Primarul Ionuţ Pucheanu, bilanțuri anuale

[dcp100168]

Primarul Ionuţ Pucheanu, la un an de mandat

Dragi gălăţeni,

Astăzi se împlinesc 12 luni de când am depus jurământul în calitate de primar al municipiului Galaţi. Sunt aici pentru că mulţi dintre dumneavoastră aţi considerat că vă pot reprezenta onorabil interesele, alături de noua majoritate din Consiliul Local. Acum este un prim moment de analiză a obiectivelor pe care le-am îndeplinit împreună cu echipa pe care o conduc, dar şi un moment în care stabilim premisele necesare pentru atingerea celor noi.

Schimbările de care era nevoie

Birocraţia de la nivelul administraţiei publice locale nu mai este o noutate. Nu a fost nici pentru mine. Am decis să fac tot ce îmi stă în putinţă să schimb în bine modul în care funcţionează administraţia publică locală. Acesta este motivul pentru care am regândit, în urma unui audit intern, toată schema organizatorică şi am rescris organigrama Primăriei municipiului Galaţi.

Sistemul centralizat - o gaură neagră ce împiedica dezvoltarea oraşului

Ştim cu toţii că una dintre marile probleme ale municipiului este sistemul centralizat de termoficare ineficient, care, de-a lungul timpului, a dus la scurgeri uriaşe de fonduri din bugetul local - peste 12 milioane de euro numai în ultimul an. Această problemă a fost tranşată acum şi facem tot posibilul să înceteze cât mai repede. Motiv pentru care este deja în vigoare hotărârea Consiliului Local care prevede acordarea unui sprijin financiar pentru achiziţionarea unui sistem alternativ de producere a apei calde şi căldurii, în valoare de 3.000 de lei. Ajutorul financiar este disponibil pentru cetăţenii care încă mai sunt captivi într-un sistem ineficient şi păgubos. Avem peste 3.500 de dosare depuse în acest sens, care sunt analizate şi vor intra la finanţare. În felul acesta, începând de anul viitor, vom beneficia de mai mulţi bani la bugetul local cu care să accelerăm dezvoltarea Galaţiului, după o lungă perioadă de stagnare.

Reparaţii la nivelul carosabilului, trotuarelor şi parcărilor - peste 175.000 de metri pătraţi

Un aspect dureros pentru acest oraş l-a reprezentat, ani de-a rândul, infrastructura rutieră. Cetăţenii s-au plâns mereu de starea străzilor. A avea străzi mai bune este o stare de fapt care contribuie la creşterea calităţii vieţii locuitorilor, la bunăstarea mediului de afaceri şi la imaginea pozitivă a oraşului. Astfel, în ultimul an, din fonduri publice, au fost efectuate reparaţii pe mai mult de 100 de străzi, pe jumătate dintre ele fiind reparate şi trotuarele. De asemenea, în 14 locaţii din oraş am pus la dispoziţia cetăţenilor locuri de parcare reparate. Am reuşit să alocăm fonduri pentru un proiect amplu de reabilitare a accidentului de teren de pe Faleza Superioară, acea ”falezogaură” care, până la toamnă, va dispărea, iar traficul în zonă va fi fluidizat.

Am reuşit să demarăm proiectele care să schimbe intrările din oraş. La intrarea dinspre Brăila, până acum au fost refăcute trotuarele, bordurile, calea de rulare, a fost introdus sistem de irigaţii pe scuarul central, urmează instalarea ruloului de gazon. Acum se lucrează la amenajarea alveolelor de parcare. De la începutul anului am făcut documentaţia şi pentru lucrările necesare fluidizării traficului şi la intrarea în oraş dinspre Tecuci. Aici vorbim despre resistematizarea străzii Brăilei între Bulevardul Dunărea şi intrarea în municipiul Galaţi (fost DN2B Tirighina). Sunt încheiate lucrările de anvergură de pe străzile Anghel Saligny şi Tecuci.
Am finalizat lucrările de amenajare (trotuare, borduri, locuri de parcare) pentru cartierele Micro 19, Micro 20 şi Micro 21 şi au fost făcute piste pentru biciclişti în aceste zone. Pe aceeaşi schemă, în curând, vom interveni în cartierele Ţiglina I, Ţiglina II, Mazepa I, Mazepa II şi în arealul cuprins între strada Navelor - bulevardul Marii Uniri şi strada Cloşca.

În cele 12 luni am intervenit cu lucrări de reparaţii la 82 de unităţi de învăţământ şi la alte 75 de imobile ce fac parte din patrimoniul Primăriei municipiului Galaţi. Momentan, sunt în curs de execuţie lucrări de reparaţii la 23 de imobile din fondul locativ. De asemenea, un alt aspect foarte important îl reprezintă proiectul de reabilitare termică a blocurilor cu bani din fonduri europene. În curând, vom semna contractul de finanţare pentru blocul G8 din cadrul Asociaţiei de proprietari nr. 360 A, proiect depus încă din luna noiembrie a anului trecut. Dincolo de faptul că din punct de vedere estetic arată foarte bine, oamenii ar trebui să înţeleagă faptul că există o serie de beneficii şi poate cel mai important ar fi reducerea costurilor cu încălzirea locuinţelor. Aceste proiecte au efecte favorabile asupra calităţii mediului ambiental şi a sănătăţii locuitorilor prin reducerea cu minimum 40 la sută a consumurilor pentru încălzire şi scăderea sub 90 Kw/m2/an a energiei consumate. Continuăm să depunem cereri de finanţare pentru creşterea performanţei energetice a blocurilor. Curând, vor fi alocaţi şi banii pentru blocul G1 din cadrul Asociaţiei de proprietari nr. 388.

Consider că este o mare realizare faptul că am reuşit să achiziţionăm clădirile şi terenul în care funcţionează Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie ”Buna Vestire”. Anual se plăteau sume foarte mari pentru chirie către Fundaţia ”Caritatea”, proprietarul imobilului. Foarte curând va fi deschis un nou centru de permanenţă în vederea asigurării continuităţii asistenţei medicale primare, în cartierul Micro 39.

Am preluat baza sportivă ”Siderurgistul” de la ArcelorMittal Galaţi.

Am dat în folosinţă, în sfârşit, blocurile M1 - M6 din cartierul de locuinţe sociale din Micro 17, după ce în administraţia trecută oamenii au primit nişte chei fără a se putea muta efectiv acolo, întrucât lucrările nu fuseseră terminate conform termenului anunţat iniţial. A fost încheiat contractul pentru darea în concesiune a Plajei Dunărea, iar societatea care a câştigat licitaţia are un plan de investiţii pe termen lung pe care trebuie să îl respecte.

Am achiziţionat primele 14 troleibuze noi pentru a întregi parcul auto al serviciului de transport public în comun. Am făcut achiziţie de mijloace de transport noi care să fie uşor de întreţinut şi care să respecte standardele secolului în care trăim. Acestea vor sosi la Galaţi până la finele acestui an şi vor putea fi văzute pe străzile oraşului. Am făcut toate demersurile necesare pentru a implementa sistemul e-ticketing. Astfel, vom avea sisteme moderne de taxare automată a titlurilor de călătorie, managementul flotei va permite localizarea mijloacelor de transport în timp real, monitorizarea tuturor mijloacelor de transport în comun şi vor fi instalate panouri electronice de afişaj în 96 de staţii.

Anul acesta am avut onoarea să organizăm Campionatul Mondial de Hochei Divizia a II-a, Grupa A. Jucători din Australia, Belgia, Spania, Islanda şi Serbia au venit la Galaţi şi au fost încântaţi de ceea ce au găsit aici. Pentru prima dată, municipiul Galaţi a devenit capitala antidrog, fiind primul oraş din provincie ales pentru o serie de evenimente de anvergură, menite să îi atragă pe tineri către mişcare şi distracţie în aer liber. Totodată, oraşul nostru a fost şi gazda conferinţei ”Administraţia publică locală, pilon central al strategiei naţionale antidrog”, unde a participat şi academicianul Constantin-Bălăceanu Stolnici. Ne pregătim acum pentru unul dintre cele mai mari evenimente din vara aceasta, respectiv ”Zilele Dunării”. Distracţie şi voie bună pe parcursul a patru zile: minicroaziere pe Dunăre, concursuri în aer liber, expoziţii, parade şi tot ceea ce poate face din Galaţi o capitală dunăreană a României.

Vreau să vă mai spun că avem iniţiate procedurile şi toate documentaţiile în vederea finanţării din fonduri locale, guvernamentale şi europene a peste 80 de proiecte noi de investiţii, modernizări sau reabilitări la nivelul municipiului Galaţi. Despre fiecare dintre acestea voi vorbi atunci când vor începe efectiv lucrările.
Nu pot spune că a fost un an uşor, însă am credinţa că deciziile luate acum vor influenţa pozitiv proiectele pe care eu şi echipa mea ni le-am propus pentru următorii ani. Vrem să facem lucruri concrete care să scoată oraşul din conul de umbră în care stă de atâţia ani.

Ionuţ Pucheanu,
Primarul municipiului Galaţi

viata-libera.ro

[dcp100168]

Interviu cu primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu: Aş vrea să fiu judecat după patru ani

A trecut un an şi jumătate de când Ionuţ Pucheanu este primarul municipiului Galaţi. Un moment potrivit, credem noi, pentru a afla ce s-a făcut, ce nu s-a făcut, de ce şi, mai cu seamă, la ce să ne aşteptăm în 2018.

- Trecând în revistă proiectele mari finalizate în acest an - modernizarea străzilor Traian, Saligny, Tecuci, sediul Primăriei, artera de acces şi parcarea din Complex Ancora, cârcotaşii ar spune că singurul proiect sută la sută al lui Ionuţ Pucheanu este Centrul de permanenţă pentru servicii medicale din Micro 39. Cât de lungă e distanţa între iniţierea unui proiect benefic Galaţiului şi finalizarea lui, pentru primarul Ionuţ Pucheanu?
- Distanţa e una cam mare, pentru că legea noastră prevede paşi pe care nu-i poţi sări. La o simplă analiză, dacă totul îţi merge ca uns, într-un an şi jumătate nu reuşeşti să finalizezi un proiect, ci doar să-l începi! Finalizarea poate dura încă un an sau mai mult, în funcţie de amploarea proiectului. Fără a intra în detalii tehnice, numai realizarea studiului de fezabilitate - fără de care nu se poate - înseamnă vreo şase luni: proceduri pentru licitaţie sau procedură simplificată, atribuire, realizarea documentului, aprobarea în Comitetul Tehnico-Economic al Primăriei şi a indicatorilor tehnico-economici în Consiliul Local. Apoi se trece la proiectare, care durează cam la fel. Noi am licitat proiectare plus execuţie, pentru că încercăm să comprimăm termenele. Dar asta înseamnă un caiet de sarcini care să îţi fie acceptat de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, publicitate în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, perioadă de evaluare, de contestaţii şi ajungem la termenul pe care l-am dat, de un an şi jumătate, ca să bagi prima lopată în pământ.
Evident că toată lumea e pe repede înainte, şi-a cam pierdut răbdarea. Au trecut 27 de ani de când la Galaţi pare că lucrurile, chiar dacă merg, merg foarte, foarte încet. Şi cetăţeanul te judecă după ceea ce laşi în urmă. Toată lumea ar vrea să se vadă după primul an. Şi eu mi-aş dori!
Eu am preluat câteva proiecte de la fostul primar, recunosc. Şi nu o să mă vedeţi niciodată urcându-mă pe munca altuia sau bătându-mă cu pumnul în piept că Pucheanu a făcut sau Pucheanu a dres. Singurul lucru pe care Pucheanu l-a făcut a fost să finalizeze anumite lucrări, de care Galaţiul avea nevoie! Dar aş vrea să fiu judecat după patru ani, patru ani care, uneori, nu sunt de ajuns. Poate că ar trebui ca un mandat de primar să fie de minimum cinci ani, pentru a-ţi putea vedea finalizate lucrările începute, pentru a fi judecat la adevărata valoare. În vestul Europei, un mandat de primar diferă, într-adevăr, de la patru până chiar la şase ani, în unele ţări fiind limită de două mandate.

- Şi, totuşi, ce-aţi realizat în acest an şi jumătate?
- Cel mai important ar fi că am rezolvat - sper eu o dată pentru totdeauna - problema Falezogăurii. O lucrare care s-a făcut mai repede decât prevedea termenul şi care a scos la iveală şi alte probleme majore, drept pentru care s-a intervenit şi pe Faleza Inferioară, se va interveni şi sub scara monumentală.
Intrarea în Galaţi dinspre Brăila este finalizată în proporţie de 90 la sută.
Sunt extrem de multe interioare de cartier în care am intervenit: Micro 19, 20, 21, Mazepa II, Ţiglina I, trotuare, kilometri de piste de biciclete la standarde, nu doar o dungă pe asfalt…
Într-adevăr, şi eu, când mă uit după un an de zile, vă pot spune cu mâna pe inimă că aş putea să mă includ în corul cârcotaşilor. Dar când mă uit pe cifre din punct de vedere al covorului asfaltic, nu cred că a fost vreun an după ’90 în care cantităţi atât de mari de lucrări să fi fost executate.
Într-un an şi jumătate de când sunt primar, am încercat să imprim un alt trend în modul de abordare a problemelor în cadrul Primăriei Galaţi, unde ne lovim de metehne vechi. Sfârşitul anului a adus nişte schimbări pe ici, pe colo, dar la începutul anului minimum doi dintre directorii generali nu se vor mai regăsi în viitoarea echipă.
Poate sună demagogic ce vă spun, dar o spun din tot sufletul şi nu e prima dată: mi-a dat Dumnezeu şansa să fiu pe o listă extrem de selectă de primari ai municipiului Galaţi, dar nu-i de ajuns. Poate pentru unii a fost o întâmplare, poate chiar şi pentru mine a fost o întâmplare, dar dacă tot am şansa asta, vreau să las urme. Urme frumoase.

- Cu ce vă mândriţi, în calitate de primar al Galaţiului?
- Politicienii au darul de a se lăuda şi pentru ceea ce n-au făcut. Sper din tot sufletul ca în acest an şi jumătate să vă fi arătat caracterul meu şi că nu mă urc pe munca altuia! Un punct de plecare în viitoarele demersuri e să recunoşti şi să accepţi unde eşti. În momentul de faţă, motive să ies la balcon cu pieptul dezgolit şi să spun "Sunt primarul pe care vi l-aţi dorit de când eraţi mici!" nu sunt extraordinar de multe. Vi le-am enumerat deja în mare. Dar sper să vă fi arătat că sunt ambiţios. Ambiţia - care, la un moment dat, cred mă va mistui şi va mai mistui şi pe câţiva de pe lângă mine - este să facem lucrurile să intre pe un făgaş normal pentru acest oraş. Şi senzaţia mea este că, extrem de încet, ce-i drept, ne ducem în zona în care trebuie.

- Care ar fi cele mai mari dezamăgiri din activitatea administrativă, până acum?
- Cea mai mare dezamăgire este la nivel uman: o parte dintre oamenii despre care am crezut că se vor ridica extrem de rapid la nivelul exigenţelor şi al standardelor mele. Da, recunosc, poate că îmbătrânesc şi o să mă transform încet-încet într-un bătrânel ranchiunos şi ursuz, care devine perfecţionist şi vede în permanenţă doar nodul din papură. Dar atâta timp cât nu mai acceptăm că lucrurile pot merge "şi-aşa", cât timp avem exemple de bune practici inclusiv în România, deci se poate, mă supără când aud pe ici, pe colo doar "nu se poate". Ba se poate! Absolut orice este posibil legal, moral, trebuie doar să vrei!
Încet-încet, top-managementul Primăriei tinde să priceapă - chiar dacă acest drum a fost presărat cu extrem de multe urlete, certuri, şedinţe - standardul şi viteza, o viteză legală din punct de vedere automobilistic, cu care dorim să ne mişcăm. Pentru mine, echipa înseamnă echipă. A doua mea familie. Nu voi accepta niciodată să se măture pe jos cu cineva din echipa mea. Sunt responsabil întru totul, şi pentru bune, şi pentru cele mai puţin bune, pentru tot ceea ce face echipa mea. Iar echipa mea e judecată de mine şi, credeţi-mă, nu sunt cel mai blând om. Tind uneori să fiu mai aspru decât şi-ar fi putut închipui oamenii de lângă mine, asta pentru că îi cunosc şi ştiu că pot!
Singurul lucru pe care îl acceptă extrem de greu este să iasă din zona lor de confort şi să gândească cu doi-trei paşi în faţă. Sunt extrem de mulţi oameni obişnuiţi cu principiul: "A zis şeful? Nu? Înseamnă că nu trebuie făcut!". Al doilea principiu: "Dacă nu prestăm, nu greşim, prin urmare nu are pentru ce să ne tragă la răspundere". Spirit de iniţiativă rar am găsit, deşi îi tot încurajez! Nu am cum să acopăr tot şi nici nu e normal. Nu sunt chiar atât de genial încât să reuşesc să fac treaba a o sută de oameni! Încerc eu, dar mai mulţi de câţiva nu reuşesc să acopăr. Am şi eu limitele mele.

- Dacă aţi putea da timpul înapoi, ce n-aţi face din ceea ce aţi făcut?
- Sunt un tip extrem de calculat, credeţi-mă pe cuvânt! Orice risc în viaţă a fost unul asumat, chiar dacă pentru unii a părut o nebunie. Nebunia aceea, pentru mine, a avut plusuri şi minusuri, extrem de multe analize, şi mi-am asumat-o întru totul.
Dacă aş da timpul înapoi, aş vrea să pot fi mai calm. Să nu mă consum eu, fizic, atât de mult. Poate că mi-aş fi dorit să fi fost mai atent atunci când am girat anumiţi oameni şi, nu în ultimul rând, mi-aş fi dorit şi în continuare îmi doresc să nu-mi fi neglijat atât de mult familia. Pentru că ziua mea de muncă începe la ora opt dimineaţa şi mai devreme de ora zece seara nu prea reuşesc să ajung acasă. Pe mama o văd o dată la trei săptămâni. Mă vede mai mult pe Facebook şi se consumă când citeşte cum sunt judecat: că nu s-a făcut nimic, că nimic nu-i bun, că... că...

- Domnule primar, ce nu are acum Galaţiul şi va avea la finele anului 2018?
- Galaţiul va avea, în mare măsură, un transport mult mai modern şi mult mai bine structurat. Va avea intrări aşa cum n-a avut niciodată, pentru că sunt cartea de vizită a unui oraş. Va avea parcuri mult mai bine întreţinute, mult mai curate, duse la un cu totul alt standard, pentru că vom începe investiţii majore în ceea ce înseamnă spaţiu verde. Vom avea interioare de cartier resistematizate şi modernizate, cu noi locuri de parcare, cu trotuare care nu au mai fost reparate, după cum spun cetăţenii, de prin anii ’70.
Vom avea extrem de multe şantiere. Vor începe lucrările la prima parcare supraetajată, artera de la Colegiul Naţional "Mihail Kogălniceanu", lucrările la intrarea în oraş dinspre Tecuci, la Talcioc şi la Târgul auto. Vom începe lucrările în cartierele sau zonele pe care încercăm să le rezolvăm în totalitate până la finalul acestui mandat: Mazepa I, Mazepa II, Ţiglina I, Micro 19, 20, 21, I.C. Frimu şi Micro 38, 39A, B, C şi o bucăţică din Micro 13. Lumea se va întreba: dar ceilalţi? Nu plătesc taxe şi impozite? Ba da, dar bani nu există cu nemiluita. Din puţinul pe care îl avem, încercăm să acoperim cât mai multe nevoi, fapt care sper să se vadă.
Cea mai importantă lucrare pe care o vom începe va fi Centrul oraşului, de la "Potcoava de Aur" până la P-uri, inclusiv zona "Spicu". Sunt în proiectare zona de la "Potcoava" la "Trei Star" şi bucata de Domnească de la Hotel "Galaţi" la Parcul "Eminescu". Sunt lucrări pe care le putem începe în primăvară. Dacă ratez primăvara lui 2018, voi ajunge în postura de a nu închide lucrările până în 2020, fapt pe care nu-l iau în calcul! Nu accept ideea că proiectele cu care eu am plecat la drum nu vor fi duse la bun sfârşit.
Să dea Dumnezeu să atragem sume din toate fondurile posibile şi mai puţin posibile, să avem sănătate şi bani să facem tot ce ne-am propus, dar şi oameni, mână de lucru cu care să putem duce la bun sfârşit proiectele acestea. Pentru că, din păcate, lumea nu prea se mai înghesuie la muncă…

- În 2017 am scăpat de Falezogaură. Faleza Dunării va fi monitorizată în următorii trei ani, dar când va fi consolidată?
- Un proiect pentru care mă voi lupta, şi pentru care există premisele necesare obţinerii de fonduri pentru a acoperi costurile – consolidarea în totalitate şi modernizarea Falezei Dunării. Dar e un proiect de durată, nu mi-l asum până în 2020. E posibil ca fondurile să vină abia în 2019. E posibil să ne apucăm de acest proiect din 2020. Dacă va fi să nu mai fiu eu primar, măcar să-i las celui care vine proiecte demne de a fi duse la bun sfârşit. Pentru că eu cred că ceea ce i-a lipsit Galaţiului în mare măsură a fost inclusiv continuitatea. Şi Galaţiul a fost într-un permanent start-up. Dacă am făcut rău că am dus la bun sfârşit proiectele începute de Marius Stan, e o "greşeală" - greşeală cu mari ghilimele - pe care mi-o asum. Pentru că eu nu consider că am făcut nimic greşit! Sunt lucruri bune pe care le-a început fostul primar, benefice pentru oraş, era normal, era obligaţia mea morală faţă de cetăţeni se le duc la bun sfârşit!

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ce-a câştigat Galaţiul în 2017

Lucrări finalizate în valoare de peste 21 de milioane de euro, care au schimbat faţa oraşului, primele mijloace de transport public nou-nouţe după atâta amar de vreme de călătorit cu SH-uri, primele croaziere cu vaporaşul pe Dunăre, dar şi un logo şi o identitate vizuală a Galaţiului, cu acestea rămân gălăţenii din anul 2017. Sănătatea, cultura, istoria au avut şi ele de câştigat în anul care se încheie şi, nu mai puţin important, s-au reparat greşeli care trenau de ani şi ani. În plus, câştigarea a două proiecte europene de peste 32 milioane de euro şi a unei finanţări guvernamentale de 22,6 milioane de lei reprezintă un start bun în 2018.

Doar gălăţenii pot judeca - la rece sau cu patimă - şi spune dacă 2017 a fost un an bun sau, din contră, unul dezamăgitor, în comparaţie cu aşteptările şi speranţele pe care le-au avut. Noi vom încerca să vă oferim o radiografie a ceea ce s-a făcut sau decis, pe banii cetăţenilor, în 2017.

Străzi

Cele mai importante investiţii în infrastructura rutieră a oraşului finalizate în 2017 sunt: lărgirea la patru benzi a carosabilului străzii Traian, între arterele Tecuci şi Brăilei (investiţie de 9,1 milioane de lei) şi modernizarea ultimului segment al acestei străzi, cuprins între Venus şi Al.Măcelaru (lucrări în valoare de 2,8 milioane de lei), modernizarea străzilor Anghel Saligny (16,8 milioane de lei) şi Tecuci (34,5 milioane de lei). Precizăm că valorile finale ale lucrărilor ne-au fost comunicate de Primăria Galaţi.

Faleza

Când vine vorba de infrastructură, Faleza rămâne unul dintre punctele nevralgice ale oraşului. Falezogaura, surparea care a prins trei primari în funcţie - Dumitru Nicolae, Marius Stan şi Ionuţ Pucheanu - a devenit, în sfârşit, o amintire! A fost redeschis traficul în zona Elice, pe bulevardul Marii Uniri, renunţându-se la varianta ocolitoare pe care şoferii au fost nevoiţi să o tot folosească în ultimii ani.

Investiţia, în valoare de 3,9 milioane de lei, continuă pe Faleza Inferioară, care beneficiază de primele lucrări de consolidare, inclusiv a primelor două trepte de mal. În plus, timp de trei ani, întreaga Faleză va fi monitorizată, în speranţa obţinerii unei finanţări pentru o consolidare integrală.

Restructurare urbană

Finalizarea proiectul de restructurare din Complexul "Ancora" a însemnat amenajarea unei artere de legătură între străzile Lăpuşneanu şi Roşiori şi 87 de locuri de parcare funcţionale, lucrări în valoare de 1,1 milioane de lei.

Intrarea în oraş dinspre Brăila a început să arate civilizat, chiar dacă lucrările, în valoare de 3,8 milioane de lei, nu s-au finalizat.

Civilizat au început să arate şi interioarele cartierelor Ţiglina I şi Mazepa II, în zonele unde s-au executat lucrări de reparaţii străzi, alei, trotuare şi parcări. Şi, dacă vi se pare puţin, aflaţi că, potrivit Primăriei, în 2017, în cadrul lucrărilor de reparaţii şi întreţinere, s-au turnat 125.000 de metri pătraţi de asfalt pe carosabil şi 17.662 de metri pătraţi de asfalt pe trotuare.

Casă nouă

Primăria municipiului Galaţi a scăpat de statutul jenant de chiriaşă într-un imobil, e drept, de patrimoniu, dar impropriu desfăşurării unei activităţi administrative. Acum are propriul său sediu, modern şi încăpător, investiţie de 31.543.842 de lei.

Dacă tot veni vorba de mutat în casă nouă, după mai bine de un an de aşteptare, o parte dintre gălăţenii care, în mai 2016, au primit repartiţii în cartierul social din Micro 17 s-au putut instala în noile locuinţe… Este vorba doar de cei care au primit repartiţii la blocurile M1 - M6, unde s-au finalizat lucrările de alimentare cu energie electrică. Restul, din păcate, trebuie să aştepte darea în folosinţă a celorlalte trei blocuri aflate acum în construcţie - M12, M13 şi M14 - când autorităţile promit că întregul campus va fi alimentat cu energie electrică.

Transport

Pentru gălăţeni, anul 2017 a venit cu două premiere, una mai aşteptată cu nerăbdare decât cealaltă! De Ziua Dunării, pentru prima oară în viaţă sau după foarte mult timp, gălăţenii au putut gusta din plăcerea unei minicroaziere pe Dunăre! Cu siguranţă, n-o vor uita prea curând!

Cea mai importantă este, însă, înnoirea flotei de transport public în comun. Obişnuiţi să călătorească doar cu mijloace de transport cumpărate la mâna a doua, gălăţenii au acum parte de 14 troleibuze noi, cărora, anul viitor, li se vor mai alătura alte trei. Dacă vor căpăta şi refugii sub care să se adăpostească de ploaie sau soare când aşteaptă în staţii ar fi grozav! Poate la anul, când va începe implementarea sistemului de e-ticketing…

Sănătate

În 2017, Primăria a devenit proprietara terenului şi a imobilelor în care funcţionează Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie "Buna Vestire" sau, aşa cum o ştiu gălăţenii, Maternitatea "de pe Chicuş". A fost o "naştere" grea! Despre cumpărarea clădirii pentru care, din 2007, municipalitatea a plătit peste 800.000 de euro, cu titlu de chirie, se discută încă din mandatul trecut, dar fără succes. Conform datelor oficiale, preţul Maternităţii a fost de 5 milioane de lei, dar esenţial este că Primăria va putea să investească în modernizarea clădirii şi chiar să acceseze fonduri europene în acest scop!

Tot în 2017 a fost inaugurat primul Centru de permanenţă pentru servicii medicale, situat pe Drumul Viilor nr. 14, la parterul blocului J4. S-au cheltuit 115.000 de lei pentru proiectare şi execuţie şi 65.000 de lei pentru dotarea cu aparatură. S-au finalizat consolidarea dispensarului de pneumoftiziologie (lucrări de 663.293 de lei) şi consolidarea pavilioanelor I şi II ale Spitalului "Elisabeta Doamna" (lucrări în valoare de peste 2,8 milioane de lei).

Au primit undă verde înfiinţarea unei linii de gardă pentru specialitatea pediatrie-neonatologie în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii şi înfiinţarea Centrului de Medicină Dentară Socială, destinat persoanelor nevoiaşe care nu îşi permit costurile pentru tratamentele şi intervenţiile medicale stomatologice.

Identitate vizuală

"Indiferent cât de atractive ar fi oportunităţile pe care investitorii le-ar putea găsi aici, fără să le promovăm coerent este aproape imposibil să îi atragem cu proiectele lor în oraşul nostru! Un oraş e ca un produs. Vrei să-l promovezi! Coca Cola de ce şi-a făcut un brand? Pentru că rămâne în mintea oamenilor! Aşa eşti cunoscut!", argumenta primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, nevoia oraşului de a avea o identitate vizuală.

Şi, pentru 38.000 de lei, am căpătat un logo al oraşului, la pachet cu un manual de identitate vizuală şi branding.

Istorie

Ignorată atâta amar de vreme de autorităţi, istoria Galaţiului a început să conteze în 2017, când administraţia locală şi-a întors faţa către ea. Pentru prima dată după 25 de ani de vorbe goale, la situl arheologic de la Barboşi - Tirighina s-au desfăşurat cercetări arheologice preventive, plătite de la bugetul local. Arheologii au scos la iveală zidurile turnului central al Castellumului roman, folosit ca punct de observaţie şi supraveghere a navigaţiei pe Siret şi Dunăre, ziduri de incintă ale Castrului roman, locuinţe romane, dar şi un bogat material ceramic şi numismatic. Acestea au devenit argumente pentru ca oraşul să intre în cursa pentru a obţine fonduri europene, cu care să pună în valoare potenţialului turistic şi ştiinţific al celui mai vechi monument istoric din sudul Moldovei - aşezarea dacică, castrul şi castellumul roman.

Alte două monumente istorice din patrimoniul gălăţean - Poarta Turcească şi Cavoul Roman - vor beneficia de cercetări arheologice preventive, finanţate de la bugetul local, măsuri necesare pentru o viitoare punere în valoare a acestora.

Ruina de patrimoniu din centrul oraşului - Casa "Simion Gheorghiu" - a devenit, conform deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, proprietatea Galaţiului. Iar în prezent se lucrează la o expertiză care va spune cum poate fi salvată "singura clădire reprezentativă pentru felul în care arăta centrul oraşului, mai exact zona de corso, până la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Şi dacă tot veni vorba de imobile de patrimoniu, Primăria speră să obţină bani europeni pentru restaurarea Casei Ghesov, fostul sediu al Prefecturii!

Tot în 2017, Galaţiul şi-a recăpătat Piaţa Regală, nume pe care îl va purta zona ce cuprinde promenada aflata în fata hotelurilor "Dunărea" şi "Galaţi" şi a blocurilor M şi L.

Cultură

Aleşii Galaţiului au reparat marea nedreptate făcută culturii gălăţene acum şapte ani. Din 2018, Galaţiul va avea din nou trei teatre adevărate, după ce, în 2010, Teatrul de Păpuşi "Gulliver" şi Teatrul Muzical "Nae Leonard" au fost sacrificate pe altarul Ordonanţei de Urgenţă nr. 63, care a impus restructurarea administraţiei locale. În mod absurd, la acea vreme, aleşii, împreună cu Primăria, au găsit soluţii pentru tractorişti, zilieri, şoferi, funcţionari şi contabili, dar… au restructurat teatrele.

Iată că, după şapte ani de nedreptate, "Gulliver" - transformat într-o secţie a Teatrului Dramatic "Fani Tardini" - şi-a recăpătat identitatea şi personalitatea juridică, devenind ceea ce a fost - Teatru de Păpuşi! Iar Teatrul Muzical "Nae Leonard" şi-a recăpătat artiştii, care, până acum, au figurat ca angajaţi ai unei fundaţii.

Adio, zone unitare!

Şi dacă tot veni vorba de aberaţii îndreptate, tot prin votul aleşilor, au fost desfiinţate zonele unitare de încălzire în municipiul Galaţi. După mai bine de nouă ani, gălăţenii ţinuţi captivi în sistemul centralizat de încălzire se pot debranşa fără să mai dea socoteală nimănui! Ba mai mult, sunt încurajaţi să o facă şi pot primi 3.000 de lei pentru achiziţionarea unui sistem de încălzire şi apă caldă.

Bani

Galaţiul încheie anul 2017 cu două proiecte europene câştigate. Cartierele Barboşi şi Fileşti, dar şi alte străzi vitregite vor avea apă şi canalizare, graţie unor investiţii de aproximativ 33 de milioane de euro, fonduri europene şi bani de la bugetul de stat.

Chiar ieri a fost semnat contractul de finanţare pentru proiectul "Creşterea performanţei energetice a blocului de locuinţe G1", din Micro 18, în valoare de 863.751 de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 518.250 de lei.

Acestor fonduri li se adaugă cele 22,6 milioane de lei primite pentru lucrări de investiţii de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Internelor, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Investiţii de 300 de milioane de lei în Galaţi. Interviu cu primarul oraşului, Ionuţ Pucheanu

"Un exerciţiu interesant pe care îl voi face, iar dacă cineva va fi interesat îl voi pune la dispoziţie: ce au reuşit să facă în primii doi ani de mandat primari care sunt ridicaţi acum pe piedestal pe bună dreptate, dl. Boc, dl. Bolojan, dl. Falcă, dl. Scripcaru?”, spune primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, în interviul pe care ni l-a acordat. Un interviu din care puteţi afla ce lucrări au demarat sau vor începe în acest an, câte investiţii se vor finaliza în 2018 şi cu ce bani vor fi plătite.

- Domnule primar, până acum aţi semnat contractele de finanţare europeană pentru reabilitarea termică a blocurilor G1 şi G8 din Micro 18, pentru anveloparea Şcolii Nr. 3 şi pentru reabilitarea primei zone istorice din Galaţi – imobilul din strada Domnească nr. 58. Ce alte fonduri europene ar mai putea câştiga Galaţiul?
- Aşteptăm să semnăm finanţările europene pentru anveloparea şcolilor nr. 22 şi „Iulia Hasdeu”, unde lucrările sunt deja licitate şi atribuite. Urmează finanţarea pentru achiziţia a 18 tramvaie noi, şi prima parte din proiectul de refacere a liniei de tramvai de la Casa Roşie până în Bariera Traian, la intrarea în depou. Investiţia se va realiza în două proiecte separate. Prima parte pe care o scoatem la licitaţie este Siderurgiştilor - 1 Decembrie, proiect de aproximativ 20 de milioane de euro, şi urmează cealaltă jumătate, încă pe atâţia bani.
Am câştigat contestaţia pentru proiectul de punere în valoare a sitului arheologic Tirighina. Pentru regenerarea urbană a Uzinei de Apă nr. 1 urmează să ne fie predată documentaţia pe care o vom depune, dar sunt banii noştri, n-avem cum să-i pierdem! Mai urmează finanţări pentru: anveloparea a 18 blocuri, reabilitarea, extinderea, modernizarea şi dotarea Unităţii de Primiri Urgenţe şi, respectiv, pentru extinderea ambulatoriului de la Spitalul de Copii, Velo-City – un sistem de bike sharing.
Tot ca proiecte majore, putem obţine finanţare pentru reabilitarea şi dotarea Colegiilor Auto şi „Radu Negru”, dar avem pregătite şi două proiecte de construcţii noi: o grădiniţă cu opt săli şi o grădiniţă cu 12 săli. Forţăm să vedem dacă putem obţine aproximativ cinci milioane de euro pentru refacerea depoului de tramvaie, unde am început deja studiile de fezabilitate. Vrem să mutăm tramvaiele de unde sunt în momentul de faţă, de pe Coşbuc, în depoul pe care îl avem, dar pe care nu prea îl folosim, de la Viaduct.

- În concluzie, câţi bani europeni este pregătit să atragă Galaţiul?
- Având în vedere modul în care se pune problema acum, pentru că ni s-a acordat posibilitatea de supralicitare cu 200 la sută, cred că ne apropiem de 100 de milioane de euro, bani care ar trebui atraşi şi implementaţi, noi ne-am dori până în 2020. Greu de crezut, pentru că procedurile ne omoară! Am să spun: până în 2021-2022, aproape o sută de milioane de euro din fonduri europene vor ajunge strict în municipiul Galaţi.

- În Galaţi s-au deschis, în această primăvară, şantiere noi pe străzile Cerealelor şi dr. Carnabel (între Basarabiei şi Alecsandri) care vor fi modernizate, în Ţiglina II – unde se lucrează la amenajarea arterei, a parcării cu loc de joacă şi părculeţ aferent blocului E6, la Şcoala Nr. 3 - unde a început anveloparea, şi a fost predat amplasamentul pentru a reîncepe lucrările la corpul de clădire abandonat acum mai bine de opt ani, la Şcoala Nr. 7. Unde se vor mai deschide şantiere de lucrări?
- Eu cred că se vor deschide cam peste tot dacă includem şi lucrările din interioarele de cartier. Primele trei scoase la licitaţie sunt Ţiglina I, Mazepa I, Mazepa II şi mai urmează încă trei: zona Aurel Vlaicu – însemnând tot arealul I.C. Frimu, după cum îl cunoaşte lumea, zona Micro 39 A, B, C şi o bucăţică din Micro 13, şi zona Cartierului Dunărea, mă refer la Micro 19, 20 şi 21, tot arealul respectiv. Lucrările vor începe anul acesta, dar în măsura finalizării licitaţiilor. Cel mai probabil, în primele trei se va interveni din iulie – august. Pentru celelalte trei zone, mai devreme de septembrie, e greu de crezut. Mulţi ar spune „vă apucaţi când vine iarna!”. Surprinzător, în ultima perioadă, iarna ţine cu noi. Anul trecut, în cartierele Ţiglina I şi Mazepa, s-a lucrat şi în noiembrie, deci mai prindem cel puţin două luni, ceea ce ar fi suficient pentru începerea lucrărilor.

- Care sunt cele mai importante lucrări care vor demara în 2018?
- Dintre lucrările majore - pentru că asta doresc oamenii să vadă - cea mai importantă, din punctul meu de vedere, şi care va schimba mult imaginea Galaţiului, este amenajarea zonei centrale între Potcoava de Aur şi strada Navelor, limita blocurilor P. O investiţie de 13 milioane de lei cu TVA, cu finalizare în a doua jumătate a lui 2019. Proiectarea este aproape de final, iar lucrările vor începe după a doua jumătate a acestei luni, dinspre Potcoava în jos, spre Spicul. Pentru anul acesta ne-am propus să ajungem până la Pasajul „Dunărea”, urmând ca anul viitor să facem restul, inclusiv pasajul.
Următoarea lucrare ca importanţă este prima parcare supraterană din Mazepa, lângă blocul R5, unde mai sunt vreo două garaje care ar trebui demolate. Vom începe, în primă fază, cu devierea ţevii care trece pe sub viitoarea construcţie şi cred că anul acesta cetăţenii vor putea vedea ieşind structura din pământ, urmând ca ea să fie finalizată anul viitor. O investiţie de 11 milioane de lei cu TVA.
Un alt proiect la care ţin foarte mult şi care se duce, oarecum, în zona de restructurare urbană, este sistematizarea zonei Colegiului Naţional „Mihail Kogălniceanu” (CNMK), investiţie de 5,2 milioane de lei cu TVA. Strada lărgită va mai prelua puţin din aglomeraţia de pe Brăilei, vor dispărea ceva-ceva garaje, vor apărea peste 350 de locuri de parcare, loc de joacă, zone de socializare, şi cred că aducem la un cu totul alt standard întreaga zonă.
Aş putea continua cu intrarea în Galaţi dinspre Tirighina, acolo unde vor începe cât de curând lucrările în valoare de 12 milioane de lei cu TVA. Am avut o mică problemă pentru că ne suprapuneam cu o intervenţie pe care Apă Canal urma să o facă. Nu am fi vrut să ajungem din nou „Doreii” care abia au asfaltat ca să vină cei de la Apă Canal să spargă. Până la urmă am găsit o soluţie: o bucată dintr-un trotuar va fi lăsată liberă tocmai pentru ca Apă Canal să îşi poată face lucrările.

- Când finalizaţi lucrările la intrarea în Galaţi dinspre Brăila? Din câte ştiu, doar Sigiliul lui Petru Rareş mai lipseşte, iar la licitaţiile organizate până acum pentru achiziţia şi montajul acestui obiect de artă urbană nu s-a prezentat niciun ofertant.
- Vom vedea dacă a treia licitaţie va fi cu noroc. Ca să închidem tot arealul respectiv din zona Micro 21 - aţi văzut că am scos brăduleţii aceia de jur-împrejurul ceasului - absolut tot scuarul acela va fi regândit. Va rămâne ceasul ca element central, dar din punct de vedere peisagistic va fi adus în standardul întregii zone. Aţi văzut că bulevardul Galaţi este deja modificat, parcările, trotuarele au fost asfaltate, urmează să venim şi pe stradă efectiv, să-i turnăm un covor asfaltic, şi atunci cei care vor intra dinspre Brăila vor avea un întreg areal care să pară din acelaşi film. Dar toate acestea se vor putea vedea după a doua jumătate a anului. Eu înţeleg că cetăţenii nu mai au răbdare, dar, punând pe hârtie cât durează o licitaţie, mai devreme de un an şi jumătate spre doi ani e aproape imposibil să reuşeşti.

- Ce străzi intră în modernizare în 2018 şi când se finalizează?
- Reabilitarea străzii Basarabiei, între Baia Comunală şi Mihai Bravu, începe şi se va finaliza anul acesta. Vom finaliza străzile Pictor Isser şi Leonida Zamfirescu, iar pentru ultima etapă din Valea Oraşului se finalizează licitaţia. Sunt ultimele nouă străduţe din Valea Oraşului pe care nu s-a intervenit încă. La momentul finalizării, sperăm noi sfârşitul lui 2019, putem spune că toată zona Portului a fost canalizată iar în urma intervenţiilor Primăriei din ultimii ani, nu s-a mai pus problema inundaţiilor când a plouat mai tare. Vom interveni şi la reţeaua de troleibuz acolo unde trebuie să o refacem.

- Cum se face că tocmai la proiectele majore de investiţii apar tot felul de deficienţe, de lucrări suplimentare care necesită documentaţii, timp şi bani? De pildă la prima parcare multietajată e nevoie de devierea reţelelor, la amenajarea zonei centrale s-a uitat tocmai pasajul subteran, doar la sistematizarea zonei CNMK n-am auzit să fie nevoie de lucrări în plus. Dar restul, de ce nu au fost luate în calcul de la bun început?
- În zona CNMK o să auziţi că trebuie Plan Urbanistic Zonal. Am găsit tot felul de subterfugii pentru ca lucrurile să meargă înainte şi să fim în legalitate. Pe de o parte sunt aspecte care intervin în momentul în care ceri avize de la deţinătorii de reţele - Apă Canal, Electrica, Distrigaz. Din păcate, sunt şi societăţi care nu ţin de Primărie şi care nu-şi pot face musai planul de investiţii după nevoile Primăriei. E posibil ca anul acesta, de exemplu, Electrica, Distrigaz să nu aibă prevăzute fonduri pentru a merge în paralel cu investiţia noastră. Nu ne-ar conveni să facem totul frumos şi să vină a doua zi să spargă! De aceea e posibil ca noi să trebuiască să întârziem anumite proiecte sau să le facem separat. Pe de altă parte, nu pot să neg faptul că există scăpări la nivelul aparatului de lucru al Primăriei. Pun presiune destul de mare pe angajaţii Primăriei ca lucrurile să se mişte într-o viteză, şi atunci când nu ai fost învăţat cu un anumit ritm, e posibil să mai apară mici scăpări. Mulţumesc lui Dumnezeu din ce în ce mai puţine sau mai rare!

- Şi cine răspunde pentru aceste scăpări? Pentru că gălăţenii tot aşteaptă să vadă schimbări în Galaţi!
- Cu siguranţă cei vizaţi se ştiu. Ştiu şi câte greşeli admit. Extrem de puţine! Aţi văzut că atunci când am considerat că paharul s-a umplut nu am avut nicio problemă în a-mi schimba „generalii” cum vă place să le spuneţi. Trebuie să le livrăm cetăţenilor Galaţiului lucruri palpabile şi cât mai rapide. Deja avem exemple de bune practici şi în România - oraşele din vestul ţării - unde lucrurile par că au intrat pe un făgaş normal. Din păcate, oamenii compară doar ceea ce le convine. Uitaţi-vă la cei care au reuşit şi care livrează oarecum sistematic lucruri bune către cetăţeni: sunt la al treilea, la al patrulea mandat. Un exerciţiu interesant pe care îl voi face eu – şi pentru liniştea mea – iar dacă cineva va fi interesat îl voi pune la dispoziţie: să vedem ce au reuşit să facă în primii doi ani de mandat primari care sunt ridicaţi acum pe piedestal pe bună dreptate, dl. Boc, dl. Bolojan, dl. Falcă, dl. Scripcaru?
Din păcate, cam asta-i modalitatea noastră de comparaţie: centrul oraşului Oradea, cu un cartier oarecare din Galaţi. Nici cu centrul Galaţiului nu pot să spun că ne mândrim foarte tare în momentul de faţă, dar lucrurile se vor schimba. Din păcate, nu se poate peste noapte! Avem nevoie de bani şi de timp, dar şi de forţă de muncă pentru că e posibil, cât de curând, să fim în postura de a nu mai avea cu cine lucra atâtea câte ne propunem.

- Făcând un bilanţ, care este valoarea totală a investiţiilor care au început sau vor începe în 2018?
- Dacă întrebaţi constructorii, vă vor spune că Galaţiul nu a avut niciodată atâtea licitaţii. Bugetul propriu include şi partea de împrumut bancar. Nicăieri în lume banii de la bugetul local, ceea ce reuşeşti să strângi de la cetăţeni, nu sunt suficienţi şi atunci dezvoltarea merge mână în mână şi cu creditarea. Dacă vom cumula tot ce înseamnă fonduri europene, Programul Naţional de Dezvoltare Locală, împrumuturi, buget propriu, cred că ne ducem în aproximativ 300 de milioane de lei. O sumă extrem de consistentă, care va fi injectată în economia locală, pentru că banii aceştia se vor regăsi, într-un fel sau altul, într-un circuit economic local.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cele mai importante proiecte de dezvoltare locală

Din totalul a 280 de proiecte  locale de diverse dimensiuni şi aflate în diverse grade de implementare, aflate pe agenda publică a Primăriei municipiului Galaţi, municipalitatea derulează, în acest an 28 de proiecte locale majore (unele finanţate integral de la bugetul local, altele cofinanţate cu fonduri europene sau cu fonduri guvernamentale), din care 12 au termen de finalizare anul în curs, iar restul, anul viitor.

Primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, a prezentat cele mai importante proiecte, expunerea fiind făcută la şedinţa Comisiei de Dialog Social, desfăşurată astăzi la Prefectura Galaţi. Astfel, printre proiectele locale demarate în acest an şi finanţate din buget propriu se numără: finalizarea construcţiei de locuinţe sociale în Micro 17 - valoarea lucrării fiind de 51,439 milioane lei, resistematizarea străzii Brăilei- Bulverdul Dunărea şi intrarea în municipiul Galaţi (DN 2 B Tirighina) - 12,105 milioane lei, resistematizarea zonei Colegiului Naţional „Mihail Kogălniceanu” (CNMK), investiţie de 5,22 milioane de lei cu TVA (lucrările vizând lărgirea străzii pentru fluidizarea traficului rutier de pe Brăilei,  construcţia a 350 de locuri de parcare, loc de joacă, zone de socializare etc), construirea parcării supraetajate din Mazepa I, bloc R5 - aproximativ 100 milioane de lei cu TVA, reabilitarea străzii Basarabiei (între str. Traian şi str. Mihai Bravu) - 14,10 milioane lei,   amenajarea zonei centrale a oraşului – Potcoava de Aur – zona P-uri, inclusiv reabilitarea pasajului pietonal subteran de la Dunărea - 13,134 milioane lei, amenajarea unui parc şi a unei parcări aferente blocului E 6 în Ţiglina II - 2,207 milioane lei, amenajarea extinderii Talciocului (4,69 milioane lei), proiect legat de proiectul de modernizare a Drumului de Centură al Galaţiului şi amenajarea Târgului auto de pe strada Macului - 4 milioane lei, reabilitarea reţelei electrice de troleibuze (4,036 milioane lei) etc. Pe fonduri europene, Primăria Galaţi derulează în acest an lucrări de creştere a performanţei energetice pentru trei şcoli gimnaziale (nr. 3, 22 şi 40) şi două blocuri (G 8 - Micro 18 şi G 1 - Brăilei nr. 250), iar prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală derulează alte şase proiecte legate de modernizarea mai multor străzi - Cerealelor, Carnabel, între Basarabiei - V. Alecsandri, Leonida Zamfirescu, amenajarea campusului şcolar Colegiul Naţional Al Ioan Cuza - corp B (de fapt, Şcoala nr. 7) şi construcţia staţiei de epurare a apelor uzate din Cartierul Dimitrie Cantemir.

“În total, din bugetul propriu investim în acest an 33,5 milioane lei, din împrumutul Primăriei la CEC folosim 75 de milioane de lei, iar din PNDL avem la dispoziţie în acest an 12,5 milioane de lei. Dacă vorbim de proiecte europene, mai fac referire şi la câteva pe care încă nu le-am semnat dar pe care urmează să le depunem în cel mai scurt timp: cel mai valoros din punct de vedere al sumelor este construcţia liniei de tramvai Siderurgiştilor- str. 1 Decembrie - Traian Vuia - H. Coandă - G. Coşbuc, e un proiect structurat în două etape, fiecare etapă în valoare de câte 17 milioane de euro, apoi mai avem achiziţia celor 18 noi tramvaie, proiect depus la minister şi pentru care suntem în procedură de achiziţie, mai urmează un alt set de şcoli propuse spre anvelopare, mai avem primul proiect Velocity Galaţi, în valoare de - 1,5 milioane euro, mutarea depoului de mijloace de transport în comun, de pe G. Coşbuc, la intrarea pe viaduct, proiect de 5 milioane de euro, iar lista ar putea continua. Vă mai pot spune că tot în acest an începem licitaţiile pentru ultima etapă, a şasea, privind modernizarea ultimelor străzi din Valea Oraşului care nu au sistem de canalizare şi apă, iar luna viitoare cel mai probabil se finalizează licitaţia pentru modernizarea Parcului M. Eminescu”, a mai spus primarul Ionuţ Pucheanu.

gazetagalatiului.ro

[dcp100168]

Pucheanu își dă o notă mai mare pentru munca de primar

* Edilul Galațiului își acordă 7,00 – 7,50 pentru activitatea din 2018, peste nota 6,00 pe care și-a dat-o anul trecut pentru prima jumătate a mandatului *

Primarul Galațiului, social-democratul Ionuț Pucheanu, își dă o notă mai mare pentru activitatea depusă la cârma orașului. După ce la sfârșitul lunii mai a anului trecut Pucheanu își acorda nota 6,00 pentru realizările din primii doi ani de mandat, edilul își evaluează acum cu 7,00 – 7,50 realizările din 2018. El a făcut declarația în cadrul emisiunii “Deschide Lumea” de la Realitatea TV Galați-Brăila.

“Trecând prin toate proiectele de hotărâre pe care le-am inițiat și pe care o parte dintre ele le-am finalizat, ținând cont de sumele atrase pe fonduri europene și ce urmează să se mai întâmple pe fonduri europene, dar pentru că sunt pretențios cu mine, pentru anul 2018, un 7,00 – 7,50. E loc de mai bine, cu siguranță”, a declarat Pucheanu la Realitatea TV Galați-Brăila.

reperul.ro

 

[dcp100168]

INTERVIU Ionuţ Pucheanu: "Calorgal a fost cea mai mare provocare, iar anul acesta mai am una intitulată Transurb"

Galaţiul are unul dintre cei mai tineri primari din ţară, de la care gălăţenii se aşteptau să mute munţii din loc şi să transforme oraşul, cât ai bate din palme, într-un municipiu plin de viaţă. Se poate vedea că Galaţiul pare să se fi transformat într-un mare şantier. Intrările în oraş, interioarele de cartier, scuarurile intersecţiilor, peste tot sunt săpături, lucrări. Cu toate acestea, primarul, Ionuţ Pucheanu, în ultima perioadă, primeşte mai multe critici decât aprecieri. Cotidianul nostru a realizat un interviu cu edilul şef al municipiului Galaţi pentru a afla dacă are soluţii pentru rezolvarea celor mai stringente problemele ale urbei noastre şi cum răspunde atacurilor opoziţiei (reactivată datorită faptului că atât 2019, cât şi 2020 sunt ani electorali).

Reporter: Campania electorală a început mai devreme ca niciodată, iar atacurile opoziţiei sunt din ce în ce mai dure. La ce să se aştepte electoratul din partea dvs.?

Ionuţ Pucheanu: Aşa pare. Campania a început puţin mai devreme decât de obicei. Acum nu ştiu dacă e o campanie pentru locale. Precum ştiţi, anul acesta avem două campanii importante: alegerile pentru europarlamentare şi pentru prezidenţiale. Acum nu ştiu dacă actorii locali înţeleg să-şi facă capital electoral în urma luptei cu primarul. Dacă aşa o văd, şi dacă asta este strategia partidelor lor - până la urmă va fi un vot politic şi nu pe persoană - îi anunţ de pe acum că va fi o strategie perdantă pentru că până la momentul în care vor fi alegerile parlamentare, vor fi din nou alte lucrări finalizate la nivelul municipiului Galaţi, drept pentru care cred că se vor întoarce ca un bumerang împotriva lor toate vorbele aruncate în presa scrisă sau audio-vizuală. Ca să nu mai punem până la prezidenţiale... Mie mi se pare o modalitate greşită de a face campanie, dar fiecare are strategia lui şi ”bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i război”.

R: Vă vedeţi la al doilea mandat?

I.P.: Cu siguranţă! Nici nu-mi fac probleme! Dincolo de zvonistica de serviciu, cunosc actorii atât interni, cât şi externi partidului! Prin urmare, asupra candidaturii mele nu planează nici un semn de îndoială. Cât despre câştigarea alegerilor, să zicem că momentan sunt în poll position, dar niciodată să nu spui niciodată... Am mai văzut zmei care nicidecum nu se vedeau învinşi. Prin urmare, e datoria mea să fac lucrurile cât mai bine, cât mai rapid, să livrez cât mai mult câtre cetăţeni şi, cred că în condiţiile acestea, nu văd de ce n-aş câştiga al doilea mandat şi a duce mai departe proiectele, pentru că nu toate pot fi finalizate în 4 ani de mandat.

R: Care a fost cel mai greu moment al mandatului actual, dar cea mai mare reuşită?

I.P.: Cel mai greu moment... provocări sunt zilnice... Cred că provocarea de până acum - cel puţin ceea ce îmi atribuie lumea că am avut curajul de a pune punctul pe i - este legat de Calorgal. Cred că a fost o perioadă de aproximativ 6 luni de zile în care am stat mai mult pe la televizor, pe la radio, în dialog cu presa, cu ”jucătorii” locali, în a le explica că drumul pe care apucase Calorgalul ducea exact în aceeaşi groapă în care deja se afla defuncta societate Apaterm. Mulţi au spsus că a fost un curaj nebunesc. Lucrurile, după cum le vedeţi astăzi, nu sunt nici pe departe perfecte, dar sunt cu mult mai bune faţă de cum erau acum un an şi jumătate, atunci când am început aceste demersuri legate de Calorgal. Cred că până acum a fost cea mai mare provocare, iar anul acesta mai am una intitulată Transurb. Cât despre reuşită a mandatului de până acum? Cu siguranţă aici aş împărţi pe două paliere. Pe de-o parte începerea a extrem de multe lucrări. Cred că niciodată Galaţiul nu a avut atât de multe lucrări începute. O parte dintre ele chiar finalizate! Al doilea palier, unde chiar sunt mândru, este legat de fondurile europene, acolo unde - fără falsă modestie - tindem să ne batem pe primele 5 locuri pe ţară la nivelul municipiilor la modul cum ne-am făcut treaba la numărul de poiecte depuse, la numărul de fonduri deja atrase sau ce vor fi atrase în viitor. Cred că e una dintre marile mele mulţumiri.

R: Cum aţi caracteriza Galaţiul în 5 cuvinte?

I.P.: L-aş caracteriza ca fiind un oraş în plin proces de întinerire. Cu bune şi cu rele, în aceeaşi măsură şi în acelaşi timp, găsim contraste, de la alb la negru, de la frumos la urât, de la speranţă la descumpănire. Cred că menirea mea şi a echipei mele este de a face ca balanţa să atârne mai greu în partea optimistă a lucrurilor. Vreau să fac tot ce îmi stă în putinţă să readucem iar optimismul în gândirea gălăţenilor. Oamenii ar trebui să vadă că oraşul a intrat pe un drum care duce spre acel licăr, spre luminiţa de la capătul tunelului. Am început lucuri bune, de care nu se vorbeşte. Ar trebui să ne pormovăm mai mult oraşul şi, în acest demers, mi-ar plăcea să am partener inclusiv presa. Fără presă şi fără imaginea pe care o poate crea presa asupra oraşului nostru nu putem pune o lumină favorabilă asupra Galaţiului. Dacă lucrurile bune vor fi anulate prin ştiri negative, e greu de crezut că atât noi, cei care locuim în Galaţi, cât mai ales cei care ar dori să vină la Galaţi, vor avea un motiv întemeiat de a se reloca sau măcar de a ne vizita, dacă în permanenţă îl vom picta în nuanţe mai puţin vii...

R: Alunecă faleza în Dunăre sau nu? Ce spune firma Proexrom care a efectuat studiul si monitorizarea falezei, lucrări contractate în decembrie 2017?

I.P.: Din datele pe care le avem până la momentul acesta, faleza - mulţumim lui Dumnezeu - nu alunecă spre Dunăre. În cel mai rău caz, pe ici, pe colo, este vorba despre o tasare naturală. Din puţurile pe care le monitorizăm în momentul de faţă, pe întreaga lungime a falezei, din câte ştiu, doar într-unul din aceste puţuri a fost găsită apă. Faleza fiind o faleză artificială, construită, era normal să aibă nişte drenuri naturale care este posibil să se fi colmatat pentru că au trecut mai bine de 50 de ani de când a fost construită. Momentan nu avem motive de îngrijorare. În momentul de faţă este vorba doar despre o monitorizare asupra eventualelor mişcări telurice în zona respectivă. Faleza, însă, rămâne una dintre priorităţile adminsitraţiei şi vom face şi un studiu geotehnic pe care îl vom demara imediat ce vom avea buget şi cred că rezultatele acestuia ne vor putea spune mai exact la ce trebuie să avem grijă şi dacă întradevăr lucrurile sunt sau nu sunt în ordine.

R: Una dintre marile probleme ale Galaţiului este lipsa locurilor de parcare. Mulţi gălăţeni cer demolarea bateriilor de garaje. Cu toate acestea, de la Primărie primesc răspunsul: ”Vor fi demolate atunci când va exista un proiect pentru zona respectivă”.

I.P.: Cred că este un răspuns corect!

R: Cine trebuie să facă aceste proiecte, nu tot Primăria?

I.P.: Plecăm de la următoarea premisă: prin toate periplurile mele în afara ţării nu mi-a fost dat să văd un oraş cu suficiente locuri de parcare care să deservească întreaga nevoie a populaţiei. Logica europeană şi studiile arată cu totul şi cu totul altfel. Europenii au început să diminueze numărul locurilor de parcare, nu să facă altele în plus. Nu e neapărat şi logica pe care vom merge la Galaţi, cel puţin pe zona parcărilor rezidenţiale. În privinţa locurilor de parcare rezidenţiale, proiectul nu poate cădea în sarcina altuiva, decât a primăriei. Doar că proiecte avem. Mai puţin bani. Aduceţi-vă aminte ce s-a întâmplat cu parcarea de la Pedagogic, acolo unde locatarii din zonă au stat mai bine de doi ani de zile cu molozul la geam, până când s-a realizat lucrarea. Când vom avea proiectul, dar şi banii alocaţi pentru proiect, atunci vom trece la demolări. Să ştiţi că nu e nimic ieftin. Poate că demolarea nu costă atât de mult, dar şi aia costă. Dar pentru a face o parcare aşa cum trebuie, păi credeţi-mă că e vorba despre nişte bani. Probabil senzaţia tuturor este că la bugetul local sunt bani cu nemiluita sau că s-a găsit cornul abundenţei. Din păcate nu este aşa. Toate sunt limitate din punct de vedere financiar. Încercăm să ne chivernisim şi, acolo unde este imperios necesar, intervenim. Eu spun că în ultima perioadă locuri de parcare s-au mai creat, atât cu dale înierbate, cât şi efectiv adevărate parcări. S-au mai demolat şi garaje. Acum, să dărâmăm toate garajele în condiţiile în care nu avem bani decât să punem în loc câteva parcări, şi să lăsăm zona ca după război nu e iarăşi o soluţie.

R: În proiectele de regenerare urbană pentru interioarele de cartier este prevăzuta şi demolarea garajelor şi înfiinţarea de parcări?

I.P.: Există proiecte pentru marea majoritate a cartierelor. Sperăm că vom avea un fond de investiţii de aproximativ 30 milioane de lei ce urmează a fi ”injectat” în infrastructura rutieră, atât pe bulevardele principale, cât mai ales în zona străduţelor de cartier. Ca filosofie de abordare a lucrărilor, nu vom mai merge pe acea ”cârpeală” pentru că se vedea o peticeală permanentă. Cred că avem în jurul a 30 de străzi, anul acesta, de pe întreg arealul cartierelor Galaţiului pe care le vom reface în totalitate, de la un capăt la celălalt, însemnând trotuare şi stradă. Am convingerea că vom reuşi să abordăm străzi din toate cartierle, acolo poate unde nu s-a intervenit niciodată. În preajma acestor străzi ce vor fi refăcute, dacă sunt amplasate baterii de garaje, cu siguranţă, în zona respectivă vor apărea noi locuri de parcare, iar marile baterii de garaje vor fi demolate.

R: Cu maidanezii cum rămâne? În noiembrie 2016 vorbeaţi despre un proiect de construire a unui padoc modern de mare capacitate. Îl mai aveţi în plan?

I.P.: Nu a ieşit din plan, dar a căzut cumva pe planul doi din cauza unor aspecte financiaro-contabiliceşti şi legale. În momentul de faţă avem în vedere un studiu de fezabilitate pentru un nou padoc ce urmează să apară în zona ”Coreea”, cum ea cunoscută, sau zona Centura Mică a Galaţiului, unde urmează să fie şi târgul auto şi, sperăm noi, - într-un viitor nu prea îndepărtat - să fie transferată şi baza auto a celor de la Transurb. Acolo va apărea şi un nou padoc cu o capacitate medie, iar suplimentar, din luna martie, în colaborare cu o asociaţie (fosta asociaţie Vier Pfoten, acum se numesc altfel) să începem o campanie foarte mare de sterilizare a câinilor de rasă comună din curţile oamenilor, dar mai ales pentru cei de pe străzile Galaţiului. Din punctul meu de vedere, senzaţia atât a mea, cât şi a celor cu care am mai stat de vorbă, numărul câinilor fără stăpân a mai scăzut, noi facem zilnic capturări. Nu zic că s-a rezolvat problema, însă consider că lucrurile au mai fost îmbunătăţite şi, cu siguranţă, lucrurile vor sta mult mai bine de îndată ce vom implementa cele două măsuri.

R: Este un subiect agasant deja, dar cetăţenii vor sa vadă că se mişcă ceva: Plaja Dunărea. Care sunt şansele ca anul acesta, gălăţenii să poată să facă plajă acolo?

I.P.: Lucrurile nu pot fi făcute peste noapte. Ne-am pus speranţe într-un investitor care s-a dovedit a fi neserios. Poate că acest subiect merită pus ca răspuns la întrebarea dvs. despre momente grele şi dezamăgiri din mandatul meu de doi ani şi jumătate. Şi da! Primăria îşi asumă responsabilitatea realizării unui aqua parc. Lucrările, am speranţa că vor începe anul acesta, urmând ca până în primăvara-vara anului 2020 să fie şi finalizate.

R: Va fi realizat tot aqua parcul într-un an, un an şi jumătate?

I.P.: Noi aşa preconizăm pentru că aşa sunt trecute şi în studiile de fezabilitate termenele de realizare. Contează foarte mult şi perioada în care se va putea finaliza şi licitaţia.

R: Aveţi un mesaj pentru gălăţenii care vă contesta calităţile de bun gospodar, de primar?

I.P.: Nu poţi mulţumi pe toată lumea cu siguranţă. Ce e bine pentru unul, e supărător pentru celălalt. Mesajul meu pentru cei care în continuare nu au încredere, le mai cer puţină răbdare şi să tragă linie după patru ani de mandat. Cred că atunci e momentul cel mai bun pentru că de asta e un mandat de patru ani şi nu de doi ani sau de doi ani şi jumătate, pentru a putea să-ţi duci la bun sfârşit o mare parte din proiecte. Eu am ferma convingere că vor fi din ce în ce mai puţini gălăţeni care vor fi dezamăgiţi de prestaţia mea.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Ionuț Pucheanu, autoevaluare după trei ani și jumătate de mandat: „Mi-aș da nota 8,5”

Primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu este de părere că aproape de finalul mandatului său poate își poate acorda o notă bună. Invitat la emisiunea „Deschide Lumea”, difuzată pe postul de televiziune realitatea TV Galați-Brăila, primarul municipiului Galați a vorbit și despre proiectele pe care le consideră reușite, dar și despre cele la care susține că mai trebuie lucrat.

Întrebat ce notă și-ar da dacă ar trebui să se evalueze ca primar, Ionuț Pucheanu a răspuns: „Cred că anul trecut mi-am dat 7,5. Astăzi mi-aș da o notă ceva mai mare: 8,5 (…) Nu sunt un primar de 10, cu siguranță”, a declarat primarul Ionuț Pucheanu.

La capitolul realizări, primarul municipiului Galați a vorbit despre o decizie curoajoasă pe care vechile administrații au evitat să o adopte, dar și despre proiectele de modernizare demarate în mandatul său. „Cred că una dintre cele mai mari realizări este oprirea sau astuparea găurii imense ce însemna Calorgal. Este o decizie pe care, de 30 de ani, nimeni nu și-o asuma. (…) Priviți ce se întâmplă la nivel național cu toate problemele din sistemele centralizate care furnizează agent termic și nu cred că e vreun oraș care să nu aibă probleme. (…) Al doilea este reușita de a transforma centrul orașului, dar nu ne vom limita doar la atât, mai urmează trei etape”, a mai spus Ionuț Pucheanu.

reperul.ro

[dcp100168]

Comunicat de presă

Valoarea proiectelor de investiții începute anul acesta de către Primăria municipiului Galați se ridică la aproximativ 180 de milioane de lei, iar proiectele cu fonduri europene aflate în diverse stadii sunt de circa aproximativ 700 milioane de lei.

Între lucrările importante derulate în 2019 se numără: modernizarea Parcului Mihai Eminescu; regenerarea urbană în zona Colegiului Național Mihail Kogălniceanu; modernizarea intrării în oraș dinspre Tecuci; modernizarea străzilor Cerealelor, Dr. Carnabel, Basarabiei; lucrările din zona centrală – Spicu și Romarta; Piațeta Florilor de Tei; strada Brăilei - tronsonul de la intrarea în oraș până la Păpădie; parcare și parc în cartierul Țiglina 2.

Lucrări importante s-au derulat în interiorul cartierelor Țiglina 1, Țiglina II, Mazepa, Micro 16, Micro 17, Micro 39A, Micro 39 B, Micro 39 C, Micro 40 etc. S-au desfiinațat anul acesta 307 garaje și, în locul acestora, s-au amenajat 1.000 de locuri de parcare. La acestea se adaugă alte 500 de locuri de parcare noi în cadrul obiectivelor de investiții.

Între lucrările începute anul acesta și care se încheie anul viitor putem enumera: Plaja Dunărea, parcarea multietajată din Mazepa, pasajul Dunărea, stația de epurare din cartierul D. Cantemir, modernizarea străzii Domnească, modernizarea rețelei electrice de troleibuze etc.

La capitolul sănătate, pentru Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Sf. Ioan", municipalitatea are două proiecte cu fonduri europene aflate în implementare, de aproximativ 5,5 milioane de euro, pentru modernizare compartiment primire urgențe și ambulatoriu. De altfel, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ”Sf. Ioan” Galați a beneficiat anul acesta de investiții în valoare de peste 1,2 milioane de euro. Pentru Spitalul Clinic de Obstetrică – Ginecologie ”Buna Vestire” din Galați există un proiect de modernizare cu fonduri europene de peste 3,4 milioane de euro. Pentru Spitalul de Psihiatrie ,,Elisabeta Doamna” municipalitatea derulează un proiect cu fonduri europene de peste 3 milioane de euro, pentru reabilitarea, extinderea și dotarea ambulatoriului de specialitate.

La capitolul transport, anul acesta au fost achiziționate 40 de autobuze în valoare de 26.246.000 lei fără TVA, 20 de minibuze noi în valoare de 6.238.000 de lei, iar sistemul de e-ticketing, de peste 26 de milioane de lei, este în implemnetare. În plus, pentru anul viitor se dorește achiziționarea a 20 de autobuze hibrid.

Școlile generale nr. 22, 3 și Iulia Hașdeu au fost modernizate anul acesta cu fonduri europene, iar anul viitor vor fi modernizate alte școli între care Liceul ”Dunărea” sau Școala 33.

Primăria are proiecte pentru 28 de locuri de joacă, din care 10 vor fi noi și alte 18 vor fi modernizate.

Referitor la pistele pentru bicicliști, la cei 7 km realizați în anii precedenți, anul acesta s-au adăugat 1,2 km, realizați la intrarea în oraș dinspre Tecuci, plus alți 3,4 km pe strada Brăilei.

Între evenimentele importante de anul acesta menționăm Forza Zu, Street Food Festival sau Summer Parade, evenimente care au adus un aer de sarbătoare orașului nostru.

Între lucrările importante care demarează anul viitor este vorba despre proiectele de modernizare a străzilor Siderurgiștilor și 1 Decembrie 1918; modernizarea liniilor tramvai și a carosabilului străzilor Traian Vuia, Henri Coandă, Bld. George Coșbuc (tronson str. H. Coandă - str. Al. Măcelaru); proiectul de regenerare urbană care vizează fosta Uzina de Apă nr. 1-etapa I; drumul de centură (în parteneriat cu CJ Galați). Lucrări de reparații și amenajare se vor derula și pe stăzile Brăilei (de la Păpădie la Trei Star), Cloșca, Prelungirea Coșbuc, Regiment 11 Siret, Bulevardul Dunărea.

Primăria Galaţi

[dcp100168]

Cu ce rămânem din 2019

Cumpărate cu bani dintr-un credit, cele 60 de minibuze şi autobuze mari turceşti au resuscitat, la final de an, un transport public local aproape de colaps. Zonele Spicu şi Romarta au devenit de nerecunoscut, fiind transformate în piaţete. De la Potcoava de Aur şi până aproape de fostul "Modern", Galaţiul a devenit un oraş de granit, ale cărui simboluri sunt cei doi peşti de pe vechiul Sigiliu al Târgului Galaţi, amplasat la intrarea în oraş dinspre Brăila, şi ancora cu o vechime de peste 50 de ani, de la rondoul nou-construit la intrarea dinspre Tecuci. Nu mai puţin adevărate sunt reabilitarea câtorva artere din Galaţi, punerea în operă a unor proiecte de regenerare urbană şi câştigarea unor consistente finanţări europene. Pe de altă parte, tot în 2019 au fost scoase de la naftalină şi repuse pe tapet proiecte mult-promise, cu documentaţii „istorice”: aeroport internaţional, drum expres Brăila-Galaţi şi marea centură ocolitoare a Galaţiului.

În 2019, mai mult ca în anii trecuţi, Galaţiul a fost un şantier nesfârşit, însă nu o dată calitatea şi trăinicia lucrărilor, a materialelor folosite, profesionalismul constructorilor şi respectarea termenelor de execuţie au fost criticate de gălăţeni. Noi vă propunem astăzi o radiografie a celor mai importante investiţii, lucrări, contracte şi proiecte finalizate sau demarate în 2019.
"Valoarea proiectelor de investiții începute anul acesta de către Primăria municipiului Galați se ridică la aproximativ 180 de milioane de lei, iar proiectele cu fonduri europene aflate în diverse stadii sunt de circa 700 milioane de lei", afirmă administraţia locală, într-un comunicat transmis de către Biroul de Presă. 

Cele mai importante lucrări

Conform Primăriei, între lucrările importante derulate în 2019 se numără: modernizarea Parcului "Mihai Eminescu", regenerarea urbană în zona Colegiului Național "Mihail Kogălniceanu", modernizarea intrării în oraș dinspre Tecuci, reabilitarea străzilor Cerealelor, Dr. Carnabel (între Vasile Alecsandri şi Basarabiei), Basarabiei (tronson Traian - Mihai Bravu) și Brăilei (tronsonul de la intrarea în oraș până la Palatul de Justiție), dar şi amenajările din zona centrală - Spicu și Romarta, precum şi Piațeta "Florilor de Tei".
"Între lucrările începute în 2019 și care se încheie anul viitor putem enumera: Plaja "Dunărea", parcarea multietajată din Mazepa, pasajul "Dunărea", stația de epurare din cartierul Dimitrie Cantemir, modernizarea străzii Domnească, modernizarea rețelei electrice de troleibuze etc", a transmis municipalitatea, prin Biroul de Presă.
"Lucrări importante s-au derulat în interiorul cartierelor Țiglina I, Țiglina II, Mazepa, Micro 16, Micro 17, Micro 39A, Micro 39 B, Micro 39 C, Micro 40 etc. S-au desființat anul acesta 307 garaje și, în locul acestora, s-au amenajat 1.000 de locuri de parcare. La acestea se adaugă alte 500 de locuri de parcare noi, în cadrul obiectivelor de investiții", precizează Primăria Galaţi. Aceasta adaugă pe lista împlinirilor şi pistele pentru bicicliști: "la cei 7 km realizați în anii precedenți, anul acesta s-au adăugat 1,2 km, realizați la intrarea în oraș dinspre Tecuci, plus alți 3,4 km pe strada Brăilei".
Trebuie spus că anul acesta au fost semnate substanțiale contracte de finanţare europeană, pentru modernizarea liniilor de tramvai şi a carosabilului pe axele rutiere Siderurgiştilor - 1 Decembrie şi Traian Vuia - Henri Coandă - George Coşbuc.
Parteneră a Consiliului Judeţean în proiectul european de modernizare şi extindere a Drumului de Centură, semnat tot anul acesta, Primăria şi-a asumat o serie de lucrări suplimentare, neeligibile.

Transport

De la 1 decembrie, pe traseele de transport public în comun ale Galațiului circulă 20 de minibuze Karsan Jest, în valoare de 6.238.000 de lei, iar din 20 decembrie, cele 40 de autobuze BMC, în valoare de 26.246.000 lei fără TVA. Noile mijloace de transport vor fi plătite de Primăria Galați cu bani dintr-un credit contractat anul acesta la EximBank.
Din păcate, mult-promisele 18 tramvaie noi, achiziționate cu bani europeni, se lasă așteptate pe termen nedeterminat. Amânată pentru primăvara anului viitor este și punerea în funcțiune a sistemului e-ticketing. De asemenea, se află în derulare o nouă licitație pentru cumpărarea a 20 de autobuze hibrid, după ce prima procedură a fost, din păcate, anulată.

Sănătate

Anul acesta a devenit funcţional Centrul de Medicină Dentară Socială, în parteneriat cu Facultatea de Medicină. Au fost semnate contracte de finanţare europeană pentru reabilitarea, extinderea şi dotarea ambulatoriului Spitalului de Psihiatrie, dar şi pentru modernizarea, extinderea şi dotarea Compartimentului Primiri Urgenţe şi, respectiv, a Ambulatoriului Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sf. Ioan". Dorinţa conducerii unităţii medicale este aceea de a avea la Galaţi o secţie de Oncologie pediatrică. Așa cum ați putut citi în ziarul nostru, Spitalul "Sf. Ioan" are de anul acesta o secție de imagistică modernă, dar și două aparate Roentgen pentru radiografii și radioscopii ce reduc iradierea la jumătate față de vechile aparate. În plus, spitalul a achiziționat și un aparat nou și performant pentru RMN, ce le va ajuta pe cadrele medicale la stabilirea diagnosticului precis. Pentru Spitalul Clinic de Obstetrică - Ginecologie "Buna Vestire" din Galați este depus un proiect de modernizare cu fonduri europene de peste 3,4 milioane de euro.

Educație

În 2019 au fost anvelopate cu bani europeni Şcolile Gimnaziale Nr. 3, 22 şi "Iulia Hasdeu". De asemenea, s-au câştigat fonduri europene pentru reabilitarea şi modernizarea Şcolilor Nr. 33, „Mihail Sadoveanu” şi „Grigorie Teologul”, Colegiului Tehnic ”Traian Vuia” și Școlii Gimnaziale ”Ștefan cel Mare”. Pe 23 decembrie a fost semnat contractul de finanțare europeană pentru construcția de la zero a primei grădinițe de după 1990.
Proiect abandonat de fostele administraţii, noul corp de clădire de la Şcoala Gimnazială Nr. 7 - care ar fi trebuit să fie Campusul Colegiului "Cuza" - se apropie de finalizare, cu bani atraşi de la Ministerul Dezvoltării.
Două picturi murale impresionante, intitulate sugestiv ”OPENNESS”, pot fi admirate pe clădirea Școlii Nr. 26, din cartierul Mazepa. Sunt realizate de artistul Cristian Scutaru, care a ales să dea astfel startul campaniei sale de regenerare urbană la nivel național ”Pictăm România” în orașul natal, Galați.

Locuințe

 

În acest an, s-au realizat cu fonduri europene lucrări de creştere a performanţelor energetice a blocurilor G1 şi G8 din Micro 18, unde lifturile au fost înlocuite cu unele noi şi moderne, cu dotări care permit utilizarea lor şi de către persoanele cu dizabilităţi. S-au câştigat bani europeni şi pentru creşterea performanţelor energetice a blocurilor D din Micro 13B şi PR3A din Micro 21.

Plantări

Municipalitatea susține că a plantat anul acesta 2.000 de arbori, în zone precum Faleză, Parc Selgros, Parc Rizer, Parc Cloșca, Grădina Publică, dar și pe foarte multe străzi. Nu mai puțin de 1.300 de arbori provin de la Direcția Silvică, alți 351 sunt puși la dispoziție de municipalitate prin Gospodărire Urbană, dar există și parteneri privați care s-au alăturat acestui demers.

Patrimoniu și identitate

Graţie descoperirilor arheologice, Primăria a câştigat bani europeni pentru a pune în valoare situl arheologic Tirighina-Barboşi, monument de importanţă naţională.
Vechiul Sigiliu al Târgului Galaţi a fost amplasat la intrarea în oraş dinspre Brăila, iar o ancoră cu o vechime de peste 50 de ani, la rondoul nou-construit la intrarea dinspre Tecuci. Dar nu va rămâne doar atât! Gălățenii au ales, în cadrul unei consultări publice lansate pe pagina sa de Facebook de primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu, ca opera de artă ”Simbol”, ai cărei autori sunt Gheorghe Terescenco, Gheorghe Dogaru şi Palade Costică, să fie amplasată în sensul giratoriu de la intrarea în oraş dinspre Tecuci. Lucrarea este donată de către Fundația Culturală ”Nicolae Mantu”.
Și tot într-un sondaj pe Facebook, gălățenii au ales, din 18 personalități propuse, ca Eremia Grigorescu, Mihail Kogălniceanu, Hortensia Papadat-Bengescu și Iosif Ivanovici să aibă câte un bust amplasat pe cele patru socluri ridicate în Parcul "Mihai Eminescu".
Tot la final de an a început și punerea în siguranță a Palatului "Simion Gheorghiu", ruina din strada Domnească nr. 24, după o igienizare de suprafață.

Smart City

Prima trecere de pietoni inteligentă din oraș a fost amenajată pe Faleză, în zona Parcului ”Viva”. Aceasta are un sistem modern cu senzori de prezență care cresc intensitatea luminilor de pe stâlpi când pietonul vrea să traverseze strada, iar de-a lungul trecerii sunt și markeri luminoși intermitenți cu LED-uri. E vorba despre un proiect pilot, întreaga instalație fiind oferită cu titlu gratuit de către compania Flash Lighting Services SA, dar Primăria și-ar dori, pe viitor, astfel de treceri de pietoni inteligente și în alte zone ale orașului.
Dacă tot vorbim de transformarea Galaţiului într-un "smart city" - "oraş inteligent" trebuie amintite: Avizul Comun pentru obţinerea rapidă a autorizaţiei de construire, implementarea cu fonduri europene a unui sistem informatic de management al documentelor în Primărie, bani europeni câștigați pentru reţele Wi-Fi în zone publice, dar şi instalarea a cinci încărcătoare solare pentru telefoane mobile, tablete sau camere foto, în Parcul Viva, Grădina Publică, Orăşelul Copiilor, la Potcoava de Aur şi Romarta.

Soluții

Premiera acestui an a fost competiția de idei şi soluţii urbanistice organizată de Primărie. Proiectul care a fost declarat marele câştigător, realizat de o echipă de gălăţeni, propune "O Faleză ca în Dubai", iar autorităţile promit că nu va rămâne doar pe hârtie.
La final de an a fost lansat un nou concurs de soluții pentru parcurile pe care Primăria vrea să le realizeze în locul garajelor, chioșcurilor sau a altor construcții fără autorizații. Specialiștii în arhitectură și urbanism vor trebui să prezinte patru modele diferite pe baza cărora se vor realiza parcurile ce vor deveni astfel zone de relaxare și de petrecere a timpului liber.

Distracţie

La capitolul distracție, gălățenii au bifat anul acesta evenimente în premieră precum Forza ZU, Festivalul racilor şi al fructelor de mare, Pizza Fest, The Color Run Love Tour, dar și evenimente tradiționale, Street Food Festival, Oktoberfest, Summer Parade. Iar Galațiul a fost pentru a doua oară capitala boxului european.

Promisiuni dezgropate și resuscitate

Proiectarea și execuția drumului expres Brăila-Galați și a marii centuri ocolitoare a Galațiului au fost scoase de la naftalină și repuse pe tapet anul acesta. Mai mult, au fost și lansate de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere licitații pentru realizarea lor cu fonduri europene, dar speranțele s-au risipit repede. Procedurile sunt în prezent suspendate și e greu de spus dacă și când vor fi reluate. Și cu atât mai puțin dacă se vor concretiza vreodată.
Aleșii județului și-au dat votul și pentru demararea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat pentru realizarea proiectului major de investiţii Aeroport internaţional în judeţul Galaţi, pe un teren situat între comunele Braniştea, Smârdan şi Schela. Deocamdată au fost realizate studiul de oportunitate şi studiul privind evaluarea eficienţei traficului aerian și s-a decis demararea procedurilor pentru realizarea studiilor de prefezabilitate şi fundamentare a investiţiei. Miza este uriașă atât din punct de vedere financiar - investiţia, realizabilă printr-un parteneriat public-privat, fiind estimată în prezent la aproximativ 100 milioane de euro, cât şi din punct de vedere socio-economic. Dar cine poate ști dacă nu vom rămâne, ca de atâtea alte ori, doar cu niște documentații scump-plătite și multe vise spulberate. Poate anul 2020!

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ce investiţii susţine Primăria că a finalizat în 2019

Anul 2019 a fost, mai mult ca oricare altul din acest mandat, unul al şantierelor nesfârşite, deschise în numeroase zone ale oraşului. Tocmai de aceea, am fost curioşi să aflăm care sunt lucrările finalizate şi, implicit, şantierele de care am scăpat. Conform datelor transmise la solicitarea noastră de Primăria municipiului Galaţi, în 2019 s-au finalizat sau sunt în curs de recepţie 21 de obiective, a căror valoare totală depăşeşte 73,9 milioane de lei cu TVA. Alte patru proiecte majore de investiţii care ar fi trebuit să fie gata în 2019 au depăşit 90 la sută din execuţie, valoarea lor fiind de peste 49,4 milioane de lei cu TVA. Există, din păcate, şi lucrări care aveau termen de finalizare în 2019, dar sunt departe de a fi realizate.

"Ce lucrări/ proiecte/ investiţii cu finanţare europeană, de la bugetul local, din fonduri guvernamentale sau din creditele contractate de Primăria municipiului Galaţi au fost finalizate până la 31 decembrie 2019? Cine a executat aceste lucrări, care a fost suma cu TVA plătită pentru acestea şi care a fost sursa de finanţare?". Acestea au fost întrebările pe care, pe 6 decembrie 2019, le-am adresat administraţiei locale, într-o cerere scrisă, întemeiată pe Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Răspunsul ne-a parvenit abia pe 6 ianuarie 2020.

Numai că, spre surprinderea noastră, am constatat că proiecte majore ale administraţiei locale, care, conform unui alt răspuns al Primăriei, ar fi trebuit să fie gata în 2019, nici măcar nu erau amintite. Am revenit cu o nouă solicitare şi acum suntem în măsură să vă spunem ce anume a finalizat administraţia locală şi ce nu, precum şi cât a mai rămas de lucru. Precizăm că toate sumele conţin TVA.

"Lista investiţiilor finalizate la 31 decembrie 2019"

Aşa se intitulează tabelul pe care Primăria ni l-a transmis pe 6 ianuarie 2020, semn că i-a luat ceva timp să inventarieze lucrările realizate anul trecut.

Prima pe listă este "Amenajare Piaţeta «Florilor de Tei»", unde constructor a fost Rovis Lider. Valoarea este de 378.418 lei, iar sursa de finanţare, bugetul local.
Pentru "Reparaţii capitale reţea canalizare bloc I1-I2 de pe strada Domnească", unde constructor a fost tot Rovis Lider, valoarea este de 326.343 de lei, sursa de finanţare fiind bugetul local şi bugetul de stat.

"Modernizare Aleea Păcii", realizată de Obercons, a costat 151.683 de lei, fonduri de la bugetul local.

"Modernizare strada Traian între Metro şi Brăilei", unde constructor a fost SC Marivila Com SRL, s-a ridicat la 37.585.510 lei. Banii au provenit de la bugetul local, bugetul de stat şi fonduri europene, pentru că administraţia locală a obţinut bani de la UE pentru segmentul cuprins între Piaţa Centrală şi strada Basarabiei, unde au fost montate anul trecut separatoare de trafic. Acestea au fost singurele lucrări realizate anul trecut, strada fiind de fapt dată în folosinţă de mai multă vreme.

Pentru "Sisteme de încălzire la Policlinica cu Plată", realizată de Stiloterm, s-au plătit 183.199 de lei, sumă de la bugetul local.

Primăria a trecut pe lista investiţiilor finalizate două lucrări executate în cadrul proiectului "Construire parcare supraetajată zona Mazepa I". Este vorba despre "deviere reţele apă-canalizare", realizată de Lemacons - S&M Expert Project - Instal Proiect Gaz, pentru 1.164.042 de lei, bani de la bugetul local, şi despre "lucrări consolidare teren", executată de Lemacons pentru 2.685.529 de lei, sumă de la bugetul local. La cererea noastră, Primăria ne-a comunicat că termenul de finalizare la parcarea multietajată din cartierul Mazepa este august 2020.

Primăria a mai pus pe lista lucrărilor finalizate şi "Amenajare parcare şi parc Ţiglina II aferent blocului E6", unde constructor a fost Obercons, obiectiv a cărui valoare se ridică la 2.165.597 de lei, plătiţi de la bugetul local. Şi în cazul acestei investiţii, lucrările efective s-au încheiat în cursul anului 2018.

Pentru "Modernizare strada Cerealelor şi strada Dr. Carnabel (între strada Basarabiei şi strada Vasile Alecsandri)", Primăria a plătit asocierii Lemacons - Tancrad 5.649.691 de lei, investiţie finanţată de la bugetul local şi de la bugetul de stat.

Nu mai puţin de 4.628.844 de lei de la bugetul local susţine municipalitatea că a plătit societăţii Rovis Lider pentru "Modernizare Parc «Eminescu»".

Primăria a mai trecut pe lista investiţiilor de anul trecut centrala termică a Liceului Teoretic "Sf. Maria", pentru care a achitat firmei Primo 620.893 de lei, sumă de la bugetul local, dar şi achiziţia cu montaj a cazanelor care au transformat punctele termice PT Policlinică, PT Cristal, PT CFR1 şi PT Plombă în centrale termice de cvartal. Lucrarea, executată de Calorgal şi Romterm, a costat 478.221 de lei, bani de la bugetul local.

"Centrul multifuncţional Help Cantina de Ajutor Social din strada Dogăriei nr. 26" apare pe listă realizată de Construct Still 2002 SRL, lucrare în valoare de 164.028 de lei cu TVA, decontată de la bugetul local.

Pe lista investiţiilor finalizate am regăsit şi cele trei şcoli anvelopate cu bani europeni şi cofinanţare de la bugetul local. Este vorba despre: Şcoala Nr. 3, unde lucrările realizate de Dreams Riviera au costat 2.263.464 de lei, Şcoala Gimnazială "Iulia Hasdeu", unde lucrările în valoare de 2.396.130 de lei au fost executate de Dreams Riviera - Proiect Construct Regiunea Transilvania - Romsit, şi Şcoala Gimnazială Nr. 22, investiţie de 2.235.531 de lei, executată de Moviland Met - Proconstrind - Muşat SRL.

Cu fonduri europene şi locale au fost finalizate "Creşterea performanţelor energetice" a blocurilor de locuinţe G8 şi G1. Constructori au fost Tancrad şi, respectiv, Romco System, iar valorile decontate de 803.669 de lei, respectiv, 782.588 de lei.
Ultimul pe lista transmisă de Primărie este "Campus Colegiul Naţional «Al. I. Cuza» - corp B", în valoare de 4.568.042 de lei, finanţat de la bugetul local şi cel de stat, realizat de compania Servland SRL.

Valoarea însumată a celor 19 obiective de investiţii depăşeşte 69,2 milioane de lei cu TVA.

În curs de recepţie

 

Am constatat că pe lista de proiecte/ lucrări/ investiţii despre care Primăria spune că s-au finalizat anul trecut nu apăreau o serie de obiective care - conform altor informaţii oficiale transmise la cererea noastră - aveau termen de finalizare în 2019. Aşa că am solicitat administraţiei locale, punctual, situaţia fiecăruia dintre cele şapte obiective identificate de noi: stadiul lucrărilor (cât la sută s-a realizat în 2019), care este termenul de finalizare din 2020, constructorul care execută şi valoarea cu TVA a lucrării executate.

Astfel, am aflat despre două obiective unde lucrările, realizate sută la sută, sunt în curs de recepţie, afirmă Primăria. Este vorba despre: "Reabilitare reţea electrică de transport troleibuze", în valoare de 3.890.708 de lei, executată de Urban Proiect Grup SRL, şi de "Remediere accident tehnic conductă Dn 600 mm Drumul de Centură", în valoare de 793.002 lei, realizată de Citadina ’98 - Proinstal SRL. Cele două aveau termene de finalizare în martie şi, respectiv, mai 2019.

Peste 90 la sută executate

Proiect major al actualei administraţii, sistematizarea zonei Colegiului Naţional "Mihail Kogălniceanu" avea termen de finalizare în iulie 2019. Primăria ne-a comunicat că investiţia este realizată în proporţie de 95 la sută, iar termenul de finalizare estimat este februarie 2020. Valoarea lucrărilor executate până la 31 decembrie 2019 de asocierea Citadina ’98 - Lemacons se ridică la 5.736.803 lei.

În aprilie 2019, avea termen de finalizare "Resistematizare strada Brăilei între bulevardul Dunărea şi intrarea în Galaţi (fost DN 2B)". Conform Primăriei, investiţia este 95 la sută executată de către Citadina ’98 - Tancrad, valoarea lucrărilor decontate până la 31 decembrie 2019 fiind de 14.739.290 de lei. Noul termen estimat de finalizare este martie 2020.

În august 2019 era termenul de finalizare pentru "Reabilitare infrastructură transport inclusiv viaducte axa est-vest tronson strada Traian - strada Mihai Bravu". Este vorba despre modernizarea arterei Basarabiei de către Tancrad - Lemacons, despre care Primăria spune acum că este realizată 98 la sută. Valoarea lucrărilor executate până la finele anului trecut este de 16.031.247 de lei. Termenul estimat de finalizare este martie 2020.

Un alt proiect de căpătâi al actualei administraţii este "Amenajare zona centrală între strada Navelor, limita blocurilor P şi Potcoava de Aur", al cărei termen de finalizare era august 2019. Conform Primăriei, investiţia este 90 la sută realizată, iar termenul estimat de finalizare este martie 2020. Valoarea lucrărilor executate la 31 decembrie 2019 de către Tancrad - Lemacons - Proiect - Btfarch Ro Company este de 12.973.758 de lei.

Restanţe mari

Începută în august 2018, "Modernizare străzi Valea Oraşului - etapa VI" ar fi trebuit să fie finalizată în august 2019. Sau măcar în decembrie 2019, termenul ulterior comunicat de administraţia locală la insistenţele şi sesizările noastre privind dezastrul edilitar de acolo. Conform Primăriei, investiţia a ajuns abia la 10 la sută! Noul termen de finalizare este decembrie 2020. Lucrările sunt executate de Dreams Riviera - Romsit Construct - Trans PEC, iar valoarea este de 4.062.207 lei.

Iulie 2019 era termenul de finalizare pentru "Staţie de epurare ape uzate cartier D. Cantemir". Conform Primăriei, lucrarea, executată de Edas Exim SRL, în valoare de 1.404.146 de lei, a ajuns la 50 la sută. Noul termen de finalizare este august 2020.

Lucrare majoră continuată în 2020

Primăria a ţinut să ne spună şi despre un proiect important demarat în 2019 şi care continuă în 2020. Este vorba despre "Reparaţii curente şi resistematizare urbană strada Brăilei", pe sectoare, până la intersecţia cu strada Roşiori. Contractul, câştigat de asocierea Tancrad - Citadina ’98 - Romsit Construct, are o valoare de 22.430.519 lei, inclusiv TVA. În prezent, procentul de realizare este de 65 la sută, iar termenul estimat pentru încheierea lucrărilor este luna aprilie a acestui an.

Rămâne de văzut în ce măsură vor fi respectate aceste noi termene.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primarul şi-a făcut hartă interactivă cu proiectele şi realizările sale

Primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, a anunţat, astăzi, vineri, 17 ianuarie 2020, pe pagina sa de Facebook, că a realizat o hartă interactivă unde gălăţenii pot urmări în timp real proiectele şi realizările sale. Este vorba despre o hartă online pe care apar lucrările în derulare din oraş, dar şi proiectele finalizate sau cele viitoare. „Am realizat pentru gălăţeni o hartă interactivă unde puteţi vedea oricând obiectivele îndeplinite, lucrările în derulare şi proiectele de viitor ale oraşului nostru. Este calea prin care orice gălăţean devine conectat în timp real la schimbările din oraş“, spune Ionuţ Pucheanu.

monitoruldegalati.ro

HARTA

[dcp100168]

Ce notă îşi dă primarul după patru ani de mandat

„8,5… hai 8,6”, este nota pe care primarul Ionuţ Pucheanu şi-a dat-o singur, pentru patru ani de mandat, în emisiunea „Deschide lumea” de la Realitatea Tv Galaţi-Brăila. Edilul-şef a explicat motivele acestei autoevaluări: „Pentru că perfecţiunea n-a fost atinsă, pentru că mai am mici lucruri unde încă nu am reuşit. Încă fac eforturi şi nu mă las - până când mi-o fi mandatul prelungit, neprelungit” - sigur trebuie să scot şi de acolo nişte bani. E un singur loc de la Guvern de unde încă nu am reuşit, dar în următoarele două-trei luni zic eu că bifez şi de acolo nişte fonduri”.

Trebuie reamintită şi prima notă pe care primarul şi-a acordat-o în iunie 2018, şi despre care aţi putut citi, la acel moment, în ziarul „Viaţa liberă": "Dacă aş fi simplu cetăţean care s-a lovit de problemele din Primărie, cred că mi-aş da undeva un 6 (şase), în momentul de faţă! E o notă reală! Vreţi să fiu lăudărosul de serviciu? Şi eu merg pe aceleaşi străzi! Dacă ar fi să mă iau după cât am muncit, mi-aş da, cu siguranţă, o notă mult mai mare. Ceea ce vă pot garanta e că voi termina acest mandat luând o notă de minimum 8,50, critic fiind".

Importantă este nota pe care i-o acordă gălăţenii, ei fiind beneficiarii lucrărilor edilitare, dar şi cei care plătesc pentru ele.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Patru ani de la primele declaraţii de primar ale lui Ionuţ Pucheanu. O altfel de retrospectivă

"Cei care nu m-au votat nu au făcut decât să mă ambiţioneze ca în aceşti patru ani să le demonstrez că n-au făcut alegerea cea bună din prima şi, poate, a doua oară îi voi convinge să mă voteze. Sper ca acesta să fie primul mandat dintr-un lung şir", spunea Ionuţ Pucheanu, în noaptea de 5 spre 6 iunie 2016, când a devenit, prin voturile a 23.378 de cetăţeni din cei 97.877 care s-au prezentat la urne, primar al oraşului Galaţi.

Dacă pandemia nu ne-ar fi dat vieţile peste cap, probabil că acum ne-am fi pregătit de alegeri locale sau, cine ştie, poate că am fi analizat rezultatele voturilor. E greu de spus când vor avea loc alegerile locale din 2020, însă astăzi se împlinesc patru ani de la ultimul scrutin. Un scrutin în care doar 1.105 voturi (1,18 procente) au făcut diferenţa între primarul ales - Ionuţ Pucheanu şi primul perdant - Nicuşor Ciumacenco. Pentru a judeca mai bine cei patru ani de mandat, am considerat potrivit să vă prezentăm o altfel de retrospectivă.

O retrospectivă a primelor declaraţii făcute de proaspătul primar ales al Galaţiului, pe care să le judecaţi la rece, prin prisma celor patru ani de mandat.

Noaptea voturilor

"Trebuie să muncesc şi mai mult, să le arăt celor care au încredere în mine, dar şi celor care nu au încă suficientă încredere în mine, că au ales un primar destoinic. Un tânăr extrem de energic, care va demonstra că, după ce a plecat de pe locul 4, poate câştiga o primărie aflată în declin total şi să o aducă pe un loc pe care a fost cândva. Sper ca acesta să fie primul mandat dintr-un lung şir", declara Ionuţ Pucheanu, în noaptea numărării voturilor, atunci când PSD i-a sărbătorit victoria în stradă.

Ambiţii

Şi în noaptea alegerilor, şi la primirea certificatului de primar ales al Galaţiului, dar şi la depunerea jurământului, Pucheanu a ţinut să transmită acelaşi mesaj: "Mulţumesc cetăţenilor care mi-au dat girul, mulţumesc tuturor celor care au ieşit la vot. Cei care nu m-au votat nu au făcut altceva decât să mă ambiţioneze şi mai tare ca în aceşti patru ani să le demonstrez că n-au făcut alegerea cea bună din prima şi, poate, a doua oară îi voi convinge".

Priorităţile declarate

"Prima problemă pe care încercăm să o rezolvăm, şi sunt sigur că vom şi reuşi, este problema apei calde", spunea Pucheanu. Pe lista scurtă de priorităţi se mai aflau deszăpezirea oraşului şi luminile de sărbători. Iar prima descindere oficială a fost la… Plaja "Dunărea".

"Voi încerca să duc la bun sfârşit toate proiectele care au fost începute şi sunt viabile, evident, de către fosta administraţie. În rest, voi începe de mâine a-mi implementa marea majoritate a măsurilor pe care am promis că le voi lua în campania electorală. Oricum, o să îmi aduc aici pliantul cu care am mers în campanie, pentru a-mi fi de căpătâi în cei patru ani", ne mai spunea primarul.

Şi dacă tot am amintit de pliant, una dintre priorităţile trecute acolo era legată de crearea de noi locuri de muncă şi de necesitatea unui al doilea parc industrial, pe platforma siderurgică. "Dacă vom reuşi să umplem Parcul Industrial şi Zona Liberă, o opţiune de extindere este pe platforma siderurgică", ne preciza primarul.

Legat de posturile cheie din administraţia locală, Pucheanu mai declara că nu va aduce oameni din afara sistemului, ci le va da credit celor din linia a doua şi a treia, care ştiu cu ce se „mănâncă” administraţia publică.

În loc de concluzii

În primul interviu pe care Ionuţ Pucheanu ni l-a acordat în calitate de primar al Galaţiului, l-am întrebat dacă există un obiectiv pe care şi-a propus să-l realizeze până la sfârşitul mandatului şi de care să vă rămână legat numele.

Iată răspunsul: "Aş vrea ca peste patru ani să se poată spune cu tărie: «dom’le, copilul ăsta - aşa cum îmi spun unii - a avut stropul ăla de nebunie să creadă în el şi a fost într-atât de îndărătnic şi de încăpăţânat să arate că poate, încât Galaţiul acesta arată altfel». Am de gând să aduc în normalitate acest Galaţi. Vreau să desprăfuiesc oraşul, pentru că atât chipurile oamenilor, cât şi clădirile şi cam tot par aşa, în uşoare nuanţe de gri, iar oraşul acesta n-a fost niciodată atât de gri. Mai în glumă, mai în serios, i s-a spus oraşul roşu, dar haideţi să-i redăm culorile pe care le-a avut!".

viata-libera.ro

[dcp100168]

Bilanț mandat primar Ionuț Pucheanu

Primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu, a prezentat luni, 29 iunie 2020, în cadrul unei conferințe de presă, bilanțul celor patru ani de mandat.

„Pe 27 iunie 2020 s-au împlinit patru ani de când am depus jurământul de primar al municipiului Galați și este datoria mea să vin în fața dumneavoastră cu acest bilanț. Două au fost marile provocări ale acestui mandat și anume: în primul rând modernizarea infrastructurii, plecând de la intrările în oraș, pe marile artere, până în cartiere, dar și modernizarea centrului, pe care eu îl consider reprezentativ pentru orice oraș care se respectă, și apoi decizia de închidere a vechiului sistem centralizat de încălzire ineficient și generator de pierderi. Acum orașul nostru are o identitate și devine tot mai deschis și primitor, un oraș de care suntem mândri, așa cum mi-am propus la începutul mandatului. Am făcut multe, dar mai sunt încă multe de făcut și îmi doresc să continui proiectele într-un al doilea mandat ”, a afirmat Ionuț Pucheanu.

Fonduri europene

Pentru modernizarea și dezvoltarea orașului, actuala administrație are proiecte cu fonduri de europene încheiate, în implementare, în evaluare și în pregătire în valoare de 203,5 milioane de euro: 29 milioane de euro - 28 de proiecte cu bani europeni pentru modernizarea de școli și grădinițe; 11,8 milioane de euro - 4 proiecte pentru modernizarea spitalelor din administrarea primăriei; 46,9 milioane de euro – 4 proiecte pentru modernizarea străzilor; 61,8 milioane de euro - 6 proiecte pentru modernizarea transportului în comun; 54 milioane de euro – alte proiecte.

Infrastructură/cartiere

La capitolul infrastructură este vorba despre 70 km de străzi modernizate, 165.640‬ metri pătrați de trotuare modernizate, 15 de kilometri de piste pentru bicicliști, 130 adăposturi bus etc. Pentru modernizarea cartierelor, așa cum își doresc gălățenii, au fost demolate 1.082 de garaje (132 – 2016, 123 – 2017, 127 – 2018, 307 – 2019, 393 – 2020), din cele peste 6.000 de garaje existente în oraș. Au fost amenajate 10.764 de noi locuri de parcare, s-a construit prima parcare supraetajată cu teren de sport, s-au amenajat 20 de locuri de joacă noi și moderne. Iar lucrările continuă în toate cartierele.

Administrație

În acești patru ani s-au simplificat procedurile pentru obținerea certificatului de urbanism, a autorizației de construire și a fost instituit avizul unic. Iar numărul autorizațiilor de construire a crescut în fiecare an: 755 – 2016, 886 – 2017, 1150 – 2018, 1123 – 2019 și 287- 2020.

Autobuze, troleibuze și tramvaie noi

În anul 2017 s-au achiziționat 17 troleibuze noi, în 2019 vorbim de 40 de autobuze noi și 20 de minibuze noi, iar în 2020 s-a semnat contractul pentru achiziția a 8 tramvaie noi. De asemenea, Primăria mai are proiecte pentru cumpărarea a 10 tramvaie noi și 20 de autobuze hibrid, în timp ce se implementează sistemul e-ticketing.

Economii la buget prin închiderea sistemului de termoficare

În 2018, pierderile anuale ale sistemului centralizat de încălzire erau de aproximativ 8 milioane de euro. Reamintim că rețeaua a fost proiectată să furnizeze apă caldă și căldură pentru 90.000 de apartamente. Însă în luna martie a anului 2018, mai erau conectate doar 18.366 apartamente. Sistemul devenise complet ineficient și se impunea închiderea lui. Toate unitățile de învățământ au fost dotate cu sisteme alternative de încălzire. În plus, 13.490 de familii au fost sprijinite pentru achiziționarea unei centrale termice.

Între timp, s-au realizat și 34 de kilometri de conducte noi pentru apă și canalizare.

Spații verzi amenajate și arbori nou plantați

Preocuparea este de a oferi gălățenilor un mediu curat și sănătos. Din 2016 și până în prezent este vorba despre 34.965 metri pătrați de spații verzi amenajate și de 6.100 de arbori plantați în oraș. 

Sănătatea, o prioritate

Primăria municipiului Galați are în derulare proiecte de modernizare a tuturor unităților medicale aflate în subordine. A fost înființat primul Centru de Permanență, în cartierul Micro 39, care urmărește asigurarea continuității asistenței medicale primare. În curând, se va inaugura al doilea centru, în cartierul Mazepa, în anul 2018, a fost înființat Centrul de Medicină Dentară Socială.

Cultură și evenimente

Între evenimentele culturale tradiționale ale Galațiului este vorba despre Festivalul Național de Comedie și Festivalul Național „Leonard”. Anul trecut a avut loc „Forza Zu”, cel mai mare concert din România, care a înregistrat un flux de peste 90.000 de participanți. De asemenea, a fost organizat „Street Food Festival” cu peste 75.000 de participanți.

În același timp, 255 de elevi și 223 profesori au fost recompensați pentru performanțele obținute la olimpiadele naţionale şi internaţionale. Totodată, 1.421 de cupluri au fost premiate la împlinirea a 50 de ani

Sport

A fost înființat Clubul Sportiv Municipal, cu secții de fotbal, baschet, handbal, volei, hochei pe gheață și patinaj, șah și rugby, haltere și judo, dans sportiv, natație și pentatlon modern, tenis, atletism. De asemenea, Primăria susține financiar și logistic 21 de structuri ale organizațiilor sportive.

Proiecte pentru Galați

Continuă proiectele pentru modernizarea străzilor Siderurgiștilor, 1 Decembrie, Henry Coandă, Traian Vuia, Coșbuc, Domnească (Biserica Greacă – Gării), Brăilei (Roșiori – Potcoava, modernizarea Aleii pietonale de la P-uri, amenajarea Plajei Dunărea, achiziția celor 20 autobuze hibrid și a celor 10 tramvaie. De asemenea, vor continua plantările de copaci și amenajare spații verzi etc

Noi proiecte importante propuse de primarul Ionuț Pucheanu vizează modernizarea Falezei și a Văii Țiglinei (Parcul Coposu, Baza Siderurgistul, Stadionul Dunărea), realizarea de parcări subterane, supraterane și la nivel, realizarea de terenuri și săli de sport, modernizarea parcurilor, amenajarea Lacului Vânători etc.

Biroul de presă al Primăriei municipiului Galați

[dcp100168]

Pucheanu: ”În primul mandat, pariul meu a fost Calorgal, pentru 2020-2024 este Transurb”

Anul 2021 vine cu schimbări în rândul instituțiilor din subordinea Primăriei Galați. Prezent în platoul Reperul TV, primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu, a dezvăluit care sunt planurile atât pentru anul următor, cât și pentru restul mandatului său. Iar dacă în primii patru ani, principala problemă care i-a dat bătăi de cap edilului a fost ”Calorgal”, pentru mandatul acesta, Pucheanu și-a propus să rezolve și situația de la societatea Transurb. În cadrul aceleiași emisiuni, a anunțat că începând de anul viitor vor fuziona mai multe societăți din subordinea Primăriei Galați.

”Dacă în primul mandat, pariul meu a fost Calorgal, pentru 2020-2024 este Transurb. E singura gaură consistentă în care se scurg niște bani care ar putea fi folosiți în cu totul alt mod. Nu vor fi disponibilizări, poate în zona TESA. Alaltăieri, împreună cu domnul viceprimar, Sorin Enache, am stat preț de vreo 2,3 ore și ne-am uitat pe organigramele nu numai ale celor de la Transurb. Vor mai urma comasări de societăți din subordinea primăriei. Vă anunț de pe acum că din CSM și din Fundația Sportul Gălățean, va fi constuită o singură entitate. Vor mai fi alte două entități din subordinea primăriei care vor fuziona și toate celelalte firme, societăți din subordine, vor arăta cu totul și cu totul altfel și în viitorul foarte apropiat, primăria”, a declarat la Reperul TV, Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați.

Printre proiectele anului 2021, Pucheanu a anunțat că reabilitarea falezei Dunării, precum și reamenajarea și refuncționalizarea Văii Țiglinei sunt prioritare.

reperul.ro

[dcp100168]

Primarul Ionuţ Pucheanu: ”Am traversat un an plin de provocări, însă am reușit să le facem față”

Aceasta este convingerea primarului Ionuţ Pucheanu, pe care le-a împărtăşit-o gălăţenilor printr-un comunicat de presă, care cuprinde un scurt bilanţ al anului care se încheie.

Potrivit Primăriei, proiectele de anvergură demarate anul acesta se referă la modernizarea arterelor Siderurgiștilor și 1 Decembrie 1918, Traian Vuia, Henri Coandă, George Coșbuc (pe tronsonul cuprins între străzile H. Coandă și Al. Măcelaru). "Este vorba despre două proiecte care cumulează aproximativ 40 milioane de euro și care, la final, vor duce la modernizarea unei importante axe rutiere din municipiul Galați. În acest moment, lucrările sunt avansate pe străzile Siderurgiștilor, 1 Decembrie și Traian Vuia și vor începe în curând și pe tronsonul menționat al bulevardului George Coșbuc", precizează municipalitatea.
Printre obiectivele importante se numără finalizarea lucrărilor la prima parcare multietajată din Galați (9,8 milioane de lei), refacerea completă și modernizarea pasajului subteran din centru (2,3 milioane de lei) și continuarea reabilitării străzii Brăilei, astfel încât, într-o etapă viitoare, să fie modernizat și ultimul tronson, cel dintre strada Roșiori și Potcoava de Aur.

Lucrări de refacere a infrastructurii s-au derulat și pe strada Domnească, pe tronsonul cuprins între străzile Brăilei și Gamulea (4,1 milioane de lei).

Lucrări în cartiere

"Au continuat lucrările de modernizare în interiorul cartierelor. Scopul principal la acest capitol rămâne demolarea vechilor garaje și crearea de noi locuri de parcare. În 2020 au fost desființate 424 de garaje, în cartierele I.C. Frimu, Țiglina II, Micro 39A, Micro 38, Mazepa II, Mazepa I, Micro 17, Micro 19, Centru, Siderurgiștilor Vest. Au fost înființate astfel 828 de noi locuri de parcare, iar lucrările continuă pentru creșterea numărului acestora. În plus, au fost făcute lucrări de reparații la vechile parcări, fiind reabilitate astfel 3.390 de locuri de parcare", se arată în comunicat.

Fonduri europene

Conform Primăriei, sunt 42 de proiecte cu fonduri europene aflate în implementare, cu o valoare totală de 648,8 milioane de lei. Acestora li se adaugă 51 de noi proiecte depuse, cu o valoare de 273,5 milioane de lei. Astfel, valoarea totală a acestor proiecte, aflate în diverse stadii, este de peste 920 milioane de lei.

Sănătate

În toate unitățile medicale aflate în subordinea Consiliului Local se derulează diverse proiecte cu finanțarea europeană pentru reabilitare și modernizare. Dintre acestea pot fi amintite cele două proiecte de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Sf. Ioan", pentru modernizarea și creșterea calității serviciilor medicale, în valoare de aproximativ 5,5 milioane de euro. În plus față de investițiile în infrastructura sanitară, municipalitatea a alocat 14,4 milioane de lei pentru combaterea răspândirii virusului SARS-COV-2. Această sumă a fost direcționată pentru achiziția de aparate de testare, apărare civilă, învățământ și instituții de cultură.

Transport

În 2020 au fost semnate contractele pentru livrarea a 20 de autobuze hibrid (33,6 milioane de lei) și a opt tramvaie noi (peste 44 milioane de lei).
"Toate proiectele realizate nu ar fi fost posibile fără susținerea și încrederea gălățenilor, pe care îi asigur că vom continua eforturile pentru dezvoltarea și modernizarea orașului nostru", a declarat primarul Ionuț Pucheanu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

2020, anul OZN-urilor | Cu ce zestre au intrat gălăţenii în 2021 (FOTO)

Dincolo de pandemie, mască de protecţie şi dezinfectant, 2020 a fost, pentru gălăţeni, anul „aterizării” OZN-urilor la Pasajul „Dunărea”, al primei parcări multietajate dotate cu teren de sport, al cluburilor de şah pentru pensionari, dar şi al semnării contractelor de furnizare pentru opt tramvaie şi 20 de autobuze hibrid. Noile mijloace de transport trebuie să sosească anul acesta! Cu ce ne-am mai ales în 2020? La capitolul „reabilitare artere”, contabilizăm prima porţiune din Domnească şi al patrulea segment al străzii Brăilei. Mai punem pe listă noi spaţii verzi, copaci plantaţi, copaci uscaţi, adăposturi vintage sau extinse în staţiile Transurb, 24 de treceri de pietoni iluminate noaptea, primele rastele pentru biciclete, un nou centru de permanenţă pentru servicii medicale şi o casă parohială transformată în grădiniţă. Pe lângă 22 de puncte de acces gratuit la internet şi primul certificat de urbanism în format sută la sută digital, să nu uităm că unii gălăţeni se vor putea pensiona cu doi ani mai devreme, graţie unei modificări legislative!

Anul 2020 a schimbat tot ceea ce însemna „normalitate” pentru noi. Dincolo de restricţiile impuse de lupta cu pandemia, vă propunem astăzi o radiografie a celor mai importante lucruri/ lucrări publice date în folosinţă în 2020 în municipiul Galaţi, fără a ignora neajunsurile lor.

Din scoică şi val a ieşit… OZN

„OZN-uri”, „betoniere”, „zeppeline”, „butoaie”, „ouăle lui Pucheanu”, „cărăbuşi”… gălăţenii s-au întrecut în creativitate încercând să boteze copertinele Pasajului „Dunărea”, reabilitat şi redeschis traficului pietonal la finele lunii august 2020. Pe lângă faptul că nu seamănă cu ceea ce au desenat proiectanţii - o îngemănare de scoică şi val - e greu de spus câtă protecţie asigură cele două cupole. La intrarea dinspre Romarta, tavanul pasajului este puternic umezit, iar tencuiala a crăpat şi se desprinde fiindcă se prelinge apa pluvială. E nevoie de lucrări suplimentare: „o streaşină” sau „un cozoroc”, după cum explica, la finele anului, primarul Ionuţ Pucheanu. În opinia acestuia, copertinele sunt „compromisul ideal între funcţionalitate, design şi costuri”, deoarece transpunerea perfectă a desenului arhitecţilor ar fi costat de două-trei ori mai mult. Reamintim că prețul cu TVA pentru cele două copertine a fost de 814.340,16 lei, cuprins în contractul de 2.286.161,64 de lei cu TVA pentru modernizarea pasajului. Pasaj devenit, cu tot cu OZN-uri, spaţiu neconvenţional pentru videoclipuri muzicale.

Cei mai câştigaţi gălăţeni

Sunt cei din Mazepa. Aici a fost inaugurată prima parcare multietajată (parter plus trei etaje), pe a cărei terasă de la ultimul nivel a fost amenajat un teren de sport modern. Pentru construcţia care asigură 214 locuri de parcare și 46 de spații de depozitare individuale, s-au cheltuit 14,5 milioane de lei cu TVA, suma incluzând dotările, îmbunătățirea terenului de fundație și devierea rețelelor.

Tot în Mazepa a fost deschis, graţie colaborării dintre Primăria Galaţi şi Parohia "Sfinții Trei Ierarhi", Centrul de Permanență nr. 2 "Sf. Ierarh Luca". Cu patru cabinete medicale, centrul oferă pacienților, adulți și copii, consultații, dar și tratamentele recomandate de medici, de luni până vineri, între orele 15,00 și 8,00, iar sâmbăta, duminica și în zilele de sărbători legale, non-stop.

Şi tot în Mazepa, fosta casă parohială a Bisericii ”Sf. Trei Ierarhi” a fost reamenajată ca grădiniţă.

Transport public… pentru 2021

În aprilie 2020, Primăria a semnat cu Astra Vagoane Călători SA contractul pentru opt tramvaie model „Autentic”, ce vor fi livrate etapizat, câte două, în termen de 18 luni (primele două în luna a 15-a, două în luna a 16-a , două în luna a 17-a, iar ultimele două în luna a 18-a).

După două licitaţii anulate, contractul pentru achiziţia a 20 de autobuze hibrid a fost semnat în septembrie 2020, cu Solaris Bus & Coach SRL, compania care ne-a livrat şi noile troleibuze. Conform autorităţilor, în maximum cinci luni de la semnarea contractului, furnizorul trebuie să livreze cel puțin două autobuze, iar în maximum zece luni întreg lotul de autobuze, model Urbino 12 Hibrid.

Până la livrări, la capitolul „transport” contabilizăm: trei trasee de autobuz dedicate exclusiv elevilor, două refugii cu aspect retro oferite cu titlu gratuit de către compania DMT Marine Equipment şi adăposturi de călători extinse în 30 de staţii, cu spaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.

Ah, şi sistemul de ticketing este tot incomplet funcţional, dar despre el într-un articol viitor!

Reabilitare

Pe lângă şantierele mai noi sau mai vechi deschise în oraş în 2020 şi care vor continua în 2021, (sperăm că) s-au finalizat lucrările de reabilitare pe primul segment al străzii Domnească, de la intersecţia cu strada Brăilei până la Biserica Greacă. Autorităţile raportează: schimbarea vechii conducte de apă, canalizațiile subterane pentru coborârea cablurilor, trotuare pavate cu granit, carosabil reabilitat, amenajarea unor locuri noi de parcare, sistemul de iluminat şi spaţii verzi refăcute.

Primăria bifează şi asfaltarea unui al patrulea sector al străzii Brăilei, de la Păpădie la Trei Star, cu amenajarea trotuarelor, a parcărilor, spaţiilor verzi și stațiilor de autobuz.

Lucrări de reabilitare s-au mai derulat pe străzile Navelor, Roşiori, Lahovary, Ovidiu, Ionel Fernic, Saturn, dar şi în diferite cartiere ale oraşului.

Copaci plantaţi, arbori uscaţi

În 2020, Primăria a aflat de ce s-au uscat teii de pe Faleza Superioară, i-a tăiat şi scos. În locul lor, SC Gospodărire Urbană a plantat specii mai rezistente - arțar, platan, paltin, frasin sau arbuști ornamentali, care au primit, în premieră, un îngrăşământ obţinut cu ajutorul râmelor. Nu mai puţin adevărat este că pe trotuarele străzilor Brăilei şi Basarabiei vor face umbră şi… copaci la ghiveci.

La final de an, autorităţile au raportat peste 2.000 de arbori plantaţi în 2020, dar şi spaţii verzi şi aliniamente stradale amenajate cu plante ornamentale. Din păcate, scuarul central al străzii Brăilei a rămas tot jumătate gazon cu insule decorative, jumătate şantier interminabil… Şi copăceii uscaţi din zona Spicu - Romarta aşteaptă să fie înlocuiţi.

Trafic în siguranţă

Hai să nu vorbim despre noile reglementări de trafic impuse sau nu de lucrări! Un total de 24 de treceri de pietoni iluminate pe timpul nopții cu becuri tip LED, pe străzile cu patru benzi fiind prevăzuți și senzori de prezență, a numărat municipalitatea în diferite zone ale oraşului. Covoare tactile pentru persoanele cu deficiențe de vedere se găsesc pe strada Brăilei, la trecerile pentru pietoni și în stațiile de autobuz.

La final de an, au fost inaugurate primele cinci din cele 50 de rastele pentru biciclete. Le găsiţi pe Faleză, la Universitatea „Dunărea de Jos”, la căminele studențești, la „bănci” și la sediul Primăriei. Cât despre promisul „Sistem Alternativ de Mobilitate Urbană Utilizând Staţii Automate de Închiriere a Bicicletelor - Galaţi Velocity”, acesta a rămas pe lista de rezerve, ca urmare a depășirii, prin proiectele depuse, a alocării financiare europene pentru municipiul Galați. Cel mai probabil, proiectul va fi finanțat în următoarea perioadă de programare, 2021-2027.

Jocul regilor, la mâna Doreilor

Ei şi ce dacă Dorel a mai revoluţionat regulile jocului de şah? Important este că patru cluburi de şah (terase de tip foişor) - două în Ţiglina I, în Parcul Şahiştilor, unul în Piaţa Micro 39 şi unul pe Aleea Comerţului din Micro 19 - le-au oferit pensionarilor gălăţeni locuri civilizate, dotate inclusiv cu toalete racordate la apă şi canalizare pentru socializare… dar mai cu seamă şi pentru nesocotirea regulilor de distanţare fizică pe timp de pandemie.

Dacă tot vorbim de mobilier urban, conform Primăriei, au fost montate peste o sută de bănci pentru odihnă și relaxare, în diferite zone ale orașului.

Tehnologie

Graţie unui proiect cu fonduri europene, nu mai puţin de 22 de puncte WiFi au fost instalate în diferite spaţii publice din oraş. Este vorba despre parcuri, Faleză, Grădina Publică, zona centrală sau sedii de instituţii publice. Iar în Parcul „Eminescu”, în Parcul Şahiştilor din Ţiglina I şi la Foişor, pe Faleza Inferioară, au „răsărit” stâlpi cu panouri solare (solar street charger) pentru încărcarea telefoanelor și a altor gadgeturi.

În toamna anului trecut, Primăria a anunţat că a emis primul certificat de urbanism în format sută la sută digital şi susţine că ar fi prima din România care adoptă o astfel de soluție.

Artă urbană

Opera de artă „Simbol” poate fi admirată la intrarea în oraș dinspre Tecuci. Lucrarea a obținut cele mai multe voturi, în urma sondajului realizat pe pagina de Facebook a primarului. Aflaţi că mai sunt alte opt asemenea de opere de artă, donate de către Fundația Culturală ”Nicolae Mantu”, iar fiecare va primi un loc în oraș.

Controverse a stârnit, însă, desenul cu mesaj ecologist care a schimbat radical imaginea scării monumentale cunoscute ca "zidul mic" de pe Faleza Superioară. Lucrarea a fost realizată de Asociația «Mai Mult Verde», iar scopul său este de a atrage atenția asupra problemei poluării cu plastic a apelor Dunării.

Sănătate şi educaţie 

Dintre toate domeniile publice de activitate, sănătatea şi educaţia au fost mult decât altele afectate de pandemie. De aceea merită amintite cele două aparate performante PCR care au intrat în dotarea Spitalului pentru Copii şi care permit 740 de teste zilnic. Primăria susţine că în lupta împotriva COVID-19 a alocat fonduri de peste 14 milioane de lei.

Atât la spitalele Primăriei, cât şi în şcoli s-au derulat, în 2020, lucrări, în mare parte cu fonduri europene, investiţii care vor continua în 2021. Totuşi, merită nominalizate noua școală din campusul şcolar ”Al. I. Cuza" - proiect ignorat ani la rând de fostele administrații, dar care acum a devenit realitate - şi Creșa nr. 36 din cartierul Țiglina 1, modernizată cu fonduri europene, care îşi aşteaptă dotările.

Pentru ce investiţii s-au câştigat bani în 2020

Contractul european pentru achiziţia a opt tramvaie noi a fost cel mai aşteptat dintre cele semnate în 2020 de Primăria Galaţi. S-au mai câştigat bani europeni pentru realizarea unui parc de aventură prin regenerarea urbană a fostei Uzine de Apă Nr. 1, pentru un centru de recreere pentru persoane vârstnice, dar şi pentru modernizarea și dotarea Maternității ”Buna Vestire”.

Avem finanţare de la Fondul de Mediu şi pentru 15 stații de reîncărcare a mașinilor electrice.

S-au parafat contracte europene pentru: un nou corp de clădire la Școala Gimnazială "Dan Barbilian", pentru anveloparea Liceului Teoretic ”Dunărea”, a Liceului Tehnologic „Anghel Saligny”, a Școlii Gimnaziale „Gheorghe Munteanu” şi a Școlii Gimnaziale Nr. 17.

Cu fonduri europene vor fi anvelopate blocurile: M de pe strada Albatros, SD9C - scările 1 și 2 din Siderurgiștilor Vest, D din Centru și A5 - tronson 6 din Micro 21, blocurile E7, E8, C21, C22 de pe Regiment 11 Siret, C4 de pe strada Stadionului, CL3 din strada Armata Poporului, G2 și G3 de pe Constructorilor, C6C de pe General Dragalina, dar şi blocurile CD1, CD2, CD3 și CD4 din zona Gării.

Ce-au făcut guvernanţii pentru gălăţeni

Ignoraţi sau amăgiţi cu promisiuni neonorate de guvernanţi, gălăţenii au putut admira ce frumos şi repede creşte podul suspendat peste Dunăre de la Brăila. Şi totuşi, Galaţiul a bifat, în 2020, câteva momente importante.

Contractul de proiectare și execuție a variantei ocolitoare a municipiului Galați a fost semnat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) cu asocierea SC SA&PE Construct SRL - SC Spedition UMB SRL - SC Tehnostrade SRL, în prezenţa premierului Ludovic Orban și ministrului Transporturilor, Lucian Bode. Deocamdată, însă, nu a fost semnată şi finanţarea europeană!

De asemenea, tot asocierea de firme, controlate de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, SC SA&PE Construct SRL - Spedition UMB - Tehnostrade SRL, a fost desemnată de CNAIR câştigătoare a licitaţiei pentru proiectarea şi construirea drumului expres Brăila-Galaţi, numai că procedura a fost contestată.

Un câştig poate fi considerat modificarea legislativă potrivit căreia unii dintre gălăţeni se vor putea pensiona cu doi ani mai devreme faţă de vârsta standard, amendament datorat fostului deputat PNL Victor Paul Dobre.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primarul Galaţiului, la un an din al doilea mandat

Nu mai puţin de 7,5 - 8, aceasta este nota pe care primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, şi-a acordat-o după primul an din acest mandat, la Interviurile Reperul Tv: „Cred că, dacă aş fi un simplu cetăţean, 7,5 - 8. Şi doar pentru că n-am avut destui bani!”, a precizat edilul-şef.

Reamintim şi nota cu care tot primarul Pucheanu şi-a evaluat cei patru ani de mandat: „8,5… hai 8,6”.

Importantă este, însă, nota pe care i-o acordă gălăţenii, ei fiind beneficiarii administraţiei locale conduse de Ionuţ Pucheanu.

Politicianul a mai spus că îşi doreşte şi un al treilea mandat, iar acum şi-a nuanţat declaraţiile: „Când voi crede că nu mai pot aduce niciun fel de plus valoare, împreună cu colegii, cel mai probabil mă retrag cu totul. Înainte să fie poliţist, tata a fost maistru sudor. Şi de fiecare dată, atunci când plecam la mare, treceam pe podul de la Vadul Oii, la care el sudase în tinereţea lui, şi vorbea cu atâta mândrie despre asta. Acelaşi lucru vreau şi eu să fac! Vreau ca atunci când copilul, nepotul meu vor călca, să aibă mândria: «Uite, asta a fost făcută de tata. Aici a pus un strop de sudoare, de nervi, de energie»".

viata-libera.ro

[dcp100168]

Scurt bilanț pentru 2021

În anul 2021 Primăria municipiului Galați a încheiat cu succes o serie de investiții pentru obiective importante. În tot acest timp au fost atrase fonduri europene pentru continuarea proiectelor de modernizare a orașului nostru.

„2021 a fost anul în care am reușit împreună să ducem la bun sfârșit proiecte de care Galațiul avea cu adevărat nevoie și pe care gălățenii le așteptau de multă vreme. Dintre acestea amintim reamenajarea Plajei Dunărea, achiziția de autobuze hibrid și de tramvaie noi, primele din ultimii 40 de ani. Au fost complet modernizate străzile Siderurgiștilor și 1 Decembrie 1918, și am construit noi săli de sport pentru elevi. În plus, am demarat anul acesta și programul de lucrări pentru modernizarea a 13 cartiere. Toate aceste lucruri au fost posibile cu sprijinul și încrederea gălățenilor” a declarat Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați.

Unul dintre principalele obiective realizate de către administrația locală și apeciate de către gălățeni, chiar de la deschidere, este Plaja Dunărea (o investiție de circa 6 milioane de euro), care a devenit un loc plăcut de relaxare, unde pe lângă plaja propriu-zisă și bazine, există și un tobogan de 20 de metri înălțime. 

Pentru un transport modern, eficient și prietenos cu mediul, s-au achiziționat, în premieră, 20 de autobuze hibrid noi (33.600.000 lei fără TVA), iar pentru prima dată în ultimii 40 de ani, 8 tramvaie noi (44.680.000 de lei fără TVA, fonduri europene).

Mai mult, în ceea ce privește infrastructura rutieră și de transport, artere importante de circulație, așa cum sunt străzile Siderurgiștilor și 1 Decembrie 1918 (aproximativ 20 de milioane de euro), au primit un nou aspect, cu trotuare, carosabil și calea de rulare a tramvaielor refăcute la un standard modern.

În domeniul educației, între principalele obiective realizate, se numără construirea unei clădiri moderne cu sală de sport și sală de mese la Școala nr. 28 (aproximativ 5,5 milioane de lei). De asemenea, în campusul școlar „Al.I. Cuza” a fost realizată o sală de sport modernă (aproximativ 2 milioane de lei).  Mai mult, la cele două creșe – Creșa nr. 1 și Creșa nr. 36 - copiii se pot bucura de spații primitoare și pline de culoare, grație unor investiții cu fonduri europene de aproximativ 5,6 milioane de lei.

În domeniul sănătății, au continuat proiectele de investiții la Spitalul pentru Copii și Spitalul de Psihiatrie, dar urmează noi lucrări la Maternitatea „Buna Vestire”. În plus,  în contextul COVID-19, Primăria s-a ocupat de organizarea centrelor de vaccinare, iar centrul drive-thru de la Galați a fost considerat cel mai eficient de acest tip la nivel național.

Mai mult, au demarat și proiectele pentru modernizarea celor 13 cartiere, iar în Micro 39 și Micro 20 au început lucrările. Cele 13 cartiere sunt: Micro 38, 39A, 39B și 39C, Micro 19, Micro 20, Micro 21, Mazepa I, Mazepa II și Țiglina I, Aurel Vlaicu I, II și Siderurgiștilor. În total este vorba despre investiții estimate la aproximativ 120 de milioane de lei.

În continure se lucrează și pentru modernizarea străzilor Traian Vuia și Henri Coandă, iar anul viitor urmează strada George Coșbuc (investiții de aproximativ 22 milioane de euro). Anul acesta a fost modernizat Parcul de la Parfumul Teilor, dar urmează și Parcul Carol (CFR) – o investiție de peste 6 milioane de lei.

În plus, continuă și lucrările pentru modernizarea centrului orașului. Zona Trei Star – Potcoava de Aur este în modernizare (aproximativ 10,5 milioane de lei fără TVA), dar urmează și Aleea de la P-uri (aprox 11 milioane de lei fără TVA).

De asemenea, s-a reluat proiectul pentru apă și canalizare în cartierele Barboși și Filești, iar în Valea Orașului continuă modernizarea mai multor străzi.

În plus, continuă lucrările la viitorul parc de aventură (aproximativ 4 milioane de euro) din apropierea Plajei Dunărea, dar și lucrările pentru punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina – Barboși (aproximativ 22 milioane de lei).

Totodată, s-a obținut finanțare europeană pentru pregătirea proiectului de modernizare a Falezei Dunării.

Iar între evenimentele importante ale anului putem aminti Street Food Festival, dar și Festivalul de Rock.

Atragerea de fonduri europene rămâne o prioritate. În anul 2021 Primăria municipiului Galați a semnat contracte de finanțare din fonduri externe cu o valoare de peste 92 de milioane de lei. Se află însă în evaluare și alte proiecte, iar valoarea acestora depășește 197 milioane de lei. În ce privește proiectele ce se află deja în diverse faze de implementare, la sfârșitul acestui an sunt înregistrate investiții cu fonduri externe de aproximativ 730 de milioane de lei.

Biroul de presă al Primăriei municipiului Galați

[dcp100168]

Ce-au pierdut şi ce-au câştigat gălăţenii în 2021. Radiografia anului care se încheie

Ceasul din Mazepa, patru trasee de autobuz şi un sfert de rută de troleibuz - cam asta au pierdut gălăţenii în 2021. Pe frontul luptei cu pandemia, Galaţiul a pierdut prea multe vieţi - nu doar din cauza virusului! - dar vaccinurile anti-COVID pot fi un câştig pentru sănătatea celor care aleg să le facă. Pe lista câştigurilor anului 2021 mai putem trece: 20 de autobuze hibrid, opt tramvaie, trotinete electrice de închiriat, un aqua-park, o importantă axă rutieră modernizată, primele zece puncte de colectare a deșeurilor supravegheate video, dar şi 13 spectaculoase picturi murale de mari dimensiuni.

Anul 2021 îşi numără cele din urmă zile şi tocmai de aceea încercăm să contabilizăm ce am pierdut şi ce-am câştigat în aceste ultime 12 luni.

„Mai tăiaţi şi de la voi, înainte de a lua şi pielea de pe noi!”, au cerut, printre huiduieli, claxoane şi vuvuzele, aproximativ o sută de gălăţeni care au protestat în faţa Primăriei Galaţi, revoltaţi de majorarea cu 50 la sută a impozitului pe autoturisme. S-a întâmplat chiar pe 11 ianuarie 2021, în prima zi de plată a dărilor locale, când, cu noaptea-n cap, zeci de gălăţeni s-au bulucit la uşile centrelor Direcţiei de Impozite şi Taxe locale, nerăbdători să-şi achite obligaţiile faţă de bugetul oraşului. Din fericire pentru buzunarele gălăţenilor, majorarea cu 50 la sută a fost suspendată în urma acţiunii în instanţă deschise de Instituţia Prefectului şi va rămâne suspendată până când judecătorii vor lua o decizie definitivă. Deocamdată, abia s-a stabilit primul termen de judecată - 12 ianuarie 2022!

Anul 2021 le-a adus gălăţenilor o nouă modalitate de plată a birurilor locale - 30 de staţii SelfPay. Iar pentru evitarea cozilor la ghişeu se poate utiliza  şi platforma electronică https://e-digital.primariagalati.ro/ în relația cu Direcția de Impozite, Taxe și alte Venituri.

Şi ca să nu se spună că autorităţile ştiu doar să ceară bani, aleşii locali au decis ca Primăria să acorde un stimulent financiar de câte 1.000 de lei net pentru nou-născuţii Galaţiului.

Revoluţia din transport

Cele 20 de autobuze hibrid, livrate de Solaris, şi cele opt tramvaie construite la Astra Arad, plus trotinetele electrice de închiriat reprezintă un important câştig pentru transportul gălăţenilor. Care au pierdut, însă, patru trasee de autobuz - 22, 27, 18 şi 19 - şi un sfert din traseul de troleibuz 104.

Modificărilor suferite de alte rute de transport li se adaugă introducerea biletului temporar de călătorie, valabil o oră, care poate fi plătit şi prin SMS, şi introducerea cardurilor cu număr nelimitat sau limitat de călătorii, în intervalul de valabilitate al abonamentului. Panourile de informare şi automatele de bilete nefuncţionale, nerespectarea graficelor de transport şi „cursele sărite” i-au făcut pe gălăţeni să-şi piardă timpul şi răbdarea, aşteptând în staţii. Staţii care au apărut, au dispărut sau au fost mutate de pe o zi pe alta, în funcţie de lucrările ce par să nu se mai termine.

Totul a culminat cu două greve spontane ale angajaţilor Transurb, în care, câte o jumătate de zi, transportul în comun a fost paralizat. În schimb, societatea şi-a lărgit obiectul de activitate pentru a putea face şi transport pe apă. Deocamdată nu se prea descurcă nici pe uscat…

Iar Primăria Galaţi îşi vinde la fier vechi nava preluată gratuit, în 2013, de la Ministerul Afacerilor Interne, pe care, oricum, n-a folosit-o niciodată.

Aqua-park

Redeschiderea Plajei „Dunărea” - după o modernizare care s-a tot prelungit şi scumpit, ajungând să coste aproximativ 6 milioane de euro de la bugetul local - a fost, probabil, cel mai aşteptat eveniment al anului 2021. A fost o deschidere în pripă, cu organizare deficitară, iar calitatea lucrărilor executate a fost pusă sub semnul întrebării de infiltraţiile apărute în zidul de beton ce susține platoul bazinelor şi de faptul că apa din bazine inunda în mod constant terasa cu şezlonguri a aqua-parkului.

Gălăţenii au stat la cozi ore în şir pentru a intra în zona de agrement, care a funcţionat la doar jumătate din capacitate. După 40 de zile de funcţionare, Plaja s-a închis. Însă nu trebuie uitat faptul că a găzduit şi un prim eveniment de amploare: trei seri de concerte "Danube Rock Sounds".

Infrastructură rutieră şi o premieră

Investiţie europeană de aproximativ 20 milioane de euro, modernizarea axei Siderurgiștilor - 1 Decembrie 1918, ale cărei lucrări s-au tot prelungit şi scumpit în cursul lui 2021, reprezintă, dincolo de standardul rutier şi pietonal, un şantier în minus pentru traficul gălăţean şi aşa sufocat. Dacă tot veni vorba de trafic, merită amintite sensurile giratorii nou-înfiinţate ca urmare a reconfigurării rutiere în Piața "Henri Mathias Berthelot" și în intersecția străzii Traian Vuia cu strada Milcov ("Beverly Hills"), dar şi sensul giratoriu de pe bulevardul Dunărea, la intersecția cu drumul de acces la Plaja ”Dunărea”. Mai trecem pe lista realizărilor: sensuri unice în alte trei zone ale orașului, zece noi treceri de pietoni iluminate cu becuri tip LED, trafic cu benzi rezonatoare pe strada Stadionului şi trecerile de pietoni supraînălțate de pe strada Portului.

În 2021, gălăţenii mai bifează o premieră: locurile de parcare rezidenţiale, atribuite cu abonament în cartierele Mazepa I, Micro 21, Mazepa II, Țiglina II şi Micro 18. De la 120 de lei pe an, locul de parcare a ajuns, în urma licitaţiilor, la scoruri record de 2.500 de lei - preţ de adjudecare. Abonamentele vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2022, după ce gălăţenii le vor plăti. Rămâne de văzut cum va fi gestionată situaţia…

Educaţia, cea mai câştigată

Educaţia gălăţeană se poate considera printre cele mai câştigate domenii în 2021. Şi nu numai datorită performanţelor elevilor - jos pălăria pentru ei! - ci şi datorită investiţiilor finalizate: sală de sport și sală de mese la Școala Nr. 28, sală de sport în Campusul școlar „Al. I. Cuza”, Creşa nr. 1, Creşa nr. 36 şi Școala Nr. 33 - toate modernizate cu bani europeni. Plus două amplasamente predate Companiei Naţionale de Investiţii pentru construcţia altor două creşe.

Nu mai puţin adevărat este că proiectele europene de care beneficiază şcolile s-au dovedit pline de surprize: lucrări suplimentare, scumpiri şi multe-multe amânări ale termenelor de finalizare.

Modernizare urbană cu plusuri şi minusuri

Părculeţul de la Parfumul Teilor a trecut, în 2021, prin două transformări radicale. Mai întâi, s-a bucurat de finalizarea lucrărilor de modernizare şi arăta spectaculos. După trei luni, a intrat din nou în reparaţii, după ce aleile au fost grav afectate de tasare, iar băncile nu mai prezentau siguranţă din cauza denivelărilor terenului.

Pentru că nu apărea în proiectul de modernizare a zonei cuprinse între Potcoava de Aur şi Trei Star, ceasul din Mazepa a fost pus la pământ şi făcut bucăţi de muncitori, spre tristeţea multor gălăţeni, care aveau numeroase şi frumoase amintiri legate de acest ceas şi de cel din centru.

Revenind la plusurile anului, trebuie spus că au fost amplasate primele zece puncte de colectare a deșeurilor supravegheate video. Modulele pentru colectarea selectivă (gunoi menajer, hârtie, carton, plastic, metal și sticlă), care pot fi acționate la pedală, au sisteme moderne de monitorizare video, alimentate de panouri fotovoltaice, fiind totodată racordate la sistemul de canalizare.

Sănătate, că-i mai bună decât toate

În 2021, în Galaţi s-a murit mult, şi nu doar din cauza ravagiilor făcute de COVID-19, ci şi din nepăsarea unor cadre medicale, din dezorganizarea unui sistem sanitar epuizat de crize, de sărăcie, oboseală şi nozocomiale. Dar vaccinurile anti-COVID pot fi un câştig pentru sănătatea celor care au ales ori aleg să le facă. Primăria Galaţi s-a ocupat de organizarea centrelor de vaccinare, iar centrul din parcarea de la mall a fost considerat cel mai eficient drive-thru la nivel național.

Artă urbană şi cultură

Galațiul cel prăfuit și gri, cu ziduri agresate de mâzgălituri, a avut parte de o spectaculoasă schimbare de imagine, datorită “Htag Festival”. Nu mai puţin de 13 picturi murale (street art) de mari dimensiuni, care acoperă în total 3.000 de metri pătrați, au fost realizate de Cristian Scutaru, Pandele Radu, Pisica Pătrată, Robert OBERT, HarceaPacea, ATOMA, Roper, Medeea Nămoloșanu, ILUC, Cristian Corolenco, Yuppa, Ionuț Popescu, Eufonic, Vladude și Peluza Nord Oțelul Galați.

Gălăţenii au avut parte şi de evenimente culturale ad-hoc - „happening-uri” - spectacole stradale oferite de trupe de muzicieni, de dans, de teatru şi de animaţie. Nu trebuie uitată nici cea de-a patra ediţie Street FOOD Festival!
Galaţiul a mai câştigat, după cinci ani de procese, cinematografele „Ţiglina”, „Doina”, „Dacia”, „Flacăra” şi cel al Grădinii de Vară. Rămâne de văzut când va intra efectiv municipalitatea în posesia lor şi ce va face cu ele.

Şi tot anul acesta, Primăria a devenit unicul proprietar al Palatului "Gheorghiu", ruina de pe strada Domnească nr. 24. A fost, însă, obligată să îl despăgubească pe Bogdan Iacob, proprietarul unei locuinţe din acest imobil, pe care tot administraţia locală i-a vândut-o şi din care apoi l-a evacuat, motiv pentru care acesta a deschis proces de revendicare imobiliară. Salvată de la ruină, monumentala clădire ar putea deveni sediu pentru Parcul de Soft, din care, în 2021, a mai rămas doar contabilul…

Mai mult verde

Zecile de arbori uscaţi, care trebuie toaletaţi sau tăiaţi reprezintă o problemă reală, iar sesizările gălăţenilor în acest sens aşteaptă cu lunile sau cu anii să fie rezolvate. Dar e nevoie şi de plantări! În cadrul celor două campanii, Primăria a raportat 1.200 de arbori plantaţi în primăvară şi încă 1.850 în toamnă, cărora li s-ar adăuga 1.220 de puieți, la ieșirile din oraș către Brăila și Tecuci. Sperăm doar că sunt reale aceste cifre şi că aceşti puieţi vor prinde rădăcini şi vor deveni copaci.

Fonduri externe

Primăria Galați a anunţat că, în 2021, a semnat contracte de finanțare din fonduri externe de peste 92 milioane de lei şi are în evaluare proiecte a căror valoare depășește 197 milioane de lei.

Conform datelor centralizate de noi, 2021 a adus bani europeni pentru: lucrări de reabilitare și eficientizare energetică a Maternității "Buna Vestire" - la trei dintre corpurile de clădire (ginecologie și ATI, corpul administrativ și corpul pentru centrală), dar şi pentru echipamente necesare acestui spital şi celui de Psihiatrie. Sunt bani europeni pentru modernizarea Parcului "Carol" (fost "CFR"), modernizarea a trei locuri de joacă, dar şi pentru pregătirea documentaţiilor unor proiecte de infrastructură: modernizarea Falezei Dunării, a Văii Ţiglinei, a depoului de tramvaie, strada Siderurgiștilor (tronson 2) și strada Ștefan cel Mare. Tot bani europeni sunt contractaţi și pentru o creşă în Valea Oraşului, modernizarea grădiniţelor nr. 30 şi "Motanul Încălţat", a şcolilor nr. 29, 16, 28, 18 şi "Miron Costin". Modernizarea iluminatului public pe principalele artere se face cu bani de la Fondul pentru Mediu.

La proiectele aflate deja în diverse faze de implementare, la sfârșitul acestui an sunt înregistrate investiții cu fonduri externe de aproximativ 730 milioane de lei.

Hei-rup, hei-rup!

În 2021, după cinci ani de așteptare, noile hale comerciale din Piața din Micro 17 au fost finalizate.

Autorităţile au anunţat că s-au reluat lucrările de extindere a rețelei de apă și canalizare în cartierele Barboși și Filești, dar şi lucrările în Valea Oraşului. Când se vor finaliza, nici Dumnezeu nu ştie. Aşa cum n-ar şti ce să spună nici despre staţia de epurare din Cantemir sau drumul prin curtea Poliţiei de Frontieră.

Să sperăm că pe toate celelalte şantiere - deloc puţine ale oraşului - vor apărea, în 2022, cât mai puţine întârzieri, scumpiri, surprize neplăcute şi lucrări suplimentare sau părăsite.

viata-libera.ro

[dcp100168]

„Proiectul Falezei Dunării va repune Galațiul pe hartă”. Interviu cu primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu (I)

Într-o discuţie amplă cu primarul Galaţiului, facem radiografia proiectelor finalizate până acum, a performanţelor echipei din Primăria Galaţi, a dificultăţilor întâmpinate, creionând şi modul în care edilul vede munca în administraţie, dar şi felul în care îşi doreşte să se desfăşoare proiectele aflate în derulare. Astăzi, episodul I.

A.O.:  A trecut un an de la cel de-al doilea mandat. Faceți, vă rog, o descriere scurtă a ce s-a întâmplat.
I.P.: Mi-ar fi plăcut ca lucrurile să se fi întâmplat ceva mai rapid, ținând cont că lumea e obișnuită cu ritmul meu. Se pare că imediat după câștigarea alegerilor, lumea s-a mai relaxat puțin. Câteva tempouri au fost pierdute, inclusiv eu poate că am avut un moment de relaxare, dar se returează motoarele și cele două, trei tempouri, pe care eu, cel puțin, le-am identificat ca fiind puțin prea lungi față de ceea ce ar trebui să fie, vor fi recuperate și, cel puțin odată cu lansarea noilor axe europene de accesat bani, vom recupera timpii necesari.

A.O.: Vă referiți și la proiectele deja aflate în derulare, cum că ar fi fost întârziate?
I.P.: Nu, mie mi-a venit greu, foarte greu la începutul primului mandat din mai multe privințe. Pe de o parte, lumea mă acuză că am preluat multe proiecte provenite de la Marius Stan. Adevărul este că eu am preluat de la Marius Stan niște proiecte doar pentru a fi duse la bun sfârșit. Era de noaptea minții să nu le fi dus. Cum ai putea să spui, “nu, domnule, îngheață-le așa cum sunt și ne ocupăm noi de altele”. E vorba de pregătirea celorlalte proiecte, studii, indicatori, finanțare. Din păcate, și cred că aici a fost partea de care vă aminteam puțin mai devreme, întârzierea a fost cauzată și de faptul că inclusiv guvernul României a întârziat neîngăduit de mult lansarea ghidurilor de finanțare pentru a putea accesa fonduri europene. De acolo vine marea majoritate a banilor, dincolo de două împrumuturi pe care le mai facem noi pe ici, pe colo, sume consistente pentru noi de altfel, dar grosul banilor a venit din fonduri europene. Neștiind, de fapt, ce se dorește, lumea a mai întârziat pe principiul “lasă, că o să apară ghidurile și vom ști și noi ce să le cerem proiectanților”.

A.O.: Există vreun mecanism de verificare, de către UE, a folosirii acestor fonduri?
I.P.: Evident. Sunt exact aceleași mecanisme care funcționează și pentru celelalte achiziții. Mă amuz când aud luări de poziție de genul: ”Nu știu care primar nu a atras fonduri europene pentru că nu putea să fure.”

A.O.: S-ar putea fura acești bani?
I.P.: Hm, românul e inventiv. Hai să formulăm astfel: nu te fură funcționarul public, pentru că prin fața lui trec doar niște acte, niște hârtii. Dacă există cineva care să știe ce se poate face în acest sens, atunci el este cel ce implementează proiectul, și anume constructorul, pentru că doar el știe ce material folosește, dacă au fost respectate cantitățile, nu există cineva din primărie care să stea 24 de ore din 24 să vadă dacă într-adevăr au fost 50 de metri cubi de beton turnaţi sau au fost, în realitate, doar 49. Licitațiile sunt la fel pentru toți, aceleași proceduri.

A.O.:  Există contestații față de organizarea acestor licitații?
I.P.: De când sunt eu, au fost doar una sau două contestații, nimic mai mult.

A.O.: Ce proiecte majore aveți pentru Galați în viitorul apropiat?
I.P.: Cred că cel mai important proiect, de departe, care va repune orașul Galați pe hartă, e Faleza Dunării, care va beneficia, cel mai probabil, de fonduri europene de aproximativ 25 de milioane de euro. Nu știu dacă vor fi de ajuns, cel mai probabil, nu. Chiar astăzi am avut o discuție cu reprezentanții APDM Galați cu care am dori să intrăm într-o formă de parteneriat, pentru că și ei, la rândul lor, pot atrage altă sumă consistentă de fonduri europene, evident, folosibilă doar într-un anumit scop, și anume, punerea în siguranță a malurilor, pentru evitarea daunelor produse de următoarele inundații și cred că dacă se va reuși acest joint venture (societate mixtă, n.red.) viitor, eu cred că faleza va deveni un landmark (reper, n.red.) nu doar pentru Galați, ci poate pentru întreaga Românie. Acesta e cel mai important proiect, după care îmi doresc să duc la bun sfârșit celălalt proiect, de suflet, pot să-i spun de data aceasta, Valea Țiglinei, care până acum a fost amenajat cumva pe bucățele. ”Parcul lui Durbacă”, cum i se mai spune, mă refer la “Parcul Coposu”, care e uitat, de douăzeci de ani nu s-a mai întâmplat nimic în el, va căpăta o nouă față, suntem în stadiul de proiect tehnic, urmează a fi depus pentru finanțarea prin fonduri europene. Am în vedere restul de infrastructură rutieră, în mod special cea care deține și segmentul de cale ferată, strada Ștefan cel Mare, Depoul, acestea vor fi axele principale. Ne bazăm fantastic de mult pe fondurile europene, asta și pentru că avem exercițiu în a le atrage.

A.O.: Există dinainte o echipă formată în acest scop, în primărie?
I.P.: Veți fi surprinși să aflați, dar eu, de la început, de când am preluat funcția în primărie, nu am adus pe nimeni din afară. Am folosit aceiași oameni, pe care, însă, i-am rotit între ei. A fost poate marele meu avantaj faptul că, fiind director la Ecosal, timp de trei ani anterior, m-am “lovit” de dumnealor în diferite ipostaze și îi cam știam, atât pe cei din primul eșalon, cât și pe cei din eșalonul secund, [ştiam] cam ce le poate pielea. Când am venit primar, le-am oferit marii majorități a celor din eșalonul doi ocazia de a se afirma: directoarea economică era directoare adjunctă atunci, am promovat-o pe primul loc, pentru că am crezut foarte mult în dumneaei și nu m-a dezamăgit. Pe directorul, la momentul respectiv, de la Utilități publice l-am numit director la Investiții, pentru că mi s-a părut că era mai priceput sau că se irosea în zona utilităților publice, pentru ceea ce știa el să facă.

A.O.: Puteți să estimați cam cât din personal se elimină după alegeri pentru a se crea noua echipă?
I.P.: Nimeni nu e exclus. Am să vă spun mai întâi ce se întâmplă de fapt și apoi ce cred eu că ar trebui să se întâmple. Că e diferență. Echipa primăriei nu e musai echipa lui Pucheanu, ci echipa Primăriei Galați e printre cele mai bune, poate cea mai bună din ultimii 30 de ani pe care a avut-o primăria. Rezultatele, care de altfel se văd, nu se datorează exclusiv lui Pucheanu, ci faptului că am reușit să fac un grup de lucru și să găsesc oamenii potriviți pe care să-i împing pe locurile potrivite. Cam asta ar trebui să facă un antrenor, iar statutul meu e și acela de antrenor. Ce cred eu că ar trebui să se întâmple? Eu cred că legislația românească ar trebui să se schimbe după modelul american. S-a schimbat președintele, în 24 de ore, la nivelul tuturor instituțiilor, președintele are capacitatea de a schimba până la un anumit nivel tot. De ce? Păi, vorbind de administrație publică locală, cel mai probabil, fiecare primar în parte se va plânge sau va avea posibilitatea de a se plânge sau va avea ocazia să se plângă de greaua moștenire. Greaua moștenire când vine vorba de lipsa de performanță a anumitor oameni, greaua moștenire legată de partea financiară etc.
Dacă un om a câștigat alegerile cu un anumit proiect, de ce să nu-i dai ocazia să și-l și pună în aplicare fără a avea niciun fel de opreliște sau fără a mai avea scuze, fără a-și mai găsi scuze? Eu nu spun că, dacă a venit Pucheanu, trebuie să se schimbe toată primăria, câteva sute de angajați, nici pe departe. Dar, la nivelul structurilor, dacă avem șase directori și, poate, la nivelul unei structuri de șefi servicii, lăsați omul să și-i schimbe. Pe de altă parte, îi dai posibilitatea celui care vine după tine, și așa ar fi corect, să-și încropească propria echipă. Pe de altă parte, funcționarul public ajuns director știe că nu e legat de glie, nu e legat de primar, am dat concurs, am căzut și pe subiect, uite-mă director. Nu mă mai schimbă nimeni. Pot să vină cincisprezece primari după acesta. Atâta vreme cât ca director e condiționat de viitoarea alegere a primarului, cu siguranță va trage și el de o sută de mii de ori mai mult ca proiectele să fie duse la timp la bun sfârșit. Unii ar spune că ar fi o formă de politizare. Da, ar fi, în permanență, dar e datoria celui ce ajunge să fie votat să-și găsească profesioniști, pentru a evita ca atât el, cât și echipa pe care o manageriază să se facă de râs.

A.O.: Rezultă de aici că echipa ar trebui să fie aleasă din cadrul primăriei.
I.P.: Da și nu! Când spun da, o fac în ciuda faptului că funcționarii sunt hârşiți, au metehne, dar ceea ce vă pot spune despre administrația publică locală și centrală, 99 la sută nu o înțeleg. Și este aproape 99 la sută de înțeles.

A.O.: Cine nu înțelege?
I.P.: Cetățeanul și, din păcate, nici funcționarul. Eu cred că legiuitorul, atunci când a gândit noianul ăsta, nu a realizat că legea administrației locale și cu logica nu se întâlnesc nici măcar… la infinit.

A.O.: Cum colaborați cu opoziția și ce aveți să le reproșați consilierilor locali ai partidelor non PSD?
I.P.: Din păcate, politica în România în mod special și mai ales partea de opoziție se rezumă la a fi împotrivă. Este de datoria noastră să nu fim de acord. Pentru că nici nu răspunzi dacă ai inițiative, tu trebuie doar să arăți că oponentul nu e în stare de nimic sau să nu fii de acord cu el. Atunci când ești doar împotrivă, e foarte ușor în opoziție, ba mai mult, am s-o mai spun, deși am mai spus-o și în diferite emisiuni, cred că în România, indiferent de partid, atunci când te afli în opoziție, se merge pe următorul dicton: nimeni nu-ți poate da ce-ți pot promite eu. Cerul e limita. Ce vreți? Pensii? Cât să fie? Un milion de euro la fiecare? Un milion vă promit. Problema e când te apuci de treabă. Nu-mi place când te poziționezi contra, indiferent care este natura proiectului de hotărâre de Consiliu Local. Asta, pe de o parte. Pe de altă parte, marea problemă a opoziției, și nu doar de acum, ci dintotdeauna, pe lângă scăderea calității omului politic din România, e faptul că nu cunosc administrație. Dacă ai cunoaște un minimum de administrație publică, ai avea un filtru propriu atunci când vii și pretinzi ceva. Și atunci din zece inițiative ale tale, tu cu tine, îți treci doar două. Dacă îi mai aplici încă un filtru al temerii că va râde lumea de tine că vii cu inițiativa asta, s-ar putea să-ți rămână una sau niciuna, sau data viitoare, când vei mai avea inițiative, te vei gândi de mai multe ori dacă proiectul ăla e fezabil, are o finalitate, are niște adresanți, ca să mă exprim așa.

A.O.: Unde ați învățat administrație publică? Din ce stadiu al evoluției dvs. profesionale?
I.P.: Mulțumesc lui Dumnezeu, dacă ar fi să sfătuiesc pe cineva care ar vrea să urmeze o carieră politică și în special administrativă, l-aș sfătui să urmeze Facultatea de Drept sau măcar de Administrație Publică. Pe mine m-a ajutat fantastic de mult ca să înțeleg natura termenilor, să știu unde e sediul materiei, ca să mă exprim ușor mai doct, de a înțelege logica legiuitorului, care a fost gândirea de bază și ce a vrut să obțină. Dacă vii dintr-un alt domeniu, vei avea un delay (întârziere - n.red.) foarte mare până când vei asimila toate aceste informații. Un alt mare avantaj a fost faptul că am reușit, timp de trei ani de zile, în prealabil, să fiu directorul Ecosal-ului. Acolo unde făceam minimum jumătate din activitățile pe care le fac acum ca primar. Mi-a fost mult mai ușor și, da, am spus-o și în ultima ședință de Consiliu Local, evident, specializarea la locul de muncă este importantă, dar mie cele pe care le-am amintit îmi oferă bagajul de cunoștințe pe care îl am în momentul de față.

A.O.: În cât timp o astfel de persoană poate dobândi cunoștințele necesare pentru a înțelege poziția consilierilor și a se plia corespunzător intențiilor sale pe aceasta, din perspectiva alternanței la guvernare?
I.P.: Am să vă relatez un dialog apărut într-o revistă națională. Alternanța e foarte bună și e normal să existe. În schimb, pentru a-ți lăsa amprenta în sensul bun, ca primar, ai nevoie de minimum două mandate. Și deschid acum ușa relatării dialogului: acum câțiva ani, la București au fost invitați patru sau cinci dintre cei mai mari urbaniști ai Europei. Arhitectul-șef al unui oraș din Suedia a fost întrebat de către un jurnalist român cum se întâmplă la ei lucrurile, cât de mult își pun ei amprenta pe dezvoltarea orașului și cum e relaționarea cu primarul. Omul a răspuns așa: În primul an, primarul se obișnuiește cu funcția. În al doilea an, ia contact cu problemele, în al treilea an, le conștientizează și în al patrulea, găsește soluții problemelor. Evident că următoarea întrebare a fost ce va fi după. Răspuns: Noi, ca arhitecți, ne rugăm să n-o luăm de la capăt.

A.O.: Care e cea mai importantă realizare a administrației Pucheanu și cel mai răsunător eșec?
I.P.: Cred că în primul mandat, de departe, a fost rezolvarea problemei cu termia. Nu vreți să vă imaginați unde ar fi fost Galațiul acum, dacă acea idee nebunească, așa cum au catalogat-o extraordinar de mulți, nu se realiza. E vorba de o idee care nu a fost câtuși de puțin combătută de opoziție, pentru că toată lumea era convinsă că îmi voi rupe gâtul. Când lucrurile au prins contur și s-au și realizat, era mult prea târziu ca să mai ai o poziție diametral opusă cu lucruri care deja dădeau roade. Cred că astfel am acoperit o gaură de douăsprezece milioane de euro anual, care creștea de la an la an. Dacă mă întrebați ce înseamnă în prețurile de astăzi, cel mai probabil că gaura în dreptul Primăriei Galați ar fi fost de minimum 20 de milioane.

A.O.: Cam cât înseamnă asta din totalul fondurilor de care beneficiază primăria?
I.P.: Pot spune că Galațiul nu-și permite să aloce din propriul buget mai mult de zece, maximum douăsprezece milioane de euro pe investiții. Asta dacă n-am avea fonduri europene, dacă n-am avea împrumuturi, dacă n-am avea alte forme de finanțare și am beneficia doar de ce ne vine de la guvern și ce strângem de la cetățeni. Imaginați-vă că s-ar fi dus în primul an, pe termie, bugetul de investiții al Galațiului pe doi ani de zile.

A.O.: Cât reprezintă fondurile europene din totalul intrărilor obișnuite la bugetul primăriei?
I.P.: Noi am atras fonduri europene pe exercițiul financiar care se termină acum, în valoare de 203 milioane de euro, în patru ani de zile, asta înseamnă că am atras bugetul primăriei pe 20 de ani în patru ani!

A.O.: Care ar fi eșecul dvs. cel mai dureros?
I.P.:  Eșecul cel mare, îl pot cuantifica în dreptul meu, deși nu e musai vina unui primar, indiferent unde se află el, e nereușita atragerii unui nume sonor la nivel de mare investitor pe care să fi reușit să-l aduc la Galați. Dar aici deschid o paranteză, pentru că nu ne putem rezuma doar la enunțul nereușitei de a aduce un investitor major la Galați. Opțiunea venirii într-un loc sau altul este eminamente a investitorului. E aceeași logică pentru care ți-ai cumpărat apartament în Mazepa și nu în Micro 40. Păi, așa am vrut eu. Așa face și investitorul. S-a dus la Buzău. De ce? Poate infrastructura e mai avantajoasă sau ceea ce caută el efectiv a găsit la nivelul forței de muncă, foarte multe variabile. Facem lobby-ul necesar și sper ca pe undeva la sfârșitul mandatului acestuia să avem un investitor mare.

viata-libera.ro

[dcp100168]

"Transportul în comun e atât de subvenționat, încât mă bate gândul să-l fac gratuit". Interviu cu primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu (II)

Într-o discuţie amplă cu primarul Galaţiului, facem radiografia proiectelor finalizate până acum, a performanţelor echipei din Primăria Galaţi, a dificultăţilor întâmpinate, creionând şi modul în care edilul vede munca în administraţie, dar şi felul în care îşi doreşte să se desfăşoare proiectele aflate în derulare.

A.O.: În primul mandat, ați rezolvat problema încălzirii prin desființarea sistemului centralizat și acordarea de ajutoare pentru cumpărarea de centrale individuale. Ați declarat că al doilea mandat e rezervat transportului în comun.
I.P.: Într-adevăr, așa este.

A.O.: Ne dați bani să ne cumpărăm toți mașini sau care e soluția?
I.P.: Am să intru în aceeași paradigmă pentru care am suferit, inclusiv ca om, anul trecut, când a fost vorba de taxele și impozitele locale pentru mașinile poluante, și anume: un număr cât mai mare de mașini reprezintă o problemă din ce în ce mai mare. În Occident, numărul mașinilor începe să scadă. Nu ca în România, noi avem apetitul ăsta, disperarea asta de a ne arăta statutul social, "uite, eu îmi permit trei mașini, zece mașini, i-am luat mașină și lui ăla micu’, deși nu are carnet, o să ia peste zece ani carnetul, dar nu contează, lasă să fie acolo, să se vadă că am". Afară, lumea ușor-ușor renunță, tocmai pentru că există o formă de transport în comun de o calitate mai mult decât bună. Ce înseamnă asta? Două chestii: să ai mijloc de transport modern, în care să nu-ți fie scârbă să te urci, o dată, doi, să știi că vine la ora afișată și că nu aștepți în ploaie, vânt, zăpadă, mai mult de câteva minute. Din păcate, românii, și aici mă aflu printre ei, sunt extrem de comozi. Uitați-vă, ne este prezentat, inclusiv prin filme, faptul că te duci cu mașina până la gară, ai lăsat-o acolo, ai luat trenul, te-ai dus în localitatea unde ai treabă, de acolo mergi cu transportul în comun, vii înapoi seara, ți-ai luat mașina și te întorci acasă. La noi totul trebuie să se întâmple la o aruncătură de băț. Dacă-i spui cuiva că din Cantemir, dau un exemplu, și până în Barieră trebuie să schimbe trei mijloace de transport în comun, va înnebuni. "Cum adică, domnule, eu am treabă în Bariera Traian, da?! M-am urcat în Cantemir și am coborât în Bariera Traian, nu mă pui tu pe mine să schimb 17 cu 29, 29 cu 102 și tot așa, nu-mi faci mie dintr-astea, că la mine timpul e prețios". Perfect valabil! Timpul tuturor e prețios, dar trebuie să ieșim din zona asta de comoditate și să înțelegem că singura modalitate de transport public, "în comun", ca să-i spun așa, care te ia de la scară și te lasă unde vrei tu se cheamă "taxi", nu "autobuz". Și ești liber ori de câte ori vrei să-l folosești. Când vine vorba de transport în comun, obligația, atât morală, cât și, cel mai probabil, legală, a unei administrații publice este de a conecta toate părțile orașului. Nu trebuie să-ți pună traseu de unde locuiești și până unde ai tu treabă, pentru că suntem 304.000 de locuitori și ce-ar fi dacă ar fi 304.000 de trasee și 304.000 de autobuze? S-ar bloca absolut tot. De asta v-am spus că această interconectivitate de care vorbeam mai devreme, cu puncte-cheie în care știu că mă duc, îl preiau pe următorul și plata e un singur bilet, care îți folosește pentru trei, patru, cinci autobuze, câte vrei tu să schimbi.
La nivelul unităților cu care facem transport în comun, tramvaie, autobuze, troleibuze, lucrurile au început să se schimbe în ultimii doi, trei ani, avem 80 de autobuze noi, nu mai vechi de doi ani, avem 17 troleibuze și şase tramvaie. Lucrurile nu rămân așa, vor mai fi fonduri. Probabil, într-un viitor foarte apropiat, nu mai departe de un an, un an și jumătate, veți mai vedea minimum încă 40 de autobuze și cred că încă 10-15 troleibuze și în felul acesta acoperim întreaga flotă a celor de la Transurb cu mijloace de transport noi și moderne.

A.O.: Sunt pe profit firmele care ne asigură transportul în comun?
I.P.: Nu e nicăieri în lume o astfel de firmă pe profit, cu excepția celor private care reușesc să-și optimizeze costurile. Nu există mijloc de transport în comun care să nu fie subvenționat. La Galați e atât de subvenționat, încât mă bate gândul să-l fac gratuit total, nu mai e mult, e doar un fleac, ce încasăm noi de prin piață, cu sau fără, aproape că e la fel.

A.O.: Nu cumva numărul angajaților afectează profitabilitatea companiilor? Există o corelație cu ce se întâmplă în străinătate din perspectiva numărului de angajați?
I.P.:  Există niște normative, începând cu Legea muncii. Dacă la nivelul șoferilor, lucrurile sunt destul de clare: lucrezi opt ore, bun, te mai pot ține niște ore suplimentare, aceste autobuze ies la ora 5 dimineaţa și se retrag pe la 12 noaptea. Serviciul acoperă un interval orar extrem de consistent. Fiecărui autobuz ar trebui să-i fie alocați cam trei șoferi. Se poate îmbolnăvi unul, își poate lua concediu altul, sunt drepturile oamenilor.

A.O.: Dar la personalul TESA?
I.P.: Aici se mai poate jongla. Putem vorbi, la un moment dat, de externalizarea mentenanței, reparațiilor, dar s-ar putea ca ce iei pe mere să dai pe pere sau să nu mai ai aceeași larghețe în a funcționa. De ce spun asta? Pentru că, în relația cu un privat, dacă nu l-ai plătit la timp, cel mai probabil, te va lăsa cu autobuzele nereparate, așa, fiind doar angajații tăi, lucrurile pot merge altfel. Sunt plusuri și sunt minusuri. Eu vă spun de unde vine problema, dar n-o să vă placă nici dumneavoastră, nici celor care ne citesc. Unul, într-adevăr, poate fi un aparat TESA ceva mai consistent decât ar fi necesar, o recunosc, și se lucrează la chestia asta. Dacă o să vă interesați, el a fost subțiat, nu cât trebuie, recunosc, dar s-a mai subțiat.

A.O.: Pe timpul mandatului dumneavoastră?
I.P.:  Da. Și doi, din perspectiva utilizatorului de zi cu zi, nerealismul costurilor. Un preț real pe bilet, sincer, cred că ar trebui să fie cam zece lei, real! Nu e nimeni dispus să dea banii ăștia. Nu e nimeni dispus să dea nici măcar cinci lei. Nu e nimeni dispus să dea nici măcar un leu.

A.O.: Totuși, cei din transportul privat rezolvau această problemă a rentabilității.
I.P.: Da, prin realismul costurilor, reducerea la maximum a ceea ce înseamnă oameni care produc, șoferi, contabili, și o ofertă reală. Prietene, uite, ca să te duc de aici până la Chiraftei te costă atâția lei. Nu-ți convine, nu vrei, eu nu aduc bani de acasă. Că ăla nu poate să aducă, la primărie se cam pot aduce bani din exterior prin subvenții. Omul are de ales: o ia la pas sau acceptă prețul.

A.O.: Există discuții, negocieri cu vreun mare investitor, la acest moment?
I.P.: Discuții au existat mereu, că nu s-au concretizat, că au ales de fiecare dată alte zone e o problemă ce ține de investitor, nu de primar. Am să vă dau un exemplu, cu o firmă al cărei nume n-am să-l dau, rămăseserăm noi în ultimele trei orașe unde s-ar fi putut duce. La un moment dat, nu mi-au mai răspuns la telefon. M-am urcat în mașină și m-am dus la sediul lor, undeva pe lângă Brașov. Răspunsul lor? Domnule, iertați-ne, dar ați fost mult prea corect în relaționarea cu noi și ne-a fost rușine să vă spunem că am ales Oneștiul. Bun, dar ce ați găsit atât de atractiv la Onești, i-am întrebat. Forță de muncă mai ieftină, mai multă pe segmentul lor de activitate, de subansambluri auto.

A.O.: Gălățenii părăsesc orașul pe capete. Ce poate face administrația locală pentru a opri exodul?
I.P.: În primul rând, nu ce poate să facă primăria, ci ce poate să facă presa. Nu e vina primăriei. Când îi servești în permanență cu lingurița și undeva în subconștient le sunt strecurate lucrurile extraordinar de urâte, păi, nu începe și omul ăla să-și urască locul de baștină?

A.O.: Sau să treacă în extrema cealaltă și să supraliciteze naționalismul.
I.P.: Da. E și asta. Deci presa trebuie să înțeleagă rolul formativ pe care îl are, formarea de opinii corecte. Alternativa ar fi să le arăți o gaură în asfalt, dar și o realizare, o școală veche, dar și o școală refăcută. Să-i dai opțiunea omului de a alege și de a-și forma capacitatea de a discerne binele de rău. Eu chiar cred în rolul formativ al presei. Dar dacă un angajat ce trebuie relocat la Galați dă o căutare pe Google și află numai despre crime și infracțiuni și că administrația e un dezastru, el nu va mai veni niciodată aici.
Dezinteresul păturii de mijloc pentru tot ce înseamnă administrație vine dintr-o lehamite cu care merge mână în mână. Se iau anumite elemente din politică, presa lucrează cu materialul clientului, dar le scoate, le extrapolează și face o imagine generală dintr-o excepție, sapă adânc și descoperă că, atunci când intri în politică, intri într-o mocirlă și descoperă ăștia că atunci când erai mic, ai dat cu mingea, ai spart un geam și ai fugit fără să-l plătești sau fără să fi avut tăria de caracter la șase ani să te duci să recunoști fapta, ei, toate chestiile acestea au dus la situația în care ne aflăm. Vârfurile societății civile n-au mai avut disponibilitatea de a intra în acest joc, pentru că nu cred că există cineva pe planeta asta care să nu aibă un mic secret, unul mai mic sau mai mare, unul care să fie dispus în a-l împărtăși cu cetățenii, avem moda asta de a eviscera pe oricine care a trecut dincolo de un etalon, totul e public. Nu te interesează rezultatul, te interesează cu cine am mâncat, cu cine am discutat. Nu te interesează dacă e făcută strada, ci că eu am stat azi-noapte până la ora două. Nu e problema ta. Din păcate, a devenit mult mai important unde ai stat și cu cine ai fost decât rezultatul muncii tale. Cei decenți vor face pasul înapoi aflând acestea și cum niciun loc nu rămâne neocupat, fac pasul înainte cei fără rușine și cei care se cred cei mai deștepți și uite ce avem.

A.O.: Aici e rolul educației formale a cetățeanului. Rolul presei e altul, acela de a da alarma socială, de a semnala ce nu e bine. Primul lucru care se învață într-o facultate de jurnalism este definiția știrii. “Un câine a mușcat un om" nu e o știre. Ştire este “un om a mușcat un câine”. Diferența o face exact extraordinarul, ordinarul fiind fapta comună. La fel și cu semnalările actelor politice pe care presa trebuie să le cearnă de faptul comun, de irelevant. Alternativa ar fi o presă laudativă care, abia ea, naște monștri.
I.P.:  Mergeți la INS (Institutul Național de Statistică, n.r.), dincolo de faptul că ne pleacă niște studenți, destui gălățeni optează pentru munca în afara țării. Uitați-vă la mediul rural sau periurban, sau Brăila, veți vedea că, demografic, în ultimii șapte-opt ani, Galațiul este pe un trend ascendent. Pleacă unii, dar vin alții înapoi. INS dă 304.000 de locuitori ai Galațiului la momentul de față. Dacă vă veți uita pe raportările pe care le primesc zilnic despre incidența Covid, veți vedea că acestea iau ca număr de referință 310.000 de locuitori. Mentalul colectiv la nivelul Galațiului acoperă credința că nu mai e nimic de făcut. Cum s-a ajuns la asta? Dacă îl convingi în fiecare zi pe unul că e bolnav, după un an, ca în urma picăturii chinezești, ajungi și tu să crezi că ești bolnav. Devii ipohondru, ajungi să simți că te doare. Noi ne alarmăm că nu a venit o companie mare care să creeze locuri de muncă la nivel de directori. Toată lumea își dorește un job la birou, cu foarte multe mii de euro pe lună, mașină la școală, nu se poate. Chiar înainte de a veni dvs., a fost aici unul dintre marii investitori, poate cel mai mare din HoReCa la nivel local. Unul dintre hotelurile pe care le deține stă deocamdată închis, e în mijlocul orașului. Este închis pentru că nu vin oameni să se angajeze. Are 20 de posturi la liber de șase luni. Nu vine nimeni. Universitatea făcea înainte de pandemie Bursa Locurilor de Muncă. Numărul celor care treceau pragul acela era mai mic decât numărul de joburi scoase spre prezentare. Revenim la întrebarea anterioară: cum se adaptează orașul? Vine investitorul după ce știi tu să faci sau te dai tu după investitor. Dacă nu te adaptezi tu, cel mai probabil, dispari ca dinozaurul. Dacă până acum erai fierar betonist și, de mâine, toate fabricile se transformă în confecții metalice, înseamnă că va trebui să înveți să sudezi sau să tai. Dacă tu nu înveți lucrul ăsta și aștepți ca primăria să vină și să facă ceva cu fierul beton, ești în eroare.

A.O.: Primăria nu poate facilita apariția de școli profesionale, cursuri de calificare de scurtă durată care au încetat să existe?
I.P.: Ba există. În România, forma de stat există, în toate fostele licee profesionale. La absolvire primești o diplomă care spune că ești sudor, electrician etc. Există și școli, cursuri de reconversie profesională.
Ar trebui să și vrei. Din păcate, știu că n-o să fiu pe placul multora, eu m-am cam săturat să fim politically correct, să nu deranjăm pe nimeni. 80 la sută dintre cei care merg să facă reconversie profesională se duc pentru că se mai dau niște bani. Și chiar asta se întâmplă, dacă te înscrii la un curs, primești niște sute de lei pe lună. Foarte mulți nu se duc chitiți în a-și găsi acel job pentru care au urmat acel curs de trei, cinci, șase luni. Apoi e și un dezechilibru pe piață. Cei care doresc să se angajeze pretind, fără a arăta ce știu să facă, niște salarii și, pe de altă parte, cei care caută forță de muncă, în purul stil românesc, caută să-și maximizeze profitul aruncând pe piață salarii de mizerie, neatractive. Piața tinde, de obicei, să se echilibreze. Dacă nu găsesc o cameristă, de pildă, înseamnă că oferta nu e serioasă și trebuie să mai pun ceva la salariu. Pe de altă parte, nici tu, cameristă, nu poți avea pretenții extraordinar de mari. Ambii trebuie să facă un compromis.

A.O.: Revin la Faleza Dunării. De unde veți găsi fondurile necesare și când credeți că malul Dunării  ar arăta altfel?
I.P.: Ghidurile pentru fondurile europene nu se vor lansa mai devreme de jumătatea anului acestuia. După experiența noastră, cel mai probabil, o faleză așa cum trebuie, realist, va fi în 2025.

A.O.: De la cine cereți sfaturi când aveți o problemă pe care nu știți să o rezolvați?
I.P.: Hai să răspund așa, într-o parabolă. Nu pot accepta sfaturi de la cineva de la care nu aș cere eu. Atâta vreme cât nu sunt dispus să-ți cer sfaturi, cel mai probabil, nici nu vreau să le ascult. Sfaturi îmi iau și credeți-mă că a fost o modalitate extrem de facilă de a învăța. Ea ține de, să spunem așa, cu cine te “înhăitezi“. Dacă vreți, în ale administrației, la nivel de finețe, recunosc a mia oară că am cerut mereu sfaturi de la trei oameni, pe doi îi voi aminti în mod special, este vorba de Bolojan și de Falcă, surprinzător, nu sunt de la PSD, sunt doi oameni de la care am “furat”, dacă vreți să spun așa, la nivel de finețuri. Măi băiete, fă mai așa, să vezi că va conta aia. Uite, mai degrabă iei un împrumut, sau nu, sau da, sau…. Când vine vorba de partea politică, aici, într-adevăr, trebuie să ai talent pentru absolut orice și să zacă în tine un apetit anume. Dar politica în sine e o sumă de experiențe, să știi cum relaționezi, să vezi cum te poziționezi, ai o sumă de informații în timp util și în timp real și cât mai reale cu putință, iar aici, din punct de vedere politic, recunosc că mă sfătuiesc atât cu oameni de la București, cât și cu oameni de la Galați. Dacă vreți să le dau nume, le dau și nume, celor de la București, nu, la Galați vorbesc, destul de des, când vine vorba de politică, cu domnul Nica, pentru că e un tip căruia nu poți să-i negi abilitățile și experiența, mai ales în domeniul politic.

A.O.:  V-ați îndepărtat de prieteni de când sunteți primar?
I.P.: Mulțumesc lui Dumnezeu, nu am pierdut prieteni, poate că am câștigat foarte, dar foarte puțini, mă refer la unu, doi, trei. Marele meu avantaj e că vin dintr-o gașcă de oameni cu care mă știu, cu unii de mai bine de 35 de ani, eu am 40. Unii sunt și din politică. Dar 95 la sută dintre ei nu au nicio treabă cu politica. M-am văzut mai rar cu ei. N-am pierdut, eu sunt inimă largă și-i numesc prieteni pe mulți, dar cei cu care eu am crescut, m-am  dezvoltat, m-am maturizat, poate unii dintre ei și-au pus amprenta asupra mea, pentru că marea lor majoritate sunt mai în vârstă decât mine, poate chiar cu zece ani, au rămas în același anturaj și, dacă îl schimbam, fiți sigur că vuia presa. A fost văzut cu ăla, a plecat cu ăla, sunt în aceeași gașcă de mulți ani și mă bucur că ei au fost înțelegători cu asta.

viata-libera.ro

[dcp100168]

"Nicăieri în lume nu sunt suficiente locuri de parcare". Interviu cu primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu (III)

Într-o discuţie amplă cu primarul Galaţiului, facem radiografia proiectelor finalizate până acum, a performanţelor echipei din Primăria Galaţi, a dificultăţilor întâmpinate, creionând şi modul în care edilul vede munca în administraţie, dar şi felul în care îşi doreşte să se desfăşoare proiectele aflate în derulare.

A.O.: Oamenii reclamă sau constată deficiențe de calitate la lucrările din cartiere. Cum se explică acestea?
I.P.: Păi, până nu demult, la Galați ne pricepeam numai la politică și sport. De când a început să se construiască, toată lumea a devenit și inginer constructor.
Dincolo de ironie, sunt unele care chiar trebuie corectate. Şi aceste companii care au contracte cu Primăria au destui "Dorei", dar când spui că e îndoielnică, pe ce te bazezi? Nu, domnule, că aici trebuia făcută o scurgere. Bun, dar în baza cărui criteriu știi tu că acolo trebuia făcută o scurgere și că era tehnic posibil sau permis de lege? Lucrările sunt făcute în baza unui proiect, la care au lucrat tehnicieni din afara Primăriei. Ei sunt oameni care au făcut școală, care au dat niște examene, au obținut niște patalamale și care își asumă cu bune și cu rele, pentru că, dacă greșesc, ei răspund cu pușcăria, ad litteram.

A.O.: O altă problemă despre care se vorbește este presupusul cost ridicat al acestor lucrări. Explicați, vă rog, pe înțelesul tuturor, de ce o licitație la stat se încheie la un preț mult mai mare decât ar părea normal.
I.P.: Eu aș întreba câți dintre cei care opinează și-au construit o casă, ca să vadă cât îi costă. Cei mai mulți locuiesc în apartamente construite pe vremea lui Ceaușescu, cumpărate de către noi toți cu te miri ce și mai nimic și, în afară de un var, nu cred că au mai intervenit consistent asupra lor. Românul atunci când vinde zice că a fost păcălit, "am luat prea puțin", iar când cumpără, ferească Dumnezeu, ”ai văzut, mă, cât cere ăla?” Piața se  autoreglează.
Eu pot să spun că parcarea respectivă face zece milioane de euro, nu mi-e greu s-o scot la licitație. Și dacă vă veți uita, cred că numărăm pe degetele de la o mână câte licitații cu un singur ofertant au fost. Și-atunci, dacă sunt mai mult de doi ofertanți, totul e clar. Bun, să zicem că ai avut o înțelegere cu vreunul, ai vrut să-l avantajezi, cu al doilea nu ai cum. Și ăla, cel mai probabil, ți-ar fi dat prețul real. Păi, dacă eu am spus zece și vine ăla cu două milioane, e o problemă, ori ăla cu două milioane mă păcălește și nu pune materialele care trebuie puse, ori eu am vrut să fur. Și atunci e o problemă pe care o tranșează autoritățile statului. E vorba adesea de o percepție, iar ea poate fi subiectivă. În România, toată lumea fură, dar de fiecare dată ăla e oricine, mai puțin tu. Toată lumea e proastă, dar mai puțin tu. Problema e alta, că ăla de lângă tine are și el aceeași părere. Dacă e să facem un silogism simplu, ajungem la o formulă în care toți suntem ori hoți, ori proști.
Revenim la costuri. Când e vorba de propria casă, poți s-o faci în regie proprie, evident că nu plătești salariul corect cu toate taxele la stat, atenție că și aici e o problemă. Torni tu fundația cu un verișor de-al tău, care a turnat o dată când lucra în Anglia un radier și știe cum se face, și de acolo provin singurele discrepanțe. Primăria nu-și permite să lucreze cu o echipă de băieți venită de la Bârlad. Știți, suntem o echipă de trei, care… Domnule, nu merge așa cu Primăria.

A.O.: Referitor la locurile de parcare, când estimați să se termine acest proces de repartizare a locurilor de parcare?
I.P.: Va fi un proces de lungă durată, sper ca anul acesta să le repartizăm, tocmai pentru că e un proces anevoios, mai ales când vorbim de solicitarea aceluiași loc de către două sau trei persoane, trebuie să examinezi o groază de acte, să vezi cine e eligibil, cred eu că anul acesta vom reuși să încheiem acest proces.

A.O.: Cum explicați că numărul locurilor de parcare e  insuficient față de numărul mașinilor ?
I.P.: Nicăieri în lume nu e un număr suficient de parcări. Pe de altă parte, când spui că locurile de parcare sunt insuficiente, o spui privind prin prisma propriilor nevoi. Și anume, când ajung seara acasă, trebuie să am locul meu. Foarte bine. Nimic nelalocul lui ca pretenții. Dimineața, când pleci, vrei să ai locul tău la locul de muncă. Când pleci de la muncă și te duci la magazine, vrei locul tău de parcare la magazin. Dacă te-ai mai dus cu soția și prietenii la un restaurant sau la vreun film, toți vrem locul nostru de parcare acolo. Iată cum am generat pentru fiecare mașină minimum cinci locuri strict necesare. Tocmai din acest motiv, occidentalii cam renunță la mașini și folosesc mijloacele de transport în comun. Mersul pe jos nu a omorât pe nimeni.

A.O.: Cam cât estimați că reprezintă ponderea celor ce nu și-au achitat obligațiile față de stat din totalul contribuabililor gălățeni?
I.P.: 30 la sută.

A.O.: Nu vreau să le dăm idei, dar cum se soluționează, ce se întâmplă?
I.P.: Se supără atunci când le punem popriri pe conturi sau când încercăm să-i căutăm să vedem dacă au o altă proprietate pe undeva, pentru a-i executa silit. Este sub demnitatea oricui să accepte. De câte ori nu ați auzit: "Ce, mă, din taxele și impozitele mele să-și ia fraierul ăla salariul?". Da, din aceste taxe. Ai achiesat la contractul acesta cetățenesc, din momentul în care ți-ai dorit să locuiești într-un oraș. Dacă nu ești dispus să plătești, ai opțiuni, eu știu, ia calea pădurii.

A.O.: Totuși, cum se pot recupera aceste sume? Sunt eficiente măsurile de poprire?
I.P.: O mare parte, da, dar până nu-i bagi sula în coaste, omul nu e dispus să dea. Surprinzător, dincolo de oameni simpli care nu au de unde plăti, din cauza unei palete largi de factori, sunt și foarte mulți oameni cu dare de mână care merg pe principiul ăsta: "Sunt puțin deasupra urbei. Băi, mă lași cu pretențiile astea ale tale?". Abia când nu mai pot plăți la mall cu cardul nu știu ce neamuri de branduri, abia atunci își aduc aminte că locuiesc într-un oraș, că strada pe care merg e făcută, dar nu din banii lor, parcul în care își plimbă copilul e făcut, dar nu din banii lor, a venit cineva și le-a măturat în fața curții, dar nu din banii lor.

A.O.: Prima parte a axei Siderurgiștilor - Vuia - Coandă - Coșbuc este gata. Când va circula primul tramvai din Micro 19 spre Bariera Traian, cum spuneați și dvs., să mă ducă exact unde am nevoie?
I.P.: Undeva spre sfârșitul anului acesta.

A.O.: În oraș sunt multe distrugeri ale bunurilor comunale. În ce măsură ele primejduiesc bugetul public?
I.P.: Cheltuim milioane de lei în fiecare an pentru reparații. Distrugerile se petrec în mod surprinzător în valuri. Mă întreb dacă nu cumva faptul că li se face publicitate îi îndeamnă pe alții să imite: "Bă, l-ai văzut pe ăla ce picioare a dat aseară coșului de gunoi? Poate din teribilism, poate e o formă de alienare. Ești foarte tare în gașca ta dacă ai reușit să rupi vreo două din scândurile băncilor. N-ați vrea să știți ce se întâmplă atunci când sunt identificați și amendați, că altceva nu le poți face, cum reacționează părinții. Se pare că acolo e marea vină. Până nu demult, dacă suna poliția acasă, te băteau și maică-ta, și taică-tu și mai veneau și bunicii de la țară să pună umărul pentru rușinea pe care le-ai adus-o. Acum dacă sună poliția, cel mai probabil vine tatăl care se ia la trântă cu polițistul, supărat că ăla are ceva cu copilul lui.

A.O.: O soluție ar fi camerele de luat vederi montate în locuri publice. Avem?
I.P.: Avem, un număr consistent, dar nu într-atât de multe. După cum ați văzut în ultima vreme, multe din punctele de colectare gunoi sunt dotate și cu cameră de luat vederi. Încă verific și încerc să mă asigur că nu fac vreo ilegalitate, dar, surprinzător, deși mie mi se pare o inepție, nu cred că cineva mi-ar blura mie fața, dar după cum sună legea în momentul de față nu poți să-i deconspiri pe ăia care îți fac toate tâmpeniile acestea. Înțeleg că nu te afectează amenda, poate că e prea puțin pentru tine, dar poate când te văd vecinii și îți văd fața, te poate afecta: "Bă, care-i ăla care a lăsat sacoșa cu gunoi în tronson sau pe la ghene?".

A.O.: Aveți majoritate în Consiliul Local și totuși apar sincope. Care este explicația?
I.P.: Sincopele apar pentru că vorbim de un organism viu. Spre deosebire de alți primari, eu nu țin ședințe înainte de ședințe. Și, dacă nu o fac, e posibil ca inclusiv în grupul social-democrat din care fac parte, deși nu am drept de vot, să apară disfuncționalități pe care le corectăm ulterior sau există situația în care și mie îmi pare rău că se întâmplă acest lucru și că nu le sunt atribuite proiectele de Hotărâre de Consiliu Local consilierilor, pentru că ei trebuie să fie inițiatorii, nu primarul. Primarul în orice municipalitate are 99 la sută din inițiative, ceea ce nu-i corect, asta înseamnă că ceilalți nu există. Revenind, mai apar situații în care chiar eu, ca inițiator, iau contact cu realitatea crudă. Referitor la relația cu opoziția, chiar mi-ar fi plăcut să se implice și altfel decât pur și simplu să stea de strajă. Sunt situații când se ridică și alte obiecțiuni la probleme pe care aparatul nostru nu le-a luat în calcul și atunci mă văd nevoit să retrag inițiativa, nu am nicio problemă în a-mi asuma și că se mai greșește. Nu mi-e rușine să o spun și, asta e, nu sunt perfect.

A.O.: Numiți, vă rog, un consilier din opoziție a cărui activitate o apreciați și apoi unul pe care n-ați mai vrea să-l mai vedeți.
I.P.: Surprinzător, în mare parte, garnitura celor de la PNL e formată din niște oameni, cum ar spune săraca bunică-mea, cu glagorie. Au amendamente de cele mai multe ori pertinente. Sunt și aș putea chiar numi cel puțin două-trei persoane care nu numai că știu să facă opoziție, dar știu măcar cum să-și urmărească proiectele, alea, puține, unul, două, trei, dar măcar știu cum să se poziționeze vizavi de subiect, ca să aibă sorți de izbândă.
În același timp, există și un număr de consilieri locali din opoziție, nu toți, a nu mă înțelege greșit, care, din păcate, din cauza lipsei totale de experiență, tind a exista într-un soi de bulă. Multe inepții au fost promovate, dar pe care nu le-am făcut publice, am vrut să înțeleagă că nu numai să critici se poate, dar e posibil și să fii criticat.

A.O.: Ce s-a schimbat pe plan local prin instalarea noului guvern PSD-PNL?
I.P.: Singurul lucru, momentan, sau singurul beneficiu este faptul că pentru prima oară, după 30 de ani, Galați - Brăila de data asta, pare a vedea luminița de la capătul tunelului, când vine vorba de conectivitatea rutieră la o infrastructură mare. Mă refer aici la centura ocolitoare, la drumurile expres care urmează să apară, Galați - Brăila - Drajna, Galați - Brăila - Buzău, Brăila - Galați - Focșani, și e posibil să mai existe încă unul care va face legătura cu autostrada Moldovei, care va avea legătură la Buzău sau undeva pe la Râmnicu Sărat.

A.O.: De ce până acum nu s-a putut face asta?
I.P.: Pe de o parte, cel mai probabil, cred că ne-au trebuit 30 de ani nouă, clasei politice, ca să înțelegem că un glas comun cu Brăila e mult mai puternic decât un glas al fiecăruia în parte, lucru care momentan se și întâmplă.

A.O.: Aveți des solicitări din partea cuiva de a interveni în rezolvarea unor probleme?
I.P.: Din păcate, am impresia că întreg sistemul românesc se bazează pe genul acesta de relaționare total incorect. Dacă funcționarii publici și-ar face treaba cum trebuie, interacțiunea cu primarul ar trebui să fie MINIMALĂ. Și l-am auzit, pentru că tot vorbeam de Bolojan, l-am auzit dând o definiție. Nu sunt de acord cu toate acțiunile dumnealui, dar nu pot să nu-i dau Cezarului ce-i al Cezarului. A fost întrebat: când credeți că o primărie este într-adevăr funcțională? Îmi pot da seama de cât de funcțională e în funcție de câte telefoane primesc. În momentul în care lucrurile merg bine și fiecare dintre angajații primăriei își face treaba așa cum trebuie, pe mine mă sună doar prietenii să mă invite la câte o cafea sau la un pahar de vin.

A.O.: Poți să ai rezultate fără echipă, numai prin charisma liderului?
I.P.: Poți să ai niște rezultate, dar nici pe departe numai ele nu pot înclina balanța. Primăria e un sport de echipă.

A.O.: Întreb asta pentru că în tradiția noastră tot timpul e așteptat un tătuc.
I.P.: Da, e nevoie, eu  chiar cred lucrul ăsta.

A.O.: Gen Putin? Unde ar trebui să se oprească ca să nu devină tătuc?
I.P.: Nu, nu. Nu gen Putin. E greu să dai multă forță unui om, pentru că nu știi care e capacitatea lui de a se delimita de ea sau de a se opri la timp. Nu știi puterea lui de a conștientiza cât e bine și cât e rău. Logica politică modernă de după cel de-Al Doilea Război Mondial a fost de a delimita. Nimeni nu mai e dispus să acorde atât de multă putere, forță în mâna unui singur om. Ține de modul tău de a manageria, iar paleta ta de abordări poate ține de la "ho" la încurajări, pentru că fiecare om în parte reacționează la alți stimuli. La mine, psihologia inversă nu a funcționat niciodată. Pe unii îi va ambiționa, dar la acest stimul alții se vor închide în carapace și nu vor mai ieși de acolo multă vreme.

viata-libera.ro

[dcp100168]

„Cei care au o problemă îmi scriu și li se răspunde”. Interviu cu primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu (IV)

Într-o discuţie amplă cu primarul Galaţiului, facem radiografia proiectelor finalizate până acum, a performanţelor echipei din Primăria Galaţi, a dificultăţilor întâmpinate, creionând şi modul în care edilul vede munca în administraţie, dar şi felul în care îşi doreşte să se desfăşoare proiectele aflate în derulare.

A.O.: Cum explicați deficiențele în activitatea șefilor societăților locale, pentru că există reclamații în legătură cu întreținerea parcurilor, cimitirelor, spațiilor verzi etc.
I.P.: Da, au dreptate oamenii, dar nu e întotdeauna din vina directorilor și vă dau subiect pentru viitoare reportaje sau interviuri, poate ar trebui să discutați atât cu directorul de la Ecosal, cât și cu directorul de la Gospodărire Urbană ca să vedeți cam ce deficit de forță de muncă au și unii, și alții.  Evident că e sub demnitatea oricui să muncească la salubrizare. Nu de alta, dar am fost cu toții născuți minimum academicieni. Pretindem, dar nu oferim nimic în schimb. Pretindem, "să ni se…". Din păcate, cei mai supărați pe acest aspect, pe care de altfel chiar eu sunt supărat, sunt cei care nu și-au mai plătit de foarte multă vreme taxele și impozitele, pentru că, în accepțiunea generală, "statul trebuie să ne DEIE". Nimic mai fals, pe lângă drepturi, ai și o groază de obligații.

A.O.: Vi se mai reproșează că ați aloca un timp prea scurt audiențelor.
I.P.: Recunosc că nu sunt nici Marius Stan care nu făcea audiențe, dar, cu siguranță, nu sunt nici Dumitru Nicolae care făcea doar audiențe. Și s-a văzut, să-i fie țărâna ușoară, am fost colegi de partid, cu tot respectul, au fost 12 ani pierduți pentru Galați. Îmi pare rău că o să-mi pun în cap o parte dintre fanii dumnealui, dar știu ce am găsit aici, știu ce s-a făcut sau nu s-a făcut. A fost un mare delay (întârziere, n.red.) pentru Galați.
Dacă cei dinaintea mea și-ar fi făcut treaba cum trebuie, eu n-aș fi fost un primar care să obțină 60 la sută. Am ținut cam o audiență pe lună, eu țin altfel audiențele și forma de audiență este pagina mea de Facebook. Cei care au o problemă îmi scriu și li se răspunde într-o proporție covârșitoare. Există la noi sindromul ăsta monarhic, "băi, eu trebuie să-i spun lui Vodă, nu vorbesc eu cu fitecine, eu mă duc la ăla, să mă pupe unde a scuipat ălălalt, da?". Forma asta românească de a ne plasa mie mi se pare total greșită, ne consumăm unul altuia timpul. Știți de ce?  N-am mai ținut audiențe pentru că au fost interzise. Preț de un an și ceva, doi ani, nu am avut voie să facem așa ceva, relaționarea cu cetățeanul a fost una minimală, impusă de ordonanțe, dar, dincolo de asta, trei sferturi din oamenii care mi-au trecut pragul nu aveau probleme cu primăria. Aveau probleme cu totul și cu totul alte entități, dar nu știau unde să se adreseze. În mentalul colectiv, cel la care te duci să-ți rezolve problemele este primarul și astea sunt reminiscențe de-astea comunistoido-agricole, dacă le pot numi astfel.

A.O.: Ați ajuns de la 25 la sută la 60 la sută în opțiunile gălățenilor. Cât estimați să obțineți la următoarele alegeri, în cazul în care veți decide să mai candidați?
I.P.: Cel mai probabil, voi mai candida încă o dată. Cât estimez? De obicei, administrația, atunci când te afli în bătaia puștii, te erodează. E greu să nu faci greșeli, e greu să nu creezi nemulțumiri sau să nu fi fost învestit cu extrem de multă speranță, ce se poate transforma extrem de ușor în frustrare, în nemulțumire. "Bă, l-am votat pe ăsta și uite că la mine în fața blocului n-a asfaltat". Ținând cont de ceea ce v-am spus, e foarte greu de anticipat acum. Mi-ar plăcea, evident, să pot depăși acest barem pe care l-am impus și care e o noutate pentru Galați, pentru că nimeni n-a mai scos până acum 60 la sută, nici măcar din a doua strigare, pentru că până nu demult erau alegeri în două tururi.

A.O.: De ce-ar depinde succesul sau insuccesul?
I.P.: Totul contează, de la adversarii politici pe care îi ai la momentul respectiv la realizările pe care ai reușit să le livrezi, de la modul cum ai reușit să comunici la modul în care te-au perceput oamenii, totul.

A.O.: De ce credeți că nu a mers acest oraș?
I.P.: Neștiință, nepricepere.

A.O.: Nu a avut niciun rol politicul?
I.P.: Nu, domnule, încă o dată, apropo de bula asta de care tot vorbim și de accepțiunea publicului, "domnule, nu s-a făcut pentru că a trebuit să fure ăla și cu ăla". Eu sunt dovada cea mai bună a faptului că e o falsă teorie. Faci, ai cifră mare. Ai voturi multe. Nu faci, cel mai probabil, trebuie să recurgi la tot felul de tertipuri politice pentru a recâștiga numărul de voturi necesar unei realegeri.

A.O.: De ce nu s-au accesat fonduri europene atâția ani? Vox populi vehiculează ideea că acele fonduri nu erau "sifonabile".
I.P.: Nu! Încă o dată, nepricepere. Asta din punctul meu de vedere.

A.O.: Bun, dar există consilieri pe varii domenii.
I.P.: Odată ce ajungi în vârful lanțului trofic, ca să mă exprim așa, la nivel local, tinzi să ții cont sau să nu ții cont. Eu am un om lângă mine, dacă vreți să știți, care are o misiune specială și are voie să meargă până acolo încât "să-mi tragă una în ureche" ca să-mi revin, dacă vreodată mă ridic, fie și cu un milimetru, de la pământ și pierd împământarea. E unul dintre consilierii mei sau pretind eu că e unul dintre ei, deși el nu e sau nu mai e consilierul meu. Are menirea asta ingrată pentru mine, chiar dacă nu-mi convine, să-mi spună și ce nu vreau să aud.

A.O.: Unde vă vedeți peste 4, 8, 12 ani? Primăria peste tot în lume e o rampă de lansare politică spre sfere înalte, președinții francezi de la primărie au pornit și nu numai ei.
I.P.: Depinde ce faci. Dacă ai pricepere, nu te uzezi. Uitați-vă la Boc. A venit cel mai probabil înapoi la primărie pe un fundal de percepții meganegative odată cu PDL-ul, dar cu o muncă asiduă, cu o activitate de PR și mai asiduă, a produs ce vedem. Dar dacă nu ai rezultate în spate, ești nimic, poți să faci o dată din țânțar armăsar, dar dacă nu ai rezultate, a doua oară nu mai ține.

viata-libera.ro