La Rădeşti, investiţiile nu bat pasul pe loc

[dcp100168]

Primărie nouă la Rădeşti

Este pentru întâia oară când, în decursul vremii, comuna Rădeşti, înfiinţată, desfiinţată şi reînfiinţată, are sediu propriu pentru primăria sa. De la 15 martie, salariaţii ei s-au mutat de la căminul cultural, unde au stat înghesuiţi, în casă nouă. Proiectul, întocmit în anul 2004, a fost revizuit, iar în 2009 i s-au actualizat costurile. Valoarea investiţiei, după tragerea ultimei linii: 9,6 miliarde de lei vechi, sumă din care s-au achitat 7,1 miliarde. Constructor, SC Tralma SRL, din Corod.

http://www.viata-libera.ro/articol-Primarie_noua_2.html

[dcp100168]

Crimă între ciobani la Rădeşti

O ceartă între ciobani, un pahar de alcool în plus şi intervenţia unei a treia persoane pentru a calma conflictul. Aşa a început o altercaţie la o stână din Rădeşti, scandal care s-a terminat cu o crimă. Dan D. în vârstă de 25 de ani se certase cu fratele lui şi în scandal a intervenit şi Costel M. de 37 de ani, tot cioban. Supărat, Dan D. a pus mâna pe un cuţit şi l-a lovit pe bărbatul de 37 de ani în zona umărului, tăindu-i unul dintre vasele mari de sânge. Bărbatul a murit până la venirea ambulanţei. Autorul a fugit iniţial de la locul faptei dar a fost imediat prins de poliţişti. ”Autorul a fost reţinut pe bază de ordonanţă şi urmează să fie înfăţişat instanţei pentru a primi mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile”, a precizat Alfredo Simionescu, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Un adolescent terorizează comuna Rădeşti

Un adolescent de 16 ani terorizează o întreagă localitate din judeţul Galaţi. Părinţii s-au săturat de tânărul delincvent şi vor să-l vadă la şcoala de corecţie, dar se tem să ia măsuri, deoarece băiatul devine violent.

La numai 16 ani are 10 dosare penale pentru furturi şi spargeri. Este vorba despre un băiat din comuna gălăţeană Rădeşti. El s-a lăsat de şcoală şi se ocupă cu furtul din gospodăriile oamenilor. Nu numai localnicii, ci şi părinţii lui sunt disperaţi, pentru că ei trag ponoasele pentru faptele adolescentului.

Tatăl şi mama adolescentului au primit mai multe amenzi pentru faptele băiatului lor, dar, pentru că nu au cu ce să plătească, fac muncă în folosul comunităţii. Tatăl lui Nelu Arion ar vrea ca fiul lui să fie trimis la şcoala de corecţie. De fiecare dată când îi spune să nu mai fure, e ameninţat cu bătaia. "Ridica mâna asupra mea când e băut şi e influenţat de colegii care fură. Du-te, nene, la şcoala de corecţie, unde vrei. M-am săturat", spune tatăl adolescentului.

Primarul din Rădeşti spune că băiatul este "micul terorist" al localităţii, mai ales că nici măcar din biserică nu i-a fost frică să fure, ultima spargere având loc chair în Ajunul Crăciunului.

rtv.net

[dcp100168]

Medic sudanez la Rădeşti

Abdelnasir Anwar a aflat de faptul că localitatea gălăţeană Rădeşti nu are medic şi s-a oferit să pună bazele dispensarului medical. În câteva zile se vor relua vaccinările şi consultaţiile bebeluşilor.

Aflată în extremitatea nordică a judeţului Galaţi, la mai bine de 100 de kilometri de municipiul reşedinţă de judeţ, comuna Rădeşti nu are niciun medic de familie de mai bine de un an. Toate cele cinci sate componente au de suferit de pe urma acestui lucru! Cei 160 de şcolari şi cei 60 de pitici de grădiniţă n-au fost triaţi medical la începutul anului şcolar, aşa că se pot îmbolnăvi unii de la alţii.

Cel mai greu este cu nou-născuţii şi cu copiii cu vârste de până la trei ani, care nu au fost vaccinaţi. Nici bătrânii nu o duc mai bine! Ei au uitat de medicamente mai ieftine pentru că nu are cine să le elibereze reţete compensate.

Ce s-a întâmplat de fapt? Medicul din Rădeşti s-a mutat de mai bine de un an într-o altă comună, lăsând vacant postul. De atunci, primarul localităţii, Ioan Porumb se chinuieşte să-i găsească un înlocuitor. A încercat în urmă cu câteva luni să vină un alt medic, dar a plecat după ce a văzut că a cheltuit mai mulţi bani decât a câştigat.

Când speranţele se irosiseră complet, primarul din Rădeşti a primit un telefon de la un medic din Timişoara. Nu mică i-a fost mirarea când a aflat că acesta este sudanez, a făcut şase ani de Medicină la Timişoara (plus unul la Piteşti pentru a învăţa limba română) şi a refuzat să plece în străinătate să profeseze, preferând un cătun din nordul judeţului Galaţi.

Medicul sudanez Abdelnasir Anwar a văzut articolul publicat de ziarul nostru în urmă cu câteva luni şi a luat legătura cu primarul comunei Rădeşti, spunându-i că este interesat de post.

„Consider că medicina se poate practica la fel de bine şi într-o ţară dezvoltată, dar şi în România. Trebuie doar să o iei de la zero. Vreau să-l asigur pe primar că stau la Rădeşti cel puţin cinci ani", spune noul medic al comunei Rădeşti.

Abdelnasir Anwar îşi va aduce la Galaţi şi soţia, dar şi copilul, pe care-l va înscrie la şcoala din sat. Familia medicului sudanez va sta în apartamentul de protocol din primărie.

Oamenii din sat sunt foarte mulţumiţi că în sfârşit au medic în sat. „Aşteptăm să se şi deschidă acest dispensar, pentru că avem multe nevoi, avem copii nevaccinaţi, plus că nu putem să luăm şi noi medicamente compensate", spune Cristina Nadă, o localnică din Rădeşti.

„Oamenii şi-au făcut deja o listă de aşteptare, pentru că sunt mulţi care n-au mai trecut pe la un medic de multă vreme. Le spun că în câteva zile cabinetul va fi gata şi domnul doctor poate să-şi desfăşoare activitatea", spune la rândul lui primarul Ioan Porumb.

adevarul.ro

[dcp100168]

Castelul din Rădeşti

Credeaţi că numai la Toflea sau Iveşti poţi găsi castele? Uite, la Rădeşti te loveşti (ochiul n-are cum să-l ocolească!) de ditai castelul - ce-i drept, fără turnuleţe, mozaic de oglindă şi tablă galvanizată. Mastodontul este nelocuit, căci proprietarul, om al locului băjenit - „fugit” - înainte de ´89 în Australia, e în străinătate. Rădeşteanul a muncit atunci la o stână australiană cu mii de oi pe care a moştenit-o şi, başca, ar fi descoperit pe-acolo şi o comoară: un lighean cu aur, aflu de la săteni, care se uită la construcţie ca la un pai. În ochiul satului: face concurenţă bisericii. Cică omul are un lanţ de magazine în Germania, are îndatoriri acolo. Alde Hurduc, spun sătenii, au făcut nuntă mare pe vremea lui Ceauşescu, au uimit atunci satul cu Irina Loghin, tocmită să-i cânte, au ţinut şi să plătească mai scump vinul, că unu-i Hurduc! Lucru mare, a ridicat înainte de Revoluţie castelul cu 24 de camere, piscină şi alea-alea, cu brazi în faţă. Cică are şi lift. A făcut conacul în râpă, dar, uite, s-a ridicat, înalt, până deasupra satului. Ca să fie obiectiv turistic, are avea nevoie şi de legendă…

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ludoteca din Rădeşti, cea mai prietenoasă bibliotecă din România

* Copiii care îi trec pragul sunt întâmpinaţi de sute de jucării

Biblioteca din comuna Rădeşti, judeţul Galaţi, pune la dispoziţia localnicilor o ludotecă, adică un spaţiu amenajat în interiorul bibliotecii şi destinat copiilor care nu au cu ce să se joace. Peste 300 de jucării îi aşteaptă pe micuţi.

Un proiect unic şi extrem de interesant a prins viaţă de câteva săptămâni, în comuna Rădeşti din judeţul Galaţi. Promotoarea lui, bibliotecara Florenţa Porumb, a amenajat o ludotecă în mijlocul bibliotecii din localitate, pentru ca micuţii proveniţi din familii cu venituri modeste să aibă cu ce să-şi umple timpul în care adulţii frunzăresc cărţile. Copiii pot să împrumute pentru acasă câte patru jucării, în cazul în care vor să se joace şi după ce pleacă de la bibliotecă.

Ludoteca este o colecţie de jucării şi de jocuri, găsită mai degrabă în străinătate şi mai puţin întâlnită în România. „Gândul de a avea câteva zeci de jucării aici îmi dădea târcoale încă din anul 2012, când veneau la calculatoarele din bibliotecă elevi sau chiar adulţi şi, uneori, luau cu ei frăţiori sau copii preşcolari. Aceştia din urmă se plictiseau şi de stat cu ochii în monitor, şi de răsfoit cărţi cu poze colorate. M-am gândit că, dacă aş avea câteva jucării, ar trage cei mari de ei să-i scoată din bibliotecă. Atunci am fost ferm convinsă că această instituţie trebuie să aibă ce oferi tuturor vârstelor“, explică Florenţa Porumb, bibliotecara şcolii.

Tot în acea perioadă, Florenţa Porumb a avut parte de o situaţie concretă care i-a întărit ideea că este nevoie neapărat de o ludotecă: o copilă din Rădeşti a primit o păpuşă care a fost în scurt timp distrusă, pentru că a trebuit împărţită între fetiţă şi sora ei. „Eu vreau jucării la bibliotecă, iar alţi copii nu au nici acasă destule. Trist! Şi câţi or fi ca ei“, şi-a spus, în sinea ei, Florenţa.

„Unii aruncă lucruri de care alţii au nevoie“

După câteva luni, bibliotecara a văzut în Galaţi, lângă un container, multe jucării, o parte dintre ele împrăştiate de maidanezi. Peisajul ciudat era completat de câteva piese de mobilier pentru copii. „Mi-am dat seama că unii aruncă lucruri bune de care alţii au reală nevoie, tânjesc după ele“, spune Florenţa.

Acestea au fost premizele care au dus la realizarea ludotecii. Dacă din punct de vedere al locaţiei nu erau probleme, spaţiul de la biblioteca din localitate fiind destul de generos, marea problemă era dotarea ei cu jucării. Aşa că au început apelurile către eventuali donatori, pe Facebook sau pe orice altă cale.

„Au apărut donatorii, cu care am convenit să le trecem iniţialele pe etichetele jucăriilor. «A» pe jucăriile primite de la Aurelian Porumb, «B» am trecut în dreptul jucăriilor donate de familia Croitoru, Gigi şi Paula, din Galaţi, cele cu litera «C» sunt de la familia Gavrilescu, tot din Galaţi, «D» de la Luminiţa Lupaşcu din Bucureşti, «E» este litera trecută pe jucăriile primite de la Bogdan Bredean, din Irlanda, «F» sunt de la Centrul Cultural Dunărea de Jos, iar «G» sunt de la jurnaliştii de la «Viaţa Liberă» din Galaţi“, mai spune Florenţa Porumb.

Cât timp se pot păstra jucăriile

Până acum, biblioteca a strâns în jur de 340 de jucării, dar ar avea nevoie de mult mai multe, pentru că îşi doreşte ca unele dintre ele să rămână, sub formă de cadouri, la copiii care le-au luat. Propunerea a venit chiar de la o admiratoare de pe Facebook. „Eu îi propun Florenţei să schimbe regulamentul astfel încât să nu mai ceară înapoi cadourile dăruite. Sunt convinsă că aşa bucuria copiilor va fi deplină! Să sperăm că va creşte şi numărul celor care vor dărui“, a scris pe Facebook Luminiţa Nica.

Florenţa Porumb a întocmit şi un model de fişă de împrumut, pe care părinţii sau însoţitorii copiilor trebuie să le completeze în momentul în care împrumută o jucărie. „Unii copii le-ar lua pe toate odată! Noi le dăm voie să-şi aleagă maximum patru jucării. Unii le ţin la ei câte două săptămâni, alţii vin chiar şi de câte două ori pe săptămână“, spune Florenţa.

Programul ludotecii este de luni până vineri, între orele 9.00 şi 17.00, dar dacă este cineva care îşi doreşte cu ardoare o jucărie şi în weekend, poate conta pe Florenţa, care locuieşte la câteva case distanţă de ludotecă.

Părinţii împrumută şi ei jucării

Părinţii copiilor sunt extrem de încântaţi de ideea Florenţei. „Îmi place activitatea de la bibliotecă de când are şi ludotecă. Îmi împrumut chiar şi eu jucării, aşa încât copilul are mai multe“, spune Nicoleta, mama unei fetiţe de 3 ani.

Bibliotecara nu uită să le mulţumească celor care au ajutat-o, dar şi celor care o vor ajuta să extindă proiectul. „Părinţii nu mai rămân cu bani şi pentru jucării, după ce le asigură hrana şi îmbrăcămintea micuţilor. De aceea, vrem ca, prin împrumutatul jucăriilor acasă, să le înfrumuseţăm copiilor viaţa şi în zilele în care nu vin la grădiniţă. Este foarte important să subliniez că, fără ajutor din partea semenilor generoşi şi cu dragoste pentru copii, ludoteca din Rădeşti ar fi rămas la stadiul de vis“, a adăugat Florenţa Porumb.

Dezinfectarea jucăriilor

Deocamdată, jucăriile stau pe rafturile cu cărţi, în dulapuri, în cutii, de aceea ar fi mare nevoie de câteva rafturi speciale, un dulap cu uşi din sticlă, prin care jucăriile să le zâmbească micuţilor. O mare problemă, ridicată atât la sediul ludotecii, cât şi pe Facebook, este cea legată de dezinfectarea jucăriilor. „Ne-am gândit, pentru dezinfectarea jucăriilor din pluş, că este foarte bun un detergent biolichid, pe bază de lavandă, folosit şi la ţară de multe gospodine. În aparenţă este scump, dar un bidon de 1,5 litri este absolut suficient pentru a spăla jucăriile din plastic de mai multe ori, iar pentru jucăriile din pluş, mai fragile, cu care copiii se joacă la sediu, să facem periodic dezinfectarea cu un spray biodegradabil. Cred că ne putem informa şi direct de la mame, şi de la instituţii care educă sau au în grijă copii, de pe internet sau de la dispensar. Nu cred ca ăsta e cel mai greu lucru. Chiar ne preocupă şi acest aspect al igienei“, mai precizează Florenţa.

adevarul.ro

[dcp100168]

Gospodărie din Rădeşti, la Muzeul Satului din Capitală

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” va inaugura miercuri, 4 noiembrie, ora 12.00, gospodăria „TOMA PORUMB” din RĂDEŞTI, jud.GALAŢI, amplasată în expoziţia permanentă în aer liber/sector Moldova. Evenimentul are loc în cadrul Conferinţei Naţionale de Conservare Restaurare „Doina Darvaş”, ediţia a XIX-a, cu acronimul CONScience 2015 având tema „PRIMUM NON NOCERE” - Restaurarea patrimoniului faţă în faţă cu „vârstele” acestuia.
Gospodăria Rădeşti, construită după cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a fost donată Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” în anul 2008 de către proprietarul Costache Porumb împreună cu cele două fiice ale sale, Victoria Ciobotaru şi Eugenia Bejan. Donatorul a moştenit casa de la socrul său, Toma Porumb, iar acesta a primit-o de la tatăl său, oier originar din zona Sibiului, stabilit la Rădeşti în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
“În bunurile pe care le donăm, au fost investiţi mulţi ani din viaţă. Fiecare colţişor din casă are amintirea lui, fiecare obiect are povestea lui, veselă sau tristă, dar românească, păstrând în ele frânturi din sufletele noastre de români. Donăm aceste obiecte nu numai Muzeului Satului ci tuturor românilor pe care îi invităm să le admire şi să se regăsească în ele. Să fie pentru ei un îndemn spre mai bine, spre mai departe.“ (Costache Porumb,Victoria Ciobotaru, Dumitra Eugeniea Bejan).
Satul RĂDEŞTI este situat în partea de nord a judeţului Galaţi aproape de graniţa cu judeţul Vaslui. Cel mai apropiat oraş este Bârladul, la 24 km, în timp ce oraşul Galaţi se află la circa 80 km. Localitatea face parte din zona etnografică a Covurului. Atestarea documentară a localităţii s-a realizat, conform monografiei din 1958, în vremea domnitorului Ştefan cel Mare, printr-un document datând din 16 august 1495. Numele este atribuit căpitanului Radu Lozescu, care a fost însărcinat de către domnitor să recruteze oşteni din zona Bârladului pentru oastea cea mare.

antena3.ro

[dcp100168]

La Rădeşti, investiţiile nu bat pasul pe loc

"În 2004, când s-a reînfiinţat comuna Rădeşti, aici era un singur telefon, cu manivelă, nu existau nici măcar drumuri pietruite, iar toată lumea ne considera un cătun". Aşa şi-a început primarul Ioan Porumb pledoaria privind renaşterea comunei pe care o conduce încă de la reînfiinţare.

Situată la 82 de kilometri de Galaţi, comuna Rădeşti a făcut parte, între 1968 şi 2004, din comuna Bălăbăneşti, însă condiţiile erau grele. Oamenii nu aveau telefonie, nu aveau nici drumuri, apă curentă, canalizare, nici măcar un cabinet medical. "Singurul telefon era în casa fostului preşedinte de CAP, şi acesta le dădea voie oamenilor să vorbească la el doar când era treaz. Şi nu prea era, dacă înţelegeţi! Erau uliţe de ţărână, iar oamenii mergeau pe jos sau cu căruţa până la Bălăbăneşti pentru un control medical. Rădeştiul era la capătul lumii atunci!", ne-a povestit primarul Ioan Porumb. 

Moştenirea, cea mai importantă

"Vreau să las ceva în urma mea. Să nu spună oamenii, după ce nu voi mai candida, că nu am făcut nimic pentru comună. Şi, cât mă ţin picioarele, o să mă zbat pentru consătenii mei. Sunt fericit că am şi susţinerea lor, pentru că asta contează foarte mult. Fără un colectiv puternic, nu poţi să faci treabă!", ne-a mai spus primarul din Rădeşti. Acum, comuna are o primărie nouă, o secţie de poliţie, un cabinet medical, condus de un medic din Sudan, un cabinet veterinar, un centru cultural, dar şi şcolile care au fost refăcute.

Drumurile, prima investiţie 

"În 2006 am început cu investiţiile în drumuri. A fost nevoie de doi ani ca să ne organizăm, dar în 2006 am reuşit să pietruim toate drumurile din comună. Apoi, în 2016 am terminat un proiect în valoare de 80 de miliarde de lei vechi, prin care am asfaltat 7,5 kilometri de drum din ambele sate. Şi slavă Domnului că am reuşit, că pe vremuri, când aparţineam de Bălăbăneşti şi nu aveam drumuri bune, în caz de înmormântare îi juca mortului capul în sicriu până la cimitir. Era rău tare!", a conchis edilul comunei.

Şcolile şi grădiniţele, cartea de vizită a comunei

Dacă în alte comune şcolile vechi sunt încă în picioare, iar proiectele de reabilitare rămân, de multe ori, doar pe hârtie, în comuna Rădeşti lucrurile stau tocmai invers. "Eu sunt de părere că şcolile şi grădiniţele sunt cartea de vizită a primarului. Sunt lucrurile pe care le vede oricine. Dacă nu creezi condiţii, lumea nu te mai votează, asta e părerea mea. Am reabilitat şcolile din comună şi continuăm să lucrăm la ele, pentru construirea unor anexe în care să introducem toaletele. Am reabilitat clădirile cu termopan, le-am izolat, am revăruit pereţii, avem încălzire cu centrală", ne-a explicat Ioan Porumb.

Şi în sălile de clasă se fac lucrări de modernizare pe banii comunei, ne-a spus primarul. "Unul dintre profesori a cerut, într-o şedinţă de consiliu local, table noi. Am făcut rectificare bugetară şi am acordat bani pentru acest lucru, fără probleme", a precizat primarul.

Prima comună din nordul judeţului Galați cu canalizare

Unul dintre cele mai importante proiecte ale primarului Ioan Porumb, după cum ne-a explicat chiar dânsul, a fost instalaţia de canalizare. "Am reuşit, cu bani de la Guvern, să facem canalizare în sat. Proiectul ne-a costat 70 de miliarde lei vechi (700.000 lei), bani cu care am reuşit să tragem conductă de canalizare atât în satul Rădeşti, cât şi în satul Cruceanu. Este foarte important, pentru că acum oamenii care muncesc în străinătate simt că îşi pot construi aici o casă la standarde acceptabile. Avem branşaţi, momentan, 32 de consumatori, însă pentru a începe funcţionarea reţelei de canalizare avem nevoie de minimum 60. Dar nu e problemă, pentru că deja am vorbit cu oamenii şi se vor racorda în perioada următoare", ne-a explicat Ioan Porumb. Astfel, dintre toate comunele aflate la nord de Târgu Bujor, doar la Rădeşti a fost construită o reţea de canalizare, iar conducta principală se întinde pe o distanţă de 7,5 kilometri. În proiect au fost incluse şi două staţii de epurare, ambele deja construite.

Reţeaua de apă va fi predată către Apă-Canal

În timpul discuţiei cu edilul comunei Rădeşti, Ioan Porumb, acesta ne-a declarat că reţeaua de apă potabilă a comunei va fi predată anul acesta către Apă-Canal, care se va ocupa de întreţinere şi de încasări. "Când mi-a fost propus acest lucru, am crezut că se vor scumpi tarifele foarte mult, şi am refuzat iniţial. Dar apoi mi s-a explicat totul şi, de fapt, scumpirea va fi de la 3,31 lei, cât luăm acum, la 4,16 lei, cât va lua Apă-Canal", a conchis primarul Ioan Porumb.

Casa Noris, conacul de la marginea judeţului

Casa Noris este clădirea care îţi fură ochii de îndată ce treci de primăria din Rădeşti. Construită pe trei nivele, Casa Noris are, conform primarului Ioan Porumb, 24 de camere, însă nu locuieşte nimeni în ea. "Fata proprietarei terenului s-a măritat cu un australian, care a construit casa asta. Dar nu stă nimeni în ea. Proprietara trăieşte într-o casă mai mică, lângă palatul ăsta. Dar, e o construcţie cu care ne mândrim. Cine mai are aşa ceva în judeţ?", a exclamat Ioan Porumb.

Se poate și distracţie fără alcool

"În duminica dinaintea Rusaliilor, avem zilele comunei. Practic, două zile şi jumătate de noapte, comuna este în sărbătoare la căminul cultural. Vin la noi şi oameni din alte comune, nu doar din Rădeşti, atât de frumos este. Spre exemplu, anul ăsta, la horă, erau 40 de oameni, dintre care vreo 25 erau din alte sate şi comune. Şi îmi doresc să petrecem din ce în ce mai frumos an de an. Practic, noi arătăm că se poate petrece fără alcool, pentru că nu dăm decât suc şi apă oamenilor", ne-a explicat primarul.

Comuna nu este suficient cunoscută

Cea mai mare supărare a primarului Ioan Porumb este legată de statutul comunei pe care o conduce în judeţ. "Din păcate, nu ştie prea multă lume că noi existăm. Ştiu cei de pe aici, din jur, şi cei care au plecat de aici sau care mai au rude prin zonă. Altfel, nu ne cunoaşte nimeni. Şi avem facilităţi pe care alţii prin judeţ nu le au. Vreau să fim cunoscuţi, să ne ştie lumea", ne-a declarat edilul Ioan Porumb.

Primarul vrea să construiască un complex de agrement

Dacă gohorenii se pot lăuda cu un parc construit în mijlocul câmpului, comuna Rădeşti s-ar putea lăuda, în curând, cu un complex sportiv de cinci stele. Primarul Ioan Porumb îşi propune să construiască un complex de agrement pentru cei din comună, dar şi pentru cei din localităţile apropiate. 

"Modalităţi de petrecere a timpului liber, aici în zonă, nu există. Copiii nu au unde să joace fotbal, să facă sport aşa cum trebuie, să înoate în condiţii de siguranţă. Iniţial, am vrut să fac doar un teren de fotbal la marginea comunei, dar m-am răzgândit. Vreau să fac un complex de agrement de cinci stele, cu piscină, teren de fotbal, teren de tenis, parcare, tot ce trebuie. Vreau ca atât rădeştenii, cât şi cei din localităţile din jur să aibă unde să îşi petreacă timpul liber. Surse de bani se vor găsi, nu-i problemă. Vom apela la fondurile europene, cel mai probabil. Din calculele mele, nu ar trebui să depăşim suma de 120.000 de euro pentru investiţie, ceea ce nu înseamnă foarte mult", ne-a explicat primarul comunei. 

Sunt aşteptaţi investitorii 

Complexul de agrement nu este, însă, singurul proiect al primarului din Rădeşti, care ne-a mărturisit că se află în discuţii cu mai mulţi investitori care ar dori să cumpere teren în comună. "Mi s-a propus din partea unui om cu bani să se construiască, în Rădeşti, un club de arte marţiale. Practic, eu, ca primar, trebuie doar să îl ajut pe acel om să găsească un teren pe care să îl cumpere şi pe care să construiască acel club, pentru că de restul se ocupă el", ne-a declarat Ioan Porumb.

Şi în imobiliare s-ar putea investi în comuna Rădeşti. Ştiut fiind faptul că terenurile costă mult mai puţin în mediul rural decât în apropierea oraşului, există persoane care ar dori să construiască câteva case de vacanţă în zonă. "Şi pentru asta avem contacte cu oameni potenţi financiar. Vor să construiască cinci case de vacanţă în comuna noastră. Tocmai de asta îmi propun să reuşesc şi cu complexul de agrement, pentru a-mi fi mai uşor să atrag investitori în turism", a conchis edilul.

Oamenii de la 416 muncesc pentru binele comunei

Chiar dacă în comuna Rădeşti nu sunt extrem de multe persoane care se încadrează la Legea 416, primarul spune că este mulţumit de oamenii pe care îi are la dispoziţie. "Nu avem decât 54 de dosare la primărie pentru ajutorul social. Dar sunt oameni cu care poţi să faci treabă. Am făcut cu ei şi lucrări de modernizare, nu doar întreţinere, pentru că le-am explicat că şi ei locuiesc în comună şi că trebuie să fie frumoasă pentru toţi. E drept, ne-a ajutat mult şi ordonanţa din Legea 416 care îi obligă oarecum pe oameni la muncă, în caz contrar ei neîncasând ajutorul social. Fără ordonanţa asta, nu cred că puteau fi făcuţi prea mulţi să muncească", ne-a explicat Ioan Porumb.

E drept, însă, că nici în comuna Rădeşti nu se face muncă fără supraveghere. "Trebuie să stăm, totuşi, cu ochii pe ei, dar am reuşit, spre exemplu, să extindem reţeaua de alimentare cu apă, 10 kilometri de reţea, prin forţe proprii, cu oamenii ăştia. Se poate, dacă vrei!", a conchis edilul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primarul comunei Rădeşti, Ioan Porumb, a încetat din viaţă

Comuna gălăţeană Rădeşti a rămas, de ieri, fără primar. Ioan Porumb, primar PSD cu o vastă experienţă administrativă, a decedat. Pe reţelele de socializare au curs mesaje de condoleanţe şi regret din partea membrilor PSD şi a celor apropiaţi.

Îndoliaţi de pierderea primarului de cursă lungă pe care l-au avut, cetăţenii se întreabă dacă şi mai ales când ar putea fi chemaţi la urne pentru a-şi alege un nou gospodar în fruntea comunei.

Conform legii, pe baza referatului întocmit de secretarul comunei, prefectul judeţului Galaţi, Dorin Otrocol, va semna ordinul de încetare prin deces a mandatului de primar. Ordinul va ajunge la Autoritatea Electorală Permanentă, care va elabora propunerea privind stabilirea datei alegerilor pentru funcţia de primar al comunei Rădeşti şi calendarul aferent scrutinului. Guvernul va fi cel care va stabili, prin hotărâre, când vor fi organizate alegeri în comuna gălăţeană rămasă fără primar, dar şi în celelalte unităţi administrative din ţară aflate în aceeaşi situaţie.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Într-o comună din județul Galați, se toarnă ultimul kilometru de drum rămas neasfaltat

Sunt comune la câţiva kilometri de Galaţi în care abia s-a reuşit asfaltarea a 10 la sută din drumuri. La polul celălalt se situează Rădeştiul, aflată mult în nordul judeţului, unde săptămâna aceasta se toarnă şi ultimul kilometru de drum rămas neasfaltat.

Viceprimarul Ionel Popoiu, cel care asigură interimatul la Primărie până la noi alegeri, ne-a explicat că respectă priorităţile proiectelor derulate de fostul primar, Ionel Porumb, plecat acum la cele veşnice. "Domnul primar voia să termine de asfaltat toată comuna, iar săptămâna aceasta, până în Paşte, turnăm şi ultimul kilometru de asfalt. Au mai rămas, la Rădeşti, câteva capete de uliţe nesfaltate, pe care le vom rezolva după sărbători. Satul Cruceanu nu mai are niciun drum de pământ. Putem spune că, până la finalul anului, vom avea drumuri asfaltate în proporţie de 100 la sută", ne spune mulţumit, viceprimarul.

Într-adevăr, în Rădeştiul răsfirat pe două dealuri, se văd frumos, şerpuind printre case uliţele asfaltate. Nu a contat că se ridică la deal sau coboară prin vreo râpă, drumurile de pământ au fost toate acoperite şi sunt netede ca-n palmă, chiar dacă sunt înguste, de abia trece o singură maşină. "Sunt locuri unde toată lumea a spus că numai un nebun se apucă să asfalteze, dar iată că acum se poate circula pe acolo fără probleme şi fără să-ţi treacă noroiul peste gleznă", povesteşte cu mândrie Cătălin Porumb, despre tatăl său, cel căruia i se datorează faptul că toată comuna va fi asfaltată în curând până la ultima uliţă.

De ce nu se poate folosi sistemul de canalizare

Rădeştiul este, de asemenea, racordat la apă şi la canalizare în proporţie de 100 la sută. Numai că nu s-a putut încă pune în funcţiune canalizarea, deoarece sătenii nu s-au decis încă să se racordeze la reţea. "Trebuie să avem 150 de gospodării racordate, pentru a putea pune în funcţiune reţeaua. Deocamdată, avem doar 70. Domnul primar a dus muncă de lămurire cu ei, dar degeaba. Unii spun că au deja fosă, alţii că nu-şi permit din punct de vedere financiar. Mergem şi acum din poartă în poartă, sperăm să-i convingem. Între timp, vrem să extindem proiectul şi pentru satul Cruceanu, să facem canalizare şi acolo", explică viceprimarul.

Dispensarul a ars din temelii

Una dintre realizările cu care se mândrea fostul primar era dispensarul comunei, reabilitat şi dotat cum se cuvine. Funcţionau aici o farmacie, dispensarul uman şi cel veterinar. Numai că, în urmă cu aproximativ doi ani, acesta a luat foc şi a ars aproape până la temelie. La faţa locului, te trece un fior văzând zidurile frumos văruite, dar rămase în ruină, după ce flăcările au mistuit aproape toată clădirea şi ceea ce era în interiorul ei.

În prezent, serviciile medicale ale comunei Rădeşti au fost mutate într-o cameră din sediul Primăriei, până când vor fi identificate fonduri pentru reconstruirea fostului dispensar. Cum noul corp construit pentru centrală a rămas în picioare, neatins de foc, se presupune că incendiul a fost declanşat de un scurtcircuit.

Viceprimarul Ionel Popoiu ne-a spus că, deocamdată, nu se ştie când se va începe refacerea clădirii.

Bază sportivă de 80.000 de euro

Una dintre ambiţiile fostului primar, care deja începe să prindă contur şi va fi, probabil, finalizată până la sfârşitul anului, este o bază sportivă, pentru care s-a alocat deja finanţare printr-un proiect european, depus prin Grupul de Acţiune Locală, în valoare de 80.000 de euro.

"Vom avea o bază sportivă cu miniteren de fotbal, teren de handbal şi teren de tenis de câmp, fiecare cu tribune, cu iluminat, cu vestiare, cu parcare şi gard. Bineînţeles că baza sportivă va fi racordată la reţeaua de apă. Va fi o mare realizare pe care domnul primar nu a apucat s-o vadă, dar e proiectul dumnealui, pe care ne vom strădui să-l ducem la bun sfârşit până la finalul anului", spune viceprimarul Popoiu.

În mai începe reabilitarea şcolii

"Şcoala şi grădiniţa sunt cartea de vizită a unui primar", gândea Ioan Porumb şi spunea oricui îi trecea pragul primăriei, mai ales că soţia sa a fost învăţătoare, aşa cum sunt acum fiul şi nora sa. Prin urmare, şcolile au arătat întotdeauna bine la Rădeşti. Printre ultimele lucruri pe care le-a rânduit primarul înainte de moartea sa a fost un proiect de reabilitare a unităţii de învăţământ din Rădeşti. "S-a primit finanţare pentru reabilitare prin PNDL. S-au făcut în vară trei licitaţii, dar n-a venit nimeni. Acum, în sfârşit, putem spune că vom începe reabilitarea în luna mai", explică directorul şcolii şi fiul primarului, Cătălin Porumb. Proiectul presupune înlocuirea acoperişului, montarea unei centrale, toalete în interiorul clădirii, instalaţii şi mobilier noi şi înlocuirea acoperişului, pentru că cel vechi a tot fost cârpit, dar nu mai ţine şi plouă în unele clase.

Lucrări pentru modernizarea iluminatului

Primăria Rădeşti are în plan un studiu de fezabilitate pentru modernizarea reţelei de iluminat public din comună. Becurile obişnuite vor fi înlocuite cu leduri, comuna urmând să primească pentru această lucrare în jur de 500 de milioane de lei de la stat, ne spune viceprimarul Ionel Popoiu. "În şedinţa Consiliului local din această săptămână vom supune dezbaterii acest studiu de fezabilitate şi sperăm să începem lucrările cât mai curând", spune Ionel Popoiu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

O comună îşi plânge încă primarul

Doliu la intrare în Primăria din Rădeşti. Sediul a fost construit de primarul Ioan Porumb, căruia rădeştenii îi datorează atât de multe, fiind printre puţini edili care chiar au sfinţit locul. Pe biroul său pâlpâie o lumânare, alături de o fotografie cu rama îndoliată şi ea. După cele patru mandate, a lăsat însă în urmă o comună care se laudă cu realizări neatinse de alte localităţi mult mai bogate şi mai apropiate de Galaţi.

Fiul său, Ioan Porumb, ne arată trei dintre agendele pe care le "administra" tatăl său. Planurile sale stabilite detaliat pe fiecare pagină mai respiră sub scrisul ordonat şi citeţ. Aici lista cu capetele de uliţe pe care le mai are de asfaltat, de la alde Miloi la Zamfira sau de la poarta lui Firică la Chirvase. Într-o comună în care anul acesta se va asfalta şi ultimul metru de drum de pământ. Altă listă cu sătenii care s-au branşat la reţeaua de canalizare şi, separat, cei la care trebuie să mai meargă din portă în poartă pentru a-i convinge. "Nu-i stătea în caracter să renunţe la nimic din ceea ce-şi propunea. De aceea a şi reuşit să facă atât de multe. Era refuzat azi, dar mâine de ducea din nou la respectivul. Aşa a obţinut bani pentru toate proiectele pe care le-a implementat. Şi-a dorit întotdeauna să rămână ceva de pe urma lui şi chiar au rămas multe", ne spune secretarul comunei, Vasile Niţă, care nici măcar nu e din Rădeşti, ci din Bereşti.

Cel care a dat Rădeştiului "autonomie"

Din 1968 până în 2004, Rădeştiul şi Cruceanu au fost sate componente ale comunei Bălăbăneşti. Ioan Porumb chiar a ocupat funcţia de viceprimar la Bălăbăneşti, dar pentru că nici aşa nu a reuşit să facă prea multe pentru satul natal, s-a luptat pentru recăpătarea autonomiei pentru aşezarea care numără peste 550 de ani de la prima atestare documentară. În 2004, a reuşit să recapete autonomia comunei. Oamenii au scăpat de drumuri lungi pentru fiecare adeverinţă. Dar au şi început o nouă viaţă în satul care nu pupase până atunci asfaltul şi nici nu ştia ce este electricitatea.

După 15 ani, cu toate condiţiile civilizate şi cu utilităţile aduse în bătătură, oamenii au uitat vremurile grele pe care le-au trăit odinioară. Se plâng de sărăcia de acum, de bani care nu ajung. "Tatăl meu a fost contabil şi ştia bine mersul banilor. A înţeles că întotdeauna grosul merge la centru şi ce mai rămâne se duce şi dincolo. Dacă rămâne. Pentru Rădeşti, cât a fost legat de Bălăbăneşti, n-a prea rămas nimic. Ţin minte că înainte de Revoluţie se săpaseră aici în centrul comunei două gropi. Fundaţiile pentru două blocuri. Care nu s-au mai construit însă niciodată. Dar ele fuseseră raportate că sunt în picioare, pentru că ne-am trezit într-o zi că veniseră unii cu geamurile să le pună şi n-au găsit decât gropile", povesteşte cu umor fiul primarului, strângând agendele tatălui său, ca pe o moştenire.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Misterul palatului din mijlocul satului Rădești

De oriunde te-ai uita, cea mai mândră construcţie din satul Rădești nu e nici Primăria, nici şcoala, nici măcar biserica. Ridicată pe trei niveluri, Casa Noris captează de departe atenţia oricărui trecător. Doar localnicii trec cu indiferenţă pe lângă ea, pentru că ştiu că, din 1994, de când a fost construită, casa nu prea a fost locuită.

Misterul "palatului" din mijlocul satului ni-l dezleagă directorul şcolii, Cătălin Porumb: "Casa a fost ridicată de un sătean, Hurdubaie, i-am uitat numele mic, plecat şi stabilit în Australia încă dinainte de '89. Mama a fost învăţătoare şi povestea că, săracul, nici două clase nu apucase să termine, pentru că părinţii lui s-au despărţit, iar el a fost crescut de bunică. Obişnuit de mic cu greul, a plecat în lume să-şi caute norocul. Om muncitor, a reuşit să facă avere. Am înţeles că are un lanţ de farmacii, printre altele. La un moment dat, s-a întors în sat pentru că a vrut să-şi ia nevastă o rădeşteancă de aici. A luat-o pe fata unei vânzătoare de magazin, dar lumea rea tot bârfea că ar fi luat-o s-o pună la cine ştie ce munci. Atunci a venit Hurdubaie şi a construit casa asta, ca să arate sătenilor că este bogat şi nu şi-a luat nevastă s-o chinuie. Soacra sa nu a stat niciodată în casa mare, nici ei n-au mai venit de mult în sat, dar nici lumea n-a mai vorbit urât de fata vânzătoarei", povesteşte directorul şcolii.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Domnul Trandafir de la Rădeşti. Costume populare cusute cu lacrimi de un director de şcoală

Figura luminoasă a domnului Trandafir, învăţătorul de altădată, care era un exemplu de implicare în întreaga comunitate şi care se ocupa nu numai de luminarea minţilor copiilor, ci şi a sufletelor lor, pare să se fi cuibărit într-un sat din nordul judeţului, la Rădeşti, în persoana directorului şcolii de aici, Cătălin Porumb.

A prins drag de şcoală de mic, mama sa fiind învăţătoare. Şi-a dorit să-i calce pe urme. Soţia sa este tot învăţătoare şi amândoi se dăruiesc frumos copiilor, desluşindu-le nu numai buchea cărţii, ci şi abecedarul pe care trebuie să-l deprindă orice om destoinic. Sunt genul de oameni cărora li se potriveşte mănuşă sintagma "sfinţesc locul". În anul 2016, Cătălin Porumb a înfiinţat Asociaţia "Rădeşteanca", pentru a-şi putea pune mai uşor planurile în aplicare, reuşind astfel să găsească şi finanţare. "Mi-am dorit foarte mult să avem costume populare autentice la fel pentru tot grupul folcloric Rădeşteanca. Aşa a luat fiinţă asociaţia. Imediat, prin Grupul de Acţiune Locală "Covurlui", am aplicat pentru un proiect european şi am obţinut 20.000 de euro pentru costume, dar şi pentru instrumente, zece fluiere şi un cimpoi", povesteşte Cătălin Porumb.

Costumele au fost comandate undeva în Gorj, după indicaţiile primite de la Centrul Cultural din Galaţi, să fie cusute exact cu specificul unor straie populare din zona Moldovei de Sud.

Hârtii absurde, emoţii cât casa

Însă până să primească banii europeni pentru ele, a curs multă sudoare şi multe lacrimi, au fost nopţi de nesomn, dar şi decizii luate cu un curaj pe care numai un om care-şi doreşte ceva cu tot dinadinsul îl are.

"Deşi mai aveam rate la bancă pentru apartamentul pe care l-am luat copiilor mei care învaţă la Galaţi, am fost nevoit să mai fac un împrumut de 68.000 de lei, pentru costumele populare, pentru că finanţarea din fonduri europene urma să fie rambursată ulterior. Au fost emoţii mari, pentru că orice hârtie lipsă de la dosar ar fi putut atrage penalizarea sau chiar neacordarea banilor. Aşa m-am trezit în situaţia absurdă de a cere pentru nişte costume avize de la Direcţia Sanitar Veterinară, de la Mediu şi de la Direcţia de Sănătate Publică. În unele părţi am primit măcar document prin care se specifica faptul că aşa ceva nu ţine de normele instituţiei respective. În alte părţi, am fot refuzat categoric iniţial, spunându-mi că nu e de competenţa lor. Am stat atunci pe coridor şi am plâns, om în toată firea, doborât de absurdul situaţiei. Nu îmi venea să plec acasă cu mâna goală. Într-un târziu, au acceptat măcar să-mi scrie că nu e de competenţa lor, să elibereze un asemenea aviz şi aşa am reuşit să-mi pot plăti împrumutul la bancă", îşi aminteşte învăţătorul din Rădeşti. Costumele au sosit de curând în sat. Cătălin Porumb ne deschide cutie după cutie şi ne arată mândru iile, fotele, cămăşile şi iţarii pentru băieţi, brâurile, dar şi opincile din piele. Abia aşteaptă să vină Rusaliile, atunci când a fost stabilită sărbătoarea comunei, pentru că anul acesta va avea loc o primă ediţie a Festivalului de folclor "Flori de tei", pe care vrea să-l organizeze tot prin intermediul asociaţiei. "La noi, casele se gătesc cu crenguţe de tei de Rusalii, de aceea am ţinut să dăm festivalului un nume local. Atunci vor îmbrăca şi membrii grupului nostru pentru prima dată costumele pentru care am luptat atât", mai adaugă directorul şcolii. Pe lângă cântece şi dansuri populare, cei 40 de membri ai grupului Rădeşteanca vor învăţa să cânte la fluier şi la cimpoi. "Fac eu cursuri la Centrul Cultural şi apoi îi învăţ pe copii", spune învăţătorul Porumb.

O casă în flăcări şi eroul unui copil

Un alt exemplu că omul nostru trăieşte pentru comunitatea din care face parte este implicarea lui în construirea unei case pentru o familie cu patru copii, căreia i-a ars locuinţa. "Am primit materiale de construcţii fie la firme cărora le-am solicitat ajutorul, fie de la oameni de afaceri plecaţi din Rădeşti. Am primit câte ceva şi de la Primărie. Alţi oameni m-au ajutat să le cumpăr câte o canapea, mobilă de bucătărie. Sunt puse aici în şcoală, până terminăm noua casă, un proiect despre care oamenii din sat spun că e prea ambiţios, dar eu vreau să-l duc la bun sfârşit pentru cei patru copii, care n-au nicio vină. E o casă cu patru camere, bucătărie şi baie. Tot confortul pentru o astfel de familie", mai explică directorul.

În timp ce ne povestea toate acestea, apare în biroul său învăţătoarea Nela Porumb, soţia sa, cu un desen în mână. "Le-am dat copiilor să deseneze ceva despre eroul lor la Educaţie civică şi Eugen (unul dintre cei patru copii ai familiei căreia i-a ars casa) te-a desenat pe tine", spune ea. Şi zâmbet şi lacrimi înnodate în gât am simţit în timp ce priveam desenul în care o mânuţă schiţase tremurat o casă mare înroşită de flăcări, iar dedesubt o siluetă mărunţică era ţinută de mână de o alta, înaltă, în care l-am ghicit pe omul din faţa noastră, rămas şi el mut de uimire.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Elevii care au voie să vină cu bâta la şcoală

• Rădeştenii, vicecampioni naţionali la oină

În curtea Şcolii din Rădeşti, discut cu directorul Cătălin Porumb despre proiectele curajoase pe care le face, când, prin faţa noastră, trec liniştiţi doi copii, ambii ducând în mâini nişte bâte zdravene. Mi se fac ochii cât cepele şi-i rotesc îngrijorată când spre flăcăii înarmaţi cu ciomege, când spre directorul, care, spre surprinderea mea, nu are absolut nicio reacţie. Cum uimirea de pe faţa mea devine din ce în ce mai evidentă, omul de lângă mine mă lămureşte: "A, sunt cei din echipa de oină. Au antrenament. La sfârşitul săptămânii merg la etapa regională a Gimnaziadei".

Aflu că Şcoala din Rădeşti a avut, în 2018, rezultate frumoase la Campionatul Şcolar de Oină, faza naţională, unde fetele au obţinut locul al IV-lea, iar băieţii, locul al VI-lea. Chiar dacă nu urcaseră pe podium, profesorul lor, Valeriu Negru, a fost premiat ca fiind primul şi singurul care a adus la faza naţională şi o echipă de băieţi, dar şi una de fete, la numai un an de când s-a stabilit că la campionat pot participa şi elevele.

Am reuşit să-i cunosc şi să vorbesc cu ei şi cu profesorul ceva mai târziu, când deja deveniseră vicecampioni naţionali la Oină pe anul 2019 şi erau chemaţi, alături de toţi olimpicii gălăţeni, pentru a fi premiaţi de Damen şi Combinatul Siderurgic.

"Am fost foarte aproape de locul I, pentru că, la final am avut acelaşi punctaj şi noi si echipa de la Călăraşi, campioana. Dar departajarea s-a făcut la meciul direct, unde cei din Călăraşi ne-au bătut. Fetele n-au mai ajuns anul acesta la naţională. Au luat locul al doilea la faza regională. Au plâns de ciudă. Fetele care le-au învins au devenit campioane la Gimnaziadă, deci, dacă reuşeam să trecem de ele, elevele noastre ar fi stat pe podium şi ele anul acesta", povesteşte, cu îndreptăţită mândrie, profesorul Valeriu Negru.

Oina nu-i pentru copii alintaţi

Deşi e sport naţional, decretat prin lege în 2014, oina a fost cât pe ce să dispară, după sute de ani de tradiţie, în 1990. "O gură de aer a primit acum patru ani când s-a înfiinţat Gimnaziada, sponsorizată, astfel încât elevii să fie cazaţi la Complexul Olimpic de la Izvorani şi să primească un echipament complet, care ajunge chiar la 500 de lei de fiecare copil. Din câteva zeci de şcoli, câte au fost la început, în numai doi ani, Federaţia Română de Oină numără acum 400 de echipe", mă pune profesorul în temă.

Este primul cadru didactic care a reintrodus oina la noi în judeţ, după Revoluţie. S-a şcolit la Bucureşti, la un curs, pentru că i-a plăcut sportul care-i aduce aminte de copilărie. A mai reuşit să-l convingă pe un coleg de la Folteşti. "De regulă, echipele de oină se organizează acum în mediul rural. E un sport care nu prinde la copii alintaţi, cu părinţi hiperprotectori. Cum mingea este aruncată cu viteză de adversari, se mai lasă uneori şi cu vânătăi, dar nu cu accidente grave", mai spune Valeriu Negru.

Între "Raţele şi vânătorii" şi baseball

"E trist că am ajuns să explicăm regulile acestui sport tradiţional şi naţional acum prin raportarea la baseball. Dar să ştiţi că au venit americanii într-un schimb de experienţă şi au rămas şocaţi că noi jucăm fără mănuşi, dar şi cu o viteză mai mare. Oina este un sport complex, trebuie să ai rezistenţă fizică, viteză, forţă în braţe, îndemânare şi atenţie distributivă ca să te aperi de adversar. Deci îţi trebuie şi minte ascuţită, ca să ştii cum loveşti şi cum te eschivezi apoi să scapi de vânătoarea adversarilor care vor să te lovească cu mingea", mă lămureşte profesorul de la Rădeşti.

Jucată de săteni, dar şi la curţile domneşti, oina are în ea şi o parte care ţine de ritual, nu numai de sport. La începutul jocului, căpitanii echipelor vin cu cele două bastoane şi cu mingile pentru a le prezenta arbitrului. Se alege mingea cea mai bună, adică cea mai "bătută" cu bâta, pentru că e mai moale şi doare mai puţin când e lovit jucătorul, mai curg explicaţiile.

Şi pentru că un sport se înţelege mai bine cu ochiul şi cu sufletul la gură, profesorul aruncă bastonul unuia dintre copii. Altul vine şi îl apucă cu palma chiar deasupra. Când unul când celălalt apucă succesiv bastonul, până când unul dintre ei ajunge cu palma la capătul bastonului. Acesta e căpitanul, care are voie să aleagă dacă echipa sa va sta la "bătaie", adică la servitul mingii, sau la "prindere", adică la ţintit adversarul.

Oina pentru adulţi se joacă în 11 jucători, dar pentru elevi are nevoie de şase pe teren şi două rezerve. Serviciul este foarte important, îmi atrage atenţia profesorul, în timp ce unul dintre elevi se pregăteşte să arunce mingea, iar celălalt s-o lovească zdravăn cu bastonul. Trebuie să fie bine pregătit şi cel care prezintă mingea, să i-o ofere cum trebuie partenerului, dar şi cel care loveşte, astfel încât s-o trimită cât mai departe, la capătul terenului, peste 41,5 metri, ca astfel să obţină două puncte. Dacă mingea parcurge trei sferturi din teren, se obţine un punct. Dacă zboară mai puţin, nimic. "Dacă toţi cei şase coechipieri servesc fiecare bine, de câte două puncte, deja sunt 12, jocul e câştigat, poţi să te relaxezi, pentru că ceilalţi nu pot face atâtea puncte la prindere", îmi dezvăluie antrenorul unul dintre secretele sale.

După ce a aruncat mingea cât mai departe, jucătorul trebuie să treacă de două ori, o dată la dus şi o dată la întors printre jucătorii adverşi care stau la chită, să-l lovească. De aici, jocul începe să semene cu un fel de "Raţele şi vânătorii". Cel care a lovit mingea se învârte ca un tirez în mijlocul unui pătrat, încercând să se ferească de lovitura adversarilor care stau în nişte cercuri şi aruncă mingea de la unii la alţii, ca să-l ameţească pe cel vânat. Singura şansă de apărare e să respingă mingea, care vine cu viteză foarte mare, cu palmele. Goale! De aceea, la începutul meciului, elevii îşi fac încălzirea şi aplaudând puternic. Aşa, nu le mai amorţeşte mâna. Însă, de regulă, jucătorii preferă să fugă de minge, nu să o încaseze.

Unde se antrenează vicecampionii din Rădeşti? N-au sală de sport, nici stadion în comună. Iarna, fac un soi de "Raţele şi vânătorii" pe holurile şcolii, pentru că nu-şi permit să lovească mingea cu bastonul, ca să nu spargă geamurile. Vara, pe un teren mai larg, acoperit cu pietriş, într-o piaţetă. "Ne mai fugăresc vecinii, că le dăm mingile pe casă, ni le mai confiscă, dar eu mă bucur că i-am motivat cu acest sport, îi văd cum capătă încredere în ei, iar pentru unii, campionatele au fost singurele ocazii când au ieşit din comună în lume", îşi încheie profesorul povestea, într-o notă dulce-amăruie.

Copii care-şi împart cu părinţii banii

Cătălin Moisei - căpitanul echipei, Andrei Moisei, Valentin Iordache, Paul Ozoreanu, Gică Capalb, Florin Dinu, Bogdan Ureche şi Alexandru Moisei sunt cei opt copii care au adus Rădeştiului medalie de argint la Oină anul acesta. Am vorbit cu ei la festivitate, când Damen şi Combinatul Siderurgic i-a premiat pe fiecare cu câte 800 de lei. Bani pe care nici nu visau vreodată să-i aibă în acelaşi plic. Sunt copii modeşti şi timizi. I-am întrebat ce vor face cu bănuţii primiţi şi am constatat cu stupoare că nici nu s-au gândit să-i cheltuiască de unii singuri. Provin din familii modeste, unde 800 de lei ar face diferenţa dintre o viaţă mai bună şi un trai mai greu. Cătălin Moisei, cel mai bun trăgător, îmi spune deschis că 400 de lei vor merge pentru modernizarea casei cu ferestre termopan, iar cu cealaltă jumătate îşi va cumpăra un telefon. La fel spune şi Gică, hotărât să-i ajute pe părinţi cu jumătate din sumă, iar cu restul să-şi ia o tabletă.

Cu băieţii sunt venite şi o parte dintre fete. Cele care anul trecut au obţinut loc mai bun decât colegii lor, dar anul acesta s-au oprit la zonală. Aşa că le menţionăm şi lor numele, merită toată atenţia pentru curajul lor: Delia Bălan, Ana-Maria Toreanu, Cristina Bolea, Florina Capalb, Cristina Chetraru, Lavinia Moisei, Cristina Ciobotaru şi Mirela Ghelţu.

Rădeştenii, felicitaţi la curtea regală

Echipa de oină din Rădeşti a fost invitată, anul acesta, pe 10 mai, la Palatul Elisabeta de la Bucureşti, unde Majestatea Sa Principesa Margareta a consfințit, prin certificat regal, Înaltul Patronaj al Custodelui Coroanei acordat Federației Române de Oină. În 2015, Regele Mihai I a acordat FRO Înaltul Patronaj. "Am mers îmbrăcaţi în costume naţionale, spre bucuria tuturor participanţilor la festivitate, care ne-au admirat şi felicitat", îşi aminteşte profesorul Valeriu Negru.

Puţină istorie a sportului naţional

Sub denumirea de hoină, jocul este pomenit de Alexandru Davila în cunoscuta piesa "Vlaicu Vodă", domnul muntean de la 1364-1377, pentru că primele atestări documentare datează din acele vremuri, dar probabil jocul e mult mai vechi. Se mai ştie şi că Voievodul Mircea cel Bătrân, în anii adolescenţei, era un bun jucător de oină, căci oina era răspândită nu numai în popor, ci şi la curte.

Una dintre primele descrieri ale jocului de oină datează din anul 1875 şi aparţine marelui filolog Alexandru Lambrior (1846-1883). Descriind jocurile cu mingea Hoina, Ticul şi Poarca, Alexandru Lambrior preciza: ''Hoina se joacă între mai mulţi băieţi. Mai întâi se aleg doi care joacă mai bine şi se numesc baci, apoi ceilalţi se prind în ceata unuia sau a altuia. Una din cete se orânduieşte prin sorţi la ''bătaie'' şi alta la ''pascare''. 

Primul regulament de oină a fost scris în 1898 și, la inițiativa ministrului Instrucțiunii de la acea vreme, Spiru Haret, sportul a fost „repus pe picioare” și jucat pe terenul populat de către elevi. Din acel moment, concursurile școlare de oină au fost organizate periodic.

La 9 mai 1899, la Bucureşti s-a ţinut primul campionat naţional de oină, învingătoare fiind echipa Liceului "Nicolae Bălcescu" din Brăila, antrenorul echipei fiind Radu S. Corbu, nimeni altul decât profesorul care şi-a adus cel mai mare aport la definitivarea regulamentului de joc, regulament publicat în Monitorul Oficial nr.132 din 1 februarie 1899. Federaţia Română de Oină se înfiinţează în 1932.

Echipament greu de procurat pentru sportul naţional

"Până să fim premiaţi la prima fază zonală, când Federaţia Română de Oină ne-a dat şi baston şi cinci mingi de oină, antrenamentele le-am făcut cu echipament cumpărat de mine, echipament care se găseşte foarte greu, pentru că se fabrică într-un singur loc în ţară, numai la Oradea. Bastoane şi-au mai cioplit şi băieţii, dar nu au standardele fixe cerute de regulament", mai povesteşte profesorul de la Rădeşti.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Școala din România care și-a făcut propriul radio intern: "Să îi pregătim pentru viaţă, că teorie știm mulți"

O şcoală dintr-un sat din judeţul Galaţi are ce poate multe şcoli din capitală nu au: un radio intern. Elevii pasionaţi s-au transformat în DJ şi chiar crainici de ştiri. Zilinc, pe holurile şcolii se aud anunţuri importante, urări pentru sărbătoriţii zilei şi chiar şi glume. Iniţiativa este una distractivă, dar şi foarte educativă, copiii făcând, astfel, paşi importanţi spre o carieră în jurnalism. 

"Bună dimineaţa, dragilor! Vreau să vă anunţ că la ora 12:00 va avea loc activitatea pentru 1 decembrie". Teodora îşi depăşeşte zilnic frica de a vorbi în public. Este vocea care transmite cele mai importante anunţuri în şcoala din Rădeşti. Colegii o aud la radioul intern al instituţiei de învăţământ.

Teodora: Pregătesc melodiile care vor fi prezentate pe parcursul zilei, văd cine este sărbătorit, vorbesc cu doamna bibliotecară pentru a afla care sunt cărţile cele mai citite din săptămâna respectivă.

Radioul funcţionează de la începutul acestui an şcolar şi se bucură de un real succes în rândul elevilor

Nela Porumb, profesor învăţământ primar: Ne-am dorit ca ei să aibă posibilitatea de a se exprima liber, de a-şi face curajul să vorbească în public. Nu facem cursuri de oratorie cu ei, dar în felul acesta se învaţă singuri să vorbească în faţa colegilor. 

Proiectul a luat naştere la iniţiativa directorului şcolii, cu ajutor din partea primăriei. Aceştia au reuşit să strângă aproximativ 1.000 de euro, sumă pe care au investit-o în totalitate în staţia de radio.

Cătălin Porumb, director școală: Ăsta a fost scopul, să se implice. La urma urmei, şcoala trebuie să facă nu numai noţiuni şi informaţii, ci trebuie să îi pregătim pentru viaţă, să aibă iniţiativă, că teorie ştim mulţi.

Aflată la 80 de kilometri de Galaţi, şcoala din Rădeşti doreşte să transmită un exemplu şi şcolilor de la oraş prin proiectul pe care l-a implementat. 

observatornews.ro

[dcp100168]

Prima candidatură a unui independent: Cătălin Nicolae Porumb pentru Primăria Rădești!

„Precum în anul 2000, atunci când tatăl meu a candidat din postura de independent la funcția de primar al comunei Bălăbănești, se pare că și eu am de dus aceeași cruce și voi candida la funcția de primar al comunei Rădești.

Sunt membru PSD încă din anul 1997 și am pus umărul alături de tatăl meu la dezvoltarea organizației, a  comunității noastre și de aceea nu voi părăsi echipa PSD. Voi candida doar la funcția de primar. La alegerile din 9 iunie pentru Consiliul Local, Consiliul Județean, Președintele Consiliului Județean și alegerile Europarlamentare voi susține listele PSD și candidații Costel Fotea și Dan Nica.

Eu sunt un om de echipă, cu coloană vertebrală pentru care cuvântul dat este foarte important, iar pentru că în ultimii ani am fost în echipa de consilieri județeni PSD a președintelui Costel Fotea, am reușit să aducem proiecte frumoase și sume generoase pentru Rădești. Pentru că știu cum să găsesc surse de finanțare, știu să scriu, știu să implementez proiecte, vreau să folosesc aceasta expertiză pentru a dezvolta comuna Rădești.

Vreau să continui ce a început tatăl meu! Am caietul lui în care avea notate multe probleme de rezolvat și 34 de proiecte dintre care doar 7 s-au realizat în cei 5 ani de când a plecat într-o altă dimensiune. O parte dintre aceste proiecte dar și altele gândite de mine se vor afla în oferta mea electorală care va fi publică începând cu luna mai (în campania electorală). Voi demonstra ca sunt la fel de bun și bătăios ca tatăl meu, dacă rădeștenii, crucenenii și oncașii îmi vor acorda încrederea”., a declarat Cătălin Nicolae Porumb, candidat independent la Primăria Rădești, pentru „Express de Dunăre”.

expressdedunare.ro