Galaţiul va fi afectat de încălzirea globală

[dcp100168]

România, afectată de încălzirea globală

În fiecare zi auzim despre încălzirea globală, despre topirea gheţarilor, despre situaţia dezastruoasă a ecosistemelor marine sau despre creşterea nivelului mărilor şi oceanelor. Cum va fi afectată România de aceste schimbări ale climei? Agenţia Europeană de Mediu a realizat o simulare care demonstrează cum va fi afectat teritoriul ţării noastre dacă schimbările climatice vor continua. Veştile nu sînt bune: dacă efectele încălzirii globale nu vor fi încetinite, România se va confrunta cu deşertificări, teritorii sub ape, fenomene meteo extreme şi dispariţia unor specii de animale şi plante.

MĂSURĂTORI. Între 1860 şi 2000, perioadă marcată de dezvoltarea industriilor bazate pe combustibili fosili, temperatura medie globală a crescut cu 0,6ºC. Pare puţin, dar această creştere devine importantă dacă ţinem cont că diferenţa dintre temperatura medie globală din timpul ultimei ere glaciare (încheiată acum aproximativ 10.000 de ani) şi perioada actuală a fost de maximum 5ºC. În aceeaşi perioadă, nivelul mediu al oceanului plenetar a crescut cu un milimetru în fiecare an. Scenariile climatice realizate pe baza unor modele matematice complexe nu sînt deloc optimiste. Conform acestora, în următoarele decenii, temperatura medie globală va creşte cu 1,4º-5,8ºC, mai ales în America de Nord şi nord-estul Asiei. Cantităţile de precipitaţii extreme, care vor aduce după ele inundaţii catastrofale, vor creşte cu procente imense, cuprinse între 5 şi 20 la sută. În alte zone ale globului, deşertificarea se va accentua, aducînd cu sine o sărăcie cruntă în zone deja defavorizate economic. Adevărata criză mondială se va declanşa însă abia cînd se va ajunge la topirea calotelor polare. Dispariţia gheţurilor arctice şi antarctice va aduce după sine creşterea dramatică a nivelului oceanului planetar. Iar asta va însemna că harta lumii nu va mai fi niciodată aşa cum o ştim acum. Foarte multe din teritoriile care acum aparţin unor ţări superdezvoltate vor ajunge pentru totdeauna, cu tot cu civilizaţia lor, pe fundul mărilor. În ţara noastră, înregistrările efectuate de specialiştii Agenţiei Naţionale de Meteorologie la 14 staţii meteorologice între 1901 şi 2000 evidenţiază o încălzire a climei cu o medie de 0,3ºC. Creşterea cea mai mare – de 0,8ºC – a fost înregistrată în jumătatea estică a ţării, la staţiile meteo Bucureşti-Filaret, Constanţa şi Roman. În schimb, în zona intracarpatică, încălzirea a fost nesemnificativă. Excepţie face zona Baia Mare, zonă industrializată în care temperatura medie a crescut cu 0,7ºC.

SUB APE. Cercetătorii Agenţiei Europene pentru Mediu au descoperit că, în cazul în care procesul de încălzire globală nu va fi redus, nivelul Mării Negre ar putea creşte cu 3 până la 5 metri faţă de nivelul actual. În aceste condiţii, Delta Dunării ar putea fi inundată total, întregul curs al Dunării inferioare urmînd să fie afectat. Malurile vor avea de suferit, în special cele îndiguite, iar mari aglomerări urbane din zonă, precum Tulcea, Galaţi şi Brăila, şi Vîlcovo, Chilia Nouă, Izmail şi Reni ar urma să fie parţial inundate. Simularea arată că sub ape ar putea ajunge şi zona de sud din lunca Prutului şi Siretului, precum şi Insula Mare a Brăilei. De asemenea, şi zona litorală a Mării Negre între Sulina şi Vama Veche este în pericol. Vestea liniştitoare, de care mulţi îşi agaţă speranţele, este aceea că prognozele arată o creştere cu maximum trei metri a oceanului planetar în acest secol, influenţele cele mai nefaste urmînd a fi resimţite abia după anul 2100. Dacă nivelul oceanului planetar va creşte cu cinci metri, mai bine de 245 de milioane de oameni vor fi nevoiţi să se mute, mai bine de 750.000 de kilometri pătraţi urmînd să ajungă sub ape.

DEŞERTIFICĂRI. În afară de anomalii meteorologice, România se va confrunta şi cu deşertificări. Cele mai afectate zone unde această problemă deja a apărut sînt partea de vest a Olteniei şi partea de sud-est a Banatului. Din cauza tăierilor masive a pădurilor, în judeţul Dolj a început un proces de deşertificare a solului. Deşi deocamdată nu se ştie cu exactitate cît din suprafaţă este afectat de acest fenomen, pentru că nu există nici o statistică în acest sens, se estimează că 4%-5% din solul judeţului este în prezent deşert, iar fenomenul continuă. Cele mai mari probleme au apărut în zona comunelor Sadova, Dăbuleni, Mîrşani şi Desa, unde condiţiile pedoclimatice din judeţul Dolj şi fenomenul de deflaţie eoliană (spulberarea nisipului de către vînt) îngreunează lupta oamenilor cu deşertificarea solului. Este vorba în primul rînd de arealul cuprins între Calafat – Poiana Mare – Sadova – Bechet – Dăbuleni şi Fluviul Dunărea, care are o suprafaţă de 104.600 de hectare. Prezenţa unor soluri nisipoase, care nu reţin apa, imprimă cel puţin părţii sudice a Doljului caracterul de zonă semiaridă, cu accente de aridizare (adîncirea nivelului freatic) şi chiar de deşertificare (dispariţia covorului vegetal). Studiile au arătat că, în Cîmpia Olteniei, frecvenţa anilor cu recolte slabe şi foarte slabe, ca efect al secetelor, este cuprins între 36% şi 39%.

http://www.jurnalul.ro/articole/129438/ ... ea-globala

[dcp100168]

"La Galati stam bine"

'La Galati inca stam bine, cotele Dunarii sunt la un nivel acceptabil, chiar daca este cald. Inca nu s-a pus problema unei interventii din partea autoritatilor locale si nici nu exista o strategie nationala in acest sens', a precizat pozitia institutiei purtatorul de cuvant al Primariei Galati, Nicoleta Matei.

http://www.infoportal.ro/presa~info-584914.html

[dcp100168]

"Nişte gogoşi", spun reprezentanţii INCDD!

Aceasta părea să fie ieri reacţia angajaţilor Institutului Naţional de Cercetări Delta Dunării (INCDD) privind ultimele informaţii conform cărora în 40 de ani

Delta ar putea fi inundată total, întregul curs al Dunării inferioare urmând să fie afectat. Potrivit aceloraşi estimări puse pe seama Agenţiei Europene de Mediu (AEM), malurile vor avea de suferit, în special cele îndiguite, iar mari aglomerări urbane din zonă, precum Tulcea, Galaţi şi Brăila, şi Vîlcovo, Chilia Nouă, Izmail şi Reni ar urma să fie parţial inundate. Previziunile arată că sub ape ar putea ajunge şi zona de sud din lunca Prutului şi Siretului, precum şi Insula Mare a Brăilei. Ciudat este însă că zilele trecute, la Tulcea, a avut loc un work-shop al specialiştilor AEM, în timpul căruia nu a fost abordată nici una din sumbrele previziune vehiculate public. Mai mult, AEM nu face rapoarte pe ţări, ci pe zone ale lumii, astfel încât pentru cunoscătorii metodologiei de lucru a agenţiei toate ipotezele scoase recent la iveală sunt greu de crezut.

Specialiştii INCDD care fac studii încă din 1975 cu privire la configuraţia malurilor Mării Negre susţin că din acel an până în prezent plaja din oraşul Sulina a luat din apele mării... 12 centimetri. În plus, informaţiile vehiculate recent în presă seamănă cu cele publicate şi în 2005.

http://www.acum.com.ro/index.php?option ... 7&Itemid=2

[dcp100168]

Efectele încălzirii globale asupra României

Temperaturile în continuă creştere înregistrate în ultima perioadă şi faptul că 2010 a fost declarat cel mai secetos an de la începutul înregistrării valorilor meteorologice sunt doar câteva lucruri care ne semnalează, încă o dată, dispariţia climatului stabil de altă dată, informează newsweek.

Efectele fenomenului de încălzire globală sunt din ce în ce mai vizibile la nivel mondial. În Statele Unite ale Americii, 1.000 de tornade au produs în ultimul timp daune de 9 miliarde de dolari şi au dus la moartea a aproximativ 500 de persoane. În Rusia s-au înregistrat 15.000 de morţi în urma caniculei din 2010, iar seceta din China a dus la distrugerea a milioane de hectare de teren agricol, în timp ce Australia şi Pakistan s-au confruntat şi ele cu aproximativ 2.000 de morţi în urma inundaţiilor.

Nici România nu va fi ocolită de fenomenul încălzirii globale. Agenţia Europeană de Mediu a realizat în 2008 o simulare prin care a arătat efectele pe care acesta urmează să le aibă asupra ţării noastre. Între 1901 şi 2000, Agenţia Naţională de Meteorologie (ANM) a înregistrat o creştere medie a temperaturilor de 0,3 ºC. Cea mai mare creştere, de 0,8 ºC, a fost evidenţiată în jumătatea estică a ţării, la staţii meteo ca Bucureşti-Filaret, Constanţa sau Roman, dar şi în zona oraşului Baia Mare, puternic industrializat, unde temperatura medie a crescut cu 0,7º C. Creşterile cele mai puţin semnificative au fost înregistrate în zona intracarpatică.

Nivelul mării va creşte şi el cu până la 5 metri în viitor în cazul în care nu vor fi luate măsuri concrete împotriva încălzirii globale, iar zona litorală dintre Sulina şi Vama Veche va fi pusă în pericol. Delta Dunării va dispărea sub ape, iar zone ca Tulcea, Galaţi şi Brăila vor fi inundate parţial.

România va fi afectată şi de deşertificări, în principal partea de vest a Olteniei şi în partea de sud-est a Banatului.

gandul.info