Jump to content

Comuna Rediu, prea mică pentru banii europeni


dcp100168

Recommended Posts

Comuna Rediu, prea mică pentru banii europeni

Cele două sate din componenţa comunei Rediu însumau, la recensământul din 2011, în jur de 2.200 de locuitori. Acum, la şase ani distanţă de la ultimul calcul oficial, populaţia comunei a scăzut la sub 2.000 de persoane, multe dintre ele trecute de 60 de ani. Lăsând la o parte faptul că aceasta este o problemă în sine, numărul tot mai mic de locuitori ridică o barieră de netrecut în calea obţinerii de fonduri europene necesare finanţării proiectelor de infrastructură.

"Între 1996 şi 2012, s-a reuşit alimentarea cu apă potabilă a gospodăriile din Rediu şi Plevna, celălalt sat din componenţa comunei. Din păcate, la acest stadiu am rămas, până în prezent. Din cauza unor factori de ordin obiectiv, nu am reuşit să obţinem finanţare europeană şi pentru realizarea reţelei de canalizare. Practic, comunele mici, cum este şi cazul nostru, nu sunt excluse din start, dar fondurile sunt acordate cu prioritate unităţilor administrative cu un număr mare de locuitori. Explicaţia este că astfel un număr cât mai mare de persoane, minimum 3.000, pot beneficia de investiţiile respective. Şi în privinţa infrastructurii rutiere este aceeaşi poveste. Noi avem şi prea puţini locuitori, suntem şi departe de oraş, nici nu avem o gară în apropiere, iar de aeroport nici nu mai are rost să menţionăm", a precizat primarul din Rediu, Mihai Fănel.

Guvernul, ultima soluţie

În lipsa banilor veniţi de la Bruxelles, singura speranţă a autorităţilor din Rediu rămâne în fondurile care ar putea să vină de la Guvern. Concret, în cazul reţelei de canalizare, spre exemplu, primarul din Rediu crede că va obţine fondurile necesare de la bugetul de stat în anul 2018.

Nici în privinţa asfaltării străzilor din cele două sate lucrurile nu se prezintă cu mult mai bine. Astfel, din cei aproximativ 20 de kilometri de drumuri în intravilan, doar în jur de un sfert sunt şi asfaltaţi. În rest, străzile sunt pietruite. "Chiar şi pietruite, drumurile sunt de o calitate bună, putând fi circulate indiferent de anotimp. Avem totuşi în plan asfaltarea a patru kilometri de drumuri, pentru care nu am primit finanţare europeană, din aceleaşi considerente. Am depus apoi proiectul pe Ordonanţa de Urgenţă 28, şi sper ca anul acesta să primim un răspuns favorabil de la Guvern", a adăugat Mihai Fănel.

Reorganizarea teritorială, o posibilă soluţie

O soluţie pentru aducerea de fonduri europene în vederea investiţiilor în infrastructura rurală ar exista totuşi, în comuna Rediu. Prin contopirea cu Suhurlui, comuna aflată imediat în vecinătate, şansele de atragere a fondurilor europene ar creşte considerabil. Dacă, la nivel teoretic, o astfel de reorganizare teritorială ar fi posibilă, niciuna din administraţiile celor două comune nu a făcut nimic concret, în acest sens.

De altfel, până în urmă cu aproximativ zece ani, satul Suhurlui era încadrat în comuna Rediu. În vara anului 2006, 1.627 de cetăţeni cu drept de vot din satul Suhurlui s-au exprimat, printr-un referendum, în favoarea desprinderii localităţii lor de Rediu şi transformarea într-o comună de sine stătătoare. Doar 37 de localnici din Suhurlui s-au arătat atunci împotriva acestei separări.

Şapte din zece tineri pleacă la oraş sau peste hotare

Populaţia judeţului Galaţi este într-un continuu proces de îmbătrânire, atrage atenţia Institutul Naţional de Statistică, în fiecare an. Dacă la oraş fenomenul este abia vizibil, în sate proporţiile sunt cu mult mai îngrijorătoare.

Nici comuna Rediu nu se sustrage acestui trend, din moment ce categoria de vârstă cel mai bine reprezentată este formată din locuitori trecuţi de 60 de ani. Concomitent cu îmbătrânirea populaţiei are loc şi o migraţie a locuitorilor tineri spre oraş sau direct la muncă în străinătate.

"Cam 70 la sută dintre cei tineri au plecat la oraş sau peste hotare, în căutarea unui trai mai bun şi pentru a-şi face o situaţie. Nu ştiu în ce măsură aceşti tineri se vor mai întoarce aici. Comuna este destul de departe de municipiul Galaţi, ceea ce pentru mulţi reprezintă un impediment. Pe de altă parte, este încurajator faptul că mulţi dintre cei plecaţi şi-au ridicat case în sat. Doar că unele dintre aceste construcţii sunt acum nelocuite. Cu timpul, poate se vor întoarce aici, la bătrâneţe", a spus Mihai Fănel, primarul din Rediu.

Comuna nu se află pe radarele investitorilor

Pentru adolescenţii care au terminat opt clase, comuna nu mai are prea multe de oferit, indiferent că vor sau nu să urmeze un liceu sau o şcoală profesională. Cei mai mari angajatori din Rediu, dincolo de Primărie, sunt societăţile agricole. Potrivit primarului Mihai Fănel, în Rediu sunt mai multe astfel de asociaţii, dintre care două mai importante, ce deţin, fiecare, între 3.000 şi 4.000 de hectare de teren arabil. În rest, oamenii practică agricultura de subzistenţă, pe terenurile moştenite de la părinţi.

"Investitorii nu ne bat la uşă. Noi oferim teren gratuit şi scutire de taxe şi impozite pentru o perioadă de cinci ani, pentru potenţialii investitori. Chiar şi aşa, nimeni nu se arată interesat", a concluzionat Mihai Fănel.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Comuna gălățeană fără un metru de canalizare

Edilul comunei Rediu, Mihai Fănel, se laudă cu patru mandate la Primărie, trei de primar şi unul de viceprimar, aşa că ştie exact care sunt motivele pentru care la ora actuală aşezarea nu are canalizare. Însă mai ştie şi că anul acesta e cel în care vor primi fondurile mult visate.

"Nu avem niciun metru liniar de canalizare, dar avem demarată proiectarea, suntem în faza iniţială de studii de prefezabilitate, pentru a obţine fonduri europene. 2018 este ultimul  an în care ni se îngăduie să nu avem canalizare, altfel vom fi sancţionaţi. Prin urmare sunt sigur că vom primi aceste fonduri de la UE. Canalizarea se va face cu siguranţă în următorii ani", ne spune liniştit Mihai Fănică. Întrebat de ce, dacă sunt fonduri, nu s-a făcut până acum nimic, edilul ne-a explicat că situaţia nu a stat la fel de bine ca acum dintotdeauna: "Noi suntem o comună cu scor mic când vine vorba să obţinem punctaj pentru proiecte. Avem un număr mic de locuitori, nu avem drum naţional şi nici european, nu avem nici linie ferată şi nici zonă turistică nu suntem. Nu am fi obţinut finanţarea până acum. În plus, am căutat o soluţie tehnică, astfel încât să nu facem canalizarea pe sub şosele, ca să nu se surpe, aţi văzut câte probleme sunt peste tot, că şoselele se surpă din cauza canalizărilor. Noi vom face toată canalizarea prin rigole şi pe spaţiul destinat pietonilor", explică edilul.

Prin urmare, nu va fi problemă că, între timp, comuna a câştigat un proiect prin Ministerul Dezvoltării care implică modernizarea a şase kilometri de drum comunal, lucrările de la canalizare nefiind în măsură să  afecteze zonele asfaltate, ne mai asigură Mihai Fănel.

La capitolul drumuri, comuna Rediu pare să stea mai bine decât altele: "Din cei 25 de kilometri de drumuri, avem asfaltaţi cinci kilometri deja. Prin urmare, cam 20 la sută. Cum şi cu cei şase kilometri pentru care am primit deja finanţare suntem în faza de licitaţie, ne putem lăuda că, într-un an - doi, vom avea peste 40 la sută dintre drumuri asfaltate. Dar stăm bine şi cu celelalte, care sunt pietruite. Circulaţia se desfăşoară destul de bine", a mai adăugat primarul.

Comuna stă bine şi la alimentarea cu apă, acoperită în proporţie de sută la sută, în ambele sate componente, Plevna şi Rediu, dar şi la iluminat public, care, de asemenea, este rezolvat în toată localitatea.

Primarul povesteşte că se poate lăuda cu proiecte câştigate, dar care n-au primit finanţare: "Am avut 95 de puncte pentru construirea unui drum de exploatare agricolă, deci proiectul a fost eligibil, dar finanţările au fost puţine şi n-au ajuns până la noi".

Fonduri pentru reabilitarea şcolii

Tot de la Mihai Fănel am aflat că prin Ministerul Dezvoltării s-au alocat şi fonduri pentru reabilitarea corpului vechi al Şcolii Gimnaziale din Rediu. „Banii vor fi alocaţi pentru izolaţie termică, zugrăveli, înnoirea instalaţiei de încălzire, respectiv achiziţionarea unei centrale noi, acoperiş, scurgeri, canalizare”, ne spune edilul. De la directoarea unităţii de învăţământ, Loredana Munteanu, am aflat că lucrările sunt preconizate să înceapă anul acesta, întrucât sunt deja în derulare procedurile de licitaţie. „Sperăm că va câştiga o firmă care să facă lucrări de calitate. La corpul nou, am avut numai probleme. A plouat înainte de a se pune acoperişul. Apa s-a infiltrat puternic şi am avut numai necazuri. Întâi a început să cadă tencuiala de pe tavan, atunci, în 2015. S-a întâmplat asta în vreo trei clase, noroc că, de fiecare dată, nu au fost copii în clasă. Doar o singură doamnă profesoară a fost rănită. Astă toamnă ne-am trezit cu scoată gresia umflată, de nu mai puteam deschide uşile. Am fost nevoiţi s-o scoatem şi să punem alta. Sperăm ca măcar la corpul vechi să nu mai trecem prin aşa ceva”, mai spune Loredana Munteanu.

Centrală termică la Căminul Cultural

Comuna Rediu are un Cămin Cultural cu 100 de locuri, numai bun pentru organizat spectacole de Sărbătoarea Bujorului. Însă, primarul e cam sceptic: "Cine să mai vină la cămin, la cât suntem de puţini?", spune Mihai Fănel. Cu toate acestea, instituţia urmează să fie reabilitată şi să primească o centrală termică. Finanţarea vine prin Asociaţia Grupul de Acţiune Locală "Eremia Grigorescu", la care comuna Rediu este membră. Tot prin acest GAL s-a primit finanţare şi pentru o parcare care va deservi biserica nouă şi terenul de lângă şcoală, ne mai spune edilul comunei.

Un medic şi un stomatolog la toată comuna

Comuna Rediu are un medic de familie şi un stomatolog care-şi desfăşoară activitatea în dispensarul reabilitat în urmă cu doi ani. "Le-am făcut condiţii bune pentru a-şi desfăşura activitatea, au apă, lumină, toaletă, curăţenie", se laudă primarul.

De asemenea, în comună funcţionează şi o farmacie, dar şi un dispensar veterinar, unde locuieşte medicul veterinar. "Iniţial a fost concesionat medicului respectiv, dar, cum nu a investit nimic în el, am luat clădirea înapoi la primărie, pentru a putea renova clădirea", adaugă edilul.

Raiul care nu are locuri de muncă

Cum comuna Rediu se află la distanţă destul de mare şi de Galaţi şi de Tecuci, iar locuri de muncă nu se găsesc, cei mai mulţi tineri fie au migrat în străinătate, fie s-au mutat la oraş, unde au găsit de lucru.

Aşezate pe colinele unor dealuri, aproape de pădure, cele două sate componente ale comunei, Plevna şi Rediu, par la prima vedere un loc liniştit şi frumos, cu vegetaţia izbucnind plină de viaţă peste gardurile căsuţelor îngrijite, cu câmpii întinse doldora de holde. O atmosferă patriarhală, numai bună să trăieşti fericit până la adânci bătrâneţi. Însă realitatea e alta. Fiind o comună fără prea multe perspective, oamenii au plecat să-şi caute norocul peste tot în lume. Câteva zeci de familii pleacă, anual, să-şi caute locuri de muncă în alte părţi şi, deşi promit să revină atunci când au mai prins ceva cheag, în prezent mai toţi amână momentul întoarcerii la vatră. „Au plecat, au venit şi şi-au construit case frumoase, cu toţii am crezut că e vorba doar de câţiva ani şi se vor întoarce. Însă lucrurile se amână. În timp ce casele stau cu lacăte la porţi, copiii lor au început să meargă la şcoală. Au terminat acolo liceul şi au dat la facultate tot acolo. Mulţi şi-au făcut prieteni acolo şi nu mai vor să se întoarcă aici. Unii chiar s-au căsătorit, au copii, iar părinţii rămân în continuare să-şi crească nepoţii. Slabă nădejde că se mai întorc”, spune primarul Mihai Fănel.

Aşa se face că, dacă în 2011, la recensământ comuna număra 2.400 de suflete, dar în realitate, nu are decât în jur de 1.500 de oameni care într-adevăr locuiesc aici. „Recensământul îi pune la socoteală şi pe cei care au buletin de Rediu, dar sunt plecaţi, de aici diferenţa foarte mare între ce e pe hârtie şi ce e în realitate”, explică Mihai Fănel.

Acesta spune că singurele locuri de muncă pe care le poate oferi comuna sunt cele de lucrători în agricultură, principalii investitori fiind în acest domeniu. „Avem două asociaţii agricole mari, una se întinde pe 7.000 de hectare, iar alta pe 15.000 de hectare, care a depăşit graniţele judeţului. În rest, nu se încumetă nimeni să deschidă o afacere aici. Suntem departe de oraş, nu avem gară, nu avem drumuri europene sau naţionale, deci nici fonduri n-ar putea accesa, aşa că suntem ocoliţi de  investitori. Prin urmare, nicio nădejde că situaţia s-ar putea schimba în curând”, mai spune Mihai Fănel.

Din ce în ce mai puţini copii

Dată fiind situaţia, nu ne miră să aflăm de la şcoală şi numărul învăţăceilor e într-o scădere vertiginoasă. „Avem în jur de 180 de copii, de la grădiniţă, la clasa a VIII-a. Încă nu suntem în situaţia să înfiinţăm clase paralele. Dar peste doi ani, vom reduce o grupă de grădiniţă. Aşa vom fi nevoiţi să-i adunăm pe toţi copiii cu vârste între 3 şi 6 ani în aceeaşi grupă”, explică directoarea şcolii Loredana Munteanu.

Acesta susţine că puţinii elevi rămaşi sunt silitori, anul trecut instituţia de învăţământ mândrindu-se cu un procent de 100 la sută la promovarea evaluării naţionale. „Am făcut consiliere cu toate familiile elevilor de a VIII-a şi i-am sfătuit să facă  eforturi să-i susţină la şcoală să termine un liceu. Prin urmare, avem elevi plecaţi şi la liceele bune din Galaţi, dar şi la cele unde pot învăţa o meserie. Cei cu situaţie materială dificilă s-au înscris la Liceul Tehnologic din Pechea. Fac naveta, că-i foarte aproape şi-i costă transportul numai un leu pe zi”,  spune directoarea.

Divizare înseamnă pierderi

Primarul Mihai Fănel mai spune că alta ar fi fost situaţia, dacă, în 2009, nu s-ar fi luat decizia împărţirii fostei comune Rediu în două localităţi Rediu şi Suhurlui, aceasta din urmă fiind înainte doar sat component. „A fost o decizie  politică artificială, pentru că cineva şi-a  dorit să fie primar. Suhurlui număra atunci 1.501 locuitori, exact cât era necesar ca satul să devină comună. Deşi acum se laudă că au ajuns la 1.800, eu cred că în realitate nu e chiar aşa. Stau mult mai prost decât noi, dovadă că la şcoala lor se învaţă deja în clase simultane. A fost o divizare care ne-a costat şi pe noi şi pe ei, pentru că, ulterior, la finanţările pe proiecte s-a ţinut cont şi de numărul de persoane. În plus, sunt o grămadă de cheltuieli suplimentare pentru două administraţii în loc de una”, a  mai precizat primarul de la Rediu.

Puţini beneficiari şi la ajutorul social

Comuna Rediu se numără printre aşezările din judeţul Galaţi cu cei mai puţini locuitori care beneficiază de ajutorul social de la Legea 416, conform unui comunicat de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS). "Doar 21 de familii primesc ajutor social, cele mai mari sume ridicându-se în jurul a 300-400 de lei. Dintre aceştia, mulţi sunt scutiţi medical când vine vorba să presteze muncă în folosul comunităţii, alţii stau şi nu fac nimic din ceea ce au de lucru. E greu să-i monitorizezi ca să fie eficienţi", mai spune primarul.

Şcoala, închisă la doi ani după ce a fost construită

Şcoala din satul Plevna are lacăte la poartă încă din 2008, la numai doi ani după ce a fost construită. În 2006, instituţia a fost construită printr-un program derulat de BERD, prin care în mai toate comunele s-au dat în folosinţă şcoli făcute din plăci. Doi ani mai târziu, pe fondul micşorării numărului de copii, instituţia şi-a închis porţile. În prezent, toţi copiii învaţă în Şcoala Gimnazială Nr. 1 din Rediu, în timp ce Şcoala din Plevna arată dezolant.

Spor natural negativ

Cu cea mai mare parte a populaţiei îmbătrânită, este normal ca, în comuna Rediu, ca în mai toate localităţile rurale din România, sporul natural să fie unul negativ. "Tinerii sunt plecaţi la oraş sau la muncă în străinătate. Cu toate acestea, 2017 a fost un an bun din perspectiva naşterilor. S-au născut 26 de copii în comună. Însă, din nefericire, numărul celor decedaţi este mai mare, fiind de 32", spune Mihai Fănel.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Lumini (unele cu LED), dar mai mult umbre la Rediu. Niciun proiect de investiții publice nu a fost finalizat încă

Toponimul Rediu, care înseamnă „pădurice”, aminteşte de vestiţii Codri ai Covurluiului. Comuna gălățeană cu același nume, formată din satele Plevna și Rediu, are o populație de circa două mii de locuitori în prezent. Până în 1964 s-a numit Oasele, iar în 2008 a pierdut din componență localitatea Suhurlui, devenită ulterior comună de sine stătătoare.

Aspectul ușor bucolic este însă rapid contrazis de realitățile crude ale satului românesc, intrat cu căruța în secolul XXI, iar primarul Fănel Mihai recunoaște, nonșalant, că niciuna dintre investițiile publice nu este finalizată la Rediu. ”Totuși, la acest moment avem în derulare două mari lucrări: reabilitarea și modernizarea drumurilor comunale pe o lungime de aproximativ șase kilometri și reabilitarea școlii din Rediu, clasele I - VIII. Cele două proiecte au o valoare însumată de circa 8,5 milioane de lei și sunt finanțate prin PNDL, iar prelungirea termenelor s-a datorat mai multor motive”, arată edilul-șef, cu mențiunea că există asigurări din partea constructorului că lucrările la școală se vor finaliza până în 15 septembrie, cel puțin etajul I. Totodată, scăderea populației și implicit și a numărului de copii a determinat închiderea unei școli, cu clasele I – IV în Plevna, din dispoziția Inspectoratului Școlar Județean.
”Mi-am propus să fac mai mult și am reușit mai puțin. În ultimul mandat, am plecat entuziasmat că o să obținem fonduri europene, dar nimeni nu spune cât de dificil este să ajungi la ele. Ghidurile pentru comune sunt sofisticate și am o decepție pentru că două proiecte mari au fost refuzate. Într-una din aceste situații, s-a precizat că inventarul la unul din drumurile din localitate nu corespunde cu realitatea. Dar, să nu uităm că inventarul este de dinainte de 1980 și birocrația asta, ușor absurd, nu-ți dă voie să updatezi. Oricum, proiectul se lucrează în prezent cu finanțare prin PNDL, pe segmente de drum conexe la drumul județean”, ne-a mai precizat Fănel Mihai.
”Avem și proiecte pe fonduri europene cu contract de finanțare semnat, dar nu am derulat nici măcar achiziția pentru că sunt procedurile pe care trebuie să le parcurgem. Mai exact, este vorba despre un proiect de amenajare trotuare și împrejmuire piață agroalimentară, finanțat prin AFIR, în valoare de 75.000 de euro”, mai spune primarul din Rediu.

Problemele și soluțiile se ştiu, bugetarea mai așteaptă

O importantă investiție în zona infrastructurii rutiere este cea de pe DJ 255 care traversează comuna Rediu. Proiectul Consiliului Județean de reabilitare a acestuia cu fonduri europene prin POR 2014 – 2020 are o valoare de peste 66 de milioane de lei.

În comună iluminatul public este acceptabil, stabilește edilul Fănel Mihai. ”Am achiziționat câteva lămpi de iluminat cu LED. În funcție de banii pe care îi vom avea în buget, vom finaliza înlocuirea acestora în totalitate. Alimentarea cu gaze încercăm să o obținem în colaborare cu vecinii de la Cuca și Suhurlui, actualmente fiind în faza certificatului de urbanism. Coordonatele magistralei de gaz de pe ruta Grivița – Băleni și de acolo către Târgu Bujor ne dau indicații cu privire la locația în care ne-am putea conecta”, ne-a mai precizat primarul din  Rediu.
În comună distribuția apei este de sută la sută. Asta teoretic, pentru că în practică ”din cauza secetei și a defecțiunilor apărute la unul dintre puțurile excavate, la momentul de față funcționăm după program, mai exact dimineața și seara în anumite zone și mai avem și o zonă de repompare unde furnizarea apei se face o zi cu o zi. Versanții din comuna Rediu ne creează această dificultate și soluția tehnică a impus repompare. Din această cauză, când apa vine cu presiune scoate și acel nisip din țeavă și durează până când se limpezește. Soluția este la proiectant. Este clar că mai avem nevoie de încă două puțuri, o investiție extrem de necesară”, a menționat Fănel Mihai.
În bugetul comunei Rediu, veniturile sunt de aproape două milioane de lei, potrivit primarului, din care pentru funcționare 1,2 milioane pentru funcționare și doar patruzeci la sută merg către dezvoltarea comunei. ”Dacă nu ar fi PNDL și fondurile europene, nicio comună din România nu s-ar putea dezvolta”, spune edilul care nu a atras niciun euro în Rediu în trei mandate. Totuși, prin GAL Eremia Grigorescu a fost depus de curând la AFIR un proiect pe fonduri europene pentru modernizarea căminului cultural, în valoare de zece mii de euro. ”Noi am mai depus pe fonduri europene, dar proiectele nu au fost finanțate. S-a încercat realizarea unui drum de tranzit între alte căi de acces și terenuri agricole, am obținut 100 de puncte, dar nu am intrat pe lista de finanțare pentru că au avut întâietate alte proiecte”, precizează același Fănel Mihai.

Secetă, dar nu și pandemie la Rediu

 

Localnicii din Rediu lucrează în special în agricultură, inclusiv în livezi fructifere. Din păcate, seceta a compromis toate culturile anuale începând de la orzoaică, grâu, orz, mazăre, floarea-soarelui și chiar porumb. ”Cu siguranță vor exista despăgubiri” spune edilul Fănel Mihai. De asemenea, este bine dezvoltat comerțul, existând inclusiv depozite de materiale de construcții. Doar 12 familii au rămas sub spectrul asistenței sociale, în schimb, foarte mulți locuitori din Rediu au plecat la muncă în vestul Europei, sezonieri, sau cu contract de muncă. În jur de trei, patru sute de oameni muncesc în Italia, Spania, Franța, Marea Britanie sau chiar Irlanda. 
Sănătatea oamenilor din comuna Rediu este asigurată de un medic, după un program stabilit de DSP. ”Sigur, omul nu este permanent aici, are domiciliul în Galați și face naveta. Avem și un medic veterinar care își face treaba cu brio, a mai precizat edilul din Rediu. Totodată, el a menționat că nu s-au înregistrat cazuri de Covid-19, doar câteva incidente cu cei care, în perioada de început a pandemiei, nu au respectat măsurile de izolare. Aceștia au fost sancționați și lucrurile au reintrat în litera legii.

Un consilier local reclamă posibile ilegalități

Consilierul local și fost primar în Rediu, Gheorghi Buruiană reclamă o situație mai rar întâlnită în administrația publică locală. ”Încep diverse lucrări în comună și în ședințele de consiliu local suntem puși în fața faptului împlinit. A început acolo, haideți să votăm retroactiv hotărârea”, atrage atenția consilierul local PMP. Totodată, acesta ne-a declarat că, în perioada stării de alertă, Primăria Rediu ar fi organizat concursuri de ocupare a unor posturi în cadrul instituției publice, fapt interzis de legislația în vigoare. Toate aceste aspecte ar urma, în opinia lui Gheorghi Buruiană, să fie aduse cât mai urgent în atenția Instituției Prefectului Județului Galați.
Componența Consiliului Local din Rediu este destul de ”pestriță”. Alegerile locale din 2016 au adus PSD patru locuri de consilier, PMP și PNL, la paritate câte trei, iar ALDE doar unul. Teoretic, forțele de dreapta ar putea avea un cuvânt greu de spus în privința inițiativelor edilitare. Practic, de dorit ar fi ca toți cei care se așează la masa deciziilor într-o comună unde finalizarea investițiilor se lasă așteptată, să aibă un singur interes, cel al locuitorilor. Sună utopic, dar fezabil.

Transparența lasă de dorit

Mare lucru nu poți afla de pe site-ul Primăriei comunei Rediu, la adresa primaria-rediu.ro. În afară de execuția bugetară a anului 2019, secțiunea dedicată declarațiilor de avere, sau cea rezervată programului de audiențe a conducătorilor comunei sunt sublime, dar.... Continuarea o știți și dumneavoastră. Totodată, nici hotărârile consiliului local pe anul în curs nu sunt de găsit.

La Rediu canalizarea este tot în faza de proiect

De la ultima vizită a cotidianului nostru în comuna Rediu au trecut mai bine de doi ani. Tot atunci, semnalam că în comună nu există niciun metru de canalizare, dar edilul-șef, Fănel Mihai era optimist și spera că fondurile mult-visate pentru acest proiect vor putea fi accesate și lucrarea va prinde contur. 
Din păcate, cei peste doi ani scurşi până la recenta noastră deplasare în comună nu au fost suficienţi pentru ca şi canalizarea să ajungă, de la stadiul de dorinţă, la cel de... putinţă. 
În prezent, canalizarea pentru comuna Rediu este tot în faza proiectului tehnic întocmit, are toate avizele, inclusiv certificat de urbanism și este depus la Ministerul Dezvoltării (MLPDA). El urmează a acoperi doar circa jumătate din suprafața comunei, cu prioritate în zona instituțiilor publice, după cum ne-a informat primarul localității. Cu alte cuvinte, şi dacă proiectul se transformă în realitate, bine tot nu le va fi tuturor oamenilor, la ei acasă. 
Pe un ton optimist, acesta ne-a mai precizat că ”niciodată nu s-a investit atât în intravilanul și extravilanul comunei Rediu, după Revoluție. Volumul de lucrări a fost extraordinar de mare în ultima vreme și din acest motiv totul arată ca un șantier.”

Un teren fără echipă, altul modern și gunoaie la Rediu

La marginea localității, la ieșirea către Suhurlui, a fost amenajat un teren de fotbal, asta deși comuna Rediu nu are echipă. Potrivit primarului Fănel Mihai, investiția a fost modică, de doar 50.000 de lei. ”Dacă e în pantă, terenul de fotbal trebuie analizat cu dispozitive, nu după părerea cuiva. Eu unul nu pot să mă pronunț și probabil nici cei care reclamă”, mai arată edilul. În centrul comunei, un teren multisport cu o valoare de circa 100.000 de lei a fost realizat din fonduri proprii în scopul de a se desfășura aici orele de educație fizică ale elevilor, dar și adulții pot practica minifotbal, fiind prevăzut cu instalație de nocturnă.
Salubrizarea în Rediu se face cu o societate care ridică gunoiul menajer lunar. ”Partea de PET-uri o colectăm noi, ca primărie, și vine cineva care le ridică. Dacă sunt PET-uri aruncate și îmi semnalați acest aspect, nu pot să spun decât că asta se datorează consătenilor, dar și unor persoane, probabil aflate în tranzit, cărora nu le place ca România să fie o țară curată” spune Fănel Mihai, dar astfel de locuri complet neigienice am întâlnit și la kilometrul zero din Rediu.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Şcoala rămasă fără centrală, în prag de iarnă. Doi ani de lucrări pe sponci

Şcoala din Rediu a intrat acum doi ani într-un proiect de reabilitare derulat cu fonduri din Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Firma care a câştigat licitaţia ar fi trebuit să termine lucrările în septembrie 2019. Acestea nu sunt gata însă nici acum, iar societatea care le făcea a intrat în insolvenţă.

Nu este un secret că banii alocaţi prin programele guvernamentale ajung să fie tocaţi de firme care câştigă licitaţiile, apoi îşi bat joc de ei. Un astfel de exemplu îl constituie lucrările de reabilitare derulate la Şcoala din Rediu. După doi ani în care s-a lucrat pe sponci, s-a ajuns în situaţia în care elevii nu vor avea nici anul acesta centrală în corpul nou.
Despre situaţia neplăcută ne-a povestit directoarea instituţiei, Loredana Munteanu: "S-a lucrat cu pauze şi cu echipe de muncitori schimbate. Firma Ideal Windows a subcontractat lucrările. Veneau o serie de muncitori, făceau ceva, plecau. Se opreau lucrările, veneau alţii. Care începeau să repare ce au făcut prost cei dinaintea lor. Şi tot aşa. Lucrarea e aproape gata, dar de anul trecut din noiembrie nu s-a mai făcut nimic, până acum în august. După care iar s-au sistat lucrările. Am înţeles că firma Ideal Windows a intrat în insolvenţă. Au fost doi ani de coşmar. În 2019, am învăţat printre constructori, în zgomot de bormaşină. Ne-am trezit cu apa şi curentul tăiate. Iar toată nebunia nu s-a terminat. Acum, în prag de iarnă, nu avem centrală pentru acest corp de clădire. Noul primar ne-a promis că se va rezolva, dar să vedem. Dacă nu, vom fi nevoiţi să învăţăm iar în două schimburi, acum când era indicat mai mult ca oricând să fie doar unul singur", povesteşte directoarea Loredana Munteanu.
Firma Ideal Windows a primit pentru lucrări 1,5 milioane de lei, din cele 1,8 milioane de lei, cât a fost alocat pentru proiect.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.