Sari la conținut

Podul peste Dunăre s-ar putea realiza cu oţel de la Galaţi


dcp100168

Postare recomandata

Podul peste Dunăre s-ar putea realiza cu oţel de la Galaţi

Premierul Sorin Grindeanu s-a întâlnit în această săptămână cu directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo, miza discuţiilor fiind afaceri de sute de milioane de euro. Chiar dacă, oficial, principalele teme de discuţie au fost „problemele cu care se confruntă combinatul siderurgic în contextul economic şi legislativ actual”, surse apropiate discuţiilor au confirmat pentru „Viaţa liberă” că unul dintre subiectele abordate a fost şi realizarea podului peste Dunăre, de la Brăila, pod care s-ar putea realiza… cu oţel de la Galaţi! Proiectul gazoductului BRUA este, de asemenea, un subiect în care siderurgiştii gălăţeni ar putea avea un cuvânt de spus.

Dată fiind importanţa întâlnirii, la discuţiile dintre premierul Sorin Grindeanu şi directorul general al combinatului gălăţean au participat şi country managerul ArcelorMittal, Ionel Borş, ministrul Economiei, Mihai Tudose, precum şi consilierul de stat al primului-ministru, Marius Nica.
Proiectul podului de Brăila - investiţie estimată la 500 milioane de euro, prevăzută în MasterPlanul de Transport - este cel mai mare contract pentru un proiect de infrastructură din ultimii 27 de ani şi ar schimba, practic, harta economică a Regiunii Sud-Est. Proiectarea şi execuţia podului au fost deja lansate pe SEAP, semn că Guvernul vrea să rupă cercul vicios care a vitregit până acum Galaţiul şi Brăila de o legătură rutieră directă cu Dobrogea.

De altfel, chiar săptămâna trecută, premierul Sorin Grindeanu declara la o întâlnire cu reprezentanţi ai mediului de afaceri că „prioritatea zero” este de a da drumul la investiţii, cu accent pe partea de dezvoltare a infrastructurii. „Am mai spus de multe ori că de prea multe ori s-au desenat cu carioca pe tablă, pe hârtie, unde vreţi dumneavoastră, tot felul de trasee de autostradă şi s-au desenat, s-au şters, s-au tras mai în sus, mai în jos, mai la stânga, mai la dreapta. Lucrurile astea s-au făcut în toţi aceşti ani. Din păcate, efectul e cel pe care îl vedem cu toţii…”, declara premierul Sorin Grindeanu.

Soluţia optimă ar fi materialul produs la o aruncătură de băț

În cazul podului peste Dunăre, întrebarea este ce soluţie tehnică vor adopta proiectanţii, iar din acest punct de vedere un pod din oţel se conturează drept soluţia cea mai potrivită, mai ales că materiale pot fi furnizate chiar de ArcelorMittal Galaţi, aflat la „o aruncătură de băţ” de locul ales pentru construcţie. „Sperăm că soluţia de proiectare să fie un pod din oţel. Din punctul meu de vedere, oţelul este cel mai bun material pentru un design uşor, modern şi îndrăzneţ, care să aducă o amprentă arhitecturală unică în zona Galaţi - Brăila. Mai apoi, cred că referinţele noastre, apropierea geografică de şantierul viitorului pod, ar trebui să ne recomande drept un furnizor preferat. Suntem pregătiţi pentru această provocare exact aşa cum am fost pregătiţi pentru Podul Golfului Izmit - al patrulea pod ca mărime din lume, în privinţa anvergurii între piloni”, a declarat pentru „Viaţa liberă” directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.

Potrivit datelor furnizate de Compania Naţională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR), lungimea podului peste Dunăre ar urma să fie de 1,97 km, din care 1,12 km reprezintă deschiderea centrală. În plus, gabaritul pe verticală al podului va fi de cel puţin 38 de metri de la nivelul maxim de inundaţie al Dunării. Aceste condiţii au fost impuse pentru a îndeplini criteriile de navigaţie fluvială şi a permite circulaţia navelor, inclusiv a celor maritime. Nu în ultim rând, podul va fi suspendat cu ajutorul unor cabluri speciale, iar blocurile de ancorare trebuie să fie localizate în afara digurilor Dunării.

Spre comparaţie, podul din Turcia, de la Izmit, a fost conceput cu o lungime de 2,68 km şi o deschidere maximă de 1,55 km între pilonii principali, fiind unul dintre cele mai mari din lume. Pentru acest pod combinatul a realizat soluţii tehnice şi comerciale personalizate, experienţă care ar putea fi valorificată inclusiv pentru obţinerea unei soluţii optime pentru podul peste Dunăre.

„Scăpări” pe ţeava BRUA

Pe de altă parte, când vine vorba de proiecte publice de infrastructură lucrurile nu sunt chiar atât de simple cum par la prima vedere. O dovadă în acest sens o reprezintă un alt proiect de care ArcelorMittal este interesat, cel al gazoductului ce urmează să interconecteze reţelele de gaze naturale din Bulgaria - România - Ungaria şi Austria (BRUA), proiect în valoare de 560 milioane de euro, confinanţat de Uniunea Europeană.

Fabrica de ţevi Sudate de la Galaţi, ce utilizează tabla groasă produsă în laminorul de tablă groasă din combinatul ArcelorMittal Galaţi ar putea acoperi cu uşurinţă necesităţile acestui proiect, în condiţii de piaţă ce nu pot fi ignorate. Se pare, însă, că socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea de la Transgaz (gestionarul proiectului BRUA - n.r.) care priveşte mai mult la oţelul chinezesc introdus la preţ de dumping pe piaţa europeană şi mai puţin la interesele economiei naţionale!

„Suntem foarte surprinşi să vedem intenţii de a folosi oţelul care face obiectul unui dumping, cumpărat, de exemplu, din China pentru proiectele finanţate de Uniunea Europeană. Este, nu numai pentru mine, dificil de înţeles acest lucru, dar nu este nici în conformitate cu normele şi politicile UE care încurajează achiziţia din surse care oferă minimum 51 la sută produse din UE. Această preferinţă este pe deplin legală şi este încorporată în legislaţia europeană, începând din 2016. Prin urmare, de ce banii europeni care finanţează infrastructura europeană trebuie să creeze locuri de muncă, să zicem, în China şi să distrugă slujbe din Europa? Eu nu pot să înţeleg acest lucru”, a explicat directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.

Astfel de „scăpări” în proiectele publice sunt cu atât mai bizare cu cât, în perioada 2015-2016, ca urmare a dumpingului agresiv cu oţel practicat de China pe fondul crizei interne de supraproducţie, s-a ajuns la periclitarea competitivităţii unităţilor siderurgice europene - inclusiv ArcelorMittal Galaţi a trecut printr-o perioadă dificilă, unităţi care oricum, raportat la normelor comunitare, trebuiau să se conformeze unor standarde de producţie mai ridicate. Măsurile antidumping luate de CE şi condiţiile în achiziţiile cu bani europeni sunt menite să protejeze piaţa internă, însă nu toată lumea pare a fi auzit de ele…

viata-libera.ro

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

  • 6 months later...

Premierul Mihai Tudose, faţă în faţă cu şefii ArcelorMittal Galaţi

Premierul Mihai Tudose s-a întâlnit marţi, 21 noiembrie, cu reprezentanţii combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi. Întâlnirea are loc într-un context general destul de tensionat, fie şi numai dacă ne gândim la controversele legate de atribuirea unor contracte în cadrul unor proiecte de investiţii publice.

Întâlnirea dintre premierul Mihai Tudose şi reprezentanţii combinatului gălăţean a fost inclusă pe agenda oficială de întâlniri de la Palatul Victoria, ArcelorMittal fiind reprezentată de directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo, precum şi de country managerul ArcelorMittal, Ionel Borş. Despre rezultatele discuţiilor s-au spus, însă, destul de puţine. Guvernul nu a venit cu detalii suplimentare privind întâlnirea, iar reprezentanţii combinatului siderurgic ne-au declarat doar că "s-au discutat chestiuni legate de activitatea ArcelorMittal şi despre situaţia mediului de afaceri".
Cert este că întâlnirea dintre premierul Tudose şi conducerea combinatului siderurgic vine după ce, în luna mai, o întâlnire similară a avut loc şi cu premierul de la acea dată, Sorin Grindeanu. Atunci, surse apropiate discuţiilor au confirmat pentru "Viaţa liberă" că unele dintre subiectele abordate au fost realizarea podului peste Dunăre, de la Brăila, dar şi proiectul gazoductului BRUA. Sunt proiecte în care siderurgiştii gălăţeni ar putea avea un cuvânt greu de spus şi, cu siguranţă, ele s-au numărat şi pe agenda discuţiilor dintre premierul Mihai Tudose şi conducerea ArcelorMittal Galaţi.

Gazoductul cu suspine

Din păcate, în ceea ce priveşte proiectul BRUA (proiect în valoare de 560 milioane de euro, confinanţat de Uniunea Europeană - n.r.), situaţia este destul de încurcată. Proiectul presupune livrarea a 475 km de ţeavă sudată, ceea ce ar însemna un front de lucru important pentru ArcelorMittal Tubular Products Galaţi, dar până în prezent, cel puţin, lucrurile nu au mers în direcţia dorită de siderurgiştii gălăţeni. De altfel, pe 8 noiembrie, câteva sute de siderurgişti de la Arcelor Mittal Galaţi şi ArcelorMittal Tubular Products Galaţi au protestat în faţa Guvernului faţă de modul în care Transgaz, gestionarul proiectului BRUA, a organizat licitaţia pentru prima fază a lucrărilor. Motivul nemulţumirilor a fost că, deşi ArcelorMittal Tubular Products este singurul producător naţional de ţeavă sudată longitudinal expandată la rece din România, oferta companiei nu a fost selectată de Transgaz, fiind preferate oferte cu preţuri de dumping din afara UE şi astfel s-au încălcat inclusiv procedurile de achiziţie pentru proiecte finanţate de la bugetul comunitar. De altfel, compania gălăţeană a contestat în instanţă licitaţia, o decizie urmând să fie dată, în cursul acestei luni, de Curtea de Apel Alba Iulia.

Podul, ce facem cu podul?

La fel de important este şi proiectul podului peste Dunăre, de la Brăila. În acest caz, investiţia este estimată la 500 milioane de euro şi reprezintă cel mai mare contract pentru un proiect de infrastructură din ultimii 27 de ani. Câştigătoare a fost desemnată asocierea Astaldi S.p.A - IHI Infrastructure Systems Co. Ltd., dar rezultatul este contestat de o asociere de companii chinezeşti. Indiferent de soluţia tehnică avută în vedere de proiectanţi, combinatul siderurgic este interesat să livreze oţelul ce va fi folosit la lucrări. Practic, de pe poarta combinatului, oţelul ar ajunge direct la locul în care trebuie folosit, ceea ce înseamnă o reducere de costuri însemnată.
Temerile sunt legate, însă, tot de vulnerabilităţi în faţa oţelului furnizat în UE la preţ de dumping, în special de China. Comisia Europeană a luat deja o serie de măsuri pentru protejarea pieţei interne şi a locurilor de muncă din industria siderurgică (de exemplu, cel puţin 51 la sută din produsele achiziţionate trebuie să fie din interiorul UE - n.r.), dar cazul BRUA a demonstrat că unele din normele comunitare au fost făcute uitate de autorităţile române.

viata-libera.ro

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Creați un cont sau conectați-vă pentru a comenta

Trebuie să fiți membru al comunității pentru a putea adăuga comentarii.

Creează un cont

Înregistrează-te în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un cont nou

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații importante

Pentru a personaliza conţinutul şi pentru a asigura o experienţă de utilizare sigură, folosim module cookies. Dacă folosiți acest site, ne permiteți să colectam informații prin intermediul modulelor cookie. Puteți modifica setările cookie-urilor. Prin continuarea navigării pe acest site confirmați acceptarea utilizării fișierelor cookie conform Politicii de utilizare a cookie.