Comuna Corod depinde de fondurile europene

[dcp100168]

“Buletine” de Corod

Peste cateva luni, locuitorii comunei Corod isi vor face carti de identitate la ei in comuna. Asta deoarece, Serviciul Local de Evidenta a Persoanei Corod nu numai ca a primit actele ce ii valideaza infiintarea, dar a si facut angajarile. Acum mai ramane de facut doar stagiul noilor angajati si separarea bazei de date.

Desi nu a fost prima comuna care a solicitat asistenta din partea Serviciului Judetean Public Comunitar de Evidenta a Persoanei Galati pentru a avea un serviciu propriu de evidenta a persoanei, Corodul este primul dintre noile servicii care va emite carti de identitate.

“Deja s-au derulat concursurile, in urma carora s-au ocupat posturile necesare functionarii Serviciului Local de Evidenta a Persoanei Corod. Acum acestia sunt in asa zisa perioada de ucenicie. De la inceputul lunii martie vor fi, inca o data, instruiti si verificati de catre Serviciul Local de Evidenta a Persoanei Tecuci, de cel Judetean de la Galati, precum si de o comisie a Institutului National de Evidenta a Persoanei Bucuresti. Apoi se va face separarea bazei de date a persoanelor din Corod, date ce vor fi extrase de la Serviciul Local de Evidenta a Persoanei Tecuci, de care inca mai tine deocamdata Corodul”, a declarat directorul Serviciului Judetean Public Comunitar de Evidenta a Persoanei Galati, Tincuta Vrabie.

Se poate spune ca anul 2008 este cel al infiintarii serviciilor locale rurale de evidenta a persoanei. Asta deoarece comunele Tepu, Oancea si Beresti Meria au primit si ele aviz de infiintare a serviciilor de evidenta a persoanei, dar urmeaza sa tina concursurile pentru ocuparea posturilor necesare derularii acestei activitati. In plus, primariile comunelor Munteni, Liesti, Ivesti au depus si ele dosarele la Institutul National de Evidenta a Persoanei Bucuresti pentru a-si infiinta si ele servicii locale de evidenta a persoanei.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=7

[dcp100168]

Recesiune cu ricoşeu

„Italienii” de Corod se iau de piept cu criza

* Cei peste 2.000 de corodeni plecaţi la muncă în Italia au început să strângă punga din cauza recesiunii economice din Peninsulă * Asta se vede şi în satele comunei natale: construcţia impozantelor vile a îngheţat * Totuşi, „italienii” nu vor să se întoarcă în ţară * „Cei mai mulţi le-au transmis rudelor din ţară că scumpirea vieţii din străinătate nu le mai permite să strângă bani, dar că nu se întorc”, spune primarul Vasile Cârjeu *

Un lucru e sigur: Corodul este comuna cu cea mai mare rată a exportului de forţă de muncă din judeţul Galaţi. În cele patru sate aparţinătoare (Corod, Blânzi, Cărăpceşti şi Brătuleşti) sunt înregistraţi, potrivit datelor oficiale, 7.943 de locuitori, însă peste 2.000 dintre ei ajung doar de două-trei ori pe an în locul pe care-l numesc (şi-l simt) „acasă”. În rest, sunt la muncă în Italia, a doua lor patrie.

Unul din patru corodeni munceşte în Italia

Potrivit actelor înregistrate oficial, 1.147 de corodeni sunt plecaţi cu acte în regulă la muncă în străinătate. Asta înseamnă ceva mai mult de unul din opt locuitori. Există şi câteva sute de persoane care au luat calea strănătăţii sub acoperirea de turist, însă câştigă o bucată de pâine muncind „la negru”. Asta duce numărul „italienilor” din Corod la peste 2.000. Adică la o proporţie de unul din patru locuitori.

Partea realmente interesantă este că forţa de muncă activă e pe cale de dispariţie la Corod. Conform ultimului recensământ, populaţia activă din cele patru sate ale comunei numără aproape 5.300 de persoane, restul locuitorilor fiind fie sub 16 ani, fie peste vârsta de pensionare. Din cei 5.300, peste 2.000 sunt plecaţi, deci aproape jumătate dintre cei care pot munci. Nici nu-i de mirare că în zonă e criză de forţă de muncă.

După câte ne-a spus primarul Vasile Cârjeu, faptul că multă lume este plecată „afară” a marcat profund piaţa locală a muncii. „Găseşti foarte greu mână de lucru, atât pentru lucrările necalificate - mai ales la câmp -, cât şi pentru cele pretenţioase, care cer o calificare. Dacă ai noştri au ajuns să muncească pentru italieni, pentru treburile locale e nevoie de multe ori să «importăm» lucrători din alte sate, dar şi aceştia sunt tot mai greu de găsit”, spune primarul.

„În Italia s-a cam «spurcat» treaba”...

Primarul Cârjeu ne-a spus că are mai multe rude plecate la muncă în străinătate şi că acestea l-au informat că în Italia treburile merg din ce în ce mai prost. „Nu doar rudele mele sunt în această situaţie. Toată lumea are probleme, mai mari sau mai mici. Sunt scumpiri foarte mari la chirii, la transport, la alimente. Iar salariile stau pe loc sau chiar sunt în scădere. În aceste condiţii, mulţi nu mai reuşesc să strângă bani pentru a trimite în ţară. De-abia adună cât să se întreţină pe ei”, spune primarul. Afirmaţia acestuia se confirmă chiar şi numai dacă traversezi comuna pe şoseaua principală. Sunt peste o sută de vile neterminate, însă de-abia la două se lucra în ziua vizitei noastre în comună, deşi vremea era superbă. În rest, lucrări în conservare care, probabil, vor fi continuate după ce va trece criza.

Şi numărul de autorizaţii de construire s-a redus. În primele patru luni din 2009 sunt de zece ori mai puţine faţă de aceaşi perioadă din 2005. De la 21 s-a ajuns la numai două.

Nici la multele magazine de materiale de construcţie din comună nu mai este aglomeraţia de altădată. De fapt, muşteriii sunt foarte rari. „Nu prea mai are lumea bani”, spun, cu regret în glas, vânzătorii.

Mirajul străinătăţii rămâne, totuşi, valabil

Din câte ştie primarul de la Corod, din cei peste 2.000 de corodeni plecaţi să-şi încerce norocul în Italia, doar câţiva s-au întors în sat speriaţi de criza economică. „Nici ăştia nu stau cu mâinile în sân. Cei mai mulţi au adus utilaje pentru construcţii: buldozere, wole, excavatoare. Avem peste 100 de astfel de utilaje în comună, care fac bani pe şantierele din judeţ”, declară Vasile Cârjeu.

Ceilalţi, rămân în continuare „pe baricade”, în speranţa unor vremuri mai bune. „Ce să facă aici, domnule, dacă se întorc? Din munca pământului nu se câştigă mare lucru, iar locuri de muncă bine plătite de unde?! Nu lasă nimeni un salariu de o mie de euro pentru unul de două sute. Chiar dacă din mia aceea de euro câştigată în străinătăţuri se cheltuie 600 pe mâncare şi cazare, tot mai rămân 400 de euro în portofel. Deci tot e mai bine decât în România”, concluzionează primarul, care, înainte de a intra în administraţie (două mandate de primar şi unul de vice), a fost şi el „italian”, vreo doi ani.

http://www.viata-libera.ro/articol-%E2% ... iza_2.html

[dcp100168]

Criza a ruinat toate visele romanilor plecati la munca in strainatate

Si-au rupt palmele ziua ca sa viseze noaptea adevarate palate, iar acum plang de groaza ca li s-au terminat banii. In aceasta situatie disperata se afla romanii plecati la munca, in Italia si Spania, tari grav afectate de criza financiara si de somaj. Numai in judetul Galati sunt sute de case neterminate, aproape abandonate. Grav este ca sunt situatii in care cei care n-au avut incotro si-au daramat casa batraneasca, dar nu au mai apucat sa o faca pe cea noua, iar acum au ajuns pe drum cu mii de euro bagati intr-o constructie.

http://www.zf.ro/zf-24/criza-a-ruinat-t ... e-4619029/

[dcp100168]

O tânără de 16 ani a reclamat faptul că a fost violată

La 13.07.2009, ora 03,00, Postul de poliţie Corod a fost sesizat de N. Angela, de 16 ani, din aceeaşi localitate, elevă, despre faptul că, în seara de 12.07.2009, în jurul orei 20,00, a fost acostată de doi bărbaţi necunoscuţi, care, după ce au urcat-o într-o maşină, au dus-o în pădurea Cerţeşti, unde au violat-o. În cadrul investigaţiilor efectuate a rezultat că cei pe care reclamanta îi acuză de fapta respectivă sunt I. Marius Gabriel, din Corod, agricultor şi B. Mihai Ciprian, din Bucureşti, ambii de 24 ani, fără antecedente penale.

Cazul a fost prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Tecuci, care a dispus continuarea cercetărilor cu cei doi în stare de libertate, urmând a se lua măsuri legale faţă de aceştia după eliberarea actului medico-legal.

http://gl.politiaromana.ro/index.php?ac ... iu&id=2308

[dcp100168]

"Italienii" din Corod nu se mai înghesuie să vină acasă

Corodenii care muncesc în Italia nu au mai "năvălit" în vara aceasta în număr foarte mare în localitatea natală pentru a-şi petrece concediul alături de familie şi prieteni, şi asta din cauza greutăţilor cu care se confruntă acolo unde muncesc. Acest lucru ne-a fost declarat de primarul comunei Corod, Vasile Cârjeu, care ne-a explicat şi faptul că din cei circa 7.700 de locuitori ai localităţii, aproape 1.600 lucrează în Italia. "Aproape 2.000 au plecat să muncească în Italia pentru că în localitatea noastră nu aveau unde. Din cei care au plecat, aproape 20%, adică în jur de 3-400, au renunţat să mai plece să muncească în Italia, în timp ce restul, adică în jur de 1.600, nu au renunţat la locul lor de muncă din Italia", ne-a explicat primarul comunei Corod. Cum criza economică s-a abătut şi asupra Italiei, unii dintre locuitorii comunei Corod nu au mai venit în această vară să îşi petreacă vacanţa pe plaiurile natale, şi asta pentru că nu mai câştigă atât de mult ca în anii trecuţi. Nici cei care vin acasă nu mai investesc aşa cum făceau până acum. "Unii dintre localnici mi-au spus că mai strâng bani şi se gândesc să îşi facă la anul casă. Faţă de anii trecuţi, cei care au plecat la muncă în Italia nu mai cheltuiesc atât de mult pentru a-şi face o casă", ne-a mai declarat primarul Vasile Crârjeu.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=8

[dcp100168]

Poliţiştii din Corod au identificat un tânăr căutat de autorităţile din Italia

La 30.09.2009, poliţiştii din Corod l-au depistat pe raza comunei, la domiciliu, pe V. Marian de 24 ani, din localitate pe numele căruia autorităţile italiene au emis un mandat de arestare european, pentru săvârşirea unei infracţiuni de tentativă la omor calificat. Acesta, în ziua de 07.12.2008, împreună cu alte două persoane, a provocat scandal într-un bar din localitatea Vicenza şi a lovit cu pumnii şi picioarele trei persoane. Una dintre ele, în urma leziunilor suferite, a intrat în comă profundă. Bărbatul a fost introdus în arestul IPJ Galati şi va fi prezentat în cursul zilei de azi judecătorilor Curţii de Apel Galaţi, pentru emiterea mandatului de arestare provizorie, în vederea predării către autorităţile din Italia.

http://gl.politiaromana.ro/index.php?ac ... iu&id=2519

[dcp100168]

Un bărbat din Corod şi-a tăiat mama în bucăţi, apoi i-a dat foc

O crimă oribilă a avut loc, astăzi, în comuna gălăţeană Corod. Ioan Grecu, de 51 ani, şi-a omorât cu sânge rece mama, a tranşat-o şi apoi i-a dat foc în curte. Din primele informaţii, se pare că între cei doi erau relaţii tensionate.

Tudora Grecu, de 75 de ani, a fost ucisă cu cruzime chiar de propriul fiu. Ioan Grecu nu era căsătorit, obişnuia să se îmbete şi să facă scandal aproape în fiecare zi. În această dimineaţă, cei doi s-au certat violent şi, într-un acces de furie, bărbatul şi-a ucis mama. După ce a ucis-o, a tranşat-o şi apoi i-a dat foc în curte. Descoperirea a fost făcută de către vecini, care au observat care a observat că ucigaşul avea un comportament foarte ciudat. S-au apropiat şi au găsit trupul neînsufleţit al bătrânei, pe jumătate ars. Imediat, vecinii au sunat Poliţia pentru a anunţa terifianta crimă.

Vecinii credeau că fac grătar

Avram Vasilica povesteşte îngrozită cum a găsit cadavrul bătrânei. „Dimineaţă, am văzut mult fum şi agitaţie în spatele casei. Apoi, am simţit un miros puternic de carne. Am crezut că fac friptură. Nici prin cap nu mi-a trecut ce se petrece aici. M-am uitat mai bine şi am văzut picioarele femeii. Mi-am dat seama că e ceva în neregulă. Am găsit-o tăiată, în bucăţele, cu picioarele puse pe piept. Sunt îngrozită”, ne-a povestit Vasilica Avram.

"Era un om violent, dar nu îl credeam în stare de aşa ceva. Suntem şocaţi, nu ne vine să credem că a omorât-o cu atâta sânge rece. El se îmbăta foarte des şi o mai bătea", ne-a povestit şocat un alt vecin.

Bărbatul a fost reţinut pentru omor calificat şi riscă până la 25 de ani de temniţă.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/barbat-si-a-transat-mama-cadavrului_0_426557420.html

[dcp100168]

Şi-a hăcuit mama şi i-a dat foc

Criminalul din localitatea Corod neagă fapta şi spune că a fost un accident. Ioan Grecu (51 de ani) se certa adesea cu mama sa, Tudora Grecu (75 de ani). Ieri dimineaţă a ucis-o cu o cruzime greu de imaginat.

O duminică ce părea liniştită, la ţară, în localitatea gălăţeană Corod, a fost zdruncinată de o crimă terifiantă comisă de unul dintre săteni. Un bărbat în vârstă de 51 de ani şi-a omorât mama, a tăiat-o bucăţi, după care i-a incendiat cadavrul încercând astfel să scape de probe. Certurile şi scandalurile dintre Ioan Grecu (51 de ani) şi Tudora Grecu (75 de ani), mamă şi fiu, au culminat ieri-dimineaţă cu moartea unuia dintre ei. Femeia a fost ucisă cu o cruzime greu de imaginat de către cel care ar fi trebuit s-o sprijine la bătrâneţe.

Fără ca anchetatorii să fi stabilit motivul crimei până în momentul de faţă, din primele cercetări reiese că bărbatul a omorât-o în cursul nopţii, iar dimineaţă, după ce a răsărit soarele, a încercat să scape de dovezi. A târât cadavrul mamei sale în spatele casei şi a făcut un foc pentru a arde rămăşiţele. I-a tăiat picioarele, pe care i le-a aşezat pe piept, după care a aruncat-o în flăcări. Întreaga scenă a fost urmărită de o vecină, dar până ca aceasta să-şi dea seama ce se întâmplă cu adevărat, o bună parte din cadavru se făcuse scrum.

„Am văzut dimineaţă că se foieşte prin curte. Nici prin gând nu mi-a trecut că el pregăteşte focul pentru a-şi arde mama. Prima oară am crezut că face grătar. Am simţit miros de ars, am văzut că iese fum de acolo. M-am apropiat şi am văzut bătrâna întinsă. După câteva clipe am văzut-o cu picioarele pe piept, arzând. Am rămas şocată. Am început să tremur toată, nu ştiam ce să fac", spune Vasilica Avram, vecina care a fost martoră la scenele de groază.

Oamenii din sat sunt şi ei înspăimântaţi de cele întâmplate. „Vă daţi seama câţi diavoli l-au ajutat să facă aşa ceva. El e vai de capul lui şi a avut putere să o omoare, s-o care în spate şi să-i dea foc. Merită ars şi el. Ieri am fost la ei acasă. Am vorbit cu femeia. Nu-mi vine să cred", mai spun celelalte vecine strânse în faţa casei unde s-a întâmplat grozăvia.

Poliţiştii criminalişti au ajuns imediat la faţa locului şi timp de peste o oră au strâns probe. Cadavrul bătrânei se afla într-o stare atât de proastă încât aceştia au avut nevoie de o lopată să adune rămăşiţele. „Principalul suspect este fiul victimei. Riscă să fie acuzat de omor deosebit de grav şi de profanare de cadavre. Suspectul încă nu a fost audiat. Atât putem spune până în acest moment", a declarat ieri Alfredo Simionescu, procuror din cadrul Parchetului de pe Lângă Tribunalul Galaţi.

Poliţiştii l-au reţinut pe bărbat şi l-au adus la reconstituire. În momentul în care a fost coborât din maşină, înconjurat de poliţişti, agresorul a ţinut să precizeze că nu este el cel care a omorât femeia. „A căzut singură în flăcări. Nu am făcut nimic", a declarat, fără niciun fel de regret, Ioan Grecu.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Si-a_hacuit_mama_si_i-a_dat_foc_0_426557670.html

[dcp100168]

Fiul-„criminal” este doar... profanator de cadavre

* La Corod, imaginaţia „martorilor” întrece realitatea *

Deşi toţi vecinii explicau duminică cum Ioan Grecu şi-a înjunghiat şi şi-a măcelărit mama, punând apoi rămăşiţele Tudorei Grecu pe un rug de lemne cărora le-a dat foc în bătătură, iată că realitatea este alta decât cea a „martorilor”.

Cristina Tatulici, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Galaţi, precizează: „Tudora Grecu a murit din cauza unui stop cardio-respirator în timpul zilei de sâmbătă. Fiul ei, în vârstă de 51 de ani, a găsit corpul mamei în spatele casei, l-a adus înăuntru, l-a pus pe un pat şi într-un final a realizat că femeia a murit. Fiul de 51 de ani a dormit cu cadavrul mamei în casă, iar a doua zi l-a scos în curte, unde i-a dat foc. Nu a existat nici o mutilare. În acest moment fapta fiului este încadrată ca profanare de cadavre, iar individul va fi expertizat neuro-psihiatric pentru a se stabili dacă avea sau nu discernământ în momentul în care a dat foc cadavrului”.

Un accident produs în urmă cu şase ani, pe când Ioan Grecu era la muncă în Italia, se pare că l-a lăsat pe bărbat cu sechele. Nici el, nici mama sa nu se deplasau cu uşurinţă, Ioan Grecu având o pareză.

http://www.viata-libera.ro/articol-Fiul-%E2%80%9Ecriminal%E2%80%9D_este_doar%E2%80%A6_profanator_de_cadavre_2.html

[George]

Si politia nu va amena pe toti satenii astia pentru marturii mincinoase? Parca stiam ca exista o lege pentru asa ceva.

[LaurX82]

La sate oameni le place sa faca din tantar armasar, asa le place lor si mai sunt si macabri, le place foarte mult despre asa stiri. Abia asteapta o scanteie si ei fac ditamai focul nuclear

Si mai ales satenii aia care vad orasul odata pe an sau deloc

Edited February 15, 2011 by cosx25

[toto]

Faptele... practice

Se poate ca din moment ce maica-sa ii murise si nu mai avea cine sa-i dea de mancare - ... si cum nimic nu se pierde - totul se transforma... - fiul s-a gandit sa-si faca o fripura. Egoist, egocentric fiind n-a vrut s-o imparta cu bunii sai vecini ... la fel cum, de altfel, altadata impartea cu darnicie injuraturi, tipete... si alte chestii volatile.

Sabotajul sau Capra (mama) vecinului ... la romani

N-a apucat insa sa se bucure de trufandale deoarece vecinii, oameni curiosi, invidiosi si pofticiosi la mirosul fripurii, au initiat o activitate de spionaj rural cu scopul de a afla provenienta unei mese atat copioase dar si din dorinta evidenta de a sabota consumarea actului in sine.

Concluzia logica - epilog

Daca n-ar fi fost asa de ranchiunosi si ar fi lasat orgoliile la o parte, poate, cine stie (?!), toata lumea implicata ar fi participat la o comuniune liant intre priveghi si cina romantica, intre sacru si profan, alb si negru , acru si dulce.

Edited February 15, 2011 by toto

[dcp100168]

Sute de gospodării inundate în comuna Corod

Circa 450 de gospodării - curţi cu culturi legumicole, anexe, fântâni etc - din cele patru sate ale comunei gălăţene Corod au fost inundate după ce, în urma ploii torenţiale de aseară, pârâul Corod a spart digul de protecţie şi a intrat în localitate.

Deşi inundaţiile s-au produs ieri după amiază, când deja judeţul Galaţi se afla sub cod portocaliu de furtună, nici până la 9.30 Prefectura Galaţi sau Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi nu au trimis niciun comunicat de presă cu privire la situaţia din judeţ.

Primarul cere ajutor de la Galaţi

Potrivit declaraţiilor primarului localităţii Corod, Vasile Cârjeu, apa a intrat şi în 20 de locuinţe din satele Corod, Cărăpceşti şi Brătuleşti, a afectat peste 4 ha de teren agricol în câmp, dar a şi afectat, în proporţie de 40% şi 8 km de drumuri săteşti. Din cauza torenţilor formaţi pe versanţi, pe drumurile săteşti s-au format făgaşe adânci, accesul cu autovehiculul fiind acum imposibil în acele zone, a mai precizat primarul. Acesta a solicitat ajutor din partea Prefecturii Galaţi, instituţie care până la această oră nu a comunicat nicio informaţie de presă cu privire la inundaţiile produse aseară în judeţ. Localnicii din Corod au fost ajutaţi doar de un echipaj ISU Galaţi, care s-a deplasat aseară în localitate, cu o pompă, care a lucrat toată noaptea la evacuarea apelor, în special din casele oamenilor. „Avem nevoie de ajutor de la Prefectură, situaţia ne depăşeşte”, a declarat primarul comunei Corod.

ISU comunică cu întârziere

Spre deosebire de datele furnizate de primarul comunei Corod, purtătorul de cuvânt al ISU Galaţi, Eugen Chiriţă, a declarat, la telefon, că revărsarea pârâului Corod a inundat doar 200 de gospodării şi 20 de „curţi, case şi anexe” , dar şi că „Secţia ISU Tecuci acţionează la Corod cu trei motopompe”.

presagalati.ro

[dcp100168]

Au fost inundate 200 de grădini şi 20 de gospodării

La aproape 20 de ore după ploaia torenţială care a căzut ieri după amiază (la Corod a plouat în jurul orei 16.30, potrivit localnicilor), Prefectura Galaţi informează despre pagubele produse de inundaţii. Conform unui comunicat de presă remis de directorul de Cancelarie, Petrica Paţilea Crângan, „potrivit datelor centralizate la nivelul comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, precipitaţiile abundente căzute local în cursul serii de ieri (40 l/mp în 40 de minute), au produs o serie de inundaţii, cea mai afectată fiind comuna Corod. Datele preliminare arată că au fost inundate aproximativ 200 de grădini şi terenuri şi 20 de gospodării - în trei cazuri apa a pătruns în locuinţe, restul fiind anexe gospodăreşti (magazii şi grajduri).

15 lucrători ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă acţionează pentru evacuarea apei, cu două autospeciale şi trei motopompe, cărora li se alătură cei de la Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, cu două motopompe. De asemenea, la Drăguşeni au fost afectate de torenţi drumurile săteşti aflate în pantă, iar la Tecuci au fost inundate mai multe segmente de carosabil datorită refulării apei din canalizări, dar nu s-au înregistrat pagube. Echipele din teren lucrează acum la evaluarea exactă a pagubelor produse la Corod”.

presagalati.ro

[dcp100168]

Potopul de 30 de minute de la Corod a devastat 550 de gospodării

O ploaie torenţială a distrus 550 de gospodării din comuna Corod. În doar 30 de minute, perioadă în care nu se vedea nici măcar cerul, apa a pătruns în curţile corodenilor, le-a devastat culturile şi, în 20 de cazuri, a intrat şi în case. Cei care nu au fost foarte curajoşi să iasă să înfrunte torentul au rămas şi fără păsările din curte. „Am reuşit să scăpăm animalele mari. Le-am dus pe la vecini. Păsările, însă, nu am reuşit să le mai salvăm. Am rămas şi fără ele, şi fără legumele din curte”, ne-a povestit Ştefan Nica.
Ploaia de miercuri seară a prins-o pe Profira Zărnescu în vizită la părinţi. Femeia, însărcinată în şapte luni, s-a speriat foarte tare când a venit apa. „Ne-a inundat tot. Apa încă pluteşte în beci. Proviziile pe care le aveam acolo au fost acoperite de apă. Fântâna s-a lăsat în pământ din cauza viiturii. Nu mai avem nimic aici. Eu plec la Tecuci, dar părinţii mei vor rămâne aici şi îmi e teamă pentru ei”, ne-a mărturisit femeia.

Pompierii nu ştiau unde să intervină mai repede

Pe uliţa din apropierea pârâului Corozel, pompierii s-au luptat ore în şir să scoată apa din casele şi din curţile oamenilor. Înarmaţi cu pompe, aceştia nu ştiau unde să intervină mai repede, astfel încât să îi ajute pe toţi cei afectaţi. Unii însă nu au mai aşteptat ajutorul, ci s-au apucat de dărâmat gardurile, cu picamărul, pentru a evacua apa din grădini. „Sunt mulţi oameni afectaţi, cărora le-a intrat apa în case. La noi e bine, avem apă doar în grădină. Ne descurcăm singuri. Să îi ajute pe cei năpăstuiţi”, ne-au spus unele dintre victimele viiturii.
Şi aveau dreptate. Consătenii lor erau afectaţi mult mai tare. În unele cazuri, apa a distrus deja tencuiala, iar pereţii caselor s-au îmbibat serios, fiind în pericol să cedeze. Apele nu au iertat nici biserica veche din comună. Apa a intrat cu putere în încăpere şi a lăsat în urmă foarte mult noroi, ca şi în casele afectate.

Demersuri pentru ajutoare guvernamentale

Toate pagubele au fost evaluate de comisiile de la primărie. Primarul Vasile Cârjeu a luat la pas comuna, pentru a vedea cu ochii lui pagubele. „Am mers la oameni să văd ce pagube au. Momentan ştiu că sunt afectate 550 de gospodării, dintre care 20 sunt case. Am convocat o adunare la Căminul Cultural, unde îi aştept pe toţi cei care au avut probleme. Am început demersurile pentru ajutoare guvernamentale. Am trimis deja la Prefectură toate datele pe care le am şi aştept de acolo o echipă de evaluare. Încerc să îi ajut pe oameni pentru că am primit înştiinţare că vor mai fi ploi şi în această noapte”, ne-a declarat Vasile Cârjeu.
Corodenii privesc resemnaţi spre cer şi cer îndurare. Speranţa că nu va mai ploua este singura care le mai alină suferinţa. Cu toate acestea, meteorologii anunţă în continuare veşti proaste pentru jumătatea de nord a judeţului.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Un bătrân din Corod s-a aruncat în fântână

Final tragic pentru un bărbat din Corod. Copleşit de necazurile vâstei şi greutăţi, omul, în vârstă de 80 de ani, a decis să îşi pună singur capăt zilelor. Bărbatul s-a aruncat într-o fântână. Din păcate, dispariţia i-a fost sesizată târziu, aşa că până ce a fost găsit nu mai exista nicio salvare.

monitoruldegalati.ro
 

[dcp100168]

Teste gratuite pentru depistarea cancerului la sân la Corod

Campania de depistare a cancerului la sân la femeile din mediul rural începe astăzi. Testările sunt gratuite şi au loc timp de trei weekenduri, în mai multe localităţi din patru judeţe: Argeş, Galaţi, Ialomiţa şi Teleorman.

Iniţiatorii proiectului îşi propun să convingă femeile despre importanţa vizitei la medic în depistarea precoce a bolii.

O componentă importantă a campaniei din acest an este o caravană care va trece prin mai multe sate, realizată cu sprijinul voluntarilor, medici rezidenţi şi studenţi la Medicină în ultimul an - a declarat pentru Radio România Actualităţi PR-ul proiectului, Carmen Tudor.

"Astăzi suntem la Retevoieşti în Argeş. Pe 25-26 octombrie o să fim în Galaţi, în satul Corod, şi în Argeş, în Miceşti şi Ştefăneşti. Pe 8-9 noiembrie suntem în satele de lângă Mioveni, tot în Argeş, iar pe 22-23 noiembrie o să fim la Ciulniţa şi Bucu, în Ialomiţa, şi la Dobroteşti, în Teleorman", a anunţat Carmen Tudor.

Statistica arată că această maladie este cel frecvent tip de cancer în rândul femeilor la nivel mondial. Potrivit OMS, peste 500.000 de femei mor anual în lume din această cauză, câte una în fiecare minut. În România, 25 de femei sunt diagnosticate zilnic cu cancer de sân, iar rata mortalităţii în ţara noastră depăşeşte media europeană şi mondială de 30%.

romania-actualitati.ro

[dcp100168]

Analize gratuite pentru sute de persoane din Corod

230 de adulţi şi 30 de copii din comuna Corod şi-au putut face gratuit analize şi controale medicale chiar la ei în localitate. Acest lucru a fost posibil datorită unei echipe de voluntari bucureşteni şi gălăţeni, care au ajuns la sfârşitul săptămânii trecute la Corod. Analizele de sânge au constat în hemogramă completă, biochimie, glicemie, colesterol, trigliceride şi testare pentru virusurile hepatice B şi C. Consulturile medicale au fost oferite de medici dermatologi, oftalmologi, cardiologi şi ORL-işi. De asemenea, oamenii au putut face şi ecografii abdominale.

"Printre problemele comunităţii pe care noi le-am sesizat a fost şi faptul că foarte mulţi oameni suferă de afecţiuni cardiace, în special de hipertensiune arterială necontrolată medicamentos şi de cardiomiopatii ischemice. Lăsată fără tratament, hipertensiunea poate duce oricând la apariţia unui accident vascular cerebral", ne-a spus Alexandra Ion, organizatorul evenimentului.

Echipa de voluntari a fost formată din 25 de studenţi la medicină şi din 16 medici, toţi membri ai caravanei "Împreună pentru sănătatea rurală". Acţiunea care a avut loc la Corod face parte dintr-un proiect naţional al Societăţii Studenţilor în Medicină din Bucureşti.

viata-libera.ro
 

[dcp100168]

Comuna Corod depinde de fondurile europene pentru dezvoltare

Localizată în partea de nord-est a judeţului Galaţi, comuna Corod este una dintre cele mai mari din zona noastră, cu peste 7.000 de locuitori împărţiţi în patru sate, Cărăpceşti, Blânzi, Brătuleşti şi, evident, Corod. Şi pe plan economic se află în top comuna Corod, cel puţin la numărul de societăţi comerciale. Din păcate, nu există mari angajatori, majoritatea având unul sau doi subordonaţi. 

La ultima noastră vizită în comună, în vara anului 2015, primarul Vasile Cârjeu ne spunea că nu mai sunt bani de investiţii, dat fiind că localnicii sunt săraci, iar guvernul nu oferea niciun ajutor. "E o problemă cunoscută la majoritatea primăriilor, pentru că anul acesta a trebuit să ne descurcăm doar din resurse proprii, cu banii adunaţi de la populaţie. Ei bine, oamenilor le vine greu să îşi plătească dările către stat la timp sau în totalitate, aşa că nu am avut prea mulţi bani din care să luăm. Spre exemplu, în satul Cărăpceşti, unde sunt cam 500 de locuitori, majoritatea sunt beneficiari de ajutor social, aşa că e clar că nu îşi permit taxele şi impozitele locale", ne explica, la acea vreme, primarul. 

Mandat nou, proiecte multe

Reales în funcţie, primarul Cârjeu a pus pe tapet multe proiecte, unele dintre ele având ca termen de finalizare chiar anul 2017. Din cauza unor alte întâlniri, nu am putut sta de vorbă cu edilul comunei, dar am avut parte de explicaţii de la unul dintre angajaţii secţiei "Achiziţii publice". "Am depus, deja, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) 13 proiecte. Ne dorim să construim trei poduri din comună, să reabilităm Liceul Tehnologic din Corod, să refacem căminul cultural, să finalizăm reţeaua de drumuri, parcarea stadionului, să facem trotuare şi şanţuri, etc", ne-a explicat Doru Isac, din partea Primăriei Corod. 

Dacă acum doi ani reprezentanţii primăriei Corod aşteptau bani de la Guvern pentru investiţii, de data aceasta ne-au spus că obiectivul principal este accesarea de fonduri europene, astfel încât comuna să arate, peste patru ani, complet diferit. Cât vor reuşi să facă, rămâne de văzut... 

Liceul Tehnologic nr. 1 va fi reabilitat

Din discuţia cu reprezentantul primăriei, Doru Isac, am aflat că unul dintre cele mai importante proiecte este cel de modernizare a Liceului Tehnologic nr. 1 din satul Corod. "Este vorba despre lucrări de modernizare şi extindere. Vom accesa fonduri europene, dar jumătate din sumă o vom aduce de la bugetul local. Suma totală este de un milion de euro, dintre care 500.000 sunt de la AFIR", ne-a explicat Doru Isac. 

Fiind un liceu cu profil agricol, profesorii speră să se investească şi în materiale de studiu, nu doar în infrastructură. "Avem nevoie de mai multe utilaje, nu neapărat de mai mulţi pereţi. E bine că se face, dar sper să avem şi cu ce lucra, nu doar unde lucra", ne-a spus Mariana Maţgras, profesoară din cadrul liceului. 

Actualmente, este în derulare faza de licitaţie pentru lucrare, 26 aprilie fiind termenul limită de depunere a ofertelor.

Sume mari pentru reţeaua de drumuri

Curioşi să aflăm cât va costa finalizarea reţelei de drumuri din satul Corod, l-am chestionat pe Doru Isac în această privinţă. "Este vorba despre 5,285,000 lei, fără TVA. Preţul cu TVA este de aproximativ 6,5 milioane lei. Ne dorim ca până la finele anului să terminăm această lucrare", ne-a explicat acesta. În ceea ce priveşte drumurile comunale, Corodul este una dintre comunele cu asfalt de calitate. Problemele apar la drumul judeţean, însă...

Corodul are şi maşină de pompieri

Doru Isac, reprezentantul primăriei în discuţia cu reporterii "Vieţii libere", este şi şeful Serviciului de Urgenţă al comunei Corod, ceea ce înseamnă că dirijează o echipă de pompieri voluntari, care intervin la urgenţele din comună. "Avem o maşină de pompieri cu care ne facem treaba. Pentru că avem alimentare cu apă în toată comună, avem şi posibilitatea să stingem focul înainte să vină pompierii de la Tecuci", ne-a explicat acesta.

Loc de joacă lângă Căminul Cultural

La câţiva paşi de Căminul Cultural, cel programat pentru refacere, am găsit un loc de joacă pentru cei mici. "E al grădiniţei, dar e bun pentru toţi copiii din sat. Îşi consumă energia", ne-au explicat cei din primărie. Numai că unii îşi consumă energia prea mult, iar asta se vede în degradarea locului de joacă. Plasticul scaunelor din balansoare este rupt pe alocuri, iar suprafaţa turnată peste ciment pentru a minimiza impactul în cazul căzăturilor a început să dispară. 

Podurile propuse pentru reabilitare, în stare jalnică

Unul dintre obiectivele primăriei de anul acesta este reabilitarea podurilor care trec peste pârâul Corozel, cel care a şi inundat comuna, de altfel, în repetate rânduri. Am văzut şi noi cum arată unul dintre acestea şi vă putem spune că numai oamenii cu adevărat curajoşi s-ar încumeta să treacă cu bicicleta pe acolo, darămite cu o căruţă plină sau cu o maşină. Şi, cu toate astea, sătenii chiar trec pe acolo. "Altă soluţie nu avem, din păcate. Să le facă, că astea sunt de pe vremea răposatului... lemnul a putrezit, e normal, de la ploi, de la vreme", ne-a explicat un sătean. 

În ceea ce priveşte pregătirile pentru inundaţii, primăria Corod recunoaşte că, în afară de decolmatarea pârâului, nu s-a făcut nimic. Totul din lipsa fondurilor...

Fără echipă de fotbal, dar cu parcare la stadion

Chiar dacă comuna Corod nu mai are o echipă de fotbal, iar stadionul este mai mult un imaş pe care se plimbă gâştele, primăria îşi doreşte să investească 70.000 de lei în construirea unei parcări în faţa terenului de fotbal. "Banii vor veni din bugetul local şi ne dorim să realizăm acest obiectiv până la finalul acestui an", a declarat Doru Isac, din partea primăriei.

Apa potabilă, cea mai ieftină din judeţ

Pentru că aproape toată comuna este racordată la reţeaua de apă potabilă, banii pentru acest serviciu vin direct în bugetul local. "Este 2 lei un metru cub de apă. Nu cred că mai este, în judeţul Galaţi, o altă comună care să aibă preţ aşa mic. Sunt puţuri forate de noi, dar vrem să mai facem unul, la Cărăpceşti, pentru că nu este suficientă presiune la apă acolo", ne-a mai spus Doru Isac.

Unde îşi duc corozenii deşeurile

Odată cu închiderea gropii de gunoi de la Tecuci, comuna Corod a rămas fără o groapă de gunoi apropiată în care să îşi ducă deşeurile. "Serviciul de salubrizare costă, momentan, 10 lei de persoană, pe an. Dar, dat fiind că cea mai apropiată groapă de gunoi este la Brăila, s-ar putea să scumpim. Vom vedea! Ar fi ideal dacă s-ar face groapa de gunoi de la Valea Mărului, dar presupun că mai avem de aşteptat", a conchis Doru Isac.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Comună mare, dar izolată. De ce nu vin angajatorii mari în Corod

Despre acest subiect am vorbit cu primarul din Corod şi acum doi ani. Şi atunci, ca şi acum, reprezentanţii primăriei au dat vina pe lipsa investiţiilor guvernamentale în infrastructura din zonă, astfel că nici un investitor nu vrea să piardă timp şi, implicit, bani, pentru a deschide ceva în Corod.

Curioşi să aflăm dacă în ultimii doi ani s-a mai schimbat situaţia angajatorilor din Corod, l-am întrebat pe Doru Isac ce firme mai sunt în comună. "În mare parte, sunt societăţi agricole sau mici societăţi comerciale, cu unul, doi sau trei angajaţi. Nu avem angajatori mari, în afară de cei agricoli, care au pământ în arendă de la oameni. Dar, după cum ştim cu toţii, nu e de muncă tot anul în agricultură, ci sezonier", ne-a spus acesta.

Drumul judeţean arată jalnic

Unul dintre motivele pentru care marii investitori ocolesc Corodul şi, totodată, Galaţiul, este starea drumurilor. "Drumul judeţean 251 este, de ani buni, în stare jalnică. Încă mai are asfaltul vechi, de pe vremea comuniştilor, iar pe unde au fost gropi s-a tot plombat. Ca să vii cu un tir de marfă pe aici, rişti să strici piese", ne-a spus Doru Isac.

E drept, sunt porţiuni din DJ251 pe care nu ştii cum să le ocoleşti mai bine. Şi, dacă adăugăm şi lipsa unei căi ferate care să treacă prin comună, atunci este clar de ce lipsesc investitorii.

Oamenii ar munci, dacă ar avea unde

În ceea ce priveşte situaţia beneficiarilor de ajutor social, Corodul este tot în top. Aproximativ 550 de persoane primesc ajutor de la stat, însă reprezentanţii primăriei spun că oamenii ar munci, dacă ar avea unde. "Noi ne facem treaba cu ei, nu ne putem plânge. Cu excepţia celor bătrâni şi bolnavi, care chiar nu mai pot, cred că cei tineri s-ar duce la muncă dacă ar avea unde", ni s-a mai spus din partea primăriei.

Acest răspuns l-am primit de la mai mulţi primari din judeţ, de-a lungul acestor reportaje. Spre exemplu, Eugen Tăbăcaru, primarul din Ghidigeni, ne-a explicat ultima dată că unui locuitor din comună îi este foarte greu să se descurce cu un loc de muncă la Tecuci, plătit cu salariul minim, dat fiind că trebuie să îşi plătească transportul şi mâncarea.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Comuna Corod, terorizată de hoți

Teroare fără margini în localitatea Corod, din judeţul Galaţi. Zeci de oameni se plâng că au fost tâlhăriţi în propriile case. Hoţii lovesc noaptea şi preferă, în special, casele în care locuiesc bătrâni singuri. Nici societăţile comerciale nu au scăpat, mai multe magazine din zonă fiind şi ele sparte.

Fenomenul durează de luni bune, dar, susţin localnicii, în ultimele două luni s-a intensificat. În doar câteva zile, cinci imobile au fost prădate de hoţi. Grav este faptul că oamenii nu sunt lăsaţi doar fără bani, ci sunt loviţi şi ameninţaţi cu cuţitul. De curând, o bătrână a ajuns la spital, cu piciorul şi o coastă rupte.

Toată lumea se teme

"Au intrat pe geam, pe care l-a lăsat deschis pentru aerisire, i-au întrerupt lumina, au intrat peste ea, au bătut-o, i-au rupt un picior şi o coastă. A doua zi au dus-o la spital. I-au luat vreo 400 de lei, banii de butelii, că femeia vinde butelii", ne-a povestit Viorel Sârghie, vecinul femeii tâlhărite.

Oamenii sunt terorizaţi şi le este frică să doarmă în propriile case, mai ales că hoţii lovesc şi de mai multe ori în acelaşi loc. „Ne este frică să dormim în casă. Am auzit că la o bătrână au furat prima dată 3.500 de lei şi după vreo două săptămâni au fost din nou. Femeia s-a pus în genunchi şi le-a spus că nu mai are bani. Le-a dat până la urmă 50 de lei, că i-au cerut măcar bani de ţigări”, ne-a povestit un localnic.

Acţionează la pont

Pe Cornelia Iftimie au „vizitat-o” hoţii chiar duminică noapte. Femeia nu a  reuşit nici să şteargă urmele lăsate de cei care i-au furat banii, nici să uite spaima pe care a tras-o, mai ales că i s-a pus cuţitul la gât. „Pe la 3,20, m-am trezit cu o persoană în casă, mi-a pus cuţitul la gât, m-a bătut, m-a pus cu faţa în jos, să îi dau banii. I-am dat banii, 250 de euro şi un milion de lei (vechi - n.r.). Era unul singur şi mi-a spus că mai era cineva afară. Mi-a spart uşa şi geamul. A plecat băiatul de două zile şi el a ştiut că mi-a lăsat bani”, povesteşte femeia, care se bucură că a scăpat doar cu atât.

Aceeaşi spaimă a trăit-o şi Ecaterina Costin, care, la cei 84 de ani ai săi, a ajuns să se teamă să stea singură în propria sa gospodărie. „Eu eram în casă, dar am ieşit ca să deschid uşa să mă uit afară, iar el era în dosul uşii. A venit după mine, mi-a închis uşile, mi-a pus palma pe gură, m-a bătut, m-a zgâriat pe faţă. Avea mănuşi în mâini, mască pe ochi. Eu voiam să aprind lumina, el o stingea. Mi-a luat 34 de milioane de lei (n.r. - 3.400 de lei). Tremur ca varga de atunci. Mi-am adus o fată să stea cu mine, că îmi e frică, sunt singură de patru ani, de când a murit soţul”, ne-a spus, cu lacrimi în ochi, Ecaterina Costin.

Autorităţile locale sunt depăşite

Deşi fenomenul datează de multă vreme, autorităţile locale nu au reuşit să facă nimic pentru a le veni în ajutor celor vulnerabili. Mai mult, viceprimarul din Corod recunoaşte că sunt depăşiţi de această situaţie şi aşteaptă ca poliţiştii să îi depisteze pe cei care terorizează o întreagă localitate.

„În ultima perioadă, au luat amploare spargerile şi furturile, din cauza situaţiei sociale create. Sunt foarte mulţi bătrâni singuri, foarte mulţi tineri sunt plecaţi. Bătrânii au rămas singuri şi sunt vulnerabili. Poliţia acţionează cât poate, rezultate până acum foarte puţine. Avem pază, la nivel de primărie, cu trei persoane, avem camere, care din păcate nu funcţionează chiar atât de bine. Patrule ar trebui, dar cu cine să le facem? Tinerii sunt plecaţi. Suntem depăşiţi de situaţia asta”, ne-a declarat Cornel Maţgras, viceprimarul din Corod.

Poliţia are un cerc de suspecţi

Toţi localnicii din Corod aşteaptă ca poliţiştii să le dea de urmă celor care i-au terorizat în ultimele luni. „Nu a fost prins niciun hoţ, să spui că a prins pe unul care a ameninţat, a luat banii. Situaţia este cunoscută la poliţie. Ultima dată a fost patrulă de poliţie pe străzi până la ora 4.00, iar la ora 4,30 au dat spargerea”, ne-a explicat viceprimarul Corodului.

Cei care au fost tâlhăriţi până acum susţin că hoţii poartă cagulă şi mănuşi, dar există imagini de pe camerele de supraveghere de la diferite societăţi, imagini care ar putea fi de ajutor în prinderea lor. „În urma sesizărilor primite, poliţiştii au demarat deja cercetările şi în cauză a fost întocmit un cerc de suspecţi”, ne-a declarat cms. şef Cristina Tatulici - IPJ Galaţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Proiecte de 42 de milioane de lei într-o comună gălăţeană

Aşezată în nordul judeţului, comuna Corod este una dintre cele mai întinse şi mai populate din Galaţi. În ciuda situării sale într-o zonă săracă, Corodul nu a dus lipsă, în ultimii ani, de investiţii pe baza fondurilor europene şi guvernamentale. Cu toate acestea, lista de proiecte a autorităţilor locale este încă una lungă. Şapte din planurile de dezvoltare locală vor beneficia de finanţare guvernamentală, suma totală a acestor proiecte ridicându-se la aproape zece milioane de euro.

Fără a pune la socoteală drumurile comunale, doar reţeaua de străzi de pe cuprinsul comunei Corod însumează o lungime de 87 de kilometri. Astfel, doar pe anumite porţiuni din această reţea există deja apă potabilă şi reţea de canalizare. Situaţia s-ar putea schimba, în următorii ani, dacă cel mai important proiect existent în momentul de faţă la Corod va decurge conform planurilor. "Prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) 2, am fost printre beneficiarii mai multor proiecte care au intrat la finanţare. Este vorba, mai exact, de şapte obiective. Deşi fiecare dintre acestea este relevant pentru comuna noastră, unul dintre ele se distinge prin amploarea sa. Mă refer la proiectul de extindere şi modernizare a reţelei publice de canalizare din satul Corod. În prezent, în acest sat, avem o reţea de canalizare întinsă pe o distanţă de 6,2 kilometri. După finalizarea investiţiei, reţeaua de canalizare va însuma 34 de kilometri şi va include şi o staţie de epurare modernă. Valoarea proiectului este de aproximativ 36 de milioane de lei", a explicat primarul din Corod, Vasile Cârjeu.

Planuri pentru un nou centru de permanenţă

Alt proiect care ar urma să beneficieze de finanţare de la bugetul de stat este cel al amenajării şi dotării unui centru medical de permanenţă. În satul Corod există încă o clădire în care a funcţionat, până în 1991, o secţie exterioară, cu 18 paturi, a Spitalului Municipal Tecuci. Odată desfiinţată, clădirea a rămas în grija autorităţilor locale. Amenajarea şi dotarea noului centru de permanenţă va costa 1,4 milioane de lei, bani de la bugetul de stat, cărora li se vor adăuga 200.000 de lei, din bugetul local al comunei.

Restul proiectelor cuprind consolidarea a trei poduri peste pârâul Corozel, extinderea şi modernizarea grădiniţei din Corod şi suplimentarea surselor de apă în satul Blânzi.

În total, cele şapte investiţii însumează 42 de milioane de lei, cu o cofinanţare suplimentară, în valoare de 2,4 milioane de lei, de la bugetul comunei. Potrivit primarului din Corod, obiectivele au licitaţiile deja finalizate.

Lucrări la infrastructura rutieră

Reţeaua de străzi din cele patru sate ale comunei Corod (Cărăpceşti, Blânzi, Brătuleşti şi, evident, Corod - n.r.) se întinde pe o lungime de 87 de kilometri. Din aceştia, 16,4 kilometri sunt asfaltaţi, în vreme ce restul străzilor sunt balastate şi pietruite, pentru a putea fi practicabile şi pe timp de ploaie sau atunci când zăpada se topeşte. În prezent, două proiecte care vizează infrastructura rutieră sunt în desfăşurare în comună. Primul prevede modernizarea a 4,6 kilometri de străzi amplasate, în proporţie de 80 la sută, în satele Cărăpceşti, Blânzi şi Brătuleşti. Conform Primăriei Corod, documentaţia necesară în acest sens a fost depusă. Al doilea proiect, aflat în faza de obţinere a avizelor, constă în asfaltarea a 1,8 kilometri de stradă.

"Pentru ambele proiecte avem alocate fonduri, investiţiile fiind programate să înceapă chiar în acest an. Fiecărui obiectiv îi sunt alocaţi în jur de 300.000 de lei, iar execuţia va dura trei ani, aşa cum preconizăm noi", a declarat primarul Vasile Cârjeu. Cel mai recent proiect de infrastructură rutieră a fost finalizat chiar la sfârşitul anului trecut şi a constat în asfaltarea a 7,2 kilometri de străzi pe care existau deja reţele de apă şi canalizare. Fondurile, în total 5,6 milioane de lei, au provenit din bugetul de stat (4,1 milioane de lei) şi de la bugetul local al comunei.

Bani pentru extinderea Liceului Tehnologic

O jumătate de milion de euro, bani proveniţi din fonduri europene, vor fi daţi pentru modernizarea şi extinderea Liceului Tehnologic nr. 1 din Corod. Pe lângă banii europeni, Consiliul Local al comunei va veni cu o sumă de 400.000 de lei, bani necesari pentru dotările instituţiei, potrivit primarului Vasile Cârjeu. "Lucrările sunt programate să fie finalizate la sfârşitul lunii noiembrie a acestui an. Faptul că avem un liceu în comună este o oportunitate importantă pentru comunitatea noastră. Absolvenţii ies de aici cu un certificat profesional, pe baza căruia îşi pot găsi un loc de muncă, fie că aleg să rămână aici sau să plece. Aşa cum ştim, învăţământul tehnologic nu trece prin cele mai faste momente în România. De aceea, trebuie să investim în ce mai avem", este de părere primarul.

Căminul cultural aşteaptă modernizarea

Un proiect despre care primarul din Corod, Vasile Cârjeu, spune că va fi finalizat, până la sfârşitul anului viitor, este cel al modernizării căminului cultural din comună. "Căminul a fost ţinut pe linia de plutire de autorităţile locale, însă consolidarea sa nu mai putea fi amânată", a precizat edilul. Printr-un proiect cu finanţare europeană, în acest scop au fost alocaţi 500.000 de euro, alţi aproximativ 100.000 de lei provenind din bugetul local al comunei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Corod. Unul din şapte locuitori, plecat la muncă peste graniţe

În cele patru sate din comuna Corod au domiciliul, în prezent, aproximativ 7.600 de oameni. Dintre aceştia, în jur de 1.000 lucrează încă în străinătate. Cum cei plecaţi sunt în mare parte tineri şi adulţi de vârstă mijlocie, fenomenul social de îmbătrânire a populaţiei a devenit cât se poate de evident, fenomen valabil în tot judeţul.

Cu precădere în satul Corod, printre casele ţărăneşti construite în stil tradiţional au apărut, în ultimii ani, destul de multe vile impunătoare. Unele dintre aceste imobile sunt deja finalizate şi locuite, în vreme ce altele au rămas în stadiul de şantier. Toate conţin elemente arhitectonice şi de construcţie pe care proprietarii le-au văzut şi admirat în ţările în care au plecat la muncă pentru a face avere. Dincolo de această înfrumuseţare a aspectului comunei, rămâne însă fenomenul cât se poate de îngrijorător al îmbătrânirii populaţiei. Migrarea în străinătate a unei proporţii de 13 la sută din populaţia totală a comunei, într-o perioadă relativ scurtă de timp, are consecinţe ce nu pot fi ignorate din punct de vedere social şi economic.

"Au rămas în urmă vârstnicii"

Vasile Cârjeu, primarul comunei, este conştient de acest fenomen, mai ales că se loveşte deja de repercusiunile sale. "Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei se manifestă, fără îndoială, şi la Corod. S-a simţit plecarea celor aproximativ 1.000 de locuitori din comună. Cum au plecat în special tinerii şi oamenii aflaţi în putere, au rămas în urmă vârstnicii, ceea ce înseamnă o scădere considerabilă a forţei de muncă. Majoritatea celor plecaţi şi-au început o casă aici şi mulţi dintre ei au şi terminat-o. Sunt însă alţii care s-au stabilit cred că definitiv acolo, întemeindu-şi familii peste graniţă. Despre aceştia, nu cred că se vor mai întoarce, din moment ce s-au adaptat deja în altă societate", spune edilul. Îmbătrânirea populaţiei înseamnă costuri mai mari cu asistenţa medicală şi cu îngrijirile sociale. De asemenea, indiferent de ce şi câte investiţii sunt făcute în infrastructură, şi posibilii investitori pot fi descurajaţi de un astfel de fenomen.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Zeci de case inundate la Corod, în urma unei ploi torențiale

Ploile torențiale au adus necazuri în județul Galați. Localitatea Corod a avut cel mai mult de suferit. Aici, pârâul Corozel a ieșit din matcă și apa s-a revărsat în curțile oamenilor. Oamenii s-au văzut cu curțile pline de apă murdară, care, în scurt timp le-a pătruns și în case.

”Eu stau de 50 de ani aici și nu am văzut așa ceva. A plouat tare de tot și ne-a inundat. Am avut apă și în casă, iar curtea este plină”, ne-a spus un localnic. Pe strada de lângă pârâul Corozel, toate curțile s-au transformat în piscine. Oamenii s-au văzut neputincioși în fața puhoaielor, mulți dintre ei preferând să plece din propriile locuințe.

”S-au autoevacuat 170 de persoane. Nu s-au înregistrat, din fericire, victime”, ne-a declarat lt. col. Eugen Chiriță, purtătorul de cuvânt al ISU Galați. În sprijinul oamenilor au fost trimiși 50 de pompieri, mai multe autospeciale, două motopompe de mare capacitate, 20 de pompe remorcabile, două motopompe transportabile și trei bărci. Dacă în zona pârâului încă se lucra, chiar și după miezul nopții, la evacuarea apei, pe alte străzi din Corod apa se retrăsese, în urma ei rămânând munți de noroi. Localnicii, majoritate persoane în vârstă, ridicau din umeri și încă aveau puterea să spună că sunt mulțumiți că au scăpat cu viață.

”A fost apa de un metru și jumătate în curte. S-a retras, dar în casă este prăpăd”, ne-a spus un bărbat, care ne-a invitat să ne arate casa. Noroiul a acoperit covoarele de pe jos, iar podeaua începuse deja să se scorojească. ”Bine că am scăpta cu viață și că vine vara. Se usucă, dar nu știu cum vom mai putea locui aici pentru că este multă umezeală. Nu are cine să ne ajute”, a completat bărbatul.

”A fost o rupere de nori în amonte și un vârf de viitură pe pârâul Corozel, ceea ce a dus la inundarea părții de jos a localității Corod. Au fost inundate 63 de case. Se lucrează la capacitate mărită pentru evacuarea apei”, a completat Eugen Chiriță. Apa s-a scurs, iar pârâul care a făcut prăpăd și a revenit în matcă. În urma lui însă, pe un pod, au rămas munți de peturi și de gunoaie, ceea ce arată că neglijența umană poate pune umărul la un dezastru.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cum s-a răzbunat „România scoasă din noroaie“ pe delegaţia guvernamentală ajunsă într-un sat din Galaţi

Delegaţia oficială condusă de Ioan Deneş, ministrul Apelor şi Pădurilor, s-a aflat la Corod, în judeţul Galaţi, să vadă urmările inundaţiilor care au lovit localitatea în noaptea de 3 spre 4 iunie 2019. Una dintre maşinile din convoi s-a blocat în noroi pe o uliţă din sat. Înainte, primarul din Corod acuzase autorităţile că i-au ignorat solicitările de a ajuta la refacerea digurilor.

Dovada că România nu a fost chiar pe deplin scoasă din noroaie de Guvern a fost simţită pe propria piele de delegaţia oficială care-l însoţea pe ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, în vizita pe care acesta a făcut-o marţi în zonele inundate din judeţul Galaţi. Una dintre maşinile coloanei oficiale a rămas împotmolită pe una dintre multele uliţe neasfaltate din localitatea Corod, iar pentru deblocarea situaţiei a fost nevoie de ajutorul sătenilor, care au scos cu mâinile automobilul din noroi. La operaţiune a pus umărul însuşi ministrul Deneş, ajutat şi de primarul localităţii, Vasile Cîrjeu.

Satul Corod a cunoscut o dezvoltare explozivă în ultimii 20 de ani, cu ajutorul banilor trimişi în ţară de cei peste 2.000 de corodeni plecaţi la muncă în străinătate. De asemenea, în zonă sunt şi numeroase culturi legumicole performante. Infrastructura nu prea a ţinut însă pasul cu extinderea localităţii, aşa că destul de multe uliţe sunt în continuare din pământ, după cum a putut să contate şi ministrul Deneş.

Cu privire la cauzele inundaţiilor, primarul de la Corod a arătat cu degetul către Apele Române, despre care a spus că nu-şi face treaba. „Am avut nenumărate intervenţii. În 2013 am avut două inundaţii de amploare pe care nu o să le uităm niciodată. Digul a fost făcut cu eforturi locale. Am primit sprijin de la Apele Române doar pentru a consolida nişte porţiuni ale digului. Pârâul Corozel are 7 kilometri lungime doar în Corod şi noi nu avem voie să intervenim pe cursurile de apă. Cei de la Apele Române ar trebui să o facă, dar noi am făcut, de pomană, numeroase intervenţii”, a spus Vasile Cârjeu.

Ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş a inspectat localitatea Corod, unde au avut loc inundaţii în 3-4 iunie 2019. Acesta a vrut să supravegheze modul în care sunt evaluate pagubele din gospodării şi din zonele agricole, pentru ca, în funcţie de rezultatele evaluărilor, oamenii să primească ajutoare de la stat. Ministrul Ioan Deneş a refuzat să spună de ce nu au fost făcute lucrări de apărare până în prezent, însă a promis ca va debloca de urgenţă fonduri guvernamentale pentru realizarea unor diguri. De asemenea, pagubele înregistrate de locuitori vor fi evaluate după retragerea defintivă a apelor. „Împreună cu specialiştii facem o analiză, vedem ce lucrări hidrotehnice sunt necesare, astfel încât să nu se repete inundaţiile. Eu nu vreau să discut ce a fost înainte, eu vreau să ştiu ce va fi de acum înainte”, a declarat, la Corod, ministrul Deneş.

adevarul.ro