Bălăşeşti, cu WC-ul în fundul curţii

[dcp100168]

Bălăşeşti - WC-ul în fundul curţii rămâne emblema satului gălăţean

Două din trei gospodării din România rurală au încă toaletele în fundul curţii, potrivit datelor valabile pentru anul 2014, publicate, recent, de Comisia Europeană. Cu toate acestea, există şi localităţi rurale în care gospodăriile cu privata în locuinţă pot fi numărate pe degete. Un astfel de caz este şi cel al satelor din comuna gălăţeană Bălăşeşti, acolo unde 95 la sută dintre gospodării au încă WC-ul în curte. Colac peste pupăză, puţinele persoane care şi-au construit toaletă în casă nu o pot folosi, deoarece reţeaua de canalizare este încă în construcţie.

Cu greu mai poţi găsi un meşter popular în comuna Bălăşeşti, în zilele noastre. Cu toate acestea, în timp ce tradiţiile care ar merita conservate se pierd pentru totdeauna, un alt fel de obiceiuri, ce ţin mai degrabă de starea primitivă a satului românesc, dăinuie cu încăpăţânare. O astfel de uzanţă este şi cea a amenajării toaletelor în curtea caselor. În satele Bălăşeşti şi Ciureştii Noi, cele două localităţi care însumează cea mai mare parte a locuitorilor din comuna Bălăşeşti, există peste 1.000 de gospodării. Dintre acestea, doar în jur de 60 au toalete construite în locuinţe. În rest, closetul din fundul grădinii este încă normă.
Însă chiar şi în puţinele locuinţe prevăzute cu băi, aceste încăperi nu pot fi folosite ca toalete, deoarece reţeaua de canalizare din cele două sate nu este încă finalizate. Drept, urmare, locuitorii din comuna Bălăşeşti sunt nevoiţi să folosească încă privata improvizată în curte şi să se spele în lighean.

Prea săraci pentru a mai face investiţii?

"Este un fapt cu care nu ne mândrim. Deşi la Bălăşeşti şi Ciureştii Noi avem apă potabilă, sistemul de canalizare nu există încă. Avem un proiect depus în această privinţă, însă eu mă tem să mă bat în continuare pentru el, deoarece comuna este foarte săracă şi nu ştiu câţi dintre locuitori ar putea şi ar vrea să se branşeze. Din moment ce marea parte a locuinţelor nu sunt prevăzute cu closet, nu ştiu câţi dintre oameni vor avea posibilitatea să îşi construiască unul, chiar şi beneficiind de conductă de canalizare. Poate părea fatalist ce spun, însă gândiţi-vă că în comună, în anul 2017, avem 18 familii, majoritatea de tineri, care nu mai sunt racordate nici măcar la reţeaua de curent electric. Cam în situaţia asta ne aflăm", a precizat Paul Cezar Maftei, primarul din Bălăşeşti.

Ape infestate, mii de persoane infectate

Discuţia legată de necesitatea toaletelor racordate la sistemul de canalizare nu este deloc una abstractă. Apele menajere ajung de multe ori direct în râuri, în timp ce deşeurile organice din WC-urile săpate în grădini se infiltrează în pânza freatică, de unde se amestecă cu apele de suprafaţă. Efectul poate fi văzut şi, uneori, mirosit cu uşurinţă. Problemele sar însă de la o poştă în ochi, în cadrul datelor oficiale: în jur de un sfert din totalul afecţiunilor gastro-intestinale şi o proporţie similară din totalul cazurilor de hepatită A sunt puse pe seama apei infestate.
Doar în ultimii cinci ani, spre exemplu, în judeţul Galaţi au fost înregistrate peste 400 de cazuri de hepatită A, marea majoritate în mediul rural, potrivit Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi. Conform aceleiaşi instituţii, numărul pacienţilor diagnosticaţi cu "boala mâinilor murdare", aşa cum mai este supranumită hepatita A, s-a triplat în 2016, faţă de anul 2015. Şi în ceea ce priveşte boala diareică acută, afecţiune pusă de asemenea pe seama condiţiilor precare de igienă, în ultimii cinci ani au fost diagnosticate în jur de 3.500 de cazuri, în tot judeţul Galaţi.

Zece ani de demagogie ieftină

Iar pentru a aşeza mai bine discuţia în context trebuie spus că, în 2007, în momentul aderării la Uniunea Europeană (UE), România s-a angajat că, până în 2018, toate gospodăriile din ţară vor fi racordate la reţeaua de canalizare. Cum până la atingerea termenului-limită a mai rămas doar un an, rezultă că am mai avea nevoie de încă cel puţin două decenii, în acest ritm, pentru a ajunge în rând cu civilizaţia măcar din acest punct de vedere. Ca de obicei, autorităţile arată cu degetul spre lipsa fondurilor, fără a mişca însă măcar un deget pentru a atrage măcar şi o parte din miliardele de euro puse la dispoziţie de UE, tocmai în acest scop.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ministrul Educației Naționale a vizitat şcolile din judeţ, afectate de inundaţii

Ministrul Educației Naționale a avut întâlniri cu reprezentanți ai autorităților locale în vederea identificării unor soluții concrete pentru școlile şi instituții de învățământ preuniversitar afectate de inundaţii.

În județul Galați, ministrul Valentin Popa a vizitat Școala Gimnazială nr. 1 din comuna Bălășești, unde s-a decis că este nevoie de reabilitarea acoperișului. Primăria va realiza un deviz estimativ în vederea efectuării lucrărilor.

A fost analizată și situația unităților de învățământ din județ cu grupuri sanitare în curte. S-a discutat concret asupra modalităților prin care această stare de fapt poate fi eliminată, respectiv prin includerea școlilor respective în PNDL sau într-un program național de reabilitare a unităților de învățământ preuniversitar care nu fac parte din proiecte finanțate prin PNDL, POR sau alte programe naționale.

radioiasi.ro

[dcp100168]

Dezastru financiar la primăria executată silit în plină pandemie: „Ne-au luat tot!“

Se întâmplă la Bălăşeşti, judeţul Galaţi, acolo unde consiliul local a pierdut un proces cu o firmă de consultanţă. Angajaţii primăriei respective şi-au dat seama la un moment dat că instituţia are conturile goale, însă le-a luat câteva zile să se lămurească cine a luat banii din ele.

Situaţie absurdă în comuna gălăţeană Bălăşeşti, acolo unde, în plină pandemie de Covid-19, dar cu câteva zile înainte de a se interzice prin ordonanţă militară executările silite, primăria de acolo s-a pomenit cu conturile golite până la ultimul bănuţ. În total au dispărut – angajaţii primăriei spun că fără niciun avertisment – 320.000 de lei, bani cu care ar fi trebuit plătite facturile curente, indemnizaţiile asistenţilor social şi salariile funcţionarilor. „Ne-au luat toţi banii din conturi, fără să ni se spună ceva, fără proceduri. Eu ce fac, am facturi la curent, la apă, trebuie să plătesc pentru asistenţă socială. Suma care ne-a fost luată este de 3,2 miliarde de lei vechi. Este o situaţie foarte gravă, avem şi epidemia pe cap. Eu nu mai pot face nici o prevenire, avem nevoie de dezinfectanţi pentru instituţii, avem şi alte măsuri de luat”, a declarat primarul comunei Bălăşeşti, Cezar Paul Maftei.

În prima fază acesta a dat vina pe Fisc pentru executarea silită care a lăsat aşezarea în conturile goale, însă ANAF a precizat că nu are nicio legătură cu situaţia respectivă. „Agenţia Naţională de Administrare Fiscală nu a poprit conturile Primăriei comunei gălăţene Bălăşeşti. Executarea silită este realizată de un birou executor judecătoresc, într-un dosar de executare silită care priveşte un litigiu comercial, prin care s-a dispus înfiinţarea popririi asupra conturilor UAT Bălăşeşti – Consiliul Local Bălăşeşti”, a precizat instituţia.

Până la urmă, şi primarul comunei a admis că, de fapt, nu Fiscul i-a luat banii, ci că totul a pornit de la un litigiu, vechi de 11 ani, între Consiliul Local şi o firmă de consultanţă. Mai exact, în anul 2009, consilierii locali au aprobat un contract care a fost semnat în numele Consiliului Local cu o firmă care urma să se ocupe de obţinerea unei finanţări europene pentru comună. Finanţarea nu a mai fost însă obţinută, motiv pentru care primarul din acea vreme (Marian Toniţa, actualul preşedinte al CA de la compania naţională APDM Galaţi) a refuzat să facă plata contractuală. S-a ajuns în instanţă, iar într-un final firma respectivă a câştigat, Consiliul Local fiind obligat să achite aproximativ 100.000 de euro. La acest moment, ca urmare a executării silite amintite, suma în discuţie este 650.000 de lei, dintre care 320.000 de lei au fost deja luaţi din conturile primăriei.

Lucrurile sunt însă destul de complicate în speţă, dat fiind că procesul prin care s-a stabilit plata de despăgubiri este între semnatarele contractului, respectiv Consiliul Local şi firma de consultanţă V&V International Consulting SRL, dar executarea se face împotriva altei entităţi, respectiv Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) Bălăşeşti.

De altfel, în 2018, instanţa (mai exact Judecătoria Târgu Bujor) a stabilit că UAT şi CL nu înseamnă acelaşi lucru, însă pentru că, potrivit legii, CL nu deţine patrimoniu, însă deciziile sale se reflectă asupra UAT (deţinătoarea patrimoniului), această din urmă entitate răspunde patrimonial pentru deciziile aleşilor locali. Ulterior, UAT (condusă de primar) se poate îndrepta asupra decidenţilor, pentru recuperarea eventualelor prejudicii.

Una peste alta, momentan executarea silită asupra comunei Bălăşeşti a fost suspendată (pe perioada stării de urgenţă din cauza pandemiei), însă banii deja luaţi rămân luaţi. Soluţia pentru a debloca plăţile ar fi o alocare suplimentară, pentru situaţii speciale, de la Consiliul Judeţean, însă instituţia amintită ezită să facă acest lucru, iar explicaţia este cât se poate de simplă. Managementul juridic şi financiar de la Primăria Bălăşeşti este un adevărat dezastru. Şi nu de azi, de ieri, ci de mai bine de două decenii. Comuna a pierdut zeci de procese civile şi penale deschise împotriva ei de către diverse persoane fizice şi juridice, iar deciziile justiţiei arată că autorităţile de acolo au făcut numeroase gafe administrative, unele cu iz penal.

Şi rapoartele Curţii de Conturi pe ultimii ani arată că la Bălăşeşti este haos. În raportul pe 2018, spre exemplu, inspectorii contată că UAT Bălăşeşti a fost prejudiciată cu 370.285 de lei, ca urmare a unor titluri executorii emise de instanţele judecătoreşti, în condiţiile în care entitatea nu s-a îndreptat împotriva persoanelor responsabile. Suma 233.924  de lei derivă din obligaţia de plată datorată de două persoane fizice unei societăţi comerciale (parte vătămată), în baza unei sentinţe penale, iar suma de 134.191 de lei provine din două amenzi contravenţionale aplicate de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (în prezent, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice), ca urmare a nerespectării de către autoritatea contractantă (prin personalul propriu) a procedurilor legale de atribuire a contractelor de achiziţie publică, respectiv ca urmare a neutilizării mijloacelor electronice pentru efectuarea achiziţiilor publice. Şi Fiscul a găsit un ditamai prejudiciul acolo, recent. Astfel, Serviciul inspecţie economico-financiară din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Galaţi a identificat în ianuarie 2019, în procesul-verbal de inspecţie întocmit, titluri executorii pe seama entităţii în sumă de 1.201.963 de lei, „reprezentând plăţi restante sau arierate, după caz, nedeclarate la organul fiscal în formularul Anexa 30b Plăţi restante la situaţiile financiare”.

adevarul.ro