Primarul Ionuţ Pucheanu, bilanțuri anuale

[dcp100168]

Ionuț Pucheanu (primarul municipiului Galați): Nu plec de la Galați

Din ce în ce mai multe zvonuri, referitoare la o eventuală candidatură pentru un fotoliu de parlamentar a lui Ionuț Pucheanu, au apărut în ultima vreme. Apropierea de anul electoral 2024 a alimentat informațiile ”pe surse” rostogolite în mediul politic gălățean, conform cărora și Dan Nica s-ar retrage de la președinția filialei gălățene a Partidului Social Democrat. Deși mai sunt doi ani până la alegeri și pot apărea multe surprize, edilul Galațiului, Ionuț Pucheanu, a transmis prin intermediul Reperul TV că își mai dorește încă un mandat de primar.

”Colegii mei din Parlamentul României știu că sunt un tip glumeț și, care, de cele mai multe ori, spune și lucrurilor pe nume. Nu sunt atât de obosit, încât să vreau să ajung în Parlamentul României. Mai în glumă, mai în serios, nu plec deocamdată nicăieri, mai am multe proiecte de implementat și de finalizat”, a concluzionat la Reperul TV, Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați.

reperul.ro

[dcp100168]

Ce notă îi dă cetăţeanul Pucheanu primarului Pucheanu, după şase ani de mandat

„Ultima oară mi-am dat 9 sau 8? Cred că rămân în continuare la un 8. Dacă ar fi să fiu şi mai dur, cred că m-aş duce în 7,5, doar pentru că există câteva luni de zile în care am pierdut tempoul. Şi nu mă refer la faptul că am ratat fonduri europene! Ci, pur şi simplu, la faptul că proiectele pe care mi le propusesem să le fac în acest mandat puteau fi scoase la licitaţie în primăvară, nu în toamnă. Cu mai multă atenţie, am fi câştigat şase luni. Eu zic că vom recupera acest ecart”, a declarat primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, la Interviurile Reperul Tv. Întrebarea la care a răspuns a fost: ce notă i-ar da cetăţeanul Ionuţ Pucheanu primarului Ionuţ Pucheanu, după şase ani de mandat.

Politicianul a mai spus că, după terminarea unui eventual al treilea mandat de primar, în principiu, nu va mai exista un al patrulea. „Cred că 12 ani reprezintă un ciclu complet. E o perioadă consistentă de timp. Dacă nici în 12 ani nu ai reuşit să faci ceea ce ţi-ai propus cred că nici nu ar mai trebui să ţi se ofere şansa să mai strici încă patru ani de zile viaţa altor oameni.

Dacă nu gândeşti oraşul pentru generaţiile de până la vârsta ta este total greşit. Eu nu spun să excludem – dă-i Cezarului ce-i al Cezarului, şi pensionarilor! - dar oraşul acesta este al celor care acum au 18 – 20 – 25 – 30 de ani. Pentru următorii 30 – 40 – 50 de ani, oraşul acesta va fi al lor!”, a spus Pucheanu.  

Reamintim şi nota cu care tot primarul Pucheanu şi-a evaluat cei patru ani de mandat: „8,5… hai 8,6”.

Importantă este, însă, nota pe care i-o acordă gălăţenii, ei fiind beneficiarii administraţiei locale conduse de Ionuţ Pucheanu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ionuţ Pucheanu: „E o reuşită că n-am dat faliment ca administraţie”

Axa Siderurgiştilor - 1 Decembrie - Traian Vuia - Henri Coandă - George Coşbuc, Casa Artelor şi… faptul că administraţia locală nu a dat faliment, acestea sunt cele mai importante trei reuşite ale acestui an, în viziunea primarului Ionuţ Pucheanu. Fireşte, trebuie adăugate în palmaresul anului 2022 proiectele şi sumele pe care Primăria Galaţi a reuşit să le atragă din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Invitat la „Interviurile Reperul Tv”, primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, a fost întrebat care sunt cele mai importante trei reuşite ale acestui an. Edilul-şef a nominalizat, pe primul loc, axa Siderurgiştilor - 1 Decembrie - Traian Vuia - Henri Coandă - George Coşbuc, afirmând că, de departe, este una dintre cele mai mari investiţii realizate de administraţia publică locală în ultimii zece ani. Primarul a plasat pe locul secund „Casa Artelor” - restaurarea şi punerea în valoare a imobilului de pe strada Domnească nr. 58.

„Cred că cea de-a treia reuşită - mai în glumă, mai în serios - e că n-am dat faliment ca administraţie. A fost o problemă fantastic de mare cu preţurile, care au luat-o razna şi pe care a trebuit să le susţinem. Bani pe care la începutul anului nu i-am prevăzut, că nu aveam de ce, şi care ne-au adus la sapă de lemn. Toate ajustările de preţuri au fost susţinute de către Primărie o lungă perioadă de timp, chiar dacă a apărut o Ordonanţă de Urgenţă. Ca să fiu sincer, mai avem să ne recuperăm aproximativ 50 milioane de lei din aceste ajustări pe care Primăria le-a acoperit din fonduri proprii. Sperăm ca anul să fie unul mult mai bun, fără oscilaţii în sus şi în jos”, a explicat primarul.

Ionuţ Pucheanu a arătat că, pentru a duce la bun sfârşit proiectele ce ar fi trebuit finalizate, a fost redusă viteza la unele dintre acestea, care ar fi putut să fie încheiate anul acesta.

Însă o reuşită importantă a administraţiei locale o reprezintă finanţările substanţiale atrase din PNRR pentru proiecte. „Eu cred că am depăşit locul trei la nivel naţional, suntem mai sus, pentru că alte administraţii nu au reuşit să ia atâţia bani ca noi pe partea de mobilitate urbană. Noi şi Timişoara suntem în vârf, cu finanţarea pentru 40 de autobuze electrice şi 10 tramvaie. Iar aici trebuie să dau Cezarului ce-i al Cezarului - echipa pe care o coordonez s-a mişcat absolut incredibil! Ca să înţeleagă lumea: am câştigat proiecte doar pentru că am fost mai rapizi cu câteva secunde. Apelul s-a deschis la ora 10,00, iar la 10,04 şi câteva zeci de secunde s-au consumat toţi banii. Au fost câteva zeci de secunde care au făcut diferenţa între un proiect eligibil şi unul neeligibil”, a mai spus primarul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primăria Galaţi raportează: Record de fonduri atrase în 2022 pentru infrastructură, educație sau sănătate

Potrivit unui comunicat de presă, 2022 a fost anul în care Primăria municipiului Galați a punctat un adevărat record în ce privește atragerea de fonduri europene. În ceea ce priveşte proiectele de investiţii finalizate, merită amintite: reabilitarea uneia dintre cele mai importante axe rutiere a orașului ce cuprinde străzile Siderurgiștilor, 1 Decembrie 1918, Traian Vuia, Henri Coandă și George Coșbuc, Casa Artelor - o clădire veche de 150 de ani care a fost renovată și redată comunității - şi modernizarea zonei cuprinse între Potcoava de Aur și Trei Star.

„Încheiem un an în care am reușit să ducem la bun sfârșit proiecte importante pentru orașul nostru. Dar mai important este faptul că am demarat procedurile pentru obținerea de fonduri din diferite surse pentru continuarea dezvoltării Galațiului, iar o parte dintre aceste proiecte au început deja. Vorbim despre un record în atragerea de fonduri ce sunt importante pentru infrastructură, educație sau sănătate. Contribuția cea mai importantă pentru toate aceste schimbări aparține însă gălățenilor. Lor le mulțumesc pentru că împreună am reușit să nu ne lăsăm descurajați și să putem privi încrezători către viitor”, declară Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați într-un comunicat de presă transmis redacţiei.

În opinia autorităţilor locale, 2022 a fost anul în care Primăria municipiului Galați a punctat un adevărat record în ce privește atragerea de fonduri europene. Este vorba despre 112 proiecte, aflate în diverse stadii, ce totalizează 1,3 miliarde de lei. Dintre acestea, 86 de proiecte de 776 milioane de lei se află în implementare, 5 proiecte de 191 milioane de lei au fost încheiate, iar în 2023 vor demara 21 de proiecte de 366 milioane de lei.

„O componentă foarte importantă a fost accesarea de fonduri în cadrul PNRR. În acest caz este vorba despre 49 de proiecte deja aprobate în valoare de 111 milioane de euro. Pe lângă proiectele finanțate cu bani europeni, Primăria municipiului Galați mai are în derulare 27 de contracte de investiții de peste 55 de milioane de lei. Acestora li se adaugă alte 20 de contracte aflate în procedură de achiziție de peste 60 de milioane de lei”, subliniază municipalitatea.

Conform autorităţilor, educația a rămas o prioritate, așa că în anul 2022 au continuat investițiile în școli și grădinițe. Și aici a fost înregistrat un adevărat record de proiecte în infrastructura școlară, iar unul dintre acestea, cel derulat la Școala 11, a fost deja finalizat. În prezent sunt în implementare proiecte în valoare de 129 de milioane de lei la 22 de unități de învățământ. De asemenea, în cadrul PNRR vor demara anul viitor alte 5 proiecte pentru unități de învățământ cu o valoare 47 milioane de lei.

„La capitolul sănătate au continuat investițiile în toate cele trei spitale aflate în administrarea Primăriei (Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii, Maternitatea „Buna Vestire” și Spitalul de Psihiatrie). În acest caz este vorba despre 19 proiecte cu finanțare europeană, în diferite stadii. Există deja finanțare europeană pentru 8 proiecte în valoare totală 88,4 milioane lei (17,6 milioane de euro).

În ceea ce privește transportul, tot în cadrul PNRR au fost aprobate 3 proiecte pentru 57 de noi mijloace de transport nepoluante, în parteneriat cu Primăria comunei Vânători, iar valoarea acestora este de 52 de milioane de euro”, punctează municipalitatea.

Conform sursei citate, 2022 a fost anul în care au continuat și investițiile în cartierele: au fost desființate 366 de garaje în zonele Micro 16, 19, 20, 38, 39C, Siderurgiștilor Vest și Piața Centrală. Astfel, s-au creat 700 de noi locuri de parcare. Proiectele au mai inclus și refacerea trotuarelor, a carosabilului, amenajarea de locuri de joacă pentru copii. Lucrările în carierele orașului vor continua și în 2023.

Între proiecte importante aflate în derulare sunt nominalizate: modernizarea Aleii de la P-uri, realizarea Parcului de aventură din apropierea Plajei Dunărea, punerea în valoare a Sitului Tirghina - Barboși, precum și lucrările pentru modernizarea cartierelor.

Între evenimente importante ale anului 2022 merită amintite: Street Food Festival, Trenul Regal, spectacole de Zilele municipiului Galați, Danube Rock.

În plus, urmează „Revelion în stradă” (centru) și trei locuri de unde se vor lansa artificii (Elice, Sala Sporturilor, parcare Shopping City Galați).

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu: „Primii trei investitori sunt deja în Parcul Industrial”

Sfârșitul acestui an agitat impune o trecere în revistă a celor mai stringente nevoi ale orașului Galați, întrebări și răspunsuri despre cum a acoperit Primăria Municipiului Galați atât promisiunile făcute cetățenilor, cât și pe cele pe care un management responsabil le impunea. Am obținut aceste răspunsuri din partea primarului Ionuț Pucheanu.

A.O. Galaţiul a obţinut mulţi bani prin PNRR pentru renovarea unor clădiri. Ce fonduri europene mai vizează municipalitatea să obţină?

I.P. Tot ce putem obține de la alocările din fondurile de mediu, cu siguranță bifăm. Urmează fonduri pe care să le putem accesa prin Planul Operațional Regional 2014-2027, care va intra în aplicare de la anul. Noi suntem pregătiți, sper că i-am obișnuit pe gălățeni ca municipalitatea să nu rateze aproape niciun fond european. Acestea nu sunt pe toată plaja de activități sau de nevoi pe care o avem în momentul de față, dar acolo unde sunt canalizate, pentru anvelopări, pentru eficienţă energetică sau pentru reabilitare profundă şi consolidări n-am ratat nimic din ceea ce s-a pus până acum la bătaie.

A.O. Ca să ne facem o idee, cât se investește la nivel municipal în educație?

I.P. Dacă vreți să calculăm toate fondurile europene, depăşim zeci de milioane de euro. Dar acum vorbim de Planul Naţional Regional, care se va închide la sfârşitul anului viitor, de actualul PNRR și de viitorul Plan Operațional Regional, care va începe cel mai probabil în primăvara anului viitor. Îmi place să cred că undeva în 2026 putem vorbi la nivelul Galațiului de acoperirea sută la sută și de refacerea în proporție de sută la sută a tuturor edificiilor dedicate învățământului.

A.O. Dar în sănătate cât investește Primăria?

I.P. E vorba tot de câteva zeci de milioane de euro. În momentul de față, cred că sunt 35 de milioane de euro, sper să nu greșesc suma, chiar m-am uitat pe niște documente pentru toate cele trei spitale aflate în subordinea municipiului Galați. Mai urmează acum încă un apel pentru dotări la nivelul fiecărui spital în parte, mobilier, partea asta ușor non-medicală. Şi aici vom bifa.

A.O. Gălățenii sunt nemulțumiți de stagnarea lucrărilor în cartiere.

I.P. Da, așa este, unul dintre constructorii contractați are o problemă în momentul de față, se baza pe niște contingente de muncitori extracomunitari, care, din cauza modului mai mult sau mai puțin românesc de a se face treaba în consulate și ambasade, o spun eu, dacă nu are curaj nimeni să o spună, primesc viza o dată la două, trei, patru luni. Poate ar trebui să mă abțin de la a comenta lucrul acesta, pot înțelege procedurile, dar șase luni ca să obții o viză pentru România mi se pare puțin cam mult.

A.O. În context, oamenii acuză că termenele acordate pentru lucrări sunt mult prea lungi, astfel că pe şantiere sunt de multe ori doar 3-4 muncitori. Există vreo posibilitate de a fi scurtate aceste termene?

I.P. Nu, pentru că nu Primăria dă termenele, ci proiectantul. Când îți dă studiul de fezabilitate, îți spune cât costă aproximativ, deși rar se înșală, îți stabilește și termenul de punere în operă. Noi facem licitația, vine constructorul, semnăm contractul, de acolo absolut tot e înscris în studiul de fezabilitate, care e însușit de Primărie, dar nu e făcut de ea.

A.O. Când vor ajunge primii investitori în Parcul Industrial?

I.P.  Avem deja primii trei investitori, deci am spart gheața, un lucru pe care nu l-am anunțat, îl știți în premieră dumneavoastră acum. Primii trei investitori sunt deja în Parcul Industrial și avem solicitări în continuare pentru ca şi alte entități să concesioneze sau să închirieze diferite suprafețe de teren. În Zona Liberă, în ultimul an am reușit să mai închiriem încă 12 sau 14 hectare către diferiți agenți economici, în momentul de față mai avem aproape 70 de hectare din 80-83 de hectare pe care le aveam la începutul anului în curs. Lucrurile încep să se miște, avem discuții cu diferite entități și societăți la nivel european, sper din tot sufletul ca într-un viitor apropiat să putem anunța că cineva și-a întors privirea și a ales orașul nostru pentru a investi într-o capacitate consistentă de producție.

A.O. Domeniul ar fi producție sau servicii?

I.P. Producție, pentru că să oferi acolo servicii e prea departe.

A.O. Mai transportă autobuzele aer?

I.P.  Nu prea. Știu, a creat rumoare declarația mea la momentul respectiv, dar, din păcate, îmi place să cred că nu sunt politicianul sadea, pentru care totul e extraordinar, nu spune niciodată "Nu", nu face promisiune peste promisiune, eu cred că am ieșit din spectrul  acesta de politician pur sânge și vreau să mai spun, cu toate că s-ar putea să deranjez sau să creez neplăceri, ăsta e purul adevăr. Că vor gălățenii să-l admită, că nu vor, că vrem să trăim în bula noastră sau că avem senzația că ceea ce am spus nu este adevărul general valabil, eu unul nu pretind lucrul acesta, dar, din observațiile mele, și dacă vreți, ieșim, stăm zece minute aici, pe balconul de la biroul primarului, să vedeți câte autobuze și câte troleibuze trec în aceeași direcție cărând doi, trei, patru, cinci oameni. Eu înțeleg și nemulțumirea dumnealor, pentru că, într-adevăr, logica unui transport în comun nu înseamnă musai să aștepți 15-20 de minute în stație, dar în același timp, fiind vorba de banul public și fiind vorba de societatea care în momentul de față consumă cei mai mulți bani din bugetul local, peste 60 de milioane de lei se duc anual către Transurb, încercăm să mai diminuăm cheltuielile, pentru că mâine, poimâine ajungem ca tot ce încasăm din taxe și impozite locale să transferăm către Transurb. Nu vreau să accept lucrul acesta, pentru că Galațiul și gălățenii au nevoie de mult mai multe lucruri, nu doar de a fi plătite 600 de salarii la Transurb.

A.O. Cât ar trebui să coste un bilet de autobuz pentru ca primăria să nu mai subvenționeze Transurbul?

I.P. Zece lei minimum.

A.O. Nu e posibil ca pe traseele care nu sunt viabile economic să introduceți agenți economici privați?

I.P. Nu se poate, pentru că, din punct de vedere legal, avem delegarea făcută conform unor directive europene, care spun că ori contractezi cu o companie proprie, ori scoți la licitație. Nu merge sistem mixt, pentru că din punct de vedere economic și legal n-ar fi o concurenţă corectă, în momentul în care compania de stat ar beneficia permanent de ajutor. Ori alegi una, ori alta.

A.O. Aţi declarat că s-ar putea reintroduce tramvaie pe Calea Prutului. A fost o greşeală scoaterea acestora?

I.P. Nu, la momentul respectiv. E ca şi cum ai întreba un doctor în momentul de față dacă amputarea brațului a fost cea mai bună decizie, dat fiind faptul că au apărut tehnologii noi. Vorbim de decizii luate acum câțiva ani. Dacă le-am fi luat acum câțiva ani, la fel cum a fost cu încălzirea centralizată, cel mai probabil astăzi mai mult de jumătate din ceea ce am reușit să facem nu s-ar fi putut realiza, pentru că toți banii s-au dus pentru a acoperi niște găuri ce păreau a fi fără fund. La fel ca şi doctorul, trebuie uneori să tai pentru ca restul corpului să poată supraviețui și să meargă mai departe. Aşa am fost şi noi puși în postura mai puțin plăcută, asupra căreia se poate reveni. Nu pretind că modalitatea aceasta de încălzire pe care noi o folosim astăzi e cea mai bună, cea mai eficientă. Nu am pretins niciodată, am pretins de fiecare dată că este răul cel mai mic sau decizia cea mai puțin proastă pe care o puteam lua la momentul respectiv.

A.O. Staţia de epurare din Cantemir este una dintre lucrările aşteptate de foarte mult timp. Când va fi gata?

I.P. E în probe în momentul de față. Cel mai probabil, strict ca stație de epurare, va fi gata până la sfârşitul anului, se lucrează în momentul de față la linia de deversare a apelor tratate în Siret. Cel mai probabil, în ianuarie - februarie, dacă va ține cu noi vremea, se va finaliza și această lucrare, dar ea va putea fi operațională, sper eu, de la sfârșitul acestui an. E în probe în momentul de față, adică lucrarea în sine s-a finalizat.

A.O. Se mai aude ceva despre iniţiativa de a declara Galațiul stațiune turistică?

I.P. Da, suntem în dialog cu Ministerul Turismului, a rămas în sarcina noastră de a stabili care este zona din Galați, pentru că nu putem declara tot Galațiul "zonă turistică". Logica este următoarea: în momentul în care declari întregul oraș stațiune turistică, trebuie să îndeplinești niște parametri. Nu ai voie să investești în industrie, trebuie să investești numai în zona de hoteluri, deci producția ar dispărea total, trebuie să faci tot felul de artificii care nu mai țin de viața unui oraș. Și atunci, pentru a beneficia totuși de nişte fonduri pe care ni le dorim, vreau să analizăm și să nu ne grăbim, pentru că ulterior e greu de scos. Cel mai probabil, în lunile care urmează, stabilirea perimetrului care va fi declarat stațiune turistică se va finaliza și vom putea accesa ulterior fonduri europene strict pe zona respectivă.

A.O. Cât de veche e infrastructura de termoficare în Galați?

I.P. Există o formă semicentralizată în anumite zone ale orașului, avem 6.000 de apartamente care se încălzesc cu ajutorul unor boilere de mare capacitate plasate în fostele puncte termice. Am luat decizia, la momentul respectiv, ca acolo unde există o formă de conectivitate la sistemul centralizat mai mare de 50 la sută să venim cu soluţia de a monta aceste capacități de producție a agentului termic cât mai aproape de locul unde era nevoie de acest serviciu. Decizia a fost una corectă, pentru că am eliminat marile pierderi de pe magistrale, care într-o proporție de 90 la sută sunt aceleași de la construirea Combinatului Siderurgic și care înregistrau pierderi fantastic de mari. După cum ați văzut, de câțiva ani nu am mai avut acele surpări permanente. Iar pe cei care nu-și mai aduc aminte o să-i rog doar să treacă pe strada Bălcescu, acolo unde o dată la două săptămâni era absolut imposibil să nu fie echipele de la Calorgal care să sape și să remedieze situațiile din subsol. În anii care vor urma, va trebui să reintervenim, deși e o stradă refăcută în 2012.

A.O. Când ne vom plimba pe faleza refăcută?

I.P. Cel mai probabil, peste trei ani de acum încolo. Ghidul încă nu a fost lansat, probabil va fi lansat până la jumătatea anului viitor. Pentru a putea lansa licitația, trebuie să știm ce avem voie să facem și ce nu, deci avem nevoie de ghid. Sper ca până la sfârșitul anului 2023 să se poată apuca de treabă cel care va fi să câștige licitația și sper ca până la sfârșitul lui 2026 să se și finalizeze. Vorbim de 3,5 km de faleză, nu e o suprafață mică de reabilitat.

A.O. Se mai poate face drumul prin curtea Poliției de Frontieră?

I.P. Se poate face, suntem pe ultima sută de metri pentru a obține celebrul aviz de la MAI, avem garanția că-l vom obține și ulterior putem da drumul lucrării.

A.O. Sunteți mulțumit de derularea programului de parcări rezidențiale. Cum va accepta gălățeanul obișnuit cu parcarea la scară să folosească parcarea supraetajată?

I.P. Cum au acceptat și în alte orașe din România. Eu nu cred că gălățeanul e mai puțin educat decât braşoveanul sau clujeanul. Într-adevăr, atribuirea, ca procedură, e relativ anevoioasă, tocmai pentru a exista o transparență totală. Transparentizarea, din păcate, costă timp și uneori chiar și o formă de birocratizare. Avem câteva cartiere finalizate. Dacă am trasa cu vopsea acum, până în primăvară nu s-ar mai cunoaște nimic. În primăvară, vom relua activitățile de trasare în diferite cartiere, dar, din păcate, va dura mai mult și decât ne-am imaginat noi.

A.O. Plaja "Dunărea" nu pare să aibă succesul financiar scontat.

I.P. Plaja "Dunărea" este pe plus într-un sezon. Într-un oraș precum Galațiul, ne-am cam obișnuit ca totul să fie gratis. Nu poți face investiții de milioane de euro și ulterior să acoperi de la Primărie toate cheltuielile. E păgubos. N-are nicio urmă de logică de management să ții totul gratis, în condițiile în care acesta nu e un serviciu public. Că 50 de lei a părut prohibitiv, prețul acesta a rezultat din niște studii, vom analiza pentru sezonul viitor luând în considerare numărul de oameni care au intrat, vremea, pentru că fiind aquapark în aer liber este extrem de influențat de vreme. Sunt multe elemente care influenţează, dar per ansamblu costuri - beneficii, activitatea este pe plus.

A.O. Există nemulțumiri şi referitoare la curățenia oraşului.

I.P. Da, numărul de lucrători de la Ecosal e mult mai mic decât a fost vreodată și nu găsim efectiv oameni. Încercăm să mai ridicăm salariile, ca să devină mai tentant. Pe de altă parte, dacă nu vom înțelege să colectăm, să strângem gunoaiele, să așteptăm să ajungem până la primul coș și să nu scăpăm de ele oriunde, nu vom putea acoperi niciodată această problemă. În lockdown, când lucrătorii de la Ecosal nu au ieșit pe străzi, acestea erau impecabile, cu toate că nu le salubriza nimeni. Cine nu era ca să arunce gunoaie la întâmplare? Chiar ai noștri cetățeni nu erau.

A.O. Importul de forţă de muncă e o soluție ori angajații din terțe țări ne folosesc ca pe o țară de tranzit?

I.P. Cu străinii e mai greu, avem experiența celor de la Gospodărire Urbană, unde, într-adevăr, de două ori am adus și de două ori au plecat.

A.O. În afara sediului BCR, are Primăria intenția achiziţionării de alte spații?

I.P. Nu, în afară de sediul fostului Liceu "Cuza", să vedem dacă ne vom permite suma cerută, astfel încât să se facă dreptate celor de la "Cuza" și să fie aduși înapoi.

A.O. Supraimpozitarea cu 500 la sută i-a determinat pe proprietari să-şi refacă fațadele clădirilor?

I.P. Pe unii da, pe alții nu, alții au găsit tertipuri legale, și-au scos autorizații de construcții, perioadă în care nu-l poți penaliza, fiind în proces de remediere. Din păcate, faptic, nu se întâmplă nimic, sunt doar niște tertipuri pe care legea le permite în momentul de față.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primăria Municipiului Galați - bilanț la trei ani de mandat

Actuala administrație locală a realizat un scurt bilanț al celor trei ani care au trecut de la alegeri. „Educația, sănătatea, transportul, străzile, cartierele și spațiile de relaxare se numără printre priorități, iar orașul nostru a devenit tot mai atractiv pentru investitori”, a declarat primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu.

Fondurile europene pentru sănătate, educație și modernizarea infrastructurii

Primăria municipiului Galați a reușit să atragă importante fonduri europene. Astfel, acum are în diverse stadii 162 de proiecte cu finanțare europeană în valoare de 1,7 miliarde de lei. Potrivit reprezentanților administrației locale, 124 de proiecte sunt în implementare, 26 finalizate, 3 aprobate, iar 9 în evaluare. La capitolul educație este vorba despre un adevărat record de investiții: 56 milioane de euro pentru 42 de grădinițe, școli și licee. Totodată, prin PNRR toate unitățile de învățământ din oraș vor avea dotări de circa 16,8 milioane de euro. În ceea ce privește sănătatea, Spitalul pentru Copii are un centru nou pentru primirea urgențelor, iar în construcție este un nou ambulatoriu. Și Spitalul de Psihiatrie are un nou ambulatoriu, iar la Maternitatea „Buna Vestire” este în curs de realizare un ambulatoriu modern. Dezvoltarea infrastructurii a însemnat în primul rând axa care cuprinde străzile Siderurgiștilor, 1 Decembrie 1918, H. Coandă, T. Vuia și G. Coșbuc, aceasta fiind adusă la noi standarde.

Cartiere în schimbare și spații pentru relaxare

Totodată, municipalitatea continuă amplul program de modernizare a cartierelor. Acesta presupune noi locuri de parcare, carosabil și trotuare refăcute, locuri de joacă etc. De asemenea, s-au realizat noi rețele de apă și canalizare. Între obiectivele importante realizate privind spațiile de relaxare se numără Parcul Carol, Parcul de aventură, Plaja Dunărea, Zona dintre Potcoava de Aur și Trei Star, iar în scurt timp vom avea și Aleea de la P-uri.

Premieră în transportul public

La capitolul transport au intrat în circulație primele 8 tramvaie noi după 40 de ani, dar și primele 20 de autobuze hibrid. Urmează 62 de noi mijloace de transport prin PNRR (autobuze electrice, tramvaie și microbuze).

Galați Eco

În această perioadă s-au plantat mii de arbori și multe dintre spațiile verzi au fost amenajate. În plus, au devenit funcționale 46 de stații de încărcare pentru mașinile electrice, iar prin proiectele derulate de către Primărie se va ajunge la 200 de stații. De asemenea, arterele importante ale orașului dispun de iluminat public economic cu lămpi LED. Primăria derulează și ample proiecte pentru modernizarea clădirilor publice din punct de vedere al eficienței energetice.

Oraș atractiv pentru investitori

Tot mai mulți investitori sunt atrași de Galați, iar Zona Liberă și Parcul Industrial sunt în plină dezvoltare. De altfel, la Galați va fi ridicată și o fabrică gigant de baterii pentru mașinile electrice.

Cultură, patrimoniu și sport

Primăria municipiului Galați a reușit să pună în valoare clădirea veche de 150 de ani de pe strada Domnească nr. 58. Aceasta a devenit Casa Artelor. În scurt timp, dă asigurări Primăria, urmează și situl arheologic Tirighina-Barboși.

La capitolul sport, se evidențiază proiectul de renovare energetică a Sălii Sporturilor Dunărea, cu fonduri obținute prin PNRR, lucrările urmând să fie demarate. Mai mult, an de an administrația locală oferă finanțare pentru cluburile sportive care fac performanță în numele orașului.

Iar între evenimentele importante, sunt menționate Zilele Municipiului Galați, Trenul Regal la Galați, Gala Excelenței în Educație, Street Food Festival, Danube Rock Sounds etc.

Referitor la noile proiecte este vorba despre Faleza Dunării, Valea Țiglinei, Parcul de la turnul TV, Strada Domnească, creșe, parcări, locuri de joacă și multe alte obiective.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Interviu cu Ionuț Pucheanu (I): "Un eventual al treilea mandat de primar va fi și ultimul"

Primarul municipiului Galați vorbește deschis în prima parte a interviului acordat „Vieții libere” despre posibilitatea de a mai candida pentru cel de-al treilea mandat, care în opinia sa, pentru orice edil-șef de reședință de județ, trebuie să fie și ultimul. Discuțiile noastre au vizat și o eventuală strategie pentru alegerile de anul viitor, dar și colaborarea cu președintele PSD Galați, Dan Nica, și cu președintele CJ Galați, Costel Fotea.

- Mai candidați pentru un mandat de primar? Și, dacă da, ce vă motivează să candidați?
- În principiu, voi candida. Dar am o umbră de îndoială, pentru că în viață orice e posibil. Acum, când vorbim, pot spune că sunt candidatul Partidului Social Democrat pentru funcția de primar al municipiului Galați. Repet, însă orice e posibil.

- Cum ar fi?
- Cum ar fi să nu candidez, sincer, dar probabilitatea să se întâmple ca opțiune proprie este scăzută. Îmi place să fiu realist și să spun că în viață orice se poate întâmpla atunci când ești foarte sigur. Nu mi-au plăcut niciodată oamenii care sunt extraordinar de siguri.

- Pentru un primar cu două mandate, sunteți adeptul ideii că un al treilea mandat poate eroda?
- Da. Și nu doar al treilea, în principiu erodează și al doilea. Și, pentru a fi foarte clar, consider că două mandate sunt minime, iar trei, suficiente. Mă refer la nivelul primăriilor reședință de județ, cum este Galațiul. Nu e și cazul primăriilor de comune, acolo unde viața, provocările și lucrurile pe care trebuie efectiv să le faci sunt la un alt nivel. Când vorbim de o reședință de județ, adică despre o așezare de 300.000 de oameni, cazul Galațiului, în 12 ani se pot întâmpla două situații de care încerc din răsputeri să mă feresc.

- La ce vă referiți?
- Pe de-o parte, se poate instala autosuficiența. Există riscul de a te plafona, adică să nu mai ai aceeași tragere de inimă, ceea ce înseamnă că, per ansamblu, de pierdut nu are decât orașul. În momentul în care primarul nu mai este acela care trage primul la căruță, înseamnă că motoarele nu mai turează la fel. Repet, de pierdut are cetățeanul. Apoi e greu de crezut că, odată ce stai foarte mult într-o funcție ca aceasta, nu faci și greșeli. Și pot fi foarte multe. În consecință, pentru că nu-mi doresc să greșesc, eu cred că un eventual al treilea mandat, dacă va fi să fie, va fi și ultimul. Garantez acest lucru.

- Totuși, administrația publică în România cunoaște diverse realități. Hățișul legislativ sau alte motive pot face ca, în două mandate, să nu ajungi să îți atingi obiectivele. Și poate că trei ar fi...
- Nu, ascultați-mă, vă rog! Unul, cu siguranță, nu e suficient. În patru ani de zile, cel mai probabil, nu neapărat că te obișnuiești cu funcția, dar dacă nu vii din interior ca să-ți asiguri o anumită sincronizare pentru a ști pe ce te bazezi, acela e un mandat în care ajungi să așezi lucrurile și roadele vor veni într-al doilea. În acest sens, îmi place să cred că, nefiind din afara sistemului, am reușit destule și în primul mandat. Știam cu ce se mănâncă administrația publică, așadar am știut ce pot face, până unde, ce pot promite și ce voi livra. Al doilea mandat e pentru a-ți vedea proiectele încheiate, mare parte din ele, e vorba de cele pe care le-ai început în primul mandat. Însă, pentru a pune o amprentă totală, corectă și pentru a imprima o direcție în adevăratul sens al cuvântului, cred că e nevoie de trei mandate. După cele trei, cel mai probabil, nu spun că n-ai mai putea să-i oferi ceva cetățeanului, dar spun cu siguranță că nu vei mai livra la nivelul așteptat.

- Vedeți un contracandidat puternic la Galați pentru funcția de primar?
- Ar putea să apară oricând. E posibil orice.

- Care ar fi profilul unuia puternic?
- (zâmbește) Evident că profilul n-am să-l fac eu acum, ca să nu le dau idei adversarilor de pe scena politică. Vorbim totuși de o competiție în care fiecare încearcă să-și maximizeze postura și poziția pe care o are. Cine crede că nimic nu se poate întâmpla și că lucrurile sau jocurile sunt făcute dinainte, se înșală. Atât prima oară, cât și a doua oară, dar vă garantez că voi juca la fel și a treia oară. Mental sunt pregătit că voi pleca de pe ultimul loc pentru a da 150 la sută din mine. Dacă aș crede că lucrurile sunt aranjate sau dacă m-aș lăsa în baza celor care zic, hai, dom'le, câștigați oricum, cel mai probabil de pierdut nu va avea decât partidul și eu, ca scor, dar și ca imagine.

- Cum colaborați cu președintele Consiliului Județean, Costel Fotea?
- Foarte bine. Și nu e un răspuns sec, nu e un răspuns de om politic. Am toată admirația pentru domnul Fotea, e un om politic care a crescut fantastic de mult și nu știu cât de autodidact e domnia sa, dar pentru mine, ca om politic care examinează în limitele posibilităților, este un om care a progresat enorm din toate punctele de vedere. Colaborarea noastră e una cât se poate de corectă, atât politic, cât și administrativ. Ba chiar aș merge până acolo încât să spun că și colegial.

- În anumite sfere din oraș se sugerează că există o competiție peste limită între dumneavoastră și președintele CJ? Validați această idee?
- Aș fi ipocrit să spun că nu există. Suntem doi oameni care au plecat de jos, atât politic, cât și administrativ. Suntem doi oameni care pot arăta și fapte, nu doar vorbe. Suntem doi oameni politici încă tineri, chiar dacă vârsta nu mai începe la niciunul dintre noi cu doi sau cu trei. Dar, din punct de vedere politic, cred că încă putem vorbi de niște oameni tineri în politică și, da, cel mai probabil fiecare dintre noi încearcă să-și clădească o carieră politică îndelungată sau să-și facă un drum atât în viață, cât și în partea administrativo-politică. Până în momentul de față, această competiție a dus la progres și sper din tot sufletul ca ambii jucători, mă refer atât la mine, cât și la domnul Fotea, să aibă atâta minte încât această competiție să rămână în zona pozitivă.

- Cum s-ar traduce asta?
- Mă refer la proiecte, la lucrurile implementate, la lucrări realizate. În definitiv, până acum, pe de o parte a câștigat orașul, pe de o altă parte a câștigat județul, iar competiția de imagine s-a făcut efectiv prin fapte. Dacă domnul Fotea a făcut un drum, cu siguranță și noi la nivelul municipiului Galați am răspuns cu niște lucrări în cartiere. Dacă noi am amenajat Aventura Parc, care se adresează unor tipuri aparte de sporturi, Consiliul Județean a făcut Aventura Parc la Gârboavele. Dacă domnia sa a început modernizarea Spitalului Județean, o chestie fabuloasă pentru orașul nostru, a trebuit și noi să modernizăm atât Spitalul de Copii, dar și pe cel de Psihiatrie, apoi Maternitatea și toate celelalte. E o competiție, nu neg, în zona de imagine, pe care o ducem onest și cu sportivitate, și va continua în aceleași condiții.

- Dar cu domnul Dan Nica? Cum ați caracteriza această colaborare?
- Colaborez extrem de bine. E un om cu care de multe ori mă sfătuiesc, asta și pentru că are experiență politică și administrativă cu ajutorul căreia îți poate spune unde e tușa
e care la un moment dat nu o observi. Trebuie să fii nebun să nu întrebi un om cu atâta experiență de viață și cu experiența funcțiilor politice și publice. E ca și cum, ca să dau un exemplu din sport, l-ai evita pe Mircea Lucescu. Dacă poți dialoga cu el, cum să nu-l întrebi dacă joci 4-4-2 sau 4-5-1, nu vrei să câștigi meciul? Să ai un om de genul acesta aproape și să nu te sfătuiești sau să nu îl întrebi atunci când crezi că e necesar, mi se pare o mare greșeală. Sau e o aroganță care mai devreme sau mai târziu te va costa.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Interviu cu Ionuț Pucheanu (II): „Un stadion nou în zona Galați-Brăila este un proiect viabil”

În al doilea episod al interviului acordat ziarului nostru, Ionuț Pucheanu vorbește despre proiectele privind modernizarea Falezei Dunării și a Văii Țiglinei, dar și despre aspecte privind curățenia în oraș și problemele cu care s-a confruntat Primăria în ultimii ani. Nu a fost ocolit nici subiectul de maxim interes în plan sportiv și anume posibilitatea construirii unui nou stadion

- Revenind la administrație, poate cel mai important proiect anunțat este cel de modernizare a Falezei și a Văii Țiglinei. Se vorbește de ceva timp despre el, gălățenii sunt nerăbdători, dar pare că trenează. Așa este?
- Da, din păcate trenează. E în stadiul de așteptare și pentru noi. Așteptăm să fie lansate ghidurile de finanțare, noi suntem pregătiți. După lansarea lor, vom putea depune proiectele, apoi vom semna finanțarea, vom face licitațiile și tot ce trebuie făcut. Așteptăm. Din păcate, mingea nu mai este la noi, ci e la nivelul autorității de management pe Programul Operațional Regional.

- Dar proiectarea este încheiată?
- Proiectarea va fi gata în luna noiembrie. Atunci va fi predată și se va vota, cel mai probabil. Iar în ședința de Consiliu Local vom avea toate datele.

- Se poate avansa un orizont de așteptare?
- În toamna acestui an am putea vorbi de demararea procedurii. Cel mai probabil, până la sfârșitul anului vom începe procedura cu clauză suspensivă, asta însemnând că undeva prin martie-aprilie, dacă nu vor exista probleme la licitație, proiectul va fi dus până la nivelul obținerii autorizației de construcție. Asta înseamnă că în momentul în care vom atribui contractul vom și da ordinul de începere a lucrărilor. Ca să fiu realist, nici optimist, nici pesimist, cred că la începutul verii viitoare vor începe efectiv lucrările.

- Cea mai lungă faleză de pe cursul Dunării se va număra și printre cele mai frumoase?
- Cu siguranță, așa va fi. Va fi o faleză altfel decât cele pe care le-am întâlnit. Și fac o comparație pentru cetățenii care au mai călătorit în afara țării și au văzut faleza de la Budapesta, faleza din Viena sau Bratislava. Lucrurile sunt foarte bine puse la punct, dar nu e exploatat malul, iar noi avem șansa să putem exploata malul acesta de 3,5 kilometri într-un fel cu totul special. Respectiv, ne vom bucura de vegetație. Pentru că în marile orașe deja enumerate veți găsi doar o platformă imensă, betonată, restaurante, evenimente, dar nu și vegetație. În cel mai rău caz, câteva alveole și niște copaci plantați, mai mici sau mai mari. Aici, la noi, cred că vom avea un adevărat parc. Vom avea utilități moderne, demne de secolul actual și de pretențiile generațiilor mai tinere.  

- Prin urmare, Galațiul ar putea atrage turiști. E prea mult spus?
- Nu, nu e prea mult spus. Peste 2-3 ani de zile, când într-adevăr se vor finaliza și vom putea vorbi de o axă Faleză - Alee P-uri - Parc Spicul - Strada Domnească - Grădina Publică, cred că vom putea vorbi, într-adevăr, de centrul orașului, de zone pietonalizate, în adevăratul sens al cuvântului. Și - de ce nu? - de un alt oraș, de un altfel de centru. Așa cum, de altfel, apreciem Brașovul, Sibiul sau Clujul. Îți place, domnule, ai văzut la oamenii aceia? Da, e o suprafață betonată. La noi, acasă, nu ne convine, din păcate. Îmi pare rău să o spun, dar sunt foarte mulți concitadini care în continuare confundă piațetele, zonele pietonale cu parcurile. Pentru parcuri avem Grădina Publică, vom avea Valea Țiglinei, vom avea Parcul Rizer, avem Parcul Carol, Parcul Libertății, Parcul de la Turnul de televiziune. Acelea sunt parcuri. Acolo unde nu se intervine pe zona verde. În schimb, pentru piațete, pentru centrul orașului, pentru zonele pietonale, pentru zonele de evenimente, funcțiunile și modul în care este tratat arealul respectiv sunt cu totul altfel.

- Gălățenii își doresc și un stadion nou, modern, pentru activități sportive, pentru spectacole. Când va avea sau ar putea avea și Galațiul un astfel de stadion?
- Și eu îmi doresc, și eu sunt gălățean și îmi doresc, dar din păcate... Mi-e greu să răspund la această chestiune în momentul de față, pentru că dacă te uiți la ce înseamnă o asemenea operațiune din punct de vedere financiar sau cam cât costă o astfel de investiție, te cam iei cu mâinile de cap.

- Orașul Târgoviște își ridică al doilea stadion de la zero...
- Eu vă cred, l-o fi făcând, dar nu pe banii administrației publice locale.

- Nu, nu, prin Compania Națională de Investiții.
- Păi, da, prin CNI. Noi luptăm de aproape 6 ani să obținem fondurile necesare pentru a putea remodela patinoarul pe care îl avem și pentru a-l transforma într-o sală polivalentă. Evident, și cu funcțiuni de patinoar. Am mai parcurs câteva etape, dar din păcate mai rămân destui pași de făcut. Cred că 10-15 la sută din părul alb pe care îl am provine din acest proiect. Dar am ferma convingere că până la sfârșitul celui de-al doilea mandat vom clarifica chestiunea sau vom ajunge în postura de a avea indicatorii tehnico-economici și o procedură de achiziție în cadrul CNI pentru acest edificiu, pentru patinoar. Bazinul de înot, surprinzător, un proiect care a început mai târziu, este în fața acestuia. Așteptăm ordinul de ministru și licitația celor de la Compania Națională de Investiții.

- Deci stadionul așteaptă.
- Da, din nefericire.

- Alte surse de finanțare, în afară de CNI, nu ar exista?
- Împrumutul, dar nu cred că-i cazul. Sau o colectă publică, că tot văd că sunt foarte mulți fani ai echipei Oțelul, or, acest lucru este îmbucurător. Dar ar fi foarte greu.

- Se vorbea la un moment dat și despre un stadion între Galați și Brăila, eventual, cu participarea ambelor administrații.
- Da, este în continuare un proiect viabil, pe care îl luăm în considerare, dar nu neapărat cu participarea financiară a celor patru entități, adică a celor două primării și a consiliilor județene, deoarece și așa ar fi un efort extrem de consistent. Ținând cont de faptul că ne adresăm unei populații de peste 500.000 de locuitori, cu susținerea atât a europarlamentarilor, atât a consiliilor județene, a primăriilor și, de ce nu, a tuturor parlamentarilor din zonă, mi-e greu să cred că o astfel de solicitare n-ar putea să prindă contur într-un viitor apropiat.

- Deci e posibil.
- E posibil, cu siguranță.

- În ciuda așa-zisei rivalități Galați – Brăila?
- Eu cred că zona Galați - Brăila și actorii politici ai regiunii au înțeles că doar împreună ne putem dezvolta. Eu sunt ferm convins de chestia asta. Că doar împreună și dincolo de rivalitatea asta seculară, trebuie să fim conștienți că, în condițiile în care ne batem la nesfârșit, nu ajungem la niciun rezultat. Astfel, ambele orașe ar avea de câștigat. Eu am ferma convingere că în 15 ani de zile, hai 20, această suprafață dintre Galați și Brăila, odată cu construirea podului, va fi total acoperită. Mi-e greu să vă spun acum exact cum, dacă vor fi preponderent construcții civile, adică blocuri, case etc. sau doar industriale, dar cu siguranță, pentru cei care vor veni de la Botoșani și vor merge, să zicem, la Slobozia, când vor ajunge în zona aceasta, nu vor ști când au ieșit din Galați și când au intrat în Brăila. E părere personală.

- Acest mandat pare a avea un punct slab: curățenia și îngrijirea spațiilor verzi. Cum vă explicați acest neajuns?
- Da, sunt de acord cu dumneavoastră că e mai puțin bine, ca să mă exprim cumva. Din păcate, de la începutul anului, avem o penurie imensă de oameni care își doresc să lucreze în zona aceasta, Gospodărire Urbană sau Ecosal. De ce? Nu știu. Pare că statul degeaba e mai bănos decât munca. Tot încercăm să ridicăm salariile, și în mare măsură am mai și reușit, când noi, când guvernul. Eu pot înțelege, fără dar și poate, că viața e scumpă, iar pretențiile și nevoile sunt multe, dar nici nu putem ajunge peste noapte să dăm salarii de 10.000 de lei în acest sector, deși poate că le merită. Și poate că le merită cu vârf și îndesat, uneori chiar mai mult decât un director. Dar, din păcate, e o grilă de salarii pe care trebuie să o respecți și peste care nu poți trece. Ținând cont de faptul că în ultima perioadă pare că ne-am împrietenit prea mult cu fotosinteza, suntem în postura de a nu mai avea cu cine să facem nici curățenie și nici cu cine să tăiem iarba. Am încercat, cel puțin la Gospodărire Urbană, și cu nepalezi, și cu vietnamezi... Vin, stau, nu știu dacă munca e atât de grea, cel mai probabil e destul de dificilă. Dar pare că e numai o rampă de lansare pentru piața muncii din Europa.

- Ar putea fi subcontractate activitățile acestea?
- Eu mi-aș dori din tot sufletul ca directorii celor două companii (n.a. - Gospodărire Urbană și Ecosal) să ia în calcul și acest lucru. Am tot discutat, nu m-ar deranja câtuși de puțin. Cel puțin cei de la Ecosal e posibil să fie obligați, pentru că ei, potrivit celei mai recente ordonanțe, nici măcar nu mai au voie să facă angajări.

- Vă referiți la ordonanța privind măsurile fiscale?
- Da. Nu au voie să  angajeze în momentul de față și, în consecință, singura măsură atât legală, cât și logică este să încerce să compenseze lipsa de personal prin contracte cu alții. Noi am făcut demersurile necesare să vedem dacă putem fi exceptați de la o astfel de situație pe care guvernanții n-au luat-o în calcul în momentul în care au emis acest act normativ. Încercăm, și de această dată, să găsim o breșă care să ne poată duce în postura de a ne îndeplini obligațiile.

- Care sunt cele mai importante probleme, cele mai mari, cu care s-a confruntat administrația publică în ultimii ani, înainte și după pandemie?
- Lipsa banilor. Am să vă spun un lucru pe care l-am mai dezbătut. Nu condamn pe nimeni, nu vreau sa fiu înțeles greșit, e opțiunea fiecăruia cum își drămuiește banii și cum înțelege să-și achite obligațiile care rezultă din statutul de cetățean. În perioada pandemiei, surprinzător, încasările la bugetul local au fost cu mult mai mari. Toată lumea a spus, domnule, o să vedeți că oamenii nu fac bani și nu o să mai aibă cu ce să plătească. Totuși, oamenii au făcut bani și n-au mai avut unde să-i cheltuiască. N-au mai avut concedii, n-au mai putut să iasă la restaurante și pentru diverse hobby-uri. Și-au zis, probabil, câți bani avem? 5 lei, bun. Hai să ne achităm și datoriile! După ce s-au ridicat restricțiile, ce să vedeți? N-a mai plătit nimeni. De ce? Cel mai probabil, cred că s-a vrut a se recupera timpul pierdut. În câte concedii n-am plecat? În două. Anul ăsta plecăm în trei pentru că trebuie să recuperăm. Păi, și taxele la bugetul local? Lasă, anul ăsta le-am plătit anul trecut, le mai plătim la următoarea pandemie. Cam asta e realitatea. E și o vorbă că primar cu bani poate să fie oricine. E absolut imposibil să nu identifici problema și, având bani, doar să comanzi pentru a fi rezolvată. Și fetița mea ar fi reușit dacă avea destui bani pe mână.

- Și o a doua provocare?
- O a doua provocare, așa cum am spus deja, ar fi lipsa forței de muncă, mai ales în zona aceasta a utilităților și a serviciilor publice. Și eterna încercare de a acoperi găuri vechi, un exemplu grăitor fiind situația de la Calorgal. S-a întins prea mult, iar momentan am ajuns la un numitor comun. Din păcate, mai avem una la Transurb. Lucrurile merg înspre bine, dar situația nu e nici pe departe ajunsă la nivelul în care să spui că s-a rezolvat sau că pot să dorm în pace.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Interviu cu Ionuț Pucheanu (III): „Investitorii au aflat unde e Galațiul”

Al treilea episod din interviul acordat ziarului „Viața Libera” de către Ionuț Pucheanu este concentrat pe un scurt bilanț al celor 7 ani de mandat, precum și pe viitoarele proiecte. În final, primarul ne spune și cum vede viitoarea componență a Consiliului Local.

- Care credeți că sunt principalele realizări ale celor șapte ani de mandat? Ce s-a schimbat profund în oraș?
- Eu cred că, în primul rând, imaginea. Și când spun imaginea, o să deschid două paliere. Unu, imaginea internă. Mă refer la stima de sine pe care o resimt gălățenii. Eu sper din tot sufletul că am și reușit să facem lucrul acesta, oferindu-le un oraș mai frumos, mai dus spre zona aceasta vestică spre care cu toții tânjim. Când spun imagine, mă refer și la ce este în afara orașului, acolo unde s-a lucrat din greu spre a schimba percepția de oraș în care nu se întâmplă nimic. Am devenit ușor, ușor un exemplu de bune practici, nu doar în implementarea proiectelor, ci mai ales în atragerea de fonduri europene. Mărturie stau toate premiile pe care municipiul Galați le-a primit în ultimul an și jumătate, ceea ce înseamnă că toată munca noastră a rodit. Mai înseamnă că și alții încep să se uite la noi, ușor, ușor încep și investitorii să se îndrepte spre zona noastră. E bine că au aflat unde e Galațiul, pentru că până acum nici măcar nu știau unde se află. Să sperăm că, menținând "ștrocul" și direcția, lucrurile vor lua o turnură și mai bună.

- Care ar fi primele trei proiecte în topul preferințelor dvs. în cei șapte ani?
- Ar fi axa aceasta descrisă de Siderurgiștilor, 1 Decembrie, Traian Vuia, Henri Coandă și Coșbuc. A doua este acest proiect încă nefinalizat, pentru că el are mai multe componente. S-au terminat doar faza I și II, mă refer la centrul orașului. Urmează III și IV. De asemenea, faptul că am reușit să ridicăm standardul, nu neapărat al actului de învățământ, ci condițiile oferite în școlile gălățene, prin toate investițiile realizate. Cred că suntem orașul cu cele mai multe investiții în zona aceasta a edificiilor în care se desfășoară actul de învățământ. În momentul de față, avem 28 finalizate sau în implementare pe POR și mai avem încă 30 și pe PNRR și ce va mai urma pe următorul POR. S-ar putea să ajungem la 80 la sută de școli refăcute dintr-un total de 92 de școli. Când spun școli, mă refer grădinițe, creșe, școli, licee. Nu este puțin. Vor spune alții că nici nu e mult. E posibil să nu fie mult. Eu sunt mândru că am reușit să nu trec ca gâsca prin apă și îmi place să cred că peste ani și ani, când o să fiu oale și ulcele, nepoții mei, urmașii, când vor călca pe niște pavimente, chiar dacă unele se vor mai mișca, își vor aduce aminte de bunicul.

- Există și vreo problemă pe care ați luat-o în calcul în prima zi ca primar care n-a fost încă rezolvată? Și care, eventual, părea ușor soluționabilă?
- Da. Nu e vorba de a fi ușor sau greu soluționabilă, ci e vorba de a ne reduce din nou la partea de finanțe. Mi-am propus extrem de multe, nerealist de multe. Nu le-am comunicat. Au fost pentru mine, pentru că în momentul în care comunici în purul stil politicianist, creezi niște expectative care se vor întoarce înmiit împotriva ta. A fost o luptă de eu cu mine pentru a împinge lucrurile și mai departe. Am în telefon o atentă evidență cu ce se întâmplă în oraș. Mai am cel puțin două sau trei proiecte pe care mi le-am propus în primul mandat și nu le-am terminat nici acum. Mă refer la girația de la Ultimul Leu, mă refer la Talcioc...

- Din lipsa banilor n-au fost finalizate?
- Da, din lipsa banilor, din păcate. Pentru că în permanență apar lucruri care... Necesitățile de acum șapte ani nu mai sunt de actualitate, apar mereu altele, alte zeci. Am trecut și prin pandemie. Și, v-am spus, în pandemie am colectat bine.

- După, au crescut și prețurile.
- E posibil să fie și asta o explicație. Eu rămân la explicația mea.

- S-au schimbat și indicatorii.
- Pe de-o parte, aici, într-adevăr, noi a trebuit să acoperim din buget local sume foarte consistente. Ne luptăm acum să le recuperăm de pe la fonduri europene sau de pe la Guvern. Să dea Dumnezeu ca pe final de an să și reușim. E greu, dar nu mă plâng de greaua moștenire. Toți oamenii politici care se mai plâng de greaua moștenire ar trebui să plece acasă. De ce? Asta ne arată că habar n-ai avut în ce te-ai băgat. Habar n-ai avut ce era înainte și ai apărut și tu de undeva. Da, e grea o moștenire? Nu, prietene, ai o menire, îți iei salariul, mergi înainte și rezolvă problema! Mie nu-mi place să dau vina pe nimeni.

- Ce proiecte importante pentru oraș vor demara în viitorul apropiat, la finalul celui de-al doilea mandat?
- Parcările supraterane. Mă refer la aceea din Micro 21, de pe Victor Vâlcovici, la cea din Micro 39 de lângă Supeco, la parcarea subterană de la Spitalul de Copii și la parcarea subterană din fața Primăriei, cu tot cu parcul. La fel, și parcul de la Spitalul de Copii, parcul de la Turnul de Televiziune, Piațeta de la Biserica Greacă, Strada Domnească, Faleza, Valea Țiglinei, Palatul Gheorghiu, apoi și ultima parte de refacere a străzii, cu tot cu calea de rulare pentru tramvaie, de pe strada Ștefan cel Mare, dar și noul depou. Bulevardul Coșbuc, cu tot cu pasajele pe care mi le doresc. Și nu e tot. Viitorul sediu al celor de la Ecosal si relocarea activității acestei societăți la margine de oraș. Același lucru se va întâmpla și cu cele de la Transurb.

- Sunt proiecte care demarează până în alegeri?
- Da, mare parte dintre ele, da. 90 la sută din ce am spus. Mai puțin relocarea Ecosal și Transurb. Și, da, o spun acum că mi-ar plăcea să fiu aici, în această postură, la momentul în care toate aceste proiecte și multe altele vor fi finalizate. Și atunci da, cred că voi putea și eu să spun că tușa mea e una extrem de consistentă pe direcția acestui oraș și aș fi și eu mulțumit sau mi-aș vedea de treabă prin alte zări, împăcat că n-am stat degeaba.

- Concret, ce vă propuneți pentru al treilea mandat?
- Mandatul 3 va fi un mandat, în primul rând, pe zona de regenerare urbană, pentru relocarea tuturor întreprinderilor, a societăților aflate în subordinea Primăriei în afara orașului. Spațiile, terenurile pe care le vom avea, le vom reintegra și dărui cetățenilor sub formă de parcuri, baze sportive sau știu eu ce altă utilitate. Poate sală de spectacole, așa cum urmează să devină atelierul celor de la Ecosal. Dar vreau să merg în continuare și cu interioarele de cartier. Punerea în ordine și aducerea lor la un minim standard vor fi prioritare pentru mine, dar și proiectele care vor fi generate de fonduri europene, atât POR-ul, cât și PNRR-ul și, sperăm noi din tot sufletul, POTJ-ul.

- Care credeți că vor fi provocările în tentativa de punere în operă a acestor proiecte?
- În primul rând, partea financiară. În a doua, norocul de a avea parte de niște constructori serioși e o realitate. Nu rămâne decât să fac o cruce mare și să sper că Doamne-Doamne se va uita și la noi.

- Și mai e un aspect important pentru un al treilea mandat. Să aveți o colaborare foarte bună cu Consiliul Local, nu?
- Cu siguranță, nu știm ce culoare va avea. Dar eu cred că va fi mult roșu cu accente de galben. Acum e la alegerea gălățenilor.

- Un mesaj pentru gălățenii care urmează să voteze în curând?
- Aveți grijă pe cine votați!

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ionuț Pucheanu: „Nu-mi spune nimeni «Betonuț»”

Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați, a dezvăluit în emisiunea "Ediție Specială" de la Pro Lider FM că a comandat un sondaj de opinie pentru a afla dacă "porecla" cu care s-a pricopsit în mediul on-line, "Betonuț", a intrat cumva în mentalul colectiv.

"«Betonuț» îmi spun vreo zece neterminați de pe la niște partide de opoziție. Sincer, am făcut chiar și un sondaj cu o casă de marcă a României - nu-mi spune nimeni! Nu există în mentalul colectiv. Există, cel mai probabil, în mod special pe la băieții aceștia care urlă pe la Monumentul Eroilor. Dar pe mine, sincer, mă onorează. Da, am luat-o ca pe o provocare", a mărturisit edilul-șef.

Pe de altă parte, a admis că numele pe care l-au primit cele două copertine de metal și sticlă, de la intrarea în Pasajul "Dunărea" - "Ouăle lui Pucheanu" - nu l-a deranjat. Mai în glumă, mai în serios, primarul a ținut să spună că nu doar... copertinele sunt mari, ci "şi sufletul e mare!".

viata-libera.ro

[dcp100168]

"Dacă vor cu duhul blândeții să se ducă la mănăstire!"

"Anul acesta a mers mai slăbuț puțin la livrat. Mă așteptam să terminăm mai multe lucrări. Cred că undeva la 8", a fost răspunsul primarului Ionuț Pucheanu, la Interviurile Reperul Tv, unde a fost întrebat ce notă i-ar da cetățeanul Pucheanu edilului-șef Pucheanu.

Anul trecut pe vremea aceasta, Ionuț Pucheanu se autoevalua tot la nota 8, deși, admitea că, dacă ar fi mai dur, s-ar duce în 7,5

Deși și-a apreciat primul an de mandat la "8,5… hai 8,6", nu putem uita cea mai "severă" autoevaluare pe care Ionuț Pucheanu și-a făcut-o la jumătatea primului său mandat: "Dacă aş fi simplu cetăţean care s-a lovit de problemele din Primărie, cred că mi-aş da undeva un 6 (şase), în momentul de faţă! E o notă reală! Şi eu merg pe aceleaşi străzi! Dacă ar fi să mă iau după cât am muncit, mi-aş da, cu siguranţă, o notă mult mai mare".

Politicianul își amintește de această notă mică și explică: "Până apuci să livrezi e muncă multă, mulți nervi, multe urlete în adevăratul sens al cuvântului. Mi-o asum! O să iasă acum deontologii, dom’le, nu așa se conduce. Asta e, fiecare să conducă așa cum crede de cuviință. Unii oameni trebuie efectiv scoși din zona lor de confort. Iar asta cu duhul blândeții, dacă vor cu duhul blândeții să se ducă la mănăstire. Cu mine se lucrează altfel!".

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primăria municipiului Galați - bilanț 2023

A fost anul investițiilor în educație, anul în care orașul a devenit cu adevărat atractiv pentru investitori, anul cu numeroase proiecte ce s-au încheiat cu succes, dar și anul premierelor.

Primăria municipiului Galați a realizat un scurt bilanț al anului 2023. În cifre, vorbim de 34 de proiecte de investiții în valoare de peste 150 de milioane de lei care s-au încheiat cu succes. La acestea se adaugă alte 40 de proiecte de 400 de milioane de lei, aflate în derulare. Mai mult, prin PNRR s-au semnat 67 de contracte de aproape 800 de milioane de lei. Succint, vorbim de investiții de 1,3 miliarde de lei. Iar anul viitor vor demara 57 de proiecte de 776 de milioane de lei. În plus, pentru programul european 2021-2027, Primăria municipiului Galați are în pregătire 42 de proiecte de 1,2 miliarde de lei.

Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați: „Am avut un an plin și am convingerea că 2024 va fi un an și mai bun. Dezvoltarea orașului va continua, dovadă fiind faptele concrete de anul acesta care vor avea un ecou și mai mare în 2024. De aceea, le mulțumesc gălățenilor și echipei din Primărie. Educația, sănătatea și infrastructura rămân prioritățile noastre. Continuăm”.

Iar ca repere putem spune că anul 2023 a însemnat investiții fără precedent în sistemul de educație, 10 unități școlare fiind modernizate. Totodată, sunt în implementare proiecte pentru alte 25 de unități de învățământ. În plus, este în derulare un proiect important cu finanțare în cadrul PNRR prin care toate unitățile de învățământ din oraș vor beneficia de dotări de circa 16,8 milioane de euro. Astfel, până acum, în cadrul proiectelor cu finanțare europeană am ajuns la un total de 17 grădinițe, școli și licee modernizate.

Anul 2023 a adus un centru modern pentru Galați, după ce au fost finalizate lucrările și la Aleea de la P-uri, un spațiu de care gălățenii se bucură deja. Astfel, pentru prima dată orașul are un centru modern, deschis și primitor. Mai mult, Parcul Carol a fost adus la noi standarde, iar pentru prima dată orașul are și un Parc de aventură.

Sănătatea a rămas o prioritate. La Spitalul pentru Copii a fost construit un nou compartiment pentru primirea urgențelor, la Spitalul de Psihiatrie un nou ambulatoriu, iar în cartierul Micro 20 a fost deschis un centru medical de permanență.

2023 a însemnat relansarea orașului din punct de vedere al investițiilor private. Astfel, în Zona Liberă sunt 38 de contracte de concesiune și 11 de închiriere, au sosit noi echipamente pentru fabrica de ulei, iar lucrările au continuat la noua cale ferată cu ecartament larg. Mai mult, s-au stabilit primele detalii pentru viitoarea fabrică gigant de baterii. În plus, s-au semnat și primele contracte pentru viitoare investiții la Parcul Industrial.

Numeroase alte investiții private s-au realizat în oraș, lucru care înseamnă dezvoltare și locuri de muncă. Prin urmare, datele statistice au arătat că în municipiului Galați sunt sub 1.000 de șomeri.

Au continuat și lucrările în cartiere, fiind realizate noi parcări în locul vechilor garaje demolate, dar și locuri de joacă moderne. Lucrări s-au derulat și se vor derula în continuare în cartiere precum Micro 19, 20, 21, 38, 39, Siderurgiștilor Vest sau Valea Orașului. Iar cartierele Barboși și Filești au începând de anul acesta rețea de apă de canalizare. Astfel, municipiul Galați a devenit unul dintre puținele orașe racordate aproape în totalitate la rețeaua de apă și canalizare.

În 2023, tramvaiele au revenit în circulație pe Bulevardul G. Coșbuc, după modernizarea primului sector, parte a amplului proiect prin care axa nord-sud a orașului a fost adusă la noi standarde.

În domeniul transportului public, s-a semnat contractul de achiziție pentru primele 20 de autobuze electrice noi, cu fonduri prin PNRR, și vor urma încă 42 de mijloace de transport noi.

Primăria susține sportul, atât sectorul juvenil al diferitelor discipline, cât și reprezentantele de seniori care promovează cu succes numele Galațiului atât pe plan național, cât și peste hotare. Echipa de fotbal Oțelul a reușit în ultimii trei ani să evolueze din eșalonul al treilea în prima ligă, fiind una dintre cele mai lăudate formații din campionat, CSM Arcada a câștigat pentru a cincea oară la rând Divizia A1 de volei masculin, iar formația de futsal United a devenit pentru a doua oară campioană națională. Ultimele două reprezintă cu succes orașul în Liga Campionilor.

De asemenea, Primăria susține cultura și activitatea teatrelor care au venit cu producții spectaculoase în anul 2023. Astfel, Galațiul a găzduit festivalurile tradiționale: Festivalul de Comedie, Festivalul „Leonard” și Festivalul „Gulliver”.

Între evenimentele importante ale anului 2023 amintim: Street Food Festival, spectacole de Zilele municipiului Galați, Danube Rock Sounds, Gala Excelenței în Educație, în premieră „Siderugiștilor Best” sau deja tradiționalul „Orășelul lui Moș Crăciun”.

2023 a însemnat recunoașterea orașului în plan național. Galațiul a primit importante distincții între care: Best Electric City, Trofeul pentru transport public sustenabil, Best Smart City etc.

Noi proiecte pentru 2024

Între proiectele care ar urma să fie depuse anul viitor pentru finanțare cu fonduri europene se numără modernizarea Falezei Dunării, a Văii Țiglinei, precum și a depoului de tramvaie, a bulevardului Siderurgiștilor (tronson 2) și a străzii Ștefan cel Mare, după ce s-au făcut deja pași importanți și s-au obținut bani europeni pentru proiectare.

Între proiectele care vor demara anul viitor putem menționa realizarea unei parcări subterane în zona Spitalului pentru Copii, a unei parcări supraterane în Micro 21, precum și în Micro 39C. Se adaugă și modernizarea Parcului de la Turnul TV și a Bulevardului G. Coșbuc, pe cel de-al doilea tronson. Totodată, se vor achiziționa noi mijloace de transport în comun.

Mai putem aminti renovarea multor clădiri publice, blocuri de locuințe și unități de învățământ.

Biroul de presă al Primăriei municipiului Galați

[dcp100168]

Interviu cu Ionuț Pucheanu (I): „Cea mai mare investiție a schimbat fața a opt cartiere”

Primarul municipiului Galați vorbește în interviul acordat „Vieții libere” despre realizările și neîmplinirile din cei opt ani de mandat, despre proiectele viitoare și despre alianța electorală PSD-PNL. Totodată, demontează minciunile de campanie și subliniază calitățile care îl recomandă pentru cel de-al treilea mandat de primar. În acest prim episod, aduce în discuție și proiectul privind un nou stadion la Galați.

- Domnule Pucheanu, care sunt cele mai importante trei realizări ale dumneavoastră din cei opt ani de mandat de primar al Galațiului?

- Aș evidenția în primul rând axa formată din străzile pe care le-am modernizat: Siderurgiștilor, 1 Decembrie, Traian Vuia, Henri Coandă, Coșbuc. E o investiție care a schimbat fața a opt cartiere. A doua, una extrem de dragă sufletului meu, este centrul orașului, care din nou cred că a repus Galațiul pe un loc fruntaș și este nevoie de o precizare: până mai alaltăieri, ne cam era rușine să le prezentăm centrul orașului rudelor sau celor care veneau din afară. Pentru că, oriunde în lume, când te duci într-o localitate, cel mai probabil ajungi în centru. Și a treia realizare importantă e faptul că avem foarte multe investiții în zona învățământului și a sănătății. Sunt cele două domenii care merg, din punctul meu de vedere, mână-n mână pentru o populație sănătoasă. Și nu mă refer doar la sănătatea fizică, ci și la cea mentală. O populație bine pregătită, școlarizată cum trebuie, și evident cu niște instituții de sănătate care să acopere orice fel de nevoie. Acesta e crezul meu, asta face dintr-un oraș un loc în care să-ți dorești să trăiești, să-ți vezi copiii crescând, nepoții și multe alte generații. Pentru că nu trebuie să uităm că, până în anii 2000-2010, Galațiul, ca multe alte orașe ale României, a trăit un nefericit exod. Mă mai întâlnesc cu oameni care îmi spun că se întorc acasă pentru că au regăsit aici cu totul altceva față de ce știau ei că au lăsat în urmă.

- Ați vorbit despre realizări. Care ar fi cele mai mari trei neîmpliniri?

- Haideți să vă spun așa! În primul mandat am reușit un număr mai mare de realizări, uitându-mă și pe lista promisiunilor. Dacă mă uit pe cel de-al doilea, programul electoral pe care l-am avut în 2020, față de ce putem să cuantificăm ca deja realizat, există un oarecare procent de proiecte nerealizate. Am promis că începem modernizarea Falezei Dunării și n-am început-o. O vom începe cel mai probabil anul acesta. E greu să explici cuiva de ce nu s-a întâmplat, chiar dacă a ținut sau n-a ținut de tine, ca instituție, sau de tine, ca persoană fizică. Puțină lume va înțelege, dar nu e de blamat. A mai fost Valea Țiglinei cu Parcul Coposu, pe care la fel am fost convins că le vom începe, știind la momentul acela cum funcționau proiectele cu fonduri europene. Deci, acestea două cred că sunt cele mai mari nerealizări pe care le-am trecut în sarcina mea, chiar dacă - o să încerc să mă scuz, dacă îmi dați voie - vorbind de fonduri europene, nici în momentul de față nu s-au lansat ghidurile de finanțare. Ține doar de minister, de ADR (n.r. - Agenția pentru Dezvoltare Regională) și de când și cum se mișcă acești funcționari publici. Acum, dacă e s-o luăm strict politic, pe principiul, da, domnule, dar noi nu am votat ADR-ul de care ne vorbești, noi l-am votat pe Pucheanu, tu ne-ai promis. Și dacă ieșea bine, nu vorbeai de Agenția respectivă, ci de cât de bun ești tu. Prin urmare, îmi asum acest neajuns și cred că al treilea, că tot se vorbește în ultima perioadă de performanțele echipei Oțelul, cred că am reușit să facem prea puțin pentru sport. Și nu mă refer la finanțările pe care le oferim sau pe care le-am dat, ci la infrastructura sportivă de care orașul are nevoie. Chiar dacă am mai făcut un număr consistent de săli de sport la școli, cred că în continuare se poate mai mult, ca să nu mai vorbim de ceea ce cere în ultima perioadă  majoritatea gălățenilor.

- Recent, alături de antrenorul Oțelului, Dorinel Munteanu, ați anunțat oficial demararea pașilor necesari pentru o nouă arenă. De ce acum, în prag de campanie electorală?

- Mi s-a pus această întrebare și la conferința de presă, însă așa cum v-am spus, eu nu am promis stadion, dar îmi place să cred că toate necesitățile orașului ajung în cele din urmă și la urechile mele. Nu puteam să visez în toamnă că Oțelul se va califica în finala Cupei României, o performanță extraordinară dacă ne gândim că echipa era anul trecut în liga a doua. O calificare în această fază a competiției, cu posibilitatea crescută de a câștiga trofeul, așa cum îmi spun și consilierii mei care se pricep mai bine la fotbal, atrage de la sine o calificare în cupele europene. Galațiul contează din nou, iar asta nu doar mulțumește, ci și obligă și, da, mă simt obligat să fac tot posibilul pentru ca orașul nostru să meargă în mod civilizat la un stadion modern așa cum este, de pildă, cel de la Craiova. Și nu doar la meciuri de fotbal, poate și la un concert al unui artist de talie internațională.

- Să înțelegem că acum e vorba și de un joc politic cu Bucureștiul pentru finanțare?

- Proiectul nostru cu stadionul este la CNI (n.r. - Compania Națională de Investiții), deja purtăm discuții serioase în acest sens și sper că băieții de la Oțelul să-mi mai ofere cel mai puternic argument, și anume să aducă Cupa la Galați. Apoi voi putea bate cu pumnul în masă, deși în momentul de față în pole-position sunt Bazinul de Înot și Patinoarul cu proiectul avansat de a fi transformat în Sală Polivalentă. Dar sunt optimist că vom putea convinge Bucureștiul că nu doar Ardealul are nevoie de infrastructură sportivă. Nu doar acolo se joacă fotbal, nu doar acolo sunt competiții importante, nu doar acolo sunt campioni. Noi, Galațiul, dăm campionii la volei,  la futsal, jucăm finala de Cupă la fotbal, am dat campioni la hochei și, cu toate astea, dacă vă veți uita pe infrastructura de patinoare, s-au ridicat doar în zona aceasta de centru, din Harghita. Orice comunitate are nevoie de un stadion. E o problemă de principiu și de răspândire, să-i spunem așa, a bunăstării țării acesteia, doar pentru unii și nu pentru toți. Iar Moldova este cea mai văduvită.

- Care ar fi cele mai importante proiecte pentru mandatul următor?

- Chiar zilele astea am încercat să-mi structurez cam cum aș vrea să arate și pe ce să ne ducem dincolo de fondurile europene. Avem POR (n.r. - Programul Operațional Regional), avem PNRR (n.r. - Planul Național de Redresare și Reziliență), mai avem bani de pe la Fondul de Mediu pe care i-am accesat. Va exista și o emisiune de bonduri municipale, pentru a putea face rost de finanțarea necesară celorlalte proiecte care se vor axa pe regenerare urbană, în mod principal. Mă refer iarăși la Faleză, de data asta sigur va începe, apoi de Valea Țiglinei împreună cu Parcul de la Ultimul Leu, vorbim de relocarea societății Ecosal și de transformarea spațiilor pe care le ocupă în momentul de față în spații pentru cu totul alte activități. Și anume, ultimul hangar care există în urma defunctului aeroport de la Galați, care e folosit ca atelier de reparații a celor de la Ecosal, va fi transformat în sală de spectacole și toată zona aceasta de parc auto va fi transformată într-un parc cu verdeață, alei și alte modalități de relaxare. Vorbim, de asemenea, de relocarea Transurb, adică baza auto din strada Macului, iar pe actuala bază Transurb vom face o bază de atletism, dar și un parc și o pădure urbană, pentru că orașul s-a extins mult înspre nord fără ca acest fenomen să fie susținut și de parcuri, grădinițe etc. Toată lumea a încercat să-și maximizeze bucățica de teren și ne-a dus în postura ca o zonă aglomerată să nu aibă niciun parc. În consecință, e nevoie de această regenerare urbană. Continuăm și cu investițiile în educație, chiar dacă se spune că politicienii nu-și doresc cei mai inteligenți alegători. La mine nu funcționează, eu îmi doresc ca alegătorii, indiferent că sunt ai mei sau oricui altcuiva, să fie conștienți de ceea ce aleg și să aleagă cu capul, nu cu pântecele.

- Unde se mai poate extinde orașul?

- Sper că pe verticală. Mi-a plăcea să văd din ce în ce mai multe clădiri cât mai înalte, chiar dacă solul e problematic aici, dar cred că dacă ai o formă de ancorare bine gândită, nu e o problemă în a te duce pe verticală. Dacă nu vom ajunge la a face o zonă metropolitană și, de ce nu, poate că într-un viitor, nu foarte îndepărtat, comunele limitrofe să devină partea aceluiași UAT (n.r. - Unitate Administrativ-Teritorială), va fi greu să ne extindem. Avem spre est o parte industrială care va crește în continuare. Înspre sud avem Dunărea și limita teritorială, asta dacă nu vom înfige primii steagul în insula care a apărut și să spunem că e a Galațiului. În vest suntem limitați de combinatul siderurgic, iar în nord ajungem imediat la Vânători. E problematică extinderea Galațiului. Au de câștigat, în schimb, comunele din jurul Galațiului care cândva erau micuțe. Acum au devenit mari cu bugete frumoase pentru că au o sumă consistentă de contribuabili. Pentru cei care încă se întreabă dacă Galațiul se dezvoltă sau crește ca număr de populație sau scade, faptul că sunt mii de gălățeni care aleg să-și facă o casă la Vânători, Șendreni, Tulucești sau Smârdan, nu ține de administrație, ci de prețul terenului, care încă e mai ieftin în zonele respective. Și e un trend european să îți muți reședința la periferie, în zona metropolitană.

- Care a fost cea mai mare provocare în administrație în acești opt ani de mandat?

- Mentalitatea funcționarilor publici și viteza de reacție în raport cu unele probleme care pot apărea peste noapte. Din păcate, funcționarii pe care multă lume îi blamează, dar 90 și ceva la sută își fac treaba, au crescut cu un sistem de sorginte sovietică, în care orice faci este potențial supus anchetei. Plecând de la faptul că în comunism trebuia să existe cineva care să-ți găsească în permanență ceva și să te pedepsească, din păcate, neieșind încă din această logică, sunt foarte mulți cei care merg pe premisa că dacă nu faci nimic, nu greșești. Între timp mai apar niște norme, o altă demență în administrația publică. Unul scrie legea, după care vine altul și spune cum să o interpretezi. Nu înțeleg de ce legea nu e clară de la bun început și trebuie să apară altcineva să o interpreteze. Nu e în altă limbă, e tot în română! În fine, cred că asta a fost cea mai mare provocare, sincer. Mi-a scos peri albi. Celelalte probleme ale Galațiului le știam, sunt rezolvabile, dar ele pot fi soluționate tot cu oamenii care își fac treaba.

(Va urma)

viata-libera.ro

[dcp100168]

Scurt bilanț al anului 2024

Cu 100 de proiecte de investiții pentru comunitate, anul 2024 a fost unul plin pentru Primăria municipiului Galați. Valoarea acestor proiecte aflate în derulare la această dată se ridică la 1.444.924.578 de lei (288 de milioane euro), majoritatea cu fonduri europene.

Dintre acestea, 68 de obiective de investiții au fost demarate anul acesta. Printre cele mai importante proiecte se numără: achiziția a 10 tramvaie; achiziția a 20 de autobuze electrice de 12 metri; achiziția a 22 autobuze electrice de 10 metri; achiziția a 10 microbuze electrice; dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a tuturor unităților de învățământ preuniversitar din Galați; modernizarea bulevardului George Coșbuc (lucrări de drumuri și rețele edilitare); reabilitare Centrul de Recreere pentru Persoane Vârstnice „Tinerețe fără bătrânețe”; construire parcare supraterană cartier Micro 21, strada Victor Vâlcovici; renovarea integrată a Teatrului Dramatic „Fani Tardini”; modernizare strada Domnească (tronson str. Gamulea - str. Gării); înființarea a 356 de insule ecologice digitalizate; refacere sistem rutier și regenerare urbană cartierele Țiglina I, Aurel Vlaicu II, Mazepa I și Mazepa II; renovarea clădirilor fostelor cinematografe; renovarea Casei „Simion Gheorghiu” etc.

În 2024, s-au finalizat investiții în valoare de 22 de milioane de euro, printre cele mai importante fiind: reabilitare imobil din Strada Al. I. Cuza, nr. 24, unde a fost deschisă o creșă modernă; construire sală de educație fizică școlară Școala Gimnazială nr. 22; reconfigurare rețele gaze medicale la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Ioan”; punerea în valoare a Sitului Arheologic Tirighina–Barboși; reabilitarea și eficientizarea energetică a Colegiului Național „Alexandru Ioan Cuza” str. Saturn, nr. 26 etc.

În 2025, urmează a fi demarate 27 de noi proiecte de investiții în valoare totală de 80 de milioane de euro. Printre cele mai mari se numără: construire și dotare campus profesional integrat regional pentru învățământul dual; extindere rețea de troleibuze pe str. Gării (între str. Domnească și str. Nicolae Bălcescu) și str. Nicolae Bălcescu (între str. Gării și str. Brigadierilor); extindere rețea de apă potabilă și canalizare; amenajare parcare supraetajată str. Română; construire sală de sport școlară 102 locuri la Colegiul Național „Mihail Kogălniceanu”; amenajarea de noi locuri de parcare în cartiere etc.

Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați: „Fiecare zi a anului a adus o schimbare în oraș, pentru oamenii de aici, pentru întreaga comunitate, în toate domeniile esențiale: educație, sănătate, infrastructură rutieră și de transport și multe altele. Și este greu să cuprinzi în câteva rânduri tot ce s-a întâmplat. Au fost și minusuri: le cunosc așa cum le cunoaște fiecare om care trăiește aici. Da, și eu îmi doresc mai mult. Importat este însă că direcția în care mergem este cea potrivită. Și vă mulțumesc din suflet tuturor, atât pentru susținere, cât și pentru criticile constructive. Așadar, continuăm. Toți. Împreună.”

Compartimentul de presă al Primăriei municipiului Galați

[dcp100168]

Primarul Galaţiului, despre bani, investiții, blocaje și întârzieri: „Gălățenii să înțeleagă că nimeni nu muncește pe degeaba!”

Despre Galaţi şi dezvoltarea lui, despre banii pentru investiţii şi lucrările afectate, despre locurile de muncă şi infrastructura de care avem nevoie, am discutat cu primarul municipiului, Ionuţ Pucheanu. Vă propunem astăzi prima parte a interviului pe care l-am realizat.

- Domnule primar, Galaţiul a pierdut aproximativ 16 milioane de lei - sumă certă la începutul anului! - în urma rectificării bugetare făcute de Guvern. Fondurile guvernamentale și cele europene întârzie pentru lucrările aflate în derulare. În momentul de față ce investiții sunt afectate?

- Toate! Toate investițiile Primăriei sunt afectate: şi cele aflate în derulare, și cele care ar fi trebuit să înceapă. Singurele care merg bine în momentul de față sunt cele pe Programul Regional Sud-Est (PRSE) - aflate abia la început - de unde am putut trage bani de avansuri şi s-au plătit către constructori. După cum vedeți, atât la Depoul de tramvaie, cât și pe bulevardul Ștefan cel Mare, se lucrează în forță. Acolo nu am întâmpinat niciun fel de probleme.

Cât despre celelalte programe, la toate sunt întârzieri de până la șase luni. Pe Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) e jale! Pe Programul „Anghel Saligny”, cred că în momentul de față ne-a fost plătită factura aferentă lunii aprilie.

- Prin Programul „Anghel Saligny” este finanţată modernizarea bulevardului George Coșbuc, ca să ştie gălăţenii…

- Trebuie să înțeleagă toți cetățenii că nimeni nu vrea să muncească pe degeaba.

Eu i-am explicat şi domnului prim-ministru Ilie Bolojan - strict legat de relația cu agenții economici - că îi îngropăm. De ce spun lucrul acesta? Oamenii aceștia fac cheltuieli: își cumpără materiale de construcție, trebuie să plătească salarii, dări la stat, inclusiv aferente salariilor, fie că au 10 angajaţi sau peste 1.000. Imaginați-vă: să nu fi fost plătit din aprilie, dar tu, lună de lună, plătești contribuții aferente salarizării, pentru că altfel e stopaj la sursă și se tratează cu „puțină” pușcărie.

Prin urmare, sunt „țepuiți” de două ori. Pe de o parte, nu își primesc banii. Pe de altă parte, îi obligi să plătească dările la stat, pentru că nu mai pot participa la alte licitații decât dacă sunt cu certificate de atestare fiscală pe zero. Ceea ce, în mare măsură, e corect.

Vorbim despre adunarea unei sume cât mai mare din TVA, din toate dările la stat, iar tu închizi fluxul acesta: plătești - ți se plătește, plătești - ți se plătește, și tot așa. Când tu, Guvern, oprești fluxul acesta, evident că vor apărea dezechilibre pe toate liniile!

- De aceea aţi acuzat Guvernul de terorism economic? 

- Când am spus terorism economic, m-am referit eminamente la nivelul declarațiilor. Nu ai cum tu, premierul României, să ieși public și să anunți timp de șase luni, aproape zi de zi, că lucrurile sunt nasol tare de tot în România: că intrăm în incapacitate de plată, că nu mai avem de unde, că totul va fi stopat. Evident că reacțiile oamenilor vor fi acelea de a se proteja. Cum? Ținând de bani!

Spui că vrei să dai afară un număr de funcţionari: a plecat de la 40.000 și a ajuns pe la 12.000 - 13.000. Nimeni dintre aceştia oameni nu știe dacă e vorba despre el, de colegul sau de cel din alt birou. Și atunci, nu doar familia funcţionarului pune deoparte ceva, ci și familia extinsă: părinţi, socri, alţi apropiaţi. O să gândească: „Dacă îl/o dă afară, o să aibă nevoie de ajutorul nostru”. Pe orizontală, nu mai avem un singur om afectat. Dacă punem vreo 125.000 de funcționari ori 4 sau 5, ia vedeți că ne apropiem ușor de 700.000 de oameni, care își iau acum doar strictul necesar pentru că nu ştiu ce se va întâmpla.

Și, în lanț, evident că vedem scăderi, vedem că setul de măsuri luat nici pe departe nu-și atinge scopul pentru care a fost gândit. La asta m-am referit! Eminamente, la nepotrivirea declaraţiilor domnului premier, în actualul context. În loc să încurajezi, să calmezi, să inspiri încredere: „E o chestiune temporară, lucrurile vor merge, suntem aici să rezolvăm”…

Transferând lucrurile în zona economică, vedem că încasările la buget sunt mai mici, indiferent ce cifre vrea dumnealui să ne arate. Dacă te uiți pe macro, lucrurile nu merg deloc bine, puteți să întrebați pe absolut oricine, de la primul buticar din Galaţi, până la marii retaileri…

- Câți bani îi lipsesc Galațiului în momentul de față?

- Într-o estimare: gaura făcută de Combinat - 10 milioane, cu încă vreo trei milioane şi ceva de la ultima rectificare, cu nişte ajustări care au mai venit pe la niște fonduri, cred că vorbim de aproximativ 15 milioane de euro, lejer. Trebuie să înţelegeţi că 15 milioane de euro reprezintă bugetul nostru de investiții din bugetul neconsolidat. Cam asta este suma pe care noi efectiv ne-o permitem să o ducem, an de an, către dezvoltare.

În momentul de faţă, dacă Galaţiul nu avea liniile de creditare, eu vă spun că, de mai bine de patru luni, am fi oprit absolut tot. Tot era oprit și lăsat așa! Este bufferul din care noi am putut să acoperim zona de PNRR - aceste șase luni, opt luni de întârziere. Pentru că nimeni nu-ți lucra pe ochi frumoși, indiferent câtă capacitate de convingere aș avea eu…

- Din cel mai recent credit contractat de Primărie au fost plătite două investiții finalizate: regenerarea urbană din Micro 14 (zona fostului centru „Irina”) și modernizarea străzii Domnească. Ce s-a întâmplat cu lucrările în cartiere? Au avut şi ele de suferit?

- Prin toate rectificările pe care le-am făcut, într-adevăr, am luat o parte din bugetul pe investițiile locale - cum ar fi interioarele de cartier - şi l-am dus tot pe fonduri europene. Pentru că fondurile europene au un termen maximal de realizare…

- Şi riscam să pierdem finanţările europene?

- Pierdeam dublu, cumva! Într-adevăr, văd și eu imaginile din cartiere. M-am dus în Micro 39, știu că sunt străduțe care leagă strada principală, Fernic, de parcările din spate, care arată jalnic. Îmi cer scuze cetățenilor din zonă pentru neplăcerile create. Dar trebuia să facem în aşa fel încât lucrurile să poată merge mai departe. Sperăm că anul viitor să putem interveni…

Să nu creadă lumea că mi-am făcut din domnul Bolojan vreo țintă proprie. Ca primar, pot să-i spui absolut oricine, mai puțin că n-a performat: e unul dintre cei mai buni primari la nivelul rezultatelor! Dar primar cu bani poate să fie absolut oricine.

Recunosc, nu sunt neapărat eu vreun vizionar, dar m-a ajutat fantastic de mult experiența din zona privată, cu care am venit. Şi am o echipă foarte ok din punctul ăsta de vedere, care înțelege și știe să gestioneze banii.

- Din declaraţiile dumneavoastră înţeleg că, în momentul de față, niciuna dintre investițiile aflate în curs nu ar fi blocată, abandonată sau suspendată. Ce va deveni funcțional până la sfârșitul anului?

- Noi avem câteva proiecte deja finalizate, dar pe care, cel mai probabil, le veți vedea funcţionând la anul. De exemplu, Centrul de zi „Tinerețe fără bătrânețe” este finalizat, dar avem o problemă cu personalul care să-l deservească. Deocamdată suntem pe „hold”.

Renovarea fostului cinematograf „Dacia” este gata, dar am amânat puțin, pentru că nu sunt dotările necesare, pe care nu le-am putut cumpăra prin PNRR.

Se lucrează de zor la noul sediu pentru taxe și impozite, cel mai probabil tot anul viitor va fi gata.

Situl arheologic de la Tirighina-Barboşi este finalizat, dar aşteptăm constituirea Organizației de Management al Destinației (OMD) Galați.

- De ce avem nevoie de aşa ceva?

- N-am înțeles cine a gândit acum 20-30 de ani aceste legi în România şi, din păcate, se dovedește că nici cei din prezent nu reușesc să le corecteze: consiliile județele nu pot avea teatre în sub ordinea lor, iar primăriile nu pot avea în subordine muzee. Noi începusem procedura de predare a acestui muzeu în aer liber către Muzeul de Istorie, aflat în subordinea Consiliului Județean, dar a apărut acum acest organism de promovare a Galaţiului ca destinaţie turistică. Tot în subordinea lui, cel mai probabil, vom introduce și toate sălile renovate prin PNRR, mă refer la fostele cinematografe „Flacăra” şi „Dacia”. Și vom mai găsi niște asemenea locații care să poată fi manageriate prin intermediul acestui organism, care poate atrage şi anumite tipuri de fonduri europene, de care, în lipsa lui, am fi fost privaţi.

Suntem în avizare la Ministerul Economiei şi sperăm, luna viitoare, să avem atestatul și să putem merge mai departe.

- Când va fi funcţional noul sediu Serviciului Evidența Persoanelor din Micro 40 de la fostul Liceu Metalurgic?

- La anul! Acolo vor fi Buletinele, Permisele, Examinările auto, Pașapoartele… Sperăm ca odată cu transferarea în zona respectivă a acestor instituţii să obținem două rezultate. În primul rând, eliberarea străzii Domnească de toată aglomerația zilnică din zona Catedralei, biserică foarte frumoasă, pe care să o putem pune în evidenţă. În al doilea rând, în Micro 40 şi împrejurimi, cred că, ușor-ușor, se va îmbunătăţi şi calitatea vieții. Pe orizontală, se vor dezvolta o sumă de mici afaceri şi servicii necesare unui flux zilnic de persoane, iar cetăţenii din zonă își vor putea găsi de lucru foarte aproape de casă.

- Deci 2026 va fi un an cu multe inaugurări...

- Anul viitor cred că va fi un an plin de „tăieri de panglică” - daca pot să mă exprim aşa. Asta şi pentru că, până la 31 august, trebuie să terminăm tot ce ține de PNRR. Și toate aceste investiții sunt prin PNRR.

Apropo de fonduri europene! Auzisem conceptul ăsta în alte părți şi am crezut că bat câmpii oamenii care vorbeau de faptul că au fost „îngropați” sau „aproape îngropați” din cauza fondurilor europene. Galaţiul este în postura de aproape să fie îngropat, nu în sensul bun!

- Adică nu ne îngroapă fondurile europene, ci susţinerea lor?

- Cine nu crede poate să verifice: suntem municipiul cu cele mai multe proiecte din România ca număr. Da, Sectorul 4 al Bucureştiului ne depăşeşte ca sumă totală. La nivel de sumă netă, cred că suntem pe locul 2 între unităţile administrativ-teritoriale. Dacă punem toate instituțiile, veți vedea că MAI e peste noi, dar eu mă compar cu celelalte primării.

Cetățenii care ne citesc trebuie să înțeleagă că, de fiecare dată, fondurile sunt extrem de limitate. Mai ales când sunt făcute de niște funcționari din ministere care n-au ieșit în viața lor pe teren. Pun un preț maximal per metru pătrat, care nu mai e actual cel mai probabil de vreo 2-3 ani. Şi nu doar prețul per metru pătrat al lucrării așa cum a fost el gândit e o problemă, ci și întreaga structură a proiectului.

Dacă ați avea un copil pe care îl duceți la o grădiniță, indiferent care din Galați, și vedeți că acolo încep lucrările pe afară, iar la final pe afară arată absolut impecabil - geamuri schimbate, culori, acoperişul făcut… și când intrăm înăuntru, e ca acum 50 de ani, când s-a făcut respectiva grădiniță. Spuneți-mi că ar înțelege cineva că fondurile au fost doar pentru afară, nu şi pentru înăuntru. Sau că pe un perete vezi dat cu trafaletul doar pe unde s-a schimbat rețeaua electrică.

E foarte greu să-i explici cetățeanului că varul nu se află la Primărie, ascuns prin vreun beci, sau acasă la nu știu ce director, ci că nu s-au dat bani pentru așa ceva, nici pentru parchet… Dacă tot am intervenit, pe unii dintre copii a trebuit chiar să-i relocăm - de la Şcoala Nr. 28, de la Şcoala 13, acum pe cei de la CNVA şi nu numai. Nu cred că le-a fost ușor. Când revin în şcoală, orele de curs se țin înăuntrul clădirii, nu în curte. Și atunci a trebuit să venim cu o sumă consistentă de bani.

Anul acesta, efortul Primăriei și al Consiliului Local a fost undeva la aproape 240 milioane de lei pentru a susține fondurile europene. Trebuie să înțelegeți că uneori luăm un leu și, pentru a avea un proiect întreg și integral, mai punem noi 2 lei, nu 1 leu. Adică nu dublăm, ci triplăm suma.

Toate lucrurile astea, efortul ăsta a dus la gâfâiala - o recunosc! - pe care o avem în momentul de față. La anul, suma va fi ceva mai mică, va mai rămâne undeva la vreo 100 - 100 și ceva de milioane de lei - dar e mai puțin decât anul ăsta. Sperăm să putem trage o gură de oxigen la anul și imediat după aceea, ușor - ușor, să intrăm în normal. Pentru că se termină PNRR-ul și atunci putem să gândim o altă sumă de proiecte, cu bani din bugetul local, sau să venim în o zonă de cofinanțare pentru că avem ce face.

- Domnule primar, statisticile le spun că unii dintre gălățeni ar avea sume consistente în bănci. Ar fi posibilă implicarea lor în dezvoltarea oraşului prin emiterea de obligațiuni municipale? De exemplu, Primăria să nu mai recurgă la credite, ci să se „împrumute” de la propriii cetățeni?

- Noi am demarat de anul trecut toată procedura legală pentru a putea emite obligațiuni municipale. Eram pe punctul să o și facem. Avem de la Fitch (agenţie de rating - n.r.) făcută evaluarea: suntem o economie stabilă, de încredere, ceea ce ne-ar fi făcut tentanţi pe o piață monetară sau financiară. Doar că s-a întâmplat o „neîntâmplată” - diminuarea ratingului de țară. Potrivit cutumei, ca municipiu sau economie locală, nu poţi avea un alt rating decât cel național, că nu suntem republică autonomă, ci unitate administrativ-teritorială.

Prin dialogul avut cu Fitch, am ajuns la concluzia că, ieșind cu aceste obligațiuni pe piață, s-ar putea să avem surpriza să nu fim tentanţi sau să ajungem să ne împrumutăm la o dobândă care nu era tocmai în regulă. Nu am renunțat la idee! Dacă România își va reveni și noi ne vom putea ridica alături de România în rating, cu siguranță veți vedea pe piață aceste obligaţiuni municipale.

În principiu, spuneți bine ca aceste obligațiuni să se adreseze cetățenilor. Doar că, din păcate, sunt prea puțini cetățeni - chiar și dintre cei cu bani - care știu să folosească foarte bine anumite instrumente financiare. De regulă, se cumpără titluri de stat, lingouri, acţiuni la companii considerate pe trend ca Hidroelectrica sau BCR… Cam asta e, cumva, educația financiară a unei părți majoritare dintre cetățeni. Noi ajunsesem extrem de departe în dialogul cu băncile, se discuta de sindicalizare - asta înseamnă că ar fi putut veni trei, patru bănci, care să cumpere marea parte din aceste obligațiuni...

Nu am abandonat discuţia, e doar amânată.

viata-libera.ro

[dcp100168]

„Dacă am avea iar premier de la Galaţi sau Brăila, lucrurile s-ar schimba fantastic”. Interviu cu primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu

Despre Galaţi şi dezvoltarea lui, despre banii pentru investiţii şi lucrările afectate, despre locurile de muncă şi infrastructura de care avem nevoie, am discutat cu primarul municipiului, Ionuţ Pucheanu. Vă propunem astăzi cea de-a doua parte a interviului pe care l-am realizat.

- Domnule primar, de ani buni se spune că, în lipsa Combinatului, Galațiul va deveni o nouă Valea Jiului. Ce credeți dumneavoastră că se va întâmpla în cazul în care Combinatul va rămâne inactiv sau chiar se va ajunge la închiderea totală a platformei siderurgice?

- Faptic, există posibilitatea asta, undeva, în jurul a 50 la sută; la fel cum 50 la sută sunt șanse extrem de reale să poată merge mai departe, poate chiar mai bine decât a mers. Eu am încredere că se va întâmpla partea pozitivă a lucrurilor. Dar, pentru că dumneavoastră m-ați întrebat despre partea negativă a lucrurilor, trebuie să luăm în considerare următoarele aspecte.

Cu siguranță nu ne dorim, pentru că pe platformă încă mai sunt sau erau peste 5.000 de oameni. Mă refer și la celelalte companii de pe toată platforma. O cifră de afaceri absolut consistentă pentru Galați! 5.000 de oameni n-or fi chiar toţi soț - soție, dar vă dați seama că 10.000 sau 15.000 de oameni afectați nu e de ici de colo. 

Din informațiile pe care le am și din discuțiile pe care le-am avut cu cei din conducerea română a Combinatului, cu liderii de sindicat și cu toți ceilalți reprezentanți, înțeleg că, în ultimele două - trei luni, au plecat aproape o mie de oameni. O mie de oameni care au fost absorbiți de celelalte companii de pe raza municipiului Galați. Ar mai fi și cei care erau deja ieșiți la pensie, dar care își desfășurau activitatea, dar aceştia nu reprezintă un număr extraordinar de mare.

Eu cred că, în momentul de față, Galațiul - așa cum arată el, ca structură economică - mai are capacitatea de a absorbi încă o parte din muncitorii din Combinat.

Mai avem acest Program Operaţional pentru Tranziţie Justă, care în mare măsură își face treaba, chiar dacă efectele nu se văd acum, pentru că proiectele sunt în implementare. Ceea ce înseamnă că un număr de zeci, sute de locuri de muncă se vor vedea abia de la anul sau poate chiar din 2027.

Evident că oamenii aceștia au nevoie de mâncare și de cele trebuincioase traiului zilnic de mâine încolo, nu peste un an şi ceva. Nu-mi doresc să ajung în această situație! Primăria a încercat să ajute pe cât de mult şi să nu încurce situaţia din Combinat! Lucrurile, în momentul de față, nu arată foarte bine…

Din câte știu eu, există un număr interesant de companii - trei sau patru extrem de interesate - în total cred că sunt vreo șapte, care și-au manifestat interesul pentru preluarea Combinatului. Din afară, lucrurile par extrem de ușoare. Și eu, din perspectivă cetățenească, aş spune: „De ce statul nu acționează mai repede?”. Ținând cont că sunt și administrator al unui oraș nu tocmai mic, vă spun că, din punct de vedere procedural, lucrurile sunt extrem de complicate și consumă foarte mult timp. Singurul lucru pe care îl sper - nu doar pentru orașul nostru, ci pentru țara asta - să nu piardă o capacitate de producție cu care puține țări să pot lăuda.

Deci, din perspectiva asta, îmi doresc ca Guvernul României să ia rapid niște decizii și să ajungă la un numitor comun, în avantajul statului. Şi dacă este şi statul în avantaj, cu siguranță va fi şi orașul! Sper din tot sufletul să se și materializeze, pentru că e o vorbă românească: boală lungă, moarte sigură.

- Și ce soluție ar exista?

- Soluția este în mâna Guvernului. N-am să intru în detalii, pentru că cel mai probabil ține și de niște proceduri interne și de strategii. Există două variante consistente prin care cel mai probabil Guvernul poate ajunge să-și valorifice creanțele pe care le are la această companie. Sper din tot sufletul să ia decizia cea mai corectă.

Și, vă spun sincer, fără a peria pe nimeni, chiar am încredere, pentru că cel care conduce grupul acesta de lucru în interiorul Guvernului este domnul Marian Neacșu. În capacitatea lui, eu am încredere… până la proba contrarie.

- Domnule primar, unul dintre reproşurile permanente care vi se fac este legat de locuri de muncă nou-create. Din păcate, una dintre investițiile anunţate, care ar fi însemnat mult pentru Galați - fabrica de baterii - a eșuat. Autoritatea locală ar putea face ceva în plus pentru ca Galațiul să devină reper, să devină pol de dezvoltare în zona aceasta?

- Sunt un miliard de probleme! Cea mai mare problemă a zonei este infrastructura rutieră. Dacă nu va fi rezolvată în următorii doi - trei ani, s-ar putea ca ecartul între diferite zone ale României să fie unul și mai consistent.

E foarte ușor să fii primar în Vestul țării. E foarte uşor să fii primar în Vestul ţării mai ales atunci când primeşti ajutor de stat!

Iertați-mă, dar nu pot să mă abțin de la acest comentariu, apropo de ratarea investiției cu bateriile! Nu știu dacă știți, dar domnul premier Ilie Bolojan a dat undeva la 90 de milioane de euro celor de la Nokian Tyres, pentru a deschide, pe raza județului Bihor, o nouă fabrică de anvelope. Evident că, atunci când ești ajutat, inclusiv de către statul român, cu o cofinanțare extrem de consistentă a investițiilor, lucrurile sunt facile.

Dacă de la Galaţi sau de la Brăila ar (re)ajunge acum un premier, eu cred că lucrurile s-ar schimba fantastic de mult. De ce? Pentru că Guvernul României are posibilitatea de a „împinge” într-un anumit loc niște investiții. Are puterea asta s-o facă, la limita legalului, ca să mă exprim așa.

Cred că marea șansă a orașului acesta va fi Portul, care undeva, la anul, va fi finalizat. Un Port care, conform studiului de fezabilitate, ar putea genera, pe orizontală, undeva până la aproape 20.000 locuri de muncă. Lucrul acesta nu poate decât să ne bucure.

Lumea va spune: „20.000 de oameni în Port?!”. Nu! Vor fi pe orizontală: că vorbim de companii care vor face vama. Că vor fi companii care vor duce mâncare, cafea și alte servicii. Că vor genera servicii de transport. Că vor genera servicii de curățenie, de ce nu?! Toate lucrurile acestea sunt un mare beneficiu.

- Ce alte şanse mai avem?

- În Zona Liberă vă pot spune că nu mai avem nici măcar un metru pătrat de închiriat. Totul este închiriat! Ca să vedeți unde am ajuns, ultimele zece hectare se află în litigiu în momentul de față. S-au contestat vreo trei companii care și-au disputat ultimele zece hectare din Zona Liberă. Ne gândim unde am putea să ne extindem din punctul ăsta de vedere și chiar căutăm teren în zonă. Avem niște idei mărețe, dar, din nou, ne limităm la banii pe care îi putem avea.

Eu cred că cea mai interesantă zonă de dezvoltare ulterioară va fi între Galați și Brăila. Da, chiar și pe acea mie de hectare a municipiului Galați care, da, se află în județul Brăila. Şi cred că, în viitorul imediat apropiat, ceea ce trebuie să facem cu toții, dar în mod special oamenii din administrația locală și oamenii politici – nu doar din administrația locală, ci oamenii politici indiferent de partid – ar fi să uite de ceea ce a însemnat eminamente: „Măi, aici e Galațiul, măi, cum să ne ducem la Brăila?!”. Dacă noi nu vom înțelege că dezvoltarea orașului nostru va trebui gândită regional, atunci, cel mai probabil, avem șansa să ne dezvoltăm împreună sau să murim separat.

Cred, la fel de mult, că una dintre cele mai interesante zone de dezvoltare ulterioară, va fi pe partea cealaltă de pod, în Tulcea.

Să-mi fie cu iertare - evident că îmi doresc aeroport la Galați, pe raza județului Galați! Dar eu cred că până când va apărea – domnul preşedinte Costel Fotea are discuții consistente în sensul ăsta cu diferiți investitori – eu cred că ar trebui să ne gândim cum ne folosim de cel de la Tulcea.

Vedeți dumneavoastră, la nivel de Europa - pentru cei care au călătorit în interes de serviciu, și-au mai și învățat, nu s-au dus musai la magazine când au ajuns pe acolo - lucrurile acolo se gândesc regional. Dezvoltarea ulterioară a României, din punctul meu de vedere, trebuie să se gândească regional.

- Şi în momentul de faţă funcţionează nişte regiuni…

- Eu nu văd România strict în opt regiuni. O văd în 12, în 15. E o mare greșeală care s-a făcut pe zona de Sud-Est. Am băgat două săbii în aceeași teacă. Două săbii mari, nu săbiuțe sau cuțitașe. Am băgat Constanța cu Galațiul în aceeași regiune! Cele două orașe n-au ce căuta în aceeași regiune.

Galațiului, ca pol, fiind cel mai mare oraș din regiune, trebuie să i se dea partea leului și să fie epicentrul unei zone de creștere consistente.

- Există şi la ora actuală nişte poli de dezvoltare!

- Poli care sunt deja, nici măcar nu trebuie să-i inventezi. Dacă ne uităm pe harta României, veţi vedea că sunt orașe care deja pot constitui capitalele viitoarelor zone de dezvoltare: Baia Mare, Braşov, Cluj, Craiova, Bacău, Iaşi, Timişoara…

Dar uitați-vă, am dus la Constanța contribuabili mijlocii, și aceștia își duc dosarele dintr-o parte în alta. De ce? Nici nu mi se pare corect ca un contribuabil din Vrancea, unul dinspre Ojdula încolo, să trebuiască să facă jumătate de zi până la Constanța. Bine că n-au dus-o la Mangalia!

- Domnule primar, ați spus în repetate rânduri că trei mandate de primar sunt suficiente. În același timp, nu ați exclus posibilitatea unei noi candidaturi la Primăria municipiului Galați. Ce vă vedeți făcând din 2028 încolo?

- Cea mai mare greșeală pe care o poți face - din punctul meu de vedere, ca om de administrație - este să crezi că ești veșnic. Și să nu te gândești niciodată că orice poveste are un sfârșit. Și e mai bine să-ți scrii tu sfârșitul, așa cum crezi de cuviință, decât să ţi-l scrie alții…

Am spus ceea ce cred: că trei mandate de primar sunt suficiente. Din ce perspectivă, am să explic. Pe de o parte, tu te erodezi ca om de administrație și ca om politic. Și, cel mai probabil, după trei mandate, e posibil, chiar dacă livrezi, ușor-ușor să intri pe panta descendentă a favorabilității sau a părerii oamenilor. Se obișnuiesc cu tine: „Da, mă, a făcut, dar era normal să facă”. Nu mai este elementul ăla de noutate.

Şi, dacă vrei să-ți conservi ceva din ceea ce ai ca om politic, cred eu că ar trebui să te gândești extrem de serios și la aspectul ăsta. Nu în ultimul rând, oamenii din Primărie să cam obișnuiesc cu tine, cu țipetele tale, uneori: „Da, măi, lasă! Ne-a certat, dar îi trece”. Și cred că, din când în când, o dată la trei mandate, oamenii sau funcționarii din Primărie au nevoie de un mic „șoc”. Până se obișnuiește noul primar cu ei, până când ei se obișnuiesc cu el, trebuie să presteze la 150 la sută ca să fie bine, ca să nu fie rău.

De asemenea, eu cred că şi primarul intră într-o zonă ușoară de confort. Și când intri în zonă de confort, cel mai probabil începi să faci greșeli de toate felurile. Iar eu nu vreau să fac greșeli.

- Deci ce vă vedeţi făcând?

- Mai e mult până departe. Aproape trei ani reprezintă un timp extrem de consistent. Nu știu dacă vor apărea oportunități, dar cu siguranță voi face politică în continuare. E posibil să joc la „impuse” și să mai candidez și a patra oară. Da, e posibil și asta!

Dar, cu siguranță, nu m-aș lăsa încă de politică. Și, credeți-mă că, mai mult decât politica, îmi place administrația. Când spun administrația, e posibil, poate, dacă dă Dumnezeu, să mă vedeți pe la administrația centrală.

- Deci nu neapărat în Parlament?

- Trebuie să vedeți următorul aspect: pentru oamenii care acceptă să facă administrație centrală, funcția de deputat sau de senator reprezintă o plasă de siguranță...

- În caz că „zboară” din Guvern sau din ministere…

- Acum, devoalez: să știți că am mai avut oferte, și în anii trecuți, să plec la București. N-am plecat din două motive: chiar îmi place ceea ce fac şi nu mi-am terminat treaba aici.

Când voi părăsi biroul, vă spun de pe-acum, vor mai fi lăsate destule lucruri de făcut. Nu există primar care și-a terminat toată treaba! Sunt peste tot de făcut sau de reparat lucrurile, de îmbunătățit.

Cât despre mine, cel mai probabil, voi face administrație centrală.

- Pe cine aţi vedea capabil să vă continue proiectele?

- Surprinzător, oameni capabili sunt mai mulți, dar, în același timp, prea puțini. Mi-ar fi plăcut să găsesc, după 12 ani de Primărie, un număr și mai mare de oameni care să fie capabili...

- Deci pe cine vedeţi continuator? Pe domnul viceprimar Sorin Enache? Pe domnul city manager Cezar Bichescu?

- De ce vreți să-i „ucideți” înainte să se nască? Sau poate pe oricine altcineva din-afara Primăriei…

viata-libera.ro

[dcp100168]

2025, anul marilor investiții la Galați

Primăria municipiului Galați a realizat investiții importante în toate domeniile pe parcursul anului 2025. Pe scurt, s-au finalizat anul acesta 45 de obiective de investiții în valoare de 347 de milioane de lei și s-au demarat 37 de proiecte în valoare totală de 619 milioane de lei. Totodată, la această dată sunt lucrări în curs pentru 114 obiective de investiții cu valoare totală de 1,65 miliarde lei.          

Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați: „Încheiem un an plin, având în vedere toate provocările mai mult sau mai puțin vizibile în spațiul public. Am continuat să accesăm fonduri europene, capitol la care suntem mereu în top, și iată că am reușit să ducem la îndeplinire foarte multe dintre obiectivele asumate. Le mulțumesc tuturor gălățenilor pentru mesajele de susținere, dar și pentru criticile constructive. Știu că există mari așteptări în continuare și pe bună-dreptate. Vă asigur că vom continua pe aceeași linie: în fiecare zi vom aduce un plus în viața orașului”.

45 de obiective îndeplinite

S-au finalizat anul acesta 45 de obiective de investiții în valoare de 347 de milioane de lei. Printre cele mai importante se numără: Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ; Modernizare strada Domnească (tronson str. Gamulea - str. Gării); Modernizare Parc Elice; Amenajare piațetă Biserica Greacă; O nouă grădiniță în Țiglina 2; Bază sportivă la Școala Gimnazială Nr. 2 „Constantin Gheorghe Marinescu”, Sală de sport la Școala 29, Modernizarea Liceului cu Program Sportiv; Modernizarea Școlii Gimnaziale nr. 28; Modernizare, extindere și dotare Ambulatoriu Integrat – Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii; Renovarea fostului Cinematograf „Dacia”.

Poate cel mai important capitol al anului îl reprezintă transportul public în comun. Practic anul acesta, întreaga flotă a fost înnoită. Au sosit, în premieră, 42 de autobuze electrice la care se adaugă 10 tramvaie noi, toate achiziționate cu fonduri europene. Totodată, pentru prima dată, transportul public între Galați și comuna Vânători este asigurat cu 10 microbuze electrice.

Acum orașul are o flotă nouă ce cuprinde în total 167 de mijloace de transport moderne.

37 de noi proiecte demarate

Numai în 2025 au demarat investiții în valoare totală de 619 milioane de lei, din totalul de 37 de obiective 21 vizând eficientizarea energetică a blocurilor de locuințe. Cele mai importante investiții începute în 2025 sunt Modernizarea bulevardului Siderurgiștilor, tronson 2 și a străzii Ștefan cel Mare și Modernizarea Depoului de tramvaie nr. 1.

114 proiecte în derulare

În total, sunt lucrări în curs la această dată pentru 114 obiective de investiții cu valoare totală de 1,65 miliarde lei, din care 87 de obiective cu fonduri europene totalizând 1,16 miliarde de lei.  Cele mai importante lucrări sunt pentru: Modernizare b-dul George Coșbuc, Renovarea Teatrului Dramatic; Construire parcare supraterană Micro 39C; Modernizare parc si amenajare parcare subterană în zona Spitalului pentru Copii; Construire Creșă (str Brăilei nr. 184); Construire creșă (Micro 13 – ANL); Renovarea fostelor Cinematografe „Țiglina” și „Flacăra”; Renovarea Colegiului Național „Vasile Alecsandri”; Renovare energetică - Căminul pentru Persoane Vârstnice „Ștefan cel Mare și Sfânt”, str. Traian nr. 203 (C6); Renovarea Palatului „Simion Gheorghiu”, Modernizarea Colegiului de Industrie Alimentară (școală, atelier și cămin).

30 de noi proiecte vor demara în 2026

În 2026, vor demara 30 de noi investiții, cu o valoare totală de 866 de milioane de lei. Printre cele mai importante se numără: Extindere rețea de troleibuze pe str. Gării (între str. Domnească și str. Nicolae Bălcescu) și str. Nicolae Bălcescu (între str. Gării și str. Brigadierilor); Amenajare Parc Fotovoltaic Tirighina; Consolidare și eficientizare energetică a Spitalului de Psihiatrie „Elisabeta Doamna” Galați, Corpurile C18, C19; Construire centru de îngrijiri paleative - Spitalul Clinic de Psihiatrie; Construire și dotare secție de îngrijiri paleative - Spitalul Clinic de Obstetrică – Ginecologie „Buna Vestire”; Extindere, reabilitare, modernizare și dotare Secție de Recuperare Neuropsihomotorie în cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Ioan” etc.

Prioritare în anul viitor sunt proiectele privind modernizarea Falezei Dunării și a Văii Țiglinei.

Fonduri europene

La această dată, municipiul Galați are în implementare 122 de proiecte cu fonduri europene în valoare totală de 1.720.462.363 lei. Ponderea cea mai mare o reprezintă fondurile prin Planul Național de Redresare și Reziliență 1.021.244.743 lei, investiți în 70 de obiective.

Compartimentul de presă al Primăriei municipiului Galați

[dcp100168]

Ce-a câștigat municipiul Galați în 2025. Investiţii finalizate, proiecte în derulare

„Chiar dacă sunt primar de nouă ani, de o perioadă atât de dificilă financiar, așa cum a fost 2025, nu m-am lovit în toată cariera administrativă. Partea îmbucurătoare este că ne apropiem de finalul anului și că am supraviețuit. Sper că am trecut de ce era mai greu, ca vârf de sarcini financiare pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene. Cu toate acestea, 2025 arată, din punct de vedere al cifrelor, mai bine decât anul trecut”, a declarat primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu, într-o conferință de presă în care a prezentat un raport al proiectelor și investițiilor din anul 2025.

Primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, a reiterat realitatea pe care a detaliat-o în interviul pe care ni l-a acordat recent: pentru a putea avea proiecte de investiții complete, administrația locală a trebuit să vină cu o sumă extrem-extrem de consistentă de bani, atât din împrumuturi, cât și de la bugetul local. Efortul s-a ridicat la peste 240 milioane de lei, pe care Primăria a trebuit să îi acopere pentru ca proiectele cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență să poată continua.

Proiecte finalizate

Vestea bună este că s-au finalizat, anul acesta, 45 de obiective de investiții în valoare de 347 milioane de lei și au fost demarate 37 de proiecte în valoare totală de 619 milioane de lei. Printre cele mai importante investiții finalizate se numără: Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ; Modernizarea străzii Domnească (tronson Gamulea - Gării); Modernizarea Parcului de la Elice; Amenajarea piațetei Biserica Greacă.

Mai merită amintite construcția unei noi grădinițe în Țiglina 2, modernizarea Liceului cu Program Sportiv, a Școlii Gimnaziale Nr. 28, renovarea fostului Cinema „Dacia” și Modernizarea, extinderea și dotarea Ambulatoriuui Integrat de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii.

Nu mai puțin important, anul acesta, întreaga flotă de transport local a fost înnoită. Au sosit, în premieră, 42 de autobuze electrice, la care se adaugă 10 tramvaie noi, toate achiziționate cu fonduri europene. Totodată, pentru prima dată, transportul public între Galați și comuna Vânători este asigurat cu 10 microbuze electrice. Acum orașul are o flotă nouă, ce cuprinde în total 167 de mijloace de transport moderne.

37 de noi proiecte demarate

Numai în 2025 au demarat investiții în valoare totală de 619 milioane de lei, din totalul de 37 de obiective 21 vizând eficientizarea energetică a blocurilor de locuințe. Cele mai importante investiții începute în 2025 sunt Modernizarea bulevardului Siderurgiștilor tronson 2 și a străzii Ștefan cel Mare și Modernizarea Depoului de tramvaie nr. 1.

114 proiecte în derulare

În total, sunt lucrări în derulare pentru 114 obiective de investiții, cu valoare totală de 1,65 miliarde de lei, din care 87 de obiective cu fonduri europene totalizând 1,16 miliarde de lei.

Iată-le pe cele mai importante: Modernizarea bulevardului George Coșbuc; Renovarea Teatrului Dramatic; Construirea unei parcări supraterane în Micro 39C; Modernizarea parcului și amenajarea unei parcări subterane în zona Spitalului pentru Copii; Renovarea fostelor Cinematografe „Țiglina” și „Flacăra”; Renovarea Colegiului Național „Vasile Alecsandri”; Renovare energetică a Căminul pentru Persoane Vârstnice „Ștefan cel Mare și Sfânt”; Renovarea Palatului „Simion Gheorghiu”, Modernizarea Colegiului de Industrie Alimentară (școală, atelier și cămin).

30 de noi proiecte vor începe în 2026

În 2026, vor demara 30 de noi investiții, cu o valoare totală de 866 milioane de lei. Prioritare anul viitor sunt proiectele privind modernizarea Falezei Dunării și a Văii Țiglinei.

Fonduri europene

La această dată, municipiul Galați are în implementare 122 de proiecte cu fonduri europene în valoare totală de 1.720.462.363 de lei. Ponderea cea mai mare o reprezintă fondurile prin Planul Național de Redresare și Reziliență - 1.021.244.743 de lei, investiți în 70 de obiective.

„Le mulțumesc tuturor gălățenilor pentru mesajele de susținere, dar și pentru criticile constructive. Știu că există mari așteptări în continuare și pe bună-dreptate. Vă asigur că vom continua pe aceeași linie: în fiecare zi vom aduce un plus în viața orașului”, a transmis primarul Ionuț Pucheanu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primarul Ionuţ Pucheanu: „Am o singură promisiune electorală de care nu m-am ținut. Şi mi-e rușine”

„Vă spun foarte sincer: toți banii pe care-i avem anul ăsta se vor duce pentru terminarea bulevardului George Coșbuc! Trebuie să «inventăm» 38 de milioane de lei pentru a finaliza bulevardul Coșbuc. Din fonduri guvernamentale a fost prins cu 60 la sută, pentru restul de 40 la sută trebuie să «inventăm» noi banii”, a declarat primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, în plenul şedinţei Consiliului Local, la dezbaterea bugetului pentru 2026.

Mai bine de două ore, aleşii locali întruniţi joi, 7 mai, în şedinţă extraordinară, au dezbătut banii Galaţiului pentru 2026.

Grupurile de consilieri PNL şi AUR au formulat numeroase amendamente, dar numai trei dintre acestea au fost transpuse în buget, însă doar la nivel de studii de fezabilitate.

Deşi a recunoscut necesitatea unora dintre proiectele propuse de aleşi, primarul Ionuţ Pucheanu a explicat situaţia financiară actuală: „Pe anumite proiecte finanţate prin PNRR, am ajuns să decontăm banii din septembrie 2025. Imaginați-vă ce este pe capul constructorilor, care sunt «disperați» să lucreze pe gratis.

Avem și situații în care când ajungi într-o anumită fază a proiectului, îți dai seama că trebuie să renunți la o anumită soluție tehnică şi să adopți o cu totul și cu totul alta. Sunt situații absolut imprevizibile!

N-are România şi Guvernul atâția bani câte proiecte am eu, da?! Mă limitez la ceea ce avem. Iertați-mă, dar a ajuns milionul… Când eram mic şi mă duceam pe stadion, era trei lei cornetul de seminţe. Așa a ajuns milionul de euro!”, a spus primarul.

Critici şi observaţii

PNL: „Proiectul de buget este construit nerealist, pentru că nu poate acoperi toate proiectele şi necesităţile. Aşa ajungem să mutăm niște proiecte de pe un an pe altul”.

PACT pentru Galaţi: „Anul acesta nu avem amendamente care să propună sume suplimentare, înţelegem că nu sunt bani. În schimb, din punctul nostru de vedere, întreaga viziune asupra bugetului este discutabilă. Sunt câteva erori strategice în felul în care e gândit. Nu pare un buget făcut cu gândul la viitor, ci un buget de supravieţuire, axat pe alocări în disperare de cauză, aşteptări de rambursări de fonduri din proiecte europene”.

AUR: „Avem în față un buget corect întocmit din punct de vedere formal, dar dezechilibrat din punct de vedere al eficienței și prioritizării. În primul rând, observăm o pondere majoră a cheltuielilor de funcționare, în special pe salarii și servicii, în detrimentul investițiilor reale”.

Amendamente incluse în buget

La propunerea PNL, au fost alocate câte 100.000 de lei pentru studiile de fezabilitate necesare pentru modernizarea şi lărgirea bulevardului Marea Unire şi pentru o parcare subterană inteligentă în zona Prelungirea Traian.

Şi tot 100.000 de lei reprezintă suma alocată la propunerea AUR pentru documentaţia unei rampe publice de lansare/recuperare ambarcaţiuni de agrement

Cele mai lungi discuţii au vizat finanţarea documentaţiilor necesare pentru construcţia unui nou spital municipal la Galaţi, proiect susţinut de PNL şi nu numai, prin vocea consilierei Anamaria Hărăbor.

Amendamentul a fost respins, dar există o rază de speranţă: Galaţiul are, pe hârtie, încă nesemnat de ministrul Sănătăţii, un proiect de 40 de milioane de euro pentru un mic spital la Galați, pe fonduri europene. De fapt, o extindere a Spitalului de Copii. 

„Nu mai vreau să bat toba pe niciun proiect până când nu sunt foarte-foarte sigur că încep lucrările. Ca să fac un gest nedemn de un om politic, vă spun sincer, în 10 ani am o singură promisiune electorală de care nu m-am ținut de cuvânt. Și de care, sincer, îmi este rușine. Eu cu mine, mie mi-e rușine”, a mai spus primarul Ionuţ Pucheanu. Edilul-şef a refuzat să precizeze care este această promisiune.

viata-libera.ro