatea lor să fie permanent amenințată. "Găsesc în fiecare dimineață mașina plină de praf. Nu e normal așa ceva. Îi cerem domnului primar să își protejeze alegătorii și să ia masuri pentru sistarea acestui transport, care durează de câteva luni bune. Dacă dumnealui nu va face nimic, o să mergem mai departe, până la București, cu plângeri și petiții, până vom rezolva problema. Pe lângă faptul că totul este plin de praf în jur, omul ne-a stricat și grădinile", ne-a spus revoltat Nicolae Moroca.
Așa cum era firesc am solicitat și părerea primarului comunei Smârdan. Contactat telefonic, edilul ne-a spus că știe despre nemulțumirea sătenilor și că va analiza personal lucrurile. "Deși este terenul Galațiului, situația în sine îi afectează pe locuitorii comunei pe care o gestionez. Voi analiza personal situația și voi vedea ce pot face pentru a rezolva nemulțumirile", ne-a declarat Silviu Zinica, primarul comunei de lângă Galați.
În urma sesizărilor repetate depuse de către Alexandru Surcică la Garda de Mediu Galați, comisarii instituției au efectuat ultimul control în comuna Smârdan pe data de 22 septembrie. "Instituția noastră a efectuat un nou control la fața locului, în data de 22.09.2022, pentru clarificarea aspectelor sesizate de domnul Surcică Alexandru, urmând ca în termen legal să fie întocmit un act de control în care vor fi menționate toate aspectele constatate de către comisarii de mediu, precum și măsurile dispuse ca urmare a inspecției". Deși marți, 4 octombrie 2022, am solicitat oficial un nou răspuns reprezentanților Gărzii de Mediu, nu am primit încă nimic. Vom reveni cu amănunte de la organele abilitate să facă lumină în acest caz imediat ce le vom primi.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.