Zeci de convoaie cu barje, blocate pe Dunăre

[dcp100168]

Zeci de convoaie cu barje, blocate pe Dunăre

• Barjele sunt trecute una câte una dincolo de punctul critic
• Armatorii suferă pierderi estimate la 2.500 de euro pe zi pentru fiecare convoi

Armatorii de pe Dunăre, mulţi dintre ei gălăţeni, pierd zilnic mii de euro, din cauza unui blocaj produs în apropiere de Giurgiu, în sectorul bulgăresc al fluviului. Din cele peste 40 de convoaie, cu câte patru, cinci sau şase barje, unele stau pe loc chiar şi de zece zile

Peste 40 de convoaie sunt blocate, de mai multe zile, între Olteniţa şi Giurgiu, la kilometrul 456. Având câte patru, cinci sau şase barje în componenţă, convoaiele sunt obligate să se „spargă” şi fiecare barjă să fie trecută pe rând de punctul critic, unde adâncimea apei este mai mică de doi metri. Asta se traduce în pierderi suferite de armatori, estimate la 2.500 de euro pe zi pentru fiecare convoi. Şi sunt convoaie care stau şi de zece zile blocate. La rândul lor, clienţii care au nave maritime în Constanţa şi nu-şi primesc marfa la timp au şi ei pierderi pentru a-şi suplimenta marfa înţepenită între Olteniţa şi Giurgiu. Nu sunt doar armatori români afectaţi de blocajul de la bulgari, ci şi cei cu alte pavilioane (Serbia, Germania etc.).

"Înainte, pe Dunăre, aveam un singur punct critic, în zona Belene, la km 568. Anul trecut, Navrom a luat nişte bani de la guvern, a obţinut un protocol şi a vrut să facă dragaj pe sectorul bulgăresc. Dar nisipul scos nu a fost refulat pe mal, aşa că s-au format aluviuni şi există acum încă două puncte critice, la km 456 şi la km 407. Sunt convoaie care stau şi de zece zile, altele stau de cinci, de şapte zile, depinde cum au încărcat. Lucrul acesta se întâmplă în fiecare an", ne-a declarat Paul Ivanov, armator gălăţean.

Punct critic înseamnă o adâncime a apei de 1,80-2,00 metri, dar aşa sunt denumite, de regulă, zonele dificile de trecere. La km 456, Dunărea este foarte largă, viteza apei este mai mică, iar şenalul navigabil nu se mai autocurăţă, astfel că aluviunile aduse din amonte se depun dacă debitul e foarte scăzut.

Cine e de vină

"Pentru că Hidroelectrica nu are niciun site, niciun sistem de avertizare prin care să ne anunţe că opresc uzinarea, noi nu putem şti când Porţile de Fier 1 şi Porţile de Fier 2 urmează să oprească debitul de apă, adică Hidroelectrica nu ne informează când va urma oprirea uzinării apei. Când ei opresc uzinarea sau când opresc apa în bazin, Dunărea scade brusc, cu un metru în două zile. Pe lângă Hidroelectrica, de vină este şi statul român, care ne ia taxe la capacitate maximă pentru tranzitare canal, chiar dacă noi încărcăm la 30 la sută. Când e apa mai mică, noi trebuie să suportăm pierderile şi din taxe, pentru ca marfa să ajungă cu acelaşi preţ în Constanţa, unde s-a făcut tradingul. Pe de altă parte, statul nu ne ajută cu nimic, nu face nici epiuri ("coridoare" din piatră pentru dirijarea apei - n.r.) ca să păstreze şenalul navigabil", a încheiat armatorul gălăţean.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Vine Dunărea peste noi în iarna asta? Diferenţe foarte mari de cote între Călăraşi şi Cernavodă

Un pod de gheaţă format în zona Călăraşi a făcut ca nivelul Dunării să fie cu doi metri mai mare decât în portul Cernavodă. Armatorii spun că, în 2012, când diferenţa a fost mai mică, trei barje şi un împingător s-au scufundat, iar portul de ambarcaţiuni "al Elenei Udrea" de la Galaţi a fost făcut praf de sloiurile de gheaţă dislocate. Directorul general al AFDJ susţine că, dacă gheaţa de la Călăraşi nu se rupe deodată, riscul pentru Galaţi este zero.

Conform site-ului Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, cotele apelor Dunării erau ieri, 31 ianuarie, de 40 cm la Cernavodă, 229 cm la Călăraşi şi 332 cm la Olteniţa. Aşadar, pe o porţiune de 130 de kilometri în amonte de Cernavodă, Dunărea este cu aproape trei metri mai mare. Imaginaţi-vă despre ce cantitate de apă vorbim, care este ţinută în frâu, deocamdată, numai de podul de gheaţă format în zona Călăraşi şi cam ce s-ar putea întâmpla dacă podul de gheaţă respectiv s-ar sparge dintr-odată şi un val "tsunami" cu o înălţime de doi-trei metri ar porni-o la vale.

În 2012, diferenţa de cote dintre Olteniţa şi Cernavodă era de numai un metru, dar efectele asupra Galaţiului au fost notabile: inundaţii în partea de jos a oraşului, iar portul de ambarcaţiuni finanţat de fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a fost devastat de sloiuri.

"Dacă barajul de gheaţă nu este spart, vom avea la Galaţi o catastrofă mai mare decât în 2012. Galaţiul va fi inundat după ce se rupe podul de gheaţă de la Călăraşi şi o să dăm vina iar pe mama natură. În 2012, Dunărea a îngheţat, iar cota de la Olteniţa era de numai +1 metru, nu +3, cum e acum. După ce podul de gheaţă s-a topit, trei barje şi un împingător s-au scufundat şi s-au produs daune uriaşe pentru armatori, pentru porturi, inclusiv pentru Galaţi. La nivelul de acum, cu siguranţă vor fi inundaţii în Valea Oraşului, pentru că un alt val de apă va veni. Din punctul meu de vedere, statul român ar trebui să dinamiteze podul de gheaţă de la Călăraşi şi să facă un "canal" de scurgere printre gheţuri, pentru a evita o catastrofă. Asta şi pentru că România nu are niciun spărgător de gheaţă fluvial, aşa cum au ungurii, iar spărgătorul nostru, Perseus, lucrează doar între Galaţi şi Sulina, pe Dunărea maritimă. Astfel că, de la Brăila la Moldova Nouă, pe o distanţă de 800 de kilometri, Dunărea este doar în mâinile lui Dumnezeu", a declarat, pentru "Viaţa liberă", unul dintre armatorii gălăţeni care au convoaie de barje prinse între gheţuri.

AFDJ: "Risc zero" pentru Galaţi

Directorul general al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru, spune că Galaţiul nu riscă nimic, DACĂ gheaţa nu se sparge toată dintr-odată. "Olteniţa a scăzut azi cu 6 cm, ieri a scăzut cu 8 cm, asta înseamnă că nu acţionează ca un baraj, să fie totuşi zăpor. Asta e situaţia, aşa se întâmplă când apar aglomerări de gheaţă într-o zonă, se îngustează secţiunea şi atunci creşte cota în amonte. Aşa cum se întâmplă pe Dunărea maritimă la Mila 51, care este zona cea mai critică şi noi intervenim acolo. Dacă toată gheaţa de la Oltenţa şi Călăraşi se sparge, buf, şi vine încoace, e un pericol. Dar dacă îşi dă drumul încet-încet, pericolul o să fie mult mai mic. Riscul pentru Galaţi este zero. Oricum, e foarte greu să ajungem cu vreo navă acolo. Natural, ne putem ajuta ca să fie pagube mai mici; datorită îmbunătăţirii vremii, datorită micilor manevre pe care le fac navele din zonă, astfel încât să nu plece întreaga banchiză şi să se spargă pe bucăţi, să plece câte puţin. Dinamitarea nu e o soluţie, în primul rând pentru că Mediul nu dă voie (sunt arii naturale protejate prin Natura 2000). În al doilea rând, dinamitarea înseamnă să plece toată banchiza şi navele din aval sau cele prinse în gheaţă sunt în pericol să se scufunde, prin producerea de găuri de apă”, ne-a spus directorul general al AFDJ.

Ca o concluzie, poate că ar trebui să ne mai ajutăm şi singuri, nu doar să ne lăsăm la mâna lui Dumnezeu sau să otrăvim fântânile. "Când era Anca Boagiu ministru al Transporturilor, statul a dat bani ca Navromul să intre cu un împingător şi o barjă de 3.000 de tone şi să spargă gheaţa de la Călăraşi în sus. Acum, prevenţia făcută de stat este zero", ne-a mai declarat armatorul gălăţean.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Navrom confirmă situaţia de pericol major pe Dunăre

Compania Navrom confirmă, printr-o adresă trimisă Ministerului Transporturilor, AFDJ, IGSU şi Comandamentului de acţiune pe Dunăre, că gheaţa acumulată între Olteniţa şi Cernavodă reprezintă un mare pericol. Este exact situaţia pe care "Viaţa liberă" v-a prezentat-o ieri, în articolul "Vine Dunărea peste noi?"

26 de barje, încărcate cu peste 24.000 de tone de mărfuri, plus alte trei nave propulsate, toate aparţinând companiei Navrom SA, sunt prinse în pod de gheaţă pe sectorul fluvial al Dunării, între km 399 şi km 412. În sectorul menţionat se află blocate şi alte nave şi convoaie, aparţinând altor companii româneşti şi străine.

"Pe data de 20 ianuarie, ca urmare a deplasării unor părţi din podul de gheaţă, cele nouă barje şi şlepuri încărcate cu cereale din convoiul împingătorului Mercur 306, au fost rupte de la ancoră, deplasate aval şi împrăştiate între km 411 şi 408. Pentru aprovizionarea marinarilor blocaţi pe nave a fost necesară intervenţia ISU Călăraşi, care a trimis în acest scop un elicopter", se spune în adresa trimisă de către Navrom SA.

"Între porturile Olteniţa şi Cernavodă, s-au acumulat cantităţi mari de gheaţă, care în unele zone au format zăpoare cu grosimi de peste doi metri. Acestea împiedică scurgerea normală a apei, astfel că nivelul actual al Dunării la Călăraşi şi Olteniţa este mult mai ridicat faţă de cel de la Cernavodă. Din 14 ianuarie, cota la Olteniţa a crescut constant, ajungând, pe 30 ianuarie, cu circa 300 cm mai mare decât cea de la Cernavodă. Există pericolul major ca, la ruperea acestor zăpoare, sloiurile de mari dimensiuni să provoace avarierea gravă sau chiar scufundarea navelor. O situaţie asemănătoare a existat în februarie 2012, când din cauza gheţii în derivă, nava Ada 1 s-a scufundat în zona portului Călăraşi", continuă Navrom SA, în documentul citat.

Pentru prevenirea unui dezastru, reprezentanţii Navrom propun spargerea controlată a gheţii, dinspre Cernavodă şi amonte, şi eliberarea treptată a zonei. "Considerăm că spargerea gheţii se poate face cu remorchere maritime cu pescaje adecvate sectorului fluvial", se arată în încheierea documentului. În condiţiile în care unicul spărgător de gheaţă al AFDJ Galaţi, "Perseus", lucrează pe Dunărea maritimă, singurele remorchere cu clasă maritimă sunt disponibile la Compania de Remorcaj Maritim Constanţa. Surse din cadrul armatorilor ne-au spus că, după închirierea unei astfel de nave de către AFDJ Galaţi, preţul întregii operaţiuni de spargere a gheţii nu ar depăşi 10.000 de euro pe zi. Asta în condiţiile în care, aşa cum "Viaţa liberă" a mai scris, pierderile armatorilor care au convoaie blocate se ridică la 2.500 de euro pentru fiecare navă. Şi au trecut peste 20 de zile de blocaj.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Blocadă pe Dunăre. Podurile de gheaţă au închis circulaţia şi au produs pagube de milioane de euro

De aproape o lună de zile, de la Brăila către amonte nu se mai circulă, după ce autorităţile au decis să nu mai spargă gheaţa deoarece au un singur spărgător disponibil Reprezentanţii mai multor companii spun că asta le-a adus pierderi importante, deoarece nu şi-au putut onora contractele. De asemenea, o serie de nave au fost avariate de gheaţa care le-a prins ca într-un cleşte.

Chiar dacă vremea s-a mai încălzit în ultimele zile, traficul fluvial pe Dunăre este în continuare blocat pe sectoare importante din cauza podurilor de gheaţă pe care Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ), instituţia responsabilă cu administrarea şenalului navigabil, nu a reuşit să le spargă. Este vorba de mai multe porţiuni, mai ales în amonte de Brăila, cea mai gravă situaţie fiind în apropiere de Călăraşi, acolo unde un pod de gheaţă lung de circa 25 de kilometri blochează complet circulaţia navelor de mai bine de o lună de zile. Potrivit informaţiile furnizate de AFDJ, luni, 6 februarie, la ora 12,00, existau poduri de gheaţă în zonele: Călăraşi (de la km 350 la km 375, zona Izvoarele), Giurgiu (km 473-480), Olteniţa  (patru porţiuni, între kilometrii 400-422, 424-428, 434-435 şi 446-451), Cernavodă (km 300-305) şi Galaţi (pod parţial de gheaţă între milele marine 65-66 şi 75-76. De asemenea, sunt blocate de gheaţă între 70-100% braţele: Borcea (70%), Tulcea (100%), Sulina (70%), Sfântu Gheorghe (100%), Chilia (100%) şi Bala (100%).

Armatorii pierd bani cu nemiluita

Din cauza închiderii pe termen lung a circulaţiei navelor, companiile de navigaţie care fac transporturi de mărfuri pe Dunăre înregistrează pierderi de milioane euro. Potrivit directorului Sucursalei Drobeta a CNFR Navrom SA Galaţi, Florin Bejenaru, convoaiele de nave staţionează în porturi încărcate cu mărfuri, aşteptând redeschiderea traficului naval imediat ce condiţiile de iarnă vor permite deplasarea acestora fără riscul de a pune în pericol siguranţa acestora şi viaţa echipajelor. „Se cheltuiesc sume importante cu combustibilul necesar efectuării manevrelor în locul de ancorare pentru păstrarea în stare de exploatare a echipamentelor. Întârzierile în livrarea mărfurilor aduc pagube enorme şi beneficiarilor”, a declarat Bejenaru.

Oficialul a mai precizat şi că în afară de sloiurile de gheaţă, circulaţia navelor a fost afectată şi de debitele mici ale Dunării, situaţie în care autorităţile navale au emis avize către armatori pentru respectarea gabaritelor de navigaţie şi redimensionarea convoaielor pentru tranzitarea punctelor critice situate în naval de Porţile de Fier II (863+358). De asemenea, ecluzările prin barajele Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II au fost sistate. Prin acestea sunt tranzitate în condiţii normale, în ambele sensuri, peste 37 milioane tone de mărfuri pe an. „Autorităţile teritoriale navale din Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovacia au decis, la rândul lor, închiderea circulaţiei fluviale pe Dunăre pentru preîntâmpinarea unor evenimente provocate de sloiurile de gheaţă. Doar în zona portului sârbesc Novi Sad se desfăşoară activităţi portuare, unde trei spărgătoare de gheaţă acţionează pentru deblocarea şenalului navigabil”, a adăugat Bejenaru.

Zeci de nave sunt prizonierele gheţurilor

26 de barje, încărcate cu peste 24.000 de tone de mărfuri, plus alte trei nave propulsate, toate aparţinând companiei Navrom SA, sunt prinse în pod de gheaţă pe sectorul fluvial al Dunării, între km 399 şi km 412. Pe porţiunea românească a Dunării se află blocate şi alte peste 80 de nave şi convoaie, aparţinând altor companii româneşti şi străine. „Pe data de 20 ianuarie, ca urmare a deplasării unor părţi din podul de gheaţă, cele nouă barje şi şlepuri încărcate cu cereale din convoiul împingătorului Mercur 306, au fost rupte de la ancoră, deplasate aval şi împrăştiate între km 411 şi 408. Pentru aprovizionarea marinarilor blocaţi pe nave a fost necesară intervenţia ISU Călăraşi, care a trimis în acest scop un elicopter”, a informat Navrom SA.

Între porturile Olteniţa şi Cernavodă, s-au acumulat cantităţi mari de gheaţă, care în unele zone au format zăpoare cu grosimi de peste doi metri. Acestea împiedică scurgerea normală a apei, astfel că nivelul actual al Dunării la Călăraşi şi Olteniţa este mult mai ridicat faţă de cel de la Cernavodă. „Din 14 ianuarie, cota la Olteniţa a crescut constant, ajungând, pe 30 ianuarie, cu circa 300 cm mai mare decât cea de la Cernavodă. Există pericolul major ca, la ruperea acestor zăpoare, sloiurile de mari dimensiuni să provoace avarierea gravă sau chiar scufundarea navelor. O situaţie asemănătoare a existat în februarie 2012, când din cauza gheţii în derivă, nava Ada1 s-a scufundat în zona portului Călăraşi", a mai informat Navrom.

Estimările armatorilor arată că fiecare navă blocată în gheţuri produce o pagubă de circa 2.500-3.000 de euro pe zi doar transportatorului, fără a socoti aici pagubele suportate de furnizorii şi de beneficiarii mărfurilor. În total, companiile de transport evaluează pierderile din cauza blocării şenalului (timp de mai bine de o lună) la peste 2,5 milioane de euro.

Cauza: dotarea tehnică proastă

Motivul pentru care nu s-a reuşit spargerea podurilor de gheaţă din amonte de Brăila este acela că AFDJ dispune de un singur spărgător de gheaţă - Perseus - care a fost dirijat către menţinerea şenalului pe Dunărea maritimă (Brăila-Galaţi-Tulcea-Sulina). AFDJ nu dispune, practic, de alte nave capabile să spargă banchiza groasă de peste 30-40 de centimetri pe alocuri. Singurele remorchere cu clasă maritimă sunt disponibile la Compania de Remorcaj Maritim Constanţa, însă închirierea acestora costă 10.000 de euro pe zi, bani pe care AFDJ nu este dispusă să-i plătească.

adevarul.ro

[dcp100168]

Armatorii şi operatorii fluviali vor să dea statul român în judecată

Peste 40 de armatori navali, expeditori şi exportatori, care cumulează o cifră de afaceri de peste cinci miliarde de euro, au semnat o notificare către mai multe instituţii ale statului român în vederea iniţierii unei acţiuni în instanţă, ca protest pentru inerţia acestora în deblocarea podurilor de gheaţă formate pe Dunăre. Pe lângă pierderile uriaşe provocate companiilor, acest baraj de gheaţă ar putea duce, în cazul unei ruperi necontrolate, la inundaţii catastrofale şi inclusiv la contaminarea Dunării.  

Din 10 ianuarie, navigaţia fluvială pe sectorul km 1075 - km 175 al Dunării a fost interzisă din cauza gheţii, astfel că toată activitatea companiilor din acest sector economic a fost oprită. Şi oprită a rămas şi până acum. Inerţia autorităţilor statului român în deblocarea circulaţiei pe Dunăre este foarte aproape să fie penalizată cu o acţiune în instanţă. „De la data interzicerii navigaţiei, AFDJ, ca singura structură de stat cu responsabilităţi în acest sens, NU a intervenit în niciun fel, NU a întreprins nicio acţiune concretă pentru spargerea podurilor de gheaţă create şi pentru asigurarea liberei navigaţii. La data redactării acestui Apel, pe mai multe sectoare ale Dunării s-au format poduri de gheaţă: Moldova Nouă - Orşova, km 448 - Olteniţa şi, cel mai periculos, cel din zona Călăraşi, către Bala-Borcea. Gheaţa a format în aval de Călăraşi un adevărat baraj, cotele din amonte fiind neobişnuit de mari în comparaţie cu restul cotelor Dunării. Ruperea necontrolată a acestui baraj de gheaţă şi eliberarea în aval a unui volum extrem de mare de apă într-un interval de timp extrem de scurt poate avea drept consecinţă, pe lângă inundaţiile catastrofale, deteriorarea construcţiilor hidrotehnice, dar şi scufundarea navelor şi ambarcaţiunilor prinse acum în gheaţă, ceea ce ar duce la pierderea mărfurilor de la bord, ceea ce ar constitui şi un potenţial risc de contaminare a apelor Dunării cu această marfă, cu materialele şi combustibilul aflate la bord. Nu în ultimul rând, sunt puse în pericol vieţi omeneşti, atât cele ale persoanelor ambarcate pe navele aflate în pericol, dar şi ale celor aflaţi în calea apelor. Soluţia imediată este spargerea blocajului/barajului existent şi asigurarea unei curgeri fluente a Dunării, astfel încât sloiurile de gheaţă să nu se poată acumula şi compacta”, se arată în documentul citat, adresat Ministerului Transporturilor, IGSU, AFDJ Galaţi, Comandamentului de Acţiune Împotriva Gheţii pe Dunăre şi Administraţiei Canalelor Navigabile.

AFDJ ar trebui să fie dotată - spun semnatarii - cu nave proprii şi utilaje necesare intervenţiei în caz de gheaţă (spărgătoare) sau apă mică (drăgi), astfel încât să poată asigura condiţii de navigaţie permanente, indiferent de anotimp şi de condiţiile hidro-meteo. „Menţionăm că AFDJ a avut în planul de investiţii, înainte de 1989, două împingătoare de 2400 HP fiecare, multifuncţionale şi cu specializare pentru spargerea gheţii (adică aveau prova întărită şi un sistem de vibraţii). Construcţia lor a început în Şantierul Naval Tulcea şi, din cauză că nu au mai fost alocate fonduri pentru finalizarea investiţiei, navele au ajuns la fier vechi în anul 2003-2004, deşi una din ele era în proporţie de 90 la sută gata. În prezent, navigaţia pe Dunăre este la mâna destinului, în funcţie de adâncimile existente în special în perioadele secetoase, sau de temperaturile foarte scăzute din timpul iernii, când Dunărea îngheaţă şi se blochează definitiv. Vă solicităm să finalizaţi proiectele de regularizare a Dunării, în condiţiile în care UE a prevăzut pentru această activitate peste 300 milioane euro”, spun armatorii şi operatorii fluviali.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Companiile de pe Dunăre vor protesta cu camioanele!

Centura Bucureştiului ar putea fi blocată, în curând, de 280 de camioane, în cadrul unui protest cu temă… fluvială! În cazul în care Ministerul Transporturilor, AFDJ Galaţi şi celelalte instituţii de stat abilitate nu vor interveni pentru spargerea controlată a podului de gheaţă de pe Dunăre, armatorii fluviali, operatorii şi traderii cu activităţi comerciale pe Dunăre vor bloca centura Capitalei, în semn de protest, cu 280 de camioane de 25 de tone - echivalentul capacităţii de transport a unui convoi de patru barje.

Reamintim că peste 40 de companii de pe Dunăre, multe dintre ele şi din Galaţi, care cumulează o cifră de afaceri de peste cinci miliarde de euro, ameninţă că vor da statul român în judecată, dacă situaţia podului de gheaţă din zona Călăraşi nu este rezolvată de autorităţile „competente”. Apelul este cauzat de pierderile comerciale datorate imposibilităţii de a fi finalizate contractele de transport pe Dunăre ca urmare a blocajului creat de podul de gheaţă în urmă cu aproximativ o lună de zile.

Peste 40 de companii de pe Dunăre ameninţă că vor da statul român în judecată.

viata-libera.ro

[dcp100168]

AFDJ a emis un aviz de deschidere a circulaţiei pe segmentul Giurgiu-Turnu Severin pe timp de zi

Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi a emis, marţi, un aviz prin care a deschis navigaţia pe segmentul Giurgiu - Turnu Severin pe timp de zi, totodată instituţia dând aviz de circulaţie pe anumite sectoare pe Dunărea Fluvială, segment închis circulaţiei pe 10 ianuarie.

‘Pe segmentul Giurgiu - Turnu Severin nu mai e restricţie de navigaţie, dar doar pe timp de zi, pentru că AFDJ nu a reuşit să instaleze semnalizarea plutitoare luată de gheaţă. Când o să o instalăm, deschidem navigaţia 24 de ore din 24. Am recomandat conducătorilor de nave să folosească şi harta electronică de navigaţie, pe care o găsesc pe site-ul AFDJ. În continuare pe Dunăre, între Cernavodă şi Giurgiu circulaţia e restricţionată, sunt poduri de gheaţă în Olteniţa şi Călăraşi, dar am dat derogare la un remorcher care pleca azi din Cernavodă. De la Brăila la Cernavodă e liber de gheaţă, dar nu am dat liber, aprobăm prin derogări’, a declarat şeful AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.

De asemenea, a fost emis un aviz către navigatori prin care aceştia să-şi ia măsurile de precauţie necesare, având în vedere că în următoarea perioadă de timp nivelul Dunării şi debitul vor creşte, ca urmare a topirii gheţurilor. ‘Azi am dat un aviz, având în vedere prognoza Administraţiei de Hridrologie şi Gospodărirea Apelor care spune că în următoarele şapte zile debitul Dunării va creşte la 6.700 mc/s faţă de un debit multianual de 5.300 mc/s. Asta înseamnă un nivel al Dunării mai mare. Azi, la Gruia a crescut nivelul Dunării cu un metru şi jumătate, căci la Porţile de Fier I şi II s-a dat drumul la un debit suplimentar. Avizul se referă la navigatori să îşi ia măsurile de precauţie, de siguranţă. Adică să suplimenteze parâmele de legătură a convoaielor, să aibă motorul funcţionabil, să ia legătura cu căpitănia de port dacă vine o banchiză etc. Nu putem şti ce se va întâmpla, oricum cota la Olteniţa este în scădere, deci nici vorbă să existe acel zăpor care să conducă la formarea vreunui val pe Dunăre care să inunde Valea Oraşului, astea sunt ştiri alarmiste’, a spus Dorian Dumitru.

Directorul departamentului de flotă al Navrom Galaţi, Ştefan Dumitru, a precizat că rămâne în continuare închisă traficului naval zona Cernavodă - Olteniţa, unde podurile de gheaţă din zona km 407-411 au antrenat un convoi al Navrom Galaţi format din nouă nave nepropulsate încărcate cu 25.000 de tone de marfă în valoare de două milioane de euro. Navele sunt acum împrăştiate pe Dunăre, iar pe şlepuri se află patru marinari, însă compania Navrom are mult mai multe nave prinse în gheţuri pe Dunăre.

‘În zona respectivă sunt blocate trei nave propulsate şi 26 nave nepropulsate cu marfă, echipajele sunt în siguranţă, excepţie cele patru persoane care au rămas izolate pe şlepuri, dar pe care i-am întrebat dacă vor să plece, să-i luăm cu elicopterul, dar au refuzat, rămân pe navă. Urmare a creşterii temperaturilor, gheaţa se topeşte şi există riscul ca odată cu creşterea cotei podurile de gheaţă să se rupă şi să antreneze cu ele navele care staţionează în zonă. În total, pe luna ianuarie, pierderile companiei Navrom se cifrează la 3,5 milioane euro’, a spus Ştefan Dumitru.

radioiasi.ro

[dcp100168]

Creşterea masivă a debitului şi nivelului Dunării rupe podurile de gheaţă

Circulaţia pe Dunărea Fluvială rămâne închisă doar pe sectorul cuprins între Cernavodă şi Olteniţa, însă, în funcţie de creşterea debitului şi nivelului Dunării, prognozate în următoarele 7 zile, această restricţie ar putea fi ridicată, anunţă Administraţia Fluvială a Dunării de Jos.

Potrivit directorului AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru, prognoza hidrologică pe următoarele 7 zile indică o creştere serioasă a debitului Dunării, fapt care va conduce la ruperea podurilor de gheaţă şi dispersarea lor, de-a lungul apei, ceea ce ar putea conduce la reluarea traficului naval pe Dunărea Fluvială: “Conform avertizării hidrologice primite, în următoarele 7 zile debitul Dunării va ajunge la 7.100 mc pe secundă, ceea ce este îmbucurător, căci va creşte viteza curentului, va rupe podurile de gheaţă, dar această rupere nu va fi bruscă, nu se vor pune în pericol navele. Deja s-a înregistrat o creştere a debitului şi a nivelului, de la debitul de 5.300 mc/s, care este debitul multianual, va ajunge la 7.100 mc/s. Deja pe 7 februarie aveam debit de 5.000 mc/s în aval de Porţile de Fier iar azi debitul este de 6.000 mc/s, aveam o creştere de nivel, la Gruia, acum 2 zile, de 1,28 m. Deci este un val care va ajunge şi la Galaţi, dar e îmbucurător că nivelul şi debitul cresc. Deocamdată, faţă de aceste creşteri, nu am avut semnale că s-ar fi produs ceva probleme la nave, sperăm nici să nu avem astfel de semnale”.

Un prim efect al creşterii debitului şi nivelului Dunăriia a fost acela că podul de gheaţă format amonte de Olteniţa a curs pe firul apei, iar navigatorii au putut să îşi recompună barajele cu marfă, împrăştiate, zilele trecute, de-a lungul apei, din cauza sloiurilor, care le rupseseră ancorele. “Pe sectorul fluvial, traficul naval este deschis de la Brăila la Cernavodă, şi pe sectorul Olteniţa – Turnu Severin. Rămâne restricţionat în continuare sectorul Cernavodă-Olteniţa, între km 406 şi km 375, pentru că amonte de Călăraşi sunt poduri de gheţă. Totuşi, convoaiele prinse în gheaţă, cele care au cerut sprijin, au format, ieri, convoaiele, este vorba de convoaiele de la Metaltrade şi Mercur. Acum acestea aşteaptă să se îmbunătăţească condiţiile să navige spre Cernavodă”, a declarat Dorian Dumitru, directorul AFDJ Galaţi. Acesta nu a exclude posibilitatea redeschiderii, zilele următoare, a traficului naval şi pe segmentul Cernavodă-Olteniţa, dacă slourile de gheaţă se vor dispersa datorită creşterii debitului şi nivelului Dunării.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Pericol iminent de catastrofă pe Dunăre. Aisberguri înalte de 6 metri ameninţă să scufunde peste 100 de nave şi să măture toate porturile

Peste 100 de ambarcaţiuni de mare capacitate pentru transport mărfuri sunt blocate în gheaţă, pe fluviu, de mai bine de o lună. Proprietarii acestora, în mare parte companii străine, raportează pagube de zeci milioane de euro şi ameninţă România cu procese. Potrivit legilor internaţionale, ţara noastră are obligaţia de a curăţa şenalul, dar nu a făcut-o, principala vină aparţinând AFDJ Galaţi, care este acuzată de „incompetenţă şi politizare”.

Situaţia de pe Dunăre devine, cu fiecare zi, tot mai gravă. De mai bine de o lună de zile (mai exact din 7 ianaurie 2017), de la Brăila către amonte nu se mai circulă deloc pe fluviu, după ce autorităţile au decis să nu mai spargă gheaţa deoarece au un singur spărgător disponibil, pe care l-au alocat doar Dunării maritime (de la Brăila la Sulina).

Potrivit unui document transmis Ministerului Transporturilor de către 44 de proprietari (cei mai mulţi străini) de nave de transport fluvial, banchizele de gheaţă de pe fluviu au ajuns la dimensiuni impresionate. Unele au zeci de kilometri lungime, iar grosimea stratului de gheaţă, supus permanentei presiuni a curenţilor, a ajuns pe alocuri la peste 6 metri grosime (prin efect de cumulaţie, adică prin suprapunerea unor sloiuri împinse în sus de forţa apei).

Practic, de la Călăraşi până la Brăila sunt, pe 70% din suprafaţa fluviului, adevăraţi munţi de gheaţă plutitori, aisberguri în toată regula, care sunt momentan fixaţi de maluri, dar care pot porni în orice clipă la vale, distrugând totul în cale.

Pe porţiunea amintită sunt la ancoră, cele mai multe prinse în gheaţă ca într-un cleşte, zeci de convoaie de mărfuri, însumând peste 100 de barje, remorchere şi împingătoare. Dacă banchiza se va urni aşa cum se anticipează - adică în bucăţi uriaşe, de mii de metri pătraţi fiecare - tăvălugul de gheaţă va scufunda navele captive şi va distruge infrastructura fluvială: pontoane, balizaj, totul. Până şi podurile de pe fluviu par să fie în pericol.

Potrivit reprezentanţilor companiei române de navigaţie Navrom SA (care are 26 de barje, încărcate cu peste 24.000 de tone de mărfuri, plus alte trei nave propulsate, prinse în pod de gheaţă pe sectorul fluvial al Dunării, între km 399 şi km 412), deja au fost avariate o serie de nave, iar acesta ar putea fi doar începutul.

„Pe data de 20 ianuarie, ca urmare a deplasării unor părţi din podul de gheaţă, cele nouă barje şi şlepuri încărcate cu cereale din convoiul împingătorului Mercur 306, au fost rupte de la ancoră, deplasate aval, avariate şi împrăştiate între km 411 şi 408. Pentru aprovizionarea marinarilor blocaţi pe nave a fost necesară intervenţia ISU Călăraşi, care a trimis în acest scop un elicopter”, a informat Navrom SA.

„Există pericolul major ca, la ruperea acestor zăpoare, sloiurile de mari dimensiuni să provoace avarierea gravă sau chiar scufundarea navelor. O situaţie asemănătoare a existat în februarie 2012, când din cauza gheţii în derivă, nava Ada1 s-a scufundat în zona portului Călăraşi”, a mai precizat compania de transport.

România incompetenţilor numiţi politic

Potrivit tratatelor internaţionale (cel mai important fiind Convenţia de la Belgrad, din 1948) şi a legislaţiei româneşti în vigoare (amintim aici HG nr 492/2003), statul român are obligaţia de a asigura circulaţia navelor pe Dunăre prin menţinerea deschisă a şenalului navigabil.

În acest sens a fost abilitată Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, instituţie care, din bani de la bugetul de stat (mai ales din taxele încasate de proprietarii de nave), dar şi de la autorităţile europene, are obligaţia să ţină adâncimea şenalului la minimum 7,62 metri (pe porţiunea maritimă)  sau la 2,5 metri (pe restul Dunării).

De asemenea, AFDJ are obligaţia să semnalizeze şenalul navigabil, să emită avertizări legate de cotele Dunării către navigatori şi să cureţe şenalul de gheaţă, resturi, materiale poluante.

Deşi aceste atribuţiuni nu sunt negociabile, pentru prima dată în ultimele şapte decenii, compania de stat a abandonat pentru o lună activitatea pe Dunăre, mărginindu-se la a asigura doar zona maritimă a fluviului (Brăila-Galaţi-Tulcea-Sulina).

La mijloc există, spun transportatorii, o incompetenţă în cascadă, tolerată de foarte mulţi ani, pe fondul politizării conducerii AFDJ. „Nu le pasă, pur şi simplu. Fac ce vor, când vor. E drept, nici statul nu a dat bani pentru dotare, însă nici directorii nu şi-au bătut capul prea mult”, ne-a spus unul dintre armatori.

Cu un singur spărgător nu se face primăvară

Marea problemă a AFDJ Galaţi, recunoscută oficial de conducerea companiei, este lipsa dotării tehnice pentru a curăţa gheaţa de pe fluviu. În fapt, există un singur spărgător de gheaţă - Perseus - care de-abia face faţă pe proţiunea maritimă, mai ales că nu  mai fost retehnologizat de aproape două decenii. Este o navă bună, dar îmbătrânită, cu probleme, cu randament tot mai scăzut.

Partea proastă este că nici Perseus nu mai are ce face în acest moment. De altfel, niciun spărgător de gheaţă din lume nu poate sparge „munţii” plutitori de 6 metri grosime. Deja este nevoie de explozibil, o soluţie despre care cei mai mulţi soun că este riscantă şi costisitoare. Trebuie puse sute de cartuşe de dinamită, iar nimeni nu poate garanta că soluţia va fi eficientă.

Marinarii bătrâni spun că vinovaţi de situaţie sunt chiar cei de la AFDJ, care nu şi-au făcut datoria. „Ger ca ăsta a mai fost, dar pe atunci se puneau remorcherele să patruleze non-stop, ca să nu se formeze pod de gheaţă. Acum au abandonat totul, ca să poată ţine curată Dunărea de la Galaţi la vale. Să vedem cine va plăti acum pagubele”, ne-a spus Eliodor Frâncu, fost marinar, acum pensionar.

Pagubele, între 20 şi 30 de milioane de euro

Deocamdată, pagubele suferite de companiile de navigaţie, din cauza blocării navelor şi a neîndeplinirii contractelor, se ridică la circa 20-30 de milioane de euro (estimările diferă de la companie la alta).

Problema este că situaţia este departe de a fi deblocată, răstimp în care grosimea gheţii creşte, se adună sloiurile venite de pe afluenţi, iar riscul ca toate navele captive să fie scufundate creşte masiv, cu pagube aferente de ordinul zecilor de milioane de euro.

Cea mai gravă situaţie este în apropiere de Călăraşi, acolo unde podul de gheaţă lung de circa 25 de kilometri are pe 80% din suprafaţă peste 6 metri grosime.

Mai mult decât atât, creşte şi riscul de inundaţii. „Din 14 ianuarie, cota la Olteniţa a crescut constant, ajungând, pe 30 ianuarie, cu circa 300 cm mai mare decât cea de la Cernavodă”, a informat Navrom SA.

Ministerul Transporturilor încă nu a formulat un punct de vedere

Până la momentul redactării acestui articol, Ministerul Transporturilor - instituţia responsabilă, prin AFDJ, de gestionarea cursului Dunării - nu a formulat un punct de vedere nici cu privire la memoriul trimis de transportatorii navali şi nici la solicitarea de lămuriri transmisă de cotidianul „Adevărul”.

Vom reveni cu amănunte imediat ce vom primi lămuririle din partea Ministerului.

adevarul.ro

[dcp100168]

40 de nave se luptă să iasă dintre gheţuri pe Dunărea fluvială

Armatorii care au zeci de nave blocate pe Dunărea fluvial se plâng că administraţia fluvială, neavând nave care să aibă un pescaj mai mic în zonă, nu poate interveni. De luni dimineaţă pentru a-şi salva navele, unii armatori au lăsat comandanţii să spargă gheaţa, chiar dacă aceste nave nu au clasă de gheaţă şi acţiunea este foarte periculoasă.

„De luni dimineaţă împingătorul nostru, Bondar 95, a reuşit să treacă de la km 378 la km 376. Am spart din calota de gheaţă şi am salvat o navă, am repus-o în şenal şi am dus-o la convoi. Am şi curăţat gheaţa în jurul convoiului. Nava era cam de o lună şi jumătate acolo, în zona Călăraşi, la km 375. Blocajul major este de la km 350 la km 375, iar Administraţia Fluvială a Dunării de Jos nu a intervenit în acea zonă. Am făcut un apel în acest sens şi aşteptăm de la Ministerul Transporturilor să ni se răspundă. Este un risc foarte mare pe care ni l-am asumat, ca să spargem noi gheaţa. La nivelul tuturor firmelor care au semnat Apelul şi au nave în zonă cred că pierderile sunt la 40 de milioane de euro“, a spus Paul Ivanov, reprezentant armatori.

Nu doar armatorii au cerut soluţii de la Ministerul Transporturilor, ci şi traderii care au nave pe Dunărea maritimă, care aşteaptă marfa ce este blocată la nivelul Dunării fluviale. AFDJ spune că a pus în funcţiune toate capabilităţile dar pe anumite zone nu se poate interveni. Au căutat să închirieze şi remorchere cu pescaj adecvat şi capabilităţi să spargă gheaţa pe sectorul fluvial dar, de exemplu, de la patru firme din Costanţa au primit un singur răspuns şi acela negativ, nu aveau astfel de remorchere.

„Din cauza creşterii debitului Dunării şi a nivelului pe Dunărea maritimă au apărut şi pe canalul Sulina acumulări de gheaţă spartă. Acestea pun în pericol navigaţia navelor maritime. De exemplu, astăzi au plecat din Sulina patru nave către porturile Galaţi, Brăila şi Reni şi în zona Crişani nu au mai putut să înainteze din cauza acumularii de gheaţă spartă care este din mal în mal. Remorcherele Gheorghieni 2 şi Galaţi 3 au fost trimise în zonă. O acţiune de intervenţie la gheaţă trebuie să înceapă din aval în amonte, degeaba încerci să spargi gheaţa în amonte şi ea să nu aibă unde să curgă sau să se blocheze în aval, să nu ai unde să acţionezi. Pe Dunărea fluvială avem un sector care este mai dificil sectorul de la km 300 Cernavodă până la km 430, Olteniţa. Acest sector este administrat până la km 375 de partea română iar de aici până la km 430, de omologii din Bulgaria. Pe acest sector, la solicitarea armatorilor, am dat o derogare pentru un remorcher să meargă de la Cernavodă până la km 366, unde sunt macarale care fac extracţie de produse de balastieră. În zona de până la Olteniţa, km 430, se ştie că a fost o zonă critică, la km 408, 410, unde au fost prinse convoaie care s-au desfăcut, dar acum situaţia este mult mai bună, navele sunt la adăpost. Între Olteniţa şi km 380 şi km 375 sunt un număr de 40 de nave care sunt majoritatea în portul Olteniţa. Căpitănia ne-a cerut acordul să extindem permisiunea de navigaţie şi în aval până la km 380, astfel încât o parte a navelor să coboare în aval pentru ca gheaţa spartă să nu producă pagube convoaielor. Sunt şi armatori în zona km 380-375 care încearcă să îşi continue voiajul, cu navele din dotare acţionează la spargerea gheţii. Noi nu am obligat sau solicitat acestor nave să intervină la gheaţă pentru a nu-şi pune comandanţii nava în pericol. AFDJ participă cu toate capabilităţile la spargerea gheţii şi cel mai mic remorcher este în zona portului Brăila, unde acţionează”, a precizat Dorian Dumitru, director AFDJ Galaţi. Se speră ca şi acum navele să iasă din zona de gheaţă fără a avea probleme.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Dragă răsturnată de gheaţa de pe Dunăre

O dragă folosită pentru operaţiuni de extracţie a materialelor de balastieră, legată la mal, a fost răsturnată de gheaţa de pe Dunăre, în zona localităţii constănţene Cochirleni, în momentul de faţă fiind imposibilă recuperarea acesteia din cauza sloiurilor. Navigaţia pe fluviu rămâne închisă pe sectorul Cernavodă - aval Olteniţa tot din cauza blocurilor de gheaţă.

"Avem o dragă cu cupe, a fost răsturnată de gheaţă, la kilometrul 308, la Cochirleni, pe braţul Cochirleni al Dunării. Era legată la mal, a venit gheaţa şi a răsturnat-o, este spre Dunăre. Nu ştim ce se va întâmpla, asteptăm să treacă gheaţa, să mai scadă apele şi după aceea să vedem cum acţionăm şi ce recuperăm. Deocamdată, nu putem evalua paguba, nu putem să ne apropiem, cand va trece gheata să vedem cum acţionăm”,  a declarat, luni, administratorul firmei care deţine draga, Mitică Vulturu.

Întrucât draga nu se află pe şenalul navigabil, reprezentanţii AFDJ Galaţi spun că nu pot decide intervenţia pentru scoaterea acesteia. "Nu am informaţii, dar ştiu că acolo este o zonă de unde se extrag produse de balastieră, nu este pe şenalul navigabil, este pe un braţ secundar. Nu ţine de noi şi nu ne-a trimis nimeni nicio comunicare”, a spus directorul AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.

Pe de altă parte, navigaţia pe Dunăre rămâne închisă între kilometrii 300 şi 390 pe sectorul Cernavodă - aval Olteniţa din cauza gheţii. "Astăzi am extins deschiderea navigaţiei de la Olteniţa, de la 430 până la kilometrul 390. Rămâne închisă navigaţia de la kilometrul 300 la kilometrul 390 pe sectorul Cernavodă - aval Olteniţa. În rest, pe timp de zi se poate circula. Curg sloiuri în continuare în procente diferite, între 10 şi 50%, iar semnalizarea este deplasată”, a mai spus directorul AFDJ Galaţi. 

El a precizat că navele AFDJ acţionează în continuare pentru spargerea gheţii pe Dunărea maritimă. "Nu avem spărgătoare pentru acea zonă. Suntem angrenaţi acum pe braţul Sulina, unde avem dificultăţi în a mentine navigaţia pe timp de iarnă”, a conchis directorul AFDJ Galaţi.

news.ro

[dcp100168]

Fluviul îngheţat a mai făcut o victimă

Sloiurile de gheaţă de pe Dunăre au mai făcut o victimă, tot în zona dintre Cernavodă (km 300) şi Călăraşi (km 370). O barjă a fost întoarsă de bucăţile mari de gheaţă şi răsturnată, la km 353. Barja 1393 transporta 700 de tone de nisip şi îi aparţine firmei Lufadori Extract din Ovidiu. "Gheaţa de la bulgari a venit pe canalul Ostrov. Barja era ancorată, dar a venit şi apă mare şi a întors-o, nisipul s-a scurs în Dunăre prin bordul liber, iar barja a fost răsturnată cu fundul în sus. Am şi două macarale acolo, încercăm să o repunem pe linia de plutire. Sunt costuri mari, cu motorina, cu oamenii care lucrează, încă n-am făcut o estimare a pagubelor. Am spart şi gheaţa, dar foarte puţin, cât să mă pot mişca”, ne-a declarat Dorin Popescu, proprietarul barjei. L-am întrebat pe armatorul constănţean dacă e vinovat cineva pentru situaţia din acest sector al Dunării. ""Şeful" e de vină, că a lăsat prea mult frig la noi în ţară! Glumesc, nu e absolut nimeni de vină, doar gheaţa… Forţa apei este extraordinară", ne-a mai spus Dorin Popescu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Navrom începe, joi, să spargă gheaţa pe Dunărea fluvială

În sfârşit, se sparge gheaţa (şi asta, în sens bun) acumulată pe sectorul fluvial Cernavodă - Călăraşi, zonă în care, după cum "Viaţa liberă" a mai scris, o dragă s-a scufundat, iar o barjă a fost răsturnată complet, din cauza sloiurilor. Navrom SA, compania care deţine cea mai mare flotă fluvială din România şi, totodată, are cele mai multe nave prinse în podul de gheaţă din zonă, a hotărât să intervină pe cont propriu, în condiţiile în care Ministerul Transporturilor nu a reacţionat în niciun fel la apelurile disperate ale armatorilor de a fi deblocat acest sector.Astfel, joi, 16 februarie, trei nave ale Navrom vor sparge podul de gheaţă, rămas pe o lungime de circa zece kilometri.

"Vom folosi împingătorul Sidex 2, cu o barjă de 3.000 de tone încărcată, şi cu remorcherul Tg. Ocna 6, care este singurul remorcher cu corp maritim. La câtă gheaţă a mai rămas, ar trebui să terminăm în 7-8 ore, maximum 10", ne-a declarat Ştefan Dumitru, directorul Departamentului Exploatare Flotă din cadrul Navrom.

Ştefan Dumitru a râs atunci când l-am întrebat dacă Navrom va fi plătită pentru această operaţiune, care nu este trecută în "fişa postului": "Nu ne-a dat nimeni niciodată bani pentru treaba asta! Şi am spart la gheaţă pe Dunăre…".

Reamintim că, în sectorul Cernavodă - Călăraşi, sloiurile de gheaţă au scufundat o dragă fluvială a firmei Pronav Shipping Constanţa şi au răsturnat complet o barjă a companiei Lufadori Extract din Ovidiu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Podul de… gheaţă s-a dărâmat! Navigaţia fluvială pe Dunăre, deblocată

• Vineri dimineaţă, Navrom a terminat operaţiunea de spargere a gheţii în sectorul Cernavodă - Călăraşi.

Podul de gheaţă rămas pe Dunăre, pe o distanţă de peste zece kilometri, între Cernavodă şi Călăraşi, a fost spart de trei nave ale companiei Navrom Galaţi. „Azi, la ora 10,00, am terminat. Operaţiunea a durat nouă ore - şase, joi după-amiaza şi trei ore, vineri”, ne-a confirmat, ieri, directorul Departamentului Exploatare Flotă din cadrul Navrom, Ştefan Dumitru. Navrom, care avea şi cele mai multe nave blocate între banchizele din sectorul amintit (peste 20), a folosit la spargerea gheţii împingătorul Mercur 307, remorcherul Tg. Ocna 6 (singurul cu corp maritim din flota companiei) şi o barjă de 3.000 de tone încărcată cu pietriş.

În aceste condiţii, navigaţia fluvială pe Dunăre va putea fi reluată în scurt timp. Deocamdată, navigaţia pe timp de zi între km 300 (Cernavodă) şi km 380 (Călăraşi) este, pentru o zi-două, restricţionată cu derogare, în sensul că AFDJ le permite să circule doar navelor care solicită acest lucru, ne-a spus directorul general al Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, Dorian Dumitru: „Încă mai plutesc sloiuri în zonă, aşa că va mai dura puţin până dăm aviz navigaţiei pe timp de zi. De luni, vom trimite navele să repoziţioneze semnalizările plutitoare, după care vom da aviz şi pentru navigaţia pe timp de noapte”.

Între timp, navele AFDJ au spart gheaţa pe sectorul maritim al Dunării, pentru ca sloiurile care veneau din amonte să aibă pe unde să curgă. „Pe braţul Sf.Gheorghe încă mai sunt acumulări mari de gheaţă, până mai jos de Mahmudia. Pe canalul Sulina se navighează acum, iar braţul Chilia a fost deschis de vreo patru zile. Efortul a fost foarte mare şi am avut stocul de combustibil asigurat”, a continuat Dorian Dumitru.

Conform directorului general al AFDJ, în perioada 8 ianuarie - 16 februarie, navele AFDJ au consumat 252 de tone de combustibil şi patru tone de ulei de motor. „Greul l-au dus Perseus, Galaţi 3 şi Gheorgheni 2, dar am folosit şi navele Mamaia 2 şi Tg.Ocna 5, în special în zona Isaccea - braţul Tulcea - canalul Sulina. Am efectuat şi curse pentru pasagerii blocaţi în Deltă, dar şi pentru urgenţe medicale. De asemenea, până pe 10 februarie, am ajutat circa 60 de nave maritime să circule spre amonte şi alte 60, spre aval; erau goale şi se poticneau în gheaţă”, a încheiat Dorian Dumitru.

Surse din cadrul armatorilor afirmă că se doreşte iniţierea unui proiect legislativ care să acorde despăgubiri companiilor afectate de blocarea circulaţiei pe Dunăre, exact ca în cazul fermierilor afectaţi de calamităţi. Pe de altă parte, Dorian Dumitru spune că încă este în vigoare Certificatul de Forţă Majoră pe Dunăre, care exonerează companiile de la plata daunelor sau a penalităţilor.

stiripesurse.ro

[dcp100168]

Navigaţia fluvială pe Dunăre a fost redeschisă

De sâmbătă, 18 februarie, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi a dat liber la navigaţie pe tot sectorul fluvial al Dunării, pe timp de zi. Conform directorului general Dorian Dumitru, din 21 februarie „vom da liber şi la navigaţia pe timp de noapte, pe răspunderea comandanţilor şi a armatorilor, până la refacerea în totalitate a sistemului de semnalizare. Acestora le recomandăm să folosească harta electronică de pe site-ul AFDJ şi să respecte regulamentul de navigaţie pe timp de noapte”.

viata-libera.ro

Circulația navelor pe Dunăre a fost deschisă, pe timp de zi, pe toate sectoarele, după ce fusese oprită complet pe 10 ianuarie din cauza sloiurilor de gheață, iar din februarie se reluase pe mai multe sectoare.

Directorul Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați, Dorian Dumitru, a declarat, luni, că navigația a fost deschisă pe tot cursul Dunării, scrie News.ro. ”Dunărea este pe tot sectorul românesc fluvial deschisă navigației pe timp de zi pe răspunderea conducătorilor de nave având în vedere că semnalizarea plutitoare a fost luată de gheață. După ce vom instala semnalizarea plutitoare vom da drumul și pe timp de noapte. În zona Călărași-Cernavodă s-a deschis pe 18 februarie. Nu mai există praguri, nu mai există nave blocate, totul este în regulă. Vorbim de la Brăila km 175 până la Baziaș la 1.075. Pe sectorul maritim știți că nu a fost niciodată restricționată, pe sectorul de la Brăila la Marea Neagră”, a spus Dumitru.

Directorul AFDJ Galați a precizat că în momentul de față nu mai sunt pe Dunăre nici brațe secundare blocate de gheață.

Zeci de nave au rămas blocate timp de câteva săptămâni, în zona Călărași, din cauza gheții formate pe Dunăre, armatorii cerând ajutorul autorităților de mai multe ori pentru a ajunge la destinație. Navigația pe Dunărea fluvială a fost oprită în 10 ianuarie și reluată abia în februarie, după aproape o lună, dar au existat și sectoare unde circulația navelor a rămas închisă.

profit.ro

[dcp100168]

Reacţie tardivă. Autorităţile lămuresc cauzele blocajului de pe Dunăre la două săptămâni după ce s-a rezolvat totul

Precizările au fost solicitate în urmă cu o lună, când situaţia de pe Dunăre era în plină criză. În acel moment, circulaţia navelor era blocată de mai bine de 15 zile deoarece autorităţile fluviale nu au reuşit să cureţe de gheaţă şenalul navigabil al Dunării. Între timp, situaţia s-a rezolvat datorită încălzirii vremii, însă statul rămâne pasibil să plătească despăgubiri de zeci milioane de euro către firmele de transport afectate.

Ministerul Transporturilor (MT) a reuşit, în sfârşit, după 30 de zile, să formuleze un punct de vedere la solicitarea făcută de cotidianul „Adevărul” cu privire la cauzele care au generat situaţia dramatică de pe Dunăre, în lunile ianuarie şi februarie, când circulaţia navelor a fost blocată de gheţuri vreme de 40 de zile. Răspunsul, deşi este extrem de complet şi de detaliat, vine cu o întârziere foarte mare (mai ales că, pe fondul încălzirii vremii, Dunărea s-a curăţat de gheaţă) şi arată, în esenţă, incapacitatea autorităţilor române (dublată de refuzul vecinilor noştri, riverani la Dunăre, de a face ceva) de a gestiona eficient administrarea şenalului navigabil al fluviului. În acelaşi timp, toate explicaţiile furnizate de Ministerul Transporturilor nu pot fi în niciun caz argumente solide în procesele deschise deja împotriva statului român de către transportatori, care solicită despăgubiri pentru pagubele de zeci de milioane de euro produse de faptul că autorităţile fluviale nu şi-au făcut datoria.

Ce spune Ministerul Transporturilor

Iată în continuare conţinutul integral al răspunsului transmis către „Adevărul” de către MT.

„Regimul navigaţiei pe Dunăre este reglementat de Convenţia despre regimul navigaţiei pe Dunăre (Convenţia Dunării), semnată la Belgrad la 18 august 1948 (ratificată prin Decretul nr. 298/1948).

Regia Autonomă „Administraţia Fluvială a Dunării de Jos” Galaţi (AFDJ RA Galaţi) a fost înfiinţată pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor art. 3, 20, 23 şi 31 din Convenţia Dunării, prin Hotărârea Guvernului nr. 492/2003 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome „Administraţia Fluvială a Dunării de Jos” Galaţi.

Conform art. 5 din HG nr. 492/2003, AFDJ RA Galaţi are ca obiect de activitate asigurarea adâncimilor minime de navigaţie prin dragaje de întreţinere, asigurarea semnalizării costiere şi plutitoare, efectuarea de măsurători topohidrografice, efectuarea de lucrări de construcţii şi reparaţii construcţii hidrotehnice pentru asigurarea condiţiilor de navigaţie, asigurarea efectuării pilotajului navelor maritime pe sectorul Dunării cuprins între rada Sulina şi Brăila şi în porturile situate pe acest sector, punerea la dispoziţie tuturor utilizatorilor a infrastructurii de transport naval, precum şi ducerea la îndeplinire a unor obligaţii ce revin statului român din convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte şi care i-au fost încredinţate prin delegare de competenţă de către Ministerul Transporturilor.

Menţionăm faptul că în conformitate cu art. 6 alin. (2) lit.p din Anexa nr. 1 la HG nr. 492/2003 AFDJ RA Galaţi coordonează activitatea operatorilor economici şi a altor organisme care participă la acţiuni de spargere a gheţii pe Dunăre şi nu are în obiectul de activitate spargerea gheţii. Sectorul româno - sârbesc al Dunării este cuprins între Gura Nerei (km 1075) şi Gura Timocului (km 845,500) administrat de beneficiarii complexului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I şi II conform Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul federal al Republicii Federale Iugoslavia privind exploatarea şi întreţinerea sistemelor hidroenergetice şi de navigaţie Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II, semnată la Drobeta-Turnu Severin la 16 mai 1998 (Convenţia), ratificată prin Legea nr. 14/1999.

Art. 22 din Convenţie prevede măsuri de apărare împotriva gheţurilor şi apelor mari şi dispune ca beneficiarul român, respectiv S.C. de Producere a Energiei Electrice „Hidroelectrica” S.A. Bucureşti, prin sucursala Hidrocentrale Porţile de Fier, să intervină cu navele necesare pentru spargerea gheţii, pe sectorul Dunării între obiectul principal al Sistemului Porţile de Fier II (km 863) şi Gura Nerei (km 1075).

Pe acest sector al Dunării, AFDJ RA Galaţi are doar atribuţii în ceea ce priveşte asigurarea semnalizării pe malul stâng al Dunării, precum şi realizarea de măsurători hidromorfologice.

Conform Acordului între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Populare Bulgaria cu privire la întreţinerea şi îmbunătăţirea şenalului navigabil pe sectorul româno-bulgar al Dunării, semnat la Sofia la 28 noiembrie 1955 (Acordul), întreţinerea şi îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie în sectorul Dunării care constitue frontiera de stat dintre Republica Bulgaria şi România se efectuează astfel:

- sectorul dintre km 845,500 (Gura râului Timoc) şi km 610 (amonte port Somovit) este întreţinut de către Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi - AFDJ RA Galaţi, pe acest sector partea bulgară execută semnalizarea costieră de pe malul drept al Dunării;

- sectorul dintre km 610 (amonte port Somovit) şi km 375 (aval port Silistra) este întreţinut de către Agenţia Executivă pentru Explorarea şi Întreţinerea Fluviului Dunărea – IAPPD  Ruse (BG),pe acest sector, partea română, prin AFDJ RA Galaţi, execută numai semnalizarea costieră de pe malul stâng al Dunării.

Sectorul românesc al Dunării de la km 375 până la ieşirea în Marea Neagră, pe braţul Sulina,  rada Sulina, braţele navigabile ale Dunării, Borcea, Bala, Măcin, Vâlciu, Caleia, braţul Chilia cu braţele secundare, braţul Sfântul Gheorghe cu canalele de rectificare şi braţele secundare ale Canalului Sulina, denumite Dunărea Veche, sunt în administrarea AFDJ RA Galaţi”.

Apariţia fenomenului de îngheţ pe Dunăre

„Din analiza datelor existente la staţiile hidrometrice de pe Dunăre s-au putut formula unele concluzii asupra frecvenţei, apariţiei şi duratei fenomenelor de iarnă. O observaţie importantă este faptul că intensitatea fenomenelor de iarnă creşte dinspre amonte spre aval, având următoarele frecvenţe:

- 74% din totalul iernilor în sectorul Baziaş - Corabia; - 77% din totalul iernilor în sectorul Turnu Măgurele – Cernavodă; - 82% din totalul iernilor în aval de Călăraşi.

Din cauza variabilităţii diferitelor dominaţii de mase de aer din nord, nord-est sau vest există o mai mare variabilitate, de la an la an, atât a apariţiei cât şi a duratei fenomenelor de îngheţ pe Dunăre. Din punct de vedere al intensificării fenomenelor de iarnă/duratei fenomenului de îngheţ, începând cu anul 1900 (conform datelor statistice) există următoarea clasificare:

- Ierni care practic nu au fenomene de îngheţ – pe tot parcursul Dunării de la Baziaş la Tulcea au avut o frecvenţă de 14%;

- Ierni de excepţie în ceea ce priveşte durata cu fenomene de gheţuri pe Dunăre, pe anumite sectoare, fără ca durata lor să depăşească 15 zile, apar cu o frecvenţă de 21%;

Din analiza tuturor iernilor cu o durată şi stabilitate mai mare s-a constatat că, sloiurile apar de obicei în a doua parte a lunii decembrie cu o frecvenţă de 65%, din care:

- Ierni cu o evoluţie extremă a fenomenelor de îngheţ a căror durată totală a depăşeşte două luni, ajungând în unii ani la 80 – 85 zile – frecvenţă 16%;

- Ierni cu o evoluţie normală – frecvenţă 17%; (datele de apariţie, durata şi dispariţia fenomenelor de iarnă sunt apropiate datelor medii multianuale);

- Ierni în care evoluţia fenomenului de iarnă este relativ scurtă, dar care prezintă instabilitate din cauza condiţiilor meteorologice specifice perioadei respective -  frecvenţă 32%.

Din analiza duratei fenomenelor de îngheţ pe Dunăre s-a constatat o valoare medie a duratei fenomenelor de iarnă de 24 – 40 zile în sectorul Baziaş - Giurgiu şi 40 – 47 zile în sectorul Giurgiu –Tulcea.

În ceea ce priveşte duratele extreme ale fenomenului de îngheţ (valori care diferă de-a lungul fluviului din cauza influenţei condiţiilor diferite întâlnite pe parcursul Dunării). Astfel, durata minimă a fenomenului de iarnă în general şi a podului de gheaţă a fost de 1-3 zile, durata maximă s-a observat la Galaţi în iarna 1953 – 1954 – 93 zile, pod de gheaţă în sectorul Baziaş – Giurgiu (55 – 70 zile) şi Giurgiu –Tulcea 70 – 85 zile.

Fenomenele caracteristice care au loc în condiţiile de îngheţ sunt îngrămădirile de sloiuri şi zăpoare. Acestea conduc la obturarea albiei prin blocarea cu gheţuri, precum şi la inundaţii prin supraînălţarea nivelului de apă în zonele din amonte de locurile de aglomerare a gheţurilor pe Dunăre.

La formarea zăpoarelor contribuie, fie existenţa unei temperaturi calde care provoacă dizlocarea rapidă a podurilor de gheaţă, fie acţiunea mecanică a apeidatorată creşterii nivelurilor. Aceşti factori pot acţiona şi simultan, situaţie care determină o scurgere intensă a sloiurilor cu efecte de blocare, în porturi, la praguri sau în sectoarele înguste ale albiei.

În condiţiile zăpoarelor de mare intensitate, creşterea nivelurilor este deosebit de rapidă, acestea depăşind în unele cazuri nivelurile maxime înregistrate în condiţiile albiei libere.

Gheţurile, în general se formează începând de la maluri, la apriţia lor contribuind temperaturile scăzute (factorii meteorologici), debitul mic (factorii hidrologici), panta superficială de scurgere a apelor, starea patului fluviului (factorii hidrologici).

În ultimii 30 de ani, ierni cu o evoluţie extremă a fenomenelor de îngheţ asemănătoare anului 2017 s-au înregistrat în anii:

- 1984/1985  în perioada 09.01. - 18.03 având înregistrate temperaturi de -30°C şi  - 15 °C şi la o cotă medie de 100-150 cm cota Tulcea şi Galaţi, când s-a ajuns datorită blocurilor de gheaţă între Mm 44-Mm 52 la creşteri excepţionale ale cotelor apelor Dunării, la Isaccea existând riscul inundaţiilor cu efect catastrofal şi s-a hotărât să se dinamiteze Dunărea la Mm 50, Mm 48, Mm 52 pentru spargerea zăpoarelor şi salvarea localităţii; - 1986/1987 în perioada 01.01. - 21.02.1987 cu cote de maxim 100 cm şi temperaturi negative sub -10°C; - 1995/1996 în perioada 31.01. - 22.02.1996 cu cote de 200-300 cm cu temperaturi de sub -15°C; - 2005/2006 în perioada 01.01. - 30.02.2006 cu cote de 200 cm şi cu temperaturi de -15°C”.

Măsuri întreprinse

„Având în vedere fenomenele meteorologice extreme înregistrate în primele zile ale lunii ianuarie 2017, precum şi cele prognozate, în temeiul OMTI nr. 1668/15.11.2012, Direcţia Transport Naval din cadrul Ministerului Transporturilor a dispus activarea Comandamentul de acţiune împotriva gheţii pe Dunăre, începând cu data de 09.01.2017, activitate coordonată de către directorul general al AFDJ RA Galaţi.

Urmare a apariţiei fenomenului de îngheţ pe Dunăre, autorităţile competente din statele riverane Dunării au dispus interzicerea navigaţiei pe anumite sectoare ale Dunării:

- din data de 8 ianuarie 2017, ora 14.00, a fost interzisă navigaţia pe sectorul sârbesc al Dunării cuprins între km 1433 (Bezdan) şi km 845,600 (Prahovo), sector ce include şi ecluzele Djerdap I şi Djerdap II;

- în data de 10 ianuarie 2017, AFDJ RA Galaţi a emis Avizul către navigatori nr. 7 prin care a interzis navigaţia pe sectorul românesc al Dunării cuprins între km 1075 – 175, începând cu ora 12.00;

- în data 10 ianuarie 2017, Administraţia Maritimă din Republica Bulgaria a interzis navigaţia pe sectorul bulgăresc al Dunării cuprins între km 845,600 – km 374,100, începând cu ora 12.00.

- conform aviz nr. 2/2017 al autorităţilor competente ale Ungariei, începând cu data de 10.01.2017 ora 1600 se întrerupe navigaţia pe sectorul de Dunare fluvială cuprins între km 1792 – km 1433;

- conform aviz nr. 4/2017 al autorităţilor competente ale Slovaciei, începând cu data de 11.01.2017 ora 1800 se întrerupe navigaţia pe sectorul de Dunăre fluvială cuprins intre km 1859 – km  1792. Menţionăm că am fost informaţi de Comisia Dunării că şi autorităţile competente din Austria, şi Germania au interzis navigaţia pe Dunăre începând cu data de 14.01.2017.

Având în vedere prevederile OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, ministrul transporturilor, a solicitat ministrului apărării naţionale, domnului Gabriel – Beniamin Leş să dispună măsurile necesare pentru executarea unei misiuni de intervenţie a remorcherului maritim de salvare „Grozavul”, alături de navele aparţinând  AFDJ RA Galaţi la spargerea gheţii pe Dunăre, între porturile Sulina şi Galaţi începând cu data de 09.01.2017.

Pe Dunărea maritimă, sectorul de Dunăre cuprins între Brăila şi Bara Sulina, din cauza lăţimilor mari ale fluviului, vitezelor reduse ale curenţilor şi frecvenţei vânturilor intensive, gheţurile apar mai devreme comparativ cu Dunărea din sectorul din amonte.

Pentru intervenţia la acţiunea de spargere a gheţii şi asigurarea curgerii sloiurilor de gheaţă, AFDJ RA Galaţi a mobilizat următoarele capabilităţi care au clasă de navigaţie prin gheaţă spartă cu grosimea cuprinsă între 20 – 60 cm, respectiv:

- remorcher maritim PERSEUS de 6600 CP (G60), - remorcher maritim GALAŢI 3 de 2400 CP (G20), - remorcher maritim GHEORGHIENI 2 de 980 CP (G20) - nava de semnalizare Mamaia 2 (G20)

Aceste nave tip remorcher cu clasă de gheaţă asigură spargerea gheţii din aval către amonte în diverse sectoare dificile, menţinând fluenţa scurgerii gheţii pentru a nu se produce zăpoare sau poduri de gheaţă, facilitând astfel menţinerea navigaţiei navelor maritime pe sectorul de Dunăre maritimă”.

Nici ucrainenii nu se înghesuie să pună umărul

„Având în vedere că începând cu data de 11.01.2017, braţele Chilia şi Sf. Gheorghe s-au blocat cu gheaţă, navele care asigură spargerea gheţii au fost concentrate pe Canalul Sulina, singurul braţ capabil să asigure curgerea gheţii spre mare. 

Pe braţul Sf. Gheorghe nu se poate interveni pentru deblocare şi spargerea gheţii, deoarece începând din mare, din dreptul localităţii Sf. Gheorghe, practic din aval, adâncimile existente nu permit spargerea gheţii cu navele susmenţionate deoarece acestea au pescaje mari (Perseus – 6.50 m, Galaţi – 3-3.50 m, Gheorgieni – 2-3.20 m). 

Pe braţul Chilia, în aval, Canalul Bâstroe este singurul care poate asigura scurgerea gheţii spre mare, dar acolo nu se poate intra întrucât sunt adâncimi mici, iar zona respectivă nu aparţine României, Canalul Bâstroe fiind pe teritoriul Ucrainei.

În aceste condiţii, pe Canalul Sulina, activitatea navelor AFDJ RA Galaţi cu rol de spargere a gheţii este deosebit de dificilă, acesta fiind singurul culoar de scurgere a gheţurilor rămas activ, în zona acestuia concentrându-se toată masa de gheaţă dislocată din amonte.

Totodată, concomitent cu spargerea şi asigurarea curgerii gheţii desfăşurată de către AFDJ RA Galaţi cu remorcherele Perseus, Galaţi 3 şi Gheorghieni 2, navele tehnice Mamaia 2 şi Donaris 1 au participat în sectorul Tulcea – Sulina la recuperarea semnalizării plutitoare antrenate de gheaţă, în scopul reducerii pierderilor.

Din motive umanitare AFDJ RA Galaţi cu nava Mamaia 2 a asigurat curse pentru transportul de pasageri şi alimente pe ruta Sulina – Tulcea şi retur până la asigurarea condiţiilor privind transportul acestora cu nava clasică de pasageri în condiţii de siguranţă. De câte ori a fost necesar, în zonele critice, Remorcherul Gheorghieni 2 a dat asistenţă prin crearea unui culoar de siguranţă de navigaţie pentru aceste transporturi.

În data de 08.01.2017 R/M PERSEUS a primit dispoziţie să plece din portul Galaţi, dana 9, până la Brăila, km 175, după aceea să se deplaseze în misiune de spargere a gheţii până la Tulcea, iar R/M GALAŢI 3 a fost mobilizat de la Sulina la Tulcea. În timpul marşului către Tulcea la R/M GALAŢI 3 au apărut unele probleme tehnice la motorul principal din Bb care au fost rezolvate în data de 10.01.2017.

În data de 11.01.2017 R/M GLAŢI 3 a primit ordin să plece din portul Tulcea amonte pentru portul Galaţi în misiune de spargere a gheţii. În data de 12.01.2017 a alimentat combustibil în portul Galaţi şi în data de 13.01.2017 a primit ordin să se deplaseze din portul Galaţi în portul Brăila în misiune de spargere a gheţii până la km 175 zona bac Insula Mare a Brăilei şi zona bac Smârdan.

R/M GHEORGHIENI 2 începând cu data de 09.01.2017 a primit ordin să patruleze pe Canalul Sulina participând la spargerea gheţii şi acordare de ajutor la toate navele maritime care au tranzitat Canalul Sulina şi au rămas prinse în gheaţă. Atât în prezent cât şi în următoarea perioadă, R/M GHEOGHIENI 2 va patrula pe Canalul Sulina pentru asigurarea şenalului navigabil pentru navele maritime şi navele de pasageri pe relaţia Tulcea – Sulina şi Sulina - Tulcea. În perioada 09.01.2017 – 10.02.2017 R/M GHEOGHIENI 2 a efectuat curse umanitare asigurând trecerea unui număr de 1620 persoane, în 35 curse, între Tulcea (malul drept) şi localitatea Tudor Vladimirescu (malul stâng).

Nava de semnalizare Mamaia 2 a efectuat în data de 10.01.2017 şi în data de 15.01.2017 curse umanitare cu pasageri cu un nr. de 437 persoane şi alimente de la Sulina la Tulcea şi retur, iar în perioada următoarea va mai participa la asemenea curse, dacă navele de pasageri pe relaţia Tulcea - Sulina şi Sulina - Tulcea nu se vor putea deplasa în siguranţă din cauza gheţii.

R/M PERSEUS asigură spargerea şi fluidizarea scurgerii sloiurilor de gheaţă între Mm 34 şi Mm 60 şi a participat la scoaterea din gheaţă a 59 nave comerciale maritime care au navigat pe Canalul Sulina amonte până la km 175 şi 57 nave comerciale maritime care au navigat aval pe Dunăre de la km 175 până la Sulina, în perioada 08.01.2017-10.02.2017 împreună cu R/M  GALATI 3 şi R/M GHEORGHIENI 2.

S-au efectuat un număr de 8 intervenţii cu R/M GALAŢI 3 şi R/M GHEOGHIENI 2 în perioada 17.01.2017 – 07.02.2017 la navele: m/v ADNAN H; REPUBLICA; GABARA 145/1447; BARJE - 6 buc.; m/v ADA; m/v ALI  BEY; m/v MUHAMMET GUMUSTAS 5; m/v SUNSHINE.

În perioada 08.01.2017 - 17.02.2017 s-a înregistrat un consum de motorină fără acciză de 252.642 kg şi un consum de ulei de 4.032 kg la navele care acţionează la spargerea şi asigurarea curgerii gheţii din dispoziţia Comandamentului de acţiune  împotriva gheţii pe Dunăre.

Navele implicate în spargerea gheţii au asigurat necesarul de combustibil în perioada următoare. Eventualele defecţiuni tehnice la navele care acţionează la spargerea gheţii sunt  remediate în timp util cu echipe de reparaţii la bordul navelor.

Pe sectorul Călăraşi-Silistra (km 375) – Brăila (km175) – administrat de România, braţele secundare Borcea, Bala şi Măcin, diminuează debitul albiei principale, provocând o accelerare a fenomenului de îngheţ în secţiunile înguste (Topalu – km 272 şi Ghindăreşti – km 262).

Scurgerea gheţii din acest sector este condiţionată de eliberarea Dunării de gheţuri din sectorul maritim. În general, acţiunea de intervenţie contra gheţurilor în acest sector este eficientă numai în situaţia în care Dunărea maritimă a fost eliberată de gheaţă în procent de cel puţin 50%.

AFDJ RA Galaţi nu dispune de remorchere cu clasă de navigaţie prin gheaţă cu pescaje sub 2 metri, pentru sectorul de Dunăre fluvială cuprins între km 375 – km 175. Comandamentul de acţiune împotriva gheţii s-a adresat către societăţile Canal Sea Services SRL Constanţa, Black Sea Services Constanţa, SC Remologistic SRL Constanţa şi Coremar Constanţa, în vederea închirierii unor remorchere cu pescaj adecvat capabile să spargă gheaţa în scopul degajării zonelor cu blocaje de gheaţă şi asigurării scurgerii acestora în aval.

Singurul răspuns primit până la această dată a fost din partea societăţii Black Sea Services Constanţa că nu deţine astfel de nave”.

Bulgaria a refuzat să intervină

„Pe sectorul amonte de Călăraşi, respectiv între km 430 şi km 375 – administrat de Republica Bulgaria, din cauza nivelurilor scăzute ale Dunării, IAPPD Russe a impus restricţii referitoare la adâncimile de navigaţie existente la punctele critice din sectorul de Dunăre administrat de aceştia, iar informaţiile către navigatori au fost publicate zilnic pe site-ul instituţiei. În aceste condiţii, unele nave şi convoaie aflate în trafic, au fost nevoite să aştepte/ancoreze în zone apropiate de aceste puncte (12 nave autopropulsate şi 32 de unităţi), respectiv în sectorul cuprins între km 411 – km 400, până la apariţia condiţiilor de traversare în siguranţă.

Începând cu 10.01.2017, fenomenele meteorologice au evoluat negativ, culminând cu formarea podului de gheaţă pe toată secţiunea cuprinsă între km 495 şi km 400, astfel că navele şi convoaiele staţionate în zonă nu au mai reuşit să se pună la adăpost în porturile cele mai apropiate, Giurgiu, Russe, Silistra sau Olteniţa, ori în alte zone de aşteptare sigure sau iernatice aprobate de către căpităniile de port.

IAPPD Russe nu a intervenit în spargerea gheţii.

Menţionăm că Autoritatea Navală Romănă, prin Căpităniile de port, a monitorizat în permanenţă navele blocate pe Dunăre urmare a apariţiei fenomenelor de îngheţ pe Dunăre, o parte dintre acestea le anexăm prezentei.

De la constituirea Comandamentului de acţiune împotriva gheţii pe Dunăre, AFDJ RA Galaţi a întocmit şi transmis situaţia hidrometeorologică pentru orele 8,12 şi 16 care face referire pentru toate punctele de observare de pe Dunăre şi braţele secundare despre situaţia gheţii, a podurilor  de gheaţă şi a zăpoarelor.

Aceste situaţii au fost analizate permanent de către membrii Comandamentului de acţiune împotriva gheţii pe Dunăre şi în baza acestora au fost luate măsurile necesare privind planul de acţiune cu remorcherele angrenate în spargerea gheţii, cât şi emiterea de avize către navigatori privind restricţiile ce se impun a fi respectate pe Dunăre”.

Ce avize a dat AFDJ pentru navigatori

„Pentru informarea corectă a navigatorilor, în temeiul Convenţiei Dunării, AFDJ RA Galaţi a emis avize după cum urmează:

- Aviz 11/25.01.2017 - se întrerupe navigaţia pe sectorul slovac de Dunăre fluvială cuprins între km 1859 şi km 8+300 al canalului ecluzei Gabcikovo din cauza eventualelor pericole ce pot apărea pentru sănătatea şi siguranţa membrilor echipajelor şi a navelor în timpul navigaţiei prin sasurile ecluzei;

- Aviz 12/26.01.2017 - se întrerupe navigaţia pe sectorul german de Dunăre fluvială cuprins între km 2414+720 şi km 2201+750 din cauza apariţiei fenomenelor de gheaţă;

- Aviz 14/07.02.2017 - începând cu data de 07.02.2017 se anunţă pentru perioada următoare o creştere a debitului până la valoarea de 6700 mc/s şi a nivelului cotelor apelor Dunării, datorita topirii gheţii şi a precipitaţiilor din bazinul hidrologic al Dunării, fapt ce poate conduce la dislocarea podurilor de gheaţă şi antrenarea formaţiunilor de gheată în aval;

- Aviz 16/07.02.2017 - începând cu data de 07.02.2017 datorită faptului ca nu mai există poduri de gheaţă precum şi a îmbunătăţirii condiţiilor hidrometeorologice înregistrate în ultima perioada sau prognozate pentru următoarele zile, pe sectorul de Dunăre fluvială cuprins km 943 – km 480 se deschide navigaţia pe timp de zi a navelor şi convoaielor fluviale;

- Aviz 17/08.02.2017 - începând cu data de 07.02.2017 ora 1700 ecluza română de la Sistemul Porţile de Fier I a intrat în funcţiune cu navigaţia spre aval;

- Aviz 19/08.02.2017 - se deschide navigaţia începând cu data de 08.02.2017 doar pe sectorul de Dunăre fluvială cuprins între km 300 – km 175;

- Aviz 20/09.02.2017- începând cu data de 09.02.2017 datorită diminuării curgerii gheţii şi îmbunătăţirii condiţiilor meteorologice, înregistrate în ultima perioadă sau prognozate pe sectorul de Dunăre fluvială cuprins intre km 480 – km 430 se deschide navigaţia pe timp de zi a navelor şi convoaielor fluviale;

- Aviz 21/10.02.2017 - începând cu data de 10.02.2017 datorită diminuării curgerii gheţii şi îmbunătăţirii condiţiilor meteorologice, înregistrate în ultima perioadă sau prognozate pe sectorul de Dunăre fluvială cuprins între km 1059 – km 943 se deschide navigaţia pe timp de zi a navelor si convoaielor fluviale;

- Aviz 22/13.02.2017 - începând cu data de 10.02.2017 datorită diminuării curgerii gheţii şi îmbunătăţirii condiţiilor meteorologice, înregistrate în ultima perioadă sau prognozate pe sectorul de Dunăre Fluviala cuprins între km 430 – km 380 se deschide navigaţia pe timp de zi a navelor şi convoaielor fluviale.

În data de 15.02.2017 CNF NAVROM SA Galaţi s-a adresat Comandamentului de acţiune împotriva gheţii pe Dunăre, în vederea aprobării ca nava împingător MERCUR 307 împreună cu o barjă de 3000 tone, încărcată cu piatră, ajutată de către remorcherul TÎRGU OCNA 6, să încerce să spargă podul de gheată de pe sectorul Cernavodă – Călăraşi, între km 371- km 357. În perioada 16.02.2017 – 17.02.2017 s-a acţionat în zonă, reuşindu-se să se străpungă podul de gheaţă.

AFDJ - RA Galaţi a trimis în zonă, în data de 16.02.2017, remorcherul TÎRGU OCNA 5 – 560 CP, pentru a participa la acţiunea de spargere a sloiurilor de gheaţă şi asigurarea curgerii acestora. În funcţie de procentul de gheaţă care va curge pe acest sector, Comandamentul de acţiune împotriva gheţii pe Dunăre, va analiza şi va lua decizia de a se emite Avizul către navigatori, prin care se va deschide navigaţia pe timp de zi, pe răspunderea conducătorilor de nave, până când se va instala semnalizarea plutitoare.

Astfel cum am menţionat mai sus fenomenul de îngheţ pe Dunăre produs în această iarnă este un fenomen extrem, cu o frecvenţă de producere scăzută în ultimii o sută de ani, care a generat o situaţie de urgenţă de amploare, o stare de forţă majoră, care a determinat statele riverane Dunării să interzică navigaţia.

AFDJ RA Galaţi nu are în obiectul de activitate spargerea gheţii pe Dunăre, este doar o componentă a Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă”.

Programul de investiţii al AFDJ

„În ceea ce priveşte programul de modernizare a parcului de nave deţinut de către AFDJ RA Galaţi vă transmitem că la data prezentei se află în derulare proceduri de achiziţie pentru următoarele nave: - Remorcher maritim - finanţat de la bugetul de stat, în valoare estimată de 29.984.000 lei, - drage fluviale – 2 buc. - finanţate de la bugetul de stat, în valoare totală de 22.300.000 lei, - Navă de semnalizare şi ambarcaţiune de măsurători - finanţare din fonduri europene prin Programul CEF, în valoare de 8.562.778 euro.

De asemenea, pentru perioada următoare AFDJ RA Galaţi va lansa procedura de achiziţie a unui complex de dragaj fluvial, compus dintr-o dragă fluvială nepropulsată, două salande nepropulsate, un ponton deservire şi un remorcher pentru deplasarea complexului, valoarea acestuia fiind de 12.222.200 euro, cu finanţare în cadrul Programului CEF.

Referitor la asigurarea adâncimilor de navigaţie pe sectorul românesc al Dunării, anual AFDJ RA Galaţi desfăşoară lucrări de dragaj cu terţi în punctele critice asigurând permanent condiţii de navigaţie conform Recomandărilor Comisiei Dunării. În acest sens, pentru perioada 2016 – 2018 s-a încheiat un ACORD CADRU, conform căruia în anul 2016 s-a dragat o cantitate de 300.000 mc, iar pentru anii 2017 şi 2018 au fost prevăzute cantităţi de 400.000 mc, respectiv 500.000 mc.

În cursul anului 2016, AFDJ RA Galaţi a asigurat adâncimea minimă recomandată de către Comisia Dunării pe sectorul maritim (24 picioare), iar pe sectorul fluvial 25 dm între km 863 – km 610 şi km 375 – km 300 şi 30 dm pe sectorul cuprins între km 300 (Cernavodă) şi km 175 (Brăila)”.

adevarul.ro

[dcp100168]

Înghețul Dunării a ”costat” peste 300 milioane euro

Podurile de gheaţă din zona cuprinsă între Călăraşi şi Cernavodă au dus la paralizarea circulaţiei fluviale timp de aproape două luni. Blocajul propriu-zis a existat între 5 ianuarie şi 20 februarie, dar transportul cu barjele nu funcţionează ca băgat în priză. A fost nevoie de o perioadă de „restart” de aproape două săptămâni, timp în care convoaiele blocate au reuşit să se smulgă dintre gheţuri, în şir indian, după care a urmat „coada” de la intrarea în ecluza de la Cernavodă... Astfel, s-a putut vorbi despre reluarea normală a transportului abia după opt săptămâni.

Conform unui document al Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, traficul de cereale în aceeaşi perioadă a anului trecut a fost de aproximativ un milion de tone pe lună. Am luat în calcul doar cerealele, nu şi celelalte mărfuri transportate de obicei, gen minereuri, produse metalice, minereuri, cherestea etc. Preţul de achiziţie al unei tone de cereale este de 150 de euro. La acesta se adaugă cheltuielile de pe orizontală: transportul cu camionul până la Dunăre (între 0,5 şi 1 euro pe tonă), operaţiunile de încărcare (1,5-2 euro), preţul mediu de transport fluvial (circa 7 euro), descărcarea din barje şi încărcarea pe navele maritime (încă 2 euro pe tonă). Rotund, preţul unei tone de cereale care ar fi circulat pe Dunăre în perioada blocajului ar fi ajuns la vreo 170 de euro. Înmulţit cu două milioane de tone, rezultă un total al veniturilor neîncasate de circa 340 milioane euro, bani care n-au mai ajuns la niciunul din actorii de pe flux: fermieri, transportatori, operatori, inclusiv companiile de distribuţie combustibili, pentru că aproximativ o treime din navlu (chiria plătită pentru folosirea unui vas de transport) se duce pe motorină.

viata-libera.ro