Jump to content

Recommended Posts

Posted

Importante suprafeţe de teren agricol, afectate de fenomenele meteo de la sfârşitul lunii aprilie

Aproape 9.000 de hectare de culturi agricole, din judeţul Galaţi, au fost identificate până în prezent ca fiind afectate de fenomenele meteo extreme de la sfârşitul lunii aprilie, potrivit unor date provizorii comunicate, miercuri, de Direcţia pentru Agricultură Galaţi, care va desfăşura în continuare acţiuni pentru evaluarea şi centralizarea tuturor suprafeţelor de teren afectate.

În judeţul Galaţi, au fost afectate de căderile de zăpadă, vântul puternic şi temperaturile foarte scăzute din perioada 20-22 aprilie importante suprafeţe de culturi agricole, potrivit unui raport provizoriu al Direcţiei pentru Agricultură Galaţi. Astfel, în urma evaluărilor făcute până în prezent, s-a constatat că un număr de aproximativ 8.920,82 de hectare de culturi agricole au fost afectate în diferite proporţii, dintre care, cele mai mari suprafeţe sunt cele de rapiţă - 2.920 hectare, floarea soarelui - 2.564 de hectare,  porumb - 949 de hectare, grâu - 745 hectare, orz - 421 de hectare, vie - 333 hectare şi pomi fructiferi - 235 de hectare, dar şi sere şi solarii pe o suprafaţă de 45 de hectare.

Reprezentanţi ai Direcţiei pentru Agricultură Galaţi au precizat că în urma înştiinţărilor depuse la Primării de către producătoriii agricoli s-au întrunit comisii locale pentru situaţii de urgenţă care în urma analizării înştiinţărilor au înaintat raportări către Prefectură şi ISU Galaţi. Comisii formate din reprezentanţi ai ISU, Direcţiei pentru Agricultură şi ai Primăriilor au mers în teren pentru evaluarea pagubelor, procedură care este în continuă desfăşurare, pe măsură ce se primesc în continuare informări de la producătorii agricoli din teritoriu. Astfel, se estimează că în final numărul total al suprafeţelor de teren afectate va fi cu mult mai mare, în condiţiile în care agricultorii spun că au fost afectate mai ales culturile de rapiţă, pomi fructiferi şi viţă-de-vie.

În judeţul Galaţi, sunt 77.000 de hectare de terenuri agricole cu însămânţări făcute în toamnă şi alte 198.000 de hectare cultivate în primăvară.

news.ro

  • 2 weeks later...
Posted

Condiţiile meteo nefavorabile din perioada iarna-primăvară au afectat aproape 4.900 de ha de terenuri agricole

Aproape 4.900 de ha de terenuri agricole, din judeţul Galaţi, au fost afectate de fenomenele meteorologice nefavorabile manifestate în perioada iarnă-primăvara 2016-2017, potrivit unui raport al Direcţiei pentru Agricultură Galaţ prezentat miercuri la Prefectură. Raportul nu cuprinde şi situaţia terenurilor afectate de fenomenele meteo de la sfârşitului lunii aprilie, evaluări în acest sens fiind încă în derulare.

Directorul Direcţie pentru Agricultură Galaţi, Doina Ragea, a afirmat, miercuri, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, că fenomenele meteorologice nefavorabile manifestate în perioada iarna-primăvara 2016-2017 au afectat 4.892 de hectare de terenuri agricole din judeţul Galaţi. "Sunt 4.892,42 ha de terenuri agricole afecate, iar culturile afectate sunt: cultura grâu cu 590,10 ha, cu un grad de afectare între 30 şi 35%; orz de toamnă cu 128,11 ha, cu un grad de afectare cuprins între 30 şi 35%; rapiţă cu 4.020,86 ha cu un grad de afectare între 30 şi 100%. Gradul cel mai mare de afectare a fost în zona Tecuci pe 23,16 hectare de lucernă, între 20 şi 100%, vie pe 85,93 hectare, între 30 şi 100% şi solariile pe 44,33 ha hectare, între 40 şi 100%", a spus reprezentanta Direcţiei pentru Agricultură Galaţi. Ea a precizat că la rapiţă gradul mare de afectare a fost cauzat şi de fenomenele nefagorabile din toamna anului trecut, fiind vorba despre secetă prelungită.

Pe de altă parte, în continuare se evaluează situaţia terenurilor afectate de fenomenele meteo din perioada 20-26 aprilie, caracterizate prin vânt puternic, temperaturi neobişnuit de scăzute şi îngheţ la sol, a spus Doina Ragea.

Un raport provizoriu al Direcţiei pentru Agricultură Galaţi prezentat pe 10 mai arăta că până la acel moment aproape 9.000 de hectare de culturi agricole, din judeţ, au fost identificate ca fiind afectate de fenomenele meteo extreme de la sfârşitul lunii aprilie. Totuşi, se estimează că în final numărul total al suprafeţelor de teren afectate va fi cu mult mai mare, în condiţiile în care agricultorii spun că au fost afectate mai ales culturile de rapiţă, pomi fructiferi şi viţă de vie.

În judeţul Galaţi sunt 77.000 de ha de terenuri agricole cu însămânţări făcute în toamnă şi alte 198.000 de hectare cultivate în primăvară.

impartial.ro

  • 4 weeks later...
Posted

La ce recolte se aşteaptă fermierii gălăţeni

Vremea le-a dat de furca şi în acest an fermierilor gălăţeni, aşa că recoltele s-ar putea să fie sub aşteptări şi la cereale, dar şi la plante tehnice. Acestea sunt primele date comunicate către Direcţia Agricolă şi Dezvoltare Rurală (DADR).

Greutăţile cultivatorilor de păioase au început încă din toamnă. A plouat nedorit de mult în epoca optimă de semănat a grâului, adică în septembrie şi prima parte din octombrie, iar fermierii au fost nevoiţi să semene în noiembrie şi decembrie. În consecinţă, parte dintre suprafeţele cultivate cu grâu n-au fost pregătite pentru iernat şi au mai suferit şi de pe urma gerurilor. Apoi, în primăvară, iarăşi a plouat şi au fost băltiri. De aceea, acum, în câmp - pe suprafeţe mari de teren, care arată ca nişte petice sterpe în lanuri - plantele sunt foarte rare. Per total, din primele estimări ale Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, producţia medie la nivel de judeţ, la grâu, va fi de doar circa 3,5 tone la hectar. E mai puţin decât anul trecut, când producţia ajunsese la 4,1 tone la hectare.

În toamnă s-a semănat grâu pe 45.437 de hectare, iar în primăvară, pe alte 1.453 de hectare.

Rămâne de văzut ce preţuri vor obţine fermierii pe tona de grâu. Încă de la începutul acestui an, marii traderi anunţau că, la nivel mondial, există o abundenţă de grâu şi că preţurile vor trebui să mai scadă, ca volumul de vânzări să nu se reducă dramatic. Totuşi, regula pieţei spune că, de obicei, când producţia e mică, preţul creşte.

Problemele nu sunt numai ale culturii de grâu, ci ale tuturor culturilor de păioase. Ba, pagube s-ar putea înregistra şi la porumb, de vreme ce băltirile din primăvară au afectat şi această cultură. Unii au întors rapiţa, iar alţii îşi freacă mâinile de bucurie. Gălăţenii au intrat în iarnă cu 22.747 de hectare de rapiţă semănată. Cam 2.000 de hectare de cultură s-au întors, în primăvară. Cu alte cuvinte, terenul pe care se cultivase rapiţă a fost pregătit, din nou, şi s-a semănat altă cultură. Dintre cei care n-au renunţat la rapiţă, unii se aşteaptă la producţii mai mici, în vreme ce alţii au raportat către DADR că ar putea recolta şi patru tone la hectar. Asta, în condiţiile în care anul trecut, producţia medie, la nivel de judeţ, a fost de 3,2 tone la hectar.

Date precise vom afla, însă, odată cu începerea recoltatului. Până la acest moment, doar câţiva fermieri din zona Tecuciului au început să recolteze orz.

viata-libera.ro

  • 4 weeks later...
Posted

2017, un nou an al păioaselor. Producţii bune la grâu, pentru fermierii gălăţeni

În ciuda greutăţile pe care fermierii români le-au avut la semănatul grâului în toamna trecută, acum, la recoltat, producţiile se anunţă a fi unele foarte bune, cu până la opt tone la hectar, în fermele bine tehnologizate şi în care se irigă.

Primele declaraţii cu privire la producţie le-a făcut inginerul Dimitrie Muscă, de la Curtici, care anunţă că va recolta aproape opt tone de grâu la hectar, mai mult decât în iulie 2016, când recoltase 7,2 tone la hectar.

Iată ce ne-au spus fermierii gălăţeni cu privire la producţiile la care se aşteaptă la grâu:

"Şi noi ne apropiem de producţii similare, aici. În ciuda marilor probleme pe care le-am avut în toamnă, a imposibilităţii de a semăna la timp, a fost, totuşi, un an favorabil pentru păioase. Să nu uităm că au fost ani în care, dacă recoltam paru tone, eram foarte mulţumiţi. Problema nu este acum producţia, ci preţul, per kilogram, care e mai mic decât ar trebui. Acum, e între 0,6 lei şi 0,7 lei. Or, apreciez eu, ar trebui să fie măcar 80 de bani", ne-a declarat ing. Petre Grigore, managerul SC Simongrig SRL, una dintre cele mai cunoscute ferme din Bazinul Brateşului Inferior.

Producţii bune au obţinut şi fermieri din zona Folteştiului, în lunca Prutului. "Eu nu am irigaţii în fermă. Sunt agricultori care au, în zonă, dar eu nu, aşa că vă pot da câteva date despre ceea ce înseamnă producţia în regim neirigat, la Folteşti. În zonă, producţia porneşte de la 3,2 - 3,4 tone la hectar. Sunt însă şi sole în care am 3,8 tone la hectar, în condiţiile în care am avut şi încă am mari probleme cu ciobanii. Nu mai aşteaptă să recoltez şi intră cu oile în cultură. Am însă şi sole din care mă aştept să recoltez între cinci şi şase tone. Am, pe deal, tarlalele în care am producţie la fel de bună ca în zone de lângă baltă. A fost o toamnă grea, cu cheltuieli mari de înfiinţare a culturilor. Dar, pentru că am mers şi pe contracte future pentru parte din recoltă, tind să cred că a meritat să cheltuiesc", a precizat Robert Vieru, unul dintre fermierii importanţi din zona Folteşti.

Gheorghe Dediu, manager agricol cu fermă tot în estul judeţului, ne-a spus că, judecând după recolta de orz, anul agricol e bun pentru păioase. "Abia am început să facem nişte calcule acum, aşa că abia în zilele următoare vom putea spune cam cât urmează să recoltăm, la hectar. Dar, per total, putem aprecia că este un an bun. La orz, am scos aproape opt tone la hectar", a precizat Gheorghe Dediu.

Înainte de începerea recoltatului, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi estima că producţia medie, la nivel de judeţ, ar urma să ajungă la doar 3,5 tone la hectar.

viata-libera.ro

  • 4 weeks later...
Posted

Cât s-a irigat, până acum, în Galaţi

Fermierii gălăţeni au irigat mai puţin, în acest an, în comparaţie cu 2016, informează Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF). Vorbim, bineînţeles, despre fermierii din Lunca Prutului şi cea a Siretului, cei care au acces la sistemul de irigaţii prin care ANIF livrează apă. Nu-i putem la socoteală, aici, nici pe legumicultorii care îşi udă culturile din solar cu apă din fântâni (adică aproape toţi) şi nici pe fermierii care au culturi în câmp, dar pe care nu le udă niciodată, din cauză că fie nu au acces la sistemul de irigaţii, fie au pământuri situate la altitudini mai mari şi nu îşi permit să folosească apa.

Suprafaţa irigată se poate raporta în mai multe feluri. Pe de o parte, ne putem referi la suprafaţa totală irigată. În 2017, la finele primei săptămâni din august, aceasta era de 12.558 de hectare, potrivit ANIF Galaţi. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, suprafaţa irigată era de 16.751 de hectare.

Suprafaţa irigată se obţine, însă, din raportări repetate, uneori vizând aceleaşi suprafeţe. Spre exemplu, dacă un fermier aplică trei udări pe o suprafaţă de 100 de hectare, va reieşi, în statistică, că el a udat 300 de hectare.

Criteriul care ne indică, precis, care sunt suprafeţele de teren udate este raportarea udării I. La nivelul judeţului, s-a aplicat, în acest an, udarea I pe o suprafaţă de 9.498 de hectare, în vreme ce anul trecut, până la finele primei săptămâni din august, se aplicase udarea I pe 10.194 de hectare. Diferenţa nu e chiar mare. Se poate vedea, însă, că în acest an, s-a aplicat udarea I pe o suprafaţă totală cu aproape 700 de hectare mai mică decât anul trecut.

ANIF Galaţi mai informează că suprafeţe irigate sunt mai mici, în acest an, doar pentru că a plouat mai mult decât în 2016, nu din cauză că, în acestă vară, ar fi fost mai dezavantajos pentru fermier să irige. Dimpotrivă, potrivit instituţiei, condiţiile s-au îmbunătăţit, în condiţiile emiterii Legii 133/2017, care prevede „livrarea apei gratuit de către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare pentru toate punctele de livrare, inclusiv beneficiarilor care doresc să ia apă din canalele instituţiei, cu motopompe şi alte echipamente de udare”. ANIF le poate livra, deci, apa, fermierilor care vor să irige cu zero cheltuieli de energie, până la staţiile de bază şi repompare. Inclusiv fermierilor care fac deja parte din federaţii de utilizatori de apă pentru irigaţii. Din acest punct de vedere, potrivit ANIF, e mai ieftin pentru fermieri să irige în acest an, comparativ cu 2016.

Un sistem care nici nu moare, nici nu trăieşte 

Marile probleme ale irigaţiilor, în judeţul Galaţi, nici nu s-au rezolvat şi, probabil, nici nu se vor rezolva, în viitorul previzibil. Şi asta pentru că probleme sale sunt majore. Sistemul pe care îl administrează, în parte, ANIF Galaţi este energofag, gândit şi construit în timpul comunismului, atunci când statul putea cheltui bani pentru a-l întreţine şi folosi. În democraţie, bună parte din acel sistem s-a tăiat şi vândut la fier vechi. Unii chiar au făcut averi în acest fel. Iar statul a renunţat, din prostie, la mare parte dintre specialiştii în îmbunătăţiri funciare. Acum, în capitalism, folosirea apei din acest sistem nu mai este rentabilă pentru fermierii care au pământurile pe treptele superioare de udare (III, IV, V şi VI), adică în cazul în care apa trebuie pompată la înălţimi mai mari de 100 metri. De fapt, irigă, în întreg judeţul, doar o parte dintre fermierii care au culturi în luncile Prutului şi Siretului. S-ar putea ajunge, deci, la circa 15.000 de hectare pe care să se poată uda, în câştig, într-un judeţ a cărui suprafaţă agricolă este de peste 351.035 de hectare. Cu alte cuvinte, mai puţin de cinci la sută din suprafaţă.      

Ce culturi au udat fermierii

Udarea I s-a aplicat, până la finele primei săptămâni din august, pe o suprafaţă cultivată de 9.480 de hectare din judeţ. Principalele culturi irigate au fost: legume (2.965 de hectare), porumb (2.329 de hectare), grâu (143 de hectare), floarea soarelui (866 de hectare), soia (2.376 de hectare), sfeclă (116 hectare), alte culturi (703 hectare), informează filiala gălăţeană a Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF).

viata-libera.ro

  • 1 month later...
Posted

Doar 10% din suprafaţa cultivată cu porumb a fost recoltată

Porumbul a fost recoltat de pe doar 9.800 de hectare dintre cele 99.950 de hectare cultivate în judeţul Galaţi, urmând ca în perioada următoare campania de recoltare să se intensifice, a anunţat directorul Direcţiei pentru Agricultură Galaţi, Doina Ragea.

,,În acest moment, se recoltează floarea soarelui, s-au recoltat 46.000 hectare din cele 55.800, se recoltează porumbul de pe 9.800 din cele 99.950 de hectare cultivate, cam în două săptămâni urmează sfecla de zahăr. Concomitent cu eliberarea terenului s-au efectuat arăturile de toamnă, fiind însămânţate până în acest moment 77.800 de hectare la păioase, grâu, orz, orzoaica de toamnă”, a spus Ragea.

Potrivit sursei citate, producţia la porumb va fi în jur de 4.800 kilograme la hectar, la sfecla de zahăr de 40 de tone la hectar (180 hectare cultivate), la floarea soarelui de 2.500-2.600 kilograme la hectar, iar la cartofi de 13 tone la hectar (580 hectare cultivate).

Suprafaţa cultivată cu grâu a fost de aproximativ 50.000 de hectare, producţia obţinută fiind de 4.200 kilograme la hectar.

,,Faţă de timpul nefavorabil care a fost în februarie, unde au fost întoarse culturile de porumb, floarea soarelui, în mai - iunie, când au avut loc iarăşi fenomene meteo extreme cu calamităţi la porumb şi floarea soarelui, totuşi stăm bine la recolte”, a precizat Ragea.

gazetagalatiului.ro

  • 1 month later...
Posted

Doar 65% din suprafaţa planificată a fost însămânţată

Agricultorii gălăţeni au reuşit să semene pe numai 50.790 de hectare dintre cele 78.000 de hectare planificate, reprezentând doar 65%, cauza întârzierii fiind seceta, se arată într-o informare prezentată la Colegiul Prefectural, de Direcţia pentru Agricultură Galaţi. Astfel, fermierii au înfiinţat culturi de grâu pe 26.580 de hectare dintre cele 50.400 de hectare propuse, reprezentând 53%. La triticale de toamnă, s-a semănat pe 60% din suprafaţa propusă, adică pe 240 de hectare dintre cele 400 planificate. La orz de toamnă, s-au înfiinţat culturi pe 6.240 de hectare dintre cele 7.200 propuse, adică 87%. La secară, din 180 de hectare s-a semănat pe 100 reprezentând 93%. Rapiţa de toamnă s-a semănat pe 16.810 hectare dintre cele 18.800 planificate, adică 89%. Nu s-a însămânţat pe cele 220 de hectare de legume şi 220 hectare de ceapă uscată.

Conform reprezentanţilor Direcţiei pentru Agricultură Galaţi, lipsa precipitaţiilor pe parcursul derulării campaniei agricole de vară a determinat efectuarea parţială a arăturilor pe suprafeţele recoltate, calitatea acestora nefiind cea corespunzătoare, iar consumurile de carburant fiind mai mari decât normele. ,,În condiţiile actuale, luând în calcul cantitatea de precipitaţii căzută în ultimele zile, campania de însămânţări s-a reluat în condiţii corespunzătoare. În plus, în urma discuţiilor purtate cu fermierii putem spune că sunt condiţii pentru a fi însămânţată întreaga suprafaţă programată pe structura din program”, se spune în informarea Direcţiei pentru Agricultură Galaţi.

gazetagalatiului.ro

Posted

Grâul, regele recoltelor obţinute de fermierii gălăţeni

Datele operative centralizate de Direcţia pentru Agricultură Galaţi privind recoltele, reflectă un an relativ bun pentru fermieri. Asta dacă privim partea plină a hambarelor. Există însă şi o parte goală, culturi care au fost ceva mai vitregite anul acesta, comparativ cu anul trecut, mai ales din cauza capriciilor meteorologice.

Fermierii gălăţeni au simţit din plin în 2017 ce înseamnă condiţii vitrege. Cine s-ar fi gândit, în primăvară, după Paşte, că vom avea căderi de zăpadă, vânt puternic, temperaturi scăzute, aşa cum s-a întâmplat în perioada 20 - 24 aprilie! În iulie au venit şi nişte valuri de grindină, după care până în septembrie au fost doar temperaturi ridicate, aproape fără strop de ploaie!

"Sunt fenomene care au determinat suferinţa culturilor însămânţate în primăvară, în special în zona colinară, continuând cu celelalte zone ale judeţului (…). Situaţia a dus la realizarea unor producţii mai ridicate la culturile de vară faţă de cele care se recoltează în toamnă", a arătat directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Galaţi, Doina Ragea, într-un raport prezentat în cadrul Colegiului Prefectural.

Dintre culturile recoltate în vară, cele mai bune rezultate s-au obţinut la grâu, cultivat pe mai bine de 51.000 de hectare în judeţul Galaţi. Deşi se miza pe o recoltă medie de 3.200 kg la hectar, până la urmă s-a ajuns la o medie de 4.510 kg la hectar, semnificativ mai mare (cu 30 la sută) şi faţă de recolta de anul trecut, când s-au obţinut 3.480 kg la hectar. Una peste alta, în judeţul Galaţi, de pe suprafaţa raportată, s-au recoltat nu mai puţin de 232.000 tone de grâu!

Lucrurile au mers bine şi la orz, cultivat pe 7.749 de hectare, unde s-a obţinut o producţie de 4.349 kg la hectar, cu 37 la sută peste aşteptări şi cu 14 la sută mai mult faţă de anul trecut. Binişor a mers şi la ovăz, cultivat pe 1.125 de hectare, unde s-a obţinut 1.880 kg la hectar, cu 10 la sută mai mult faţă de cât era programat.

Există şi culturi unde socotelile fermierilor nu s-au potrivit cu cele din câmp. "La secară (cultivată pe 187 hectare) s-a obţinut o producţie de 1.701 kg la hectar, mai mică faţă de 2016, când s-a obţinut 3.607 kg la hectar, din cauză că suprafeţele însămânţate au fost pe terenuri mai puţin productive", a explicat şefa Direcţiei pentru Agricultură Galaţi.

Sunt şi culturi unde, deşi estimările au fost ceva mai pesimiste, recolta a fost mai mare ca în programări, deşi mai mică faţă de anul trecut. Este, de exemplu, cazul rapiţei, cultivată pe 20.700 de hectare, care a avut de trecut gerul greu din iarna 2015-2016. Deşi se miza pe o producţie de doar 1.810 kg la hectar, s-a recoltat 2.220 kg la hectar, mai puţin însă faţă de cele 3.480 kg la hectar obţinute în 2016.

Dintre culturile unde s-au centralizat datele, mai amintim orzoaica de toamnă, unde s-a obţinut o recoltă medie de 3.512 tone la hectar, de pe o suprafaţă de 1.915 hectare, şi orzoaica de primăvară, cultivată pe 4.836 hectare, unde s-a obţinut în medie o recoltă de 2.500 tone la hectar.

Nu în ultimul rând, la mazăre boabe, cultivată pe 9.900 de hectare, s-au obţinut 2.610 kg la hectar, iar la triticale (un soi de cereale, mai dur, obţinut din încrucişarea grâului cu secara - n.r.), cultivate pe 533 hectare, s-a obţinut o recoltă de 2.901 kg la hectar.

Reprezentanţii Direcţiei Agricole au precizat că, dat fiind faptul că încă nu s-a încheiat campania de toamnă, producţiile medii urmează a fi calculate după centralizarea finală. La momentul de faţă, conform datelor Direcţiei Agricole, dacă la majoritatea culturilor de primăvară recoltarea este aproape de final, la porumb s-a recoltat 88 la sută, la soia 47 la sută, la sfecla de zahăr 67 la sută, iar la struguri pentru vin 95 la sută.

viata-libera.ro

  • 1 month later...
Posted

Anul agricol 2017, unul peste aşteptări pentru fermierii gălăţeni

Chiar dacă 2017 nu a fost lipsit de capriciile vremii, se poate spune că fermierii gălăţeni au avut un an bun în ceea ce priveşte producţiile obţinute, rezultă din datele centralizate de Direcţia pentru Agricultură Galaţi. La multe dintre culturi s-au obţinut recolte peste aşteptări, grâul fiind punctul forte al acestui an.

"În ciuda condiţiile nefavorabile din 20-24 aprilie a.c., respectiv căderi de zăpadă, vânt puternic, temperaturi deosebit de scăzute pe toată perioada, precum şi a furtunilor înregistrate în perioada 22-23 iunie, a căderilor de grindină din 6 iulie şi 25-27 iulie, putem spune că s-au realizat producţii pe măsura eforturilor depuse de fermieri.

Comparativ cu anul 2016, perioada iulie-septembrie 2017 a fost marcată de temperaturi ridicate, lipsa precipitaţiilor, scăderea cantitativă a apei utile din sol, fenomene care au determinat suferinţa culturilor însămânţate în primăvară, în special în zona colinară şi continuând cu celelalte zone ale judeţului, atunci când au apărut condiţii prielnice de instalare a fenomenului de secetă pedologică însoţită de arşiţa atmosferică. Situaţia prezentată a determinat realizarea de producţii mai ridicate la culturile recoltate în vară faţă de cele care s-au recoltat în toamnă", a explicat directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură, Doina Ragea.

Grâul a mers bine

Chiar dacă în 2017 suprafaţa cultivată cu grâu a fost cu vreo 8.000 de hectare mai mică decât în 2016, de pe cele 51.429 de hectare cultivate în acest an s-a obţinut, în medie, o recoltă mai mare cu 10 la sută decât anul trecut. Mai exact, în judeţul Galaţi, producţia medie la grâu a fost de 4.510 kg/ha, astfel că s-a ajuns la o recoltă toată de aproape 232.000 tone.

O producţie foarte bună s-a obţinut şi la orz, cultivat pe 7.749 de hectare, unde s-a obţinut o producţie de 5.301 kg la hectar, astfel că în final s-a ajuns la o recoltă de 41.074 de tone.

Şi alte categorii de cereale au fost rezultate bune. De exemplu, la triticale (un hibrid de grâu cu secară, folosit în panificaţie, la fabricarea pastelor - n.r.), cultivate pe 533 de hectare, s-a obţinut o recoltă de 1.952 de tone (producţie medie 3.662 kg/ha), iar la ovăz, cultivat pe 1.125 hectare s-au recoltat 2.115 tone (1.880 kg/ha). Ceva mai slăbuţ au mers lucrurile la secară, unde de pe o suprafaţă de 187 de hectare s-a obţinut o recoltă de 320 de tone (1.711 kg/ha, în condiţiile în care, anul trecut, s-au obţinut 2.000 kg/ha).

Producţii la hectar

Mai există însă şi alte culturi la care fermierii gălăţeni au cu ce se lăuda. La orzoaica de toamnă s-a obţinut, de o suprafaţă de 1.915 hectare, o producţie de 8.713 tone (4.550 kg/ha), iar la orzoaica de primăvară, pe o suprafaţă de 4.836 hectare, s-au obţinut 12.345 de tone (2.553 kg/ha).

Nu în ultimul rând, la floarea-soarelui, cultivată pe 55.800 de hectare, producţia a fost de 146.196 tone, cu o producţie medie de 2.620 kg/ha, în condiţiile în care, în 2016, producţia medie la hectar a fost de doar 2.064 kg/ha. De asemenea, la mazăre boabe, cultivată pe 9.913 hectare, s-a obţinut o producţie de 32.584 tone (3.287 kg/ha), iar la soia, cultivată pe 4.330 hectare, s-au obţinut 14.090 de tone (3.254 kg/ha).

Există însă şi culturi la lucrurile nu au mers pe măsura aşteptărilor, rapiţa fiind un exemplu în acest sens. Suprafaţa cultivată în acest an - 20.700 hectare - a fost la mai puţin de jumătate decât cea cultivată anul trecut. Producţia media obţinută a fost de 2.249 kg/ha, faţă de 3.200 kg/ha în anul trecut. Aşa se face că, în 2017, recolta de rapiţă raportată la nivelul judeţului Galaţi a fost de doar 46.554 tone, cu aproape 10.000 tone mai puţin faţă de anul trecut.

Situaţia culturilor însămânţate în toamnă

Suprafaţa însămânţată în toamnă la nivelul judeţului Galaţi a fost de 83.505 hectare, din care, la această dată, culturile sunt răsărite complet pe 59.167 de hectare, răsărite parţial pe 16.574 de hectare, dar există şi 4.134 de hectare unde culturile nu au răsărit.

"În ceea ce priveşte starea de vegetaţie, culturile de cereale, în special orzul (9.930 de hectare) şi orzoaica (1.040 de hectare), sunt răsărite în proporţie de 100 la sută, iar la grâu, secara şi triticale (51.998 de hectare) culturile sunt răsărite complet pe 38.471 de hectare şi pe 11.437 de hectare răsărite parţial", a precizat directorul executiv al Direcţie pentru Agricultură Galaţi, Doina Ragea.

"La cultura de rapiţă (20.547 de hectare) sunt ceva probleme, din cauză că, în timpul semănatului, pe fondul secetei, terenul s-a pregătit foarte greu şi au fost unele întârzieri. S-ar putea ca în primăvară să avem unele suprafeţe din cultura de rapiţă întoarse. Din ce ne-au comunicat producătorii agricoli, ar fi probleme la Corod şi la Matca", a arătat directorul executiv Doina Ragea. În prezent, culturile de rapiţă sunt răsărite complet în proporţie pe 13.356 de hectare, răsărite parţial pe 5.137 de hectare, iar suprafaţa nerăsărite este de 4.134 de hectare.

Operatori gălăţeni în agricultura ecologică

În anul 2017, 113 operatori economic din judeţul Galaţi s-au înscris în programele de agricultură ecologică. Pe categorii de activitate, potrivit datelor centralizate de Direcţia pentru Agricultură Galaţi, este vorba de 103 producători agricoli, trei procesatori, patru comercianţi, un colector de floră spontană şi două unităţi de acvacultură. În total, la nivelul judeţului Galaţi, 13.213 hectare de teren sunt dedicate activităţilor de agricultură ecologică.

viata-libera.ro

Posted

Fermierii gălăţeni şi programele pe agricultură

Programul "Tomate româneşti" şi "Alege oaia!" au fost de departe cele mai mediatizate iniţiative de stimulare a agriculturii în 2017, iar fermierii gălăţeni au intrat şi ei în "hora" subvenţiilor acordate prin schemele de minimis. La roşii, judeţul Galaţi şi-a reconfirmat valoarea de bazin legumicol. La capitolul oi, mai este de dus muncă de convingere, dar lucrurile par a fi, totuşi, pe calea cea bună.

În programul "Tomata", menit să consolideze poziţia pe piaţă a producătorilor autohtoni, prea adesea sufocaţi de mărfurile de export, s-au depus, în 2017, 1.324 de cereri din partea fermierilor gălăţeni, din care 1.211 au şi beneficiat de ajutorul de minimis, potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură Galaţi.
Regulile au fost încurajatoare pentru legumicultorii gălăţeni, precum cei din Matca, Corod, Umbrăreşti, Drăgăneşti, Barcea, Munteni, Valea Mărului etc. Pentru a obţine subvenţia de 3.000 de euro, fermierii au deţinut o seră sau un solar cultivat cu toate de cel puţin 1.000 mp, au obţinut o producţie de minim 2 kg tomate/mp şi au valorificat pe piaţă, cu documente justificative, cel puţin 2 tone de roşii. În plus, au fost luate în calcul două cicluri de producţie.
"La Programul "Tomata" am ieşit pe locul trei pe ţară în ceea ce priveşte numărul de producători care au beneficiat de subvenţii. În primul ciclu, toţi cei 588 de producători care s-au înscris au fost eligibili şi au luat banii. În ciclul al doilea au fost, în schimb, mai mulţi producători care în final s-au dovedit a fi neeligibil, crezând, probabil, că nu se va face şi un control serios privind îndeplinirea condiţiilor… Una peste alta, în al doilea ciclu am avut 623 de beneficiari", ne-a declarat directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Galaţi, Doinea Ragea.
Anul 2018 se anunţă unul şi mai bun pentru producătorii de roşii, după primele estimări, la nivelul judeţului Galaţi, cam 1.400 de legumicultori urmând să intre în program.

Oaia, febleţe ministerială

Dincolo de toate, după cum s-a văzut şi în declaraţiile publice ale ministrului Agriculturii, Petre Daea, febleţea domniei sale este oaia - "această combină vie, care recoltează de la faţa locului masa vegetativă şi o transformă în lapte". De la aceste vorbe pline de duh până la programul "Alege oaia!" n-a mai fost decât un pas, iar una dintre componente s-a referit la subvenţia de 1 leu pe kilogramul de lână, pentru crescătorii de oi care duc lâna la un centru de colectare autorizat. Şi în acest caz este vorba de o schemă de minimis, valoarea totală a ajutorului pentru un beneficiar urmând să nu depăşească 15.000 de euro pentru trei ani.
Subvenţia pentru crescătorii de ovine ar trebui să îndrepte un lucru, într-adevăr, anormal: peste 70 la sută din lâna din România se arde pe câmp sau pur şi simplu se aruncă, din cauza preţurilor prea mici, fie pur şi simplu din lipsa unor agenţi economici interesaţi să colecteze acest produs.
"În acest program, avem înscrişi în prezent, în judeţul Galaţi, 464 de beneficiari, un număr, totuşi, sub potenţial, dacă ţinem cont că, din datele APIA, în judeţ avem înregistraţi 955 de crescători de ovine. Noi am insistat, am discutat şi cu asociaţiile de crescători, am mers şi prin comune, dar există o oarecare reticenţă, aşa cum a fost la început şi la tomate. Dar sperăm că această reţinere va fi depăşită, pe măsură ce se vor acorda subvenţiile, iar forţa exemplului va fi mobilizatoare şi pentru alţi crescători", a arătat directorul executiv Doina Ragea. Reprezentantul Direcţiei pentru Agricultură a precizat că, pe acest program, judeţul Galaţi are, totuşi, o poziţie destul de bună, în sensul că există un centru de colectare a lânii în comuna Scânteieşti, în fapt un punct de lucru al unei societăţi din Sibiu. Este vorba de o afacere de familie, prin care se preia lâna de la crescători (2,8 lei/kg plus subvenţia de 1 leu/kg), iar cu ajutorul unei prese se fac baloţi, care, în final, merg la export.
De la crescătorii gălăţeni, cantitatea de lână estimată a se comercializa în acest an de derulare a programului este de 458 de tone. Din aceasta, 8,5 tone ar fi lână de ţurcană, 106 tone de ţigaie, iar restul din alte rase. Capacitatea depozitului de la Scânteieşti este suficientă, dar reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură au precizat că, în cazul în care este nevoie, mai există o societate care şi-a manifesta disponibilitatea de a deschide centre de colectare la Galaţi şi Tg.Bujor.

Cursuri de specializare pentru agricultori

Direcţia pentru Agricultură Galaţi a organizat, în 2017, zece cursuri de formare profesională. Cele mai numeroase cursuri, patru la număr, au fost cele de lucrător în cultura plantelor, urmate de două cursuri de tractorişti şi două pe teme de agromediu şi climă. Nu în ultimul rând, au mai fost organizate un curs de apicultor şi un curs de agricultură ecologică. În total, 191 de persoane au absolvit în 2017 cursurile de formare organizate de Direcţia Agricolă Galaţi.

viata-libera.ro

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.