BNR vrea să reducă dobânzile aberante de la IFN-uri

[dcp100168]

BNR vrea să reducă dobânzile aberante de la IFN-uri

Banca Naţională a României (BNR) a elaborat un proiect de modificare a regulamentului de funcţionare a instituţiilor financiare nebancare (IFN), modificare bazată în principal pe cerinţe suplimentare de capital pentru împrumuturile acordate la costuri mai mari decât cele stabilite de BNR.

Prin acest proiect de regulament, care va intra în vigoare de la 1 octombrie 2017, banca centrală încearcă să „plafoneze” dobânda anuală efectivă (DAE) cu care IFN-urile împrumută populaţia şi care poate depăşi chiar şi 4.000 la sută! Nu este o plafonare propriu-zisă, ci mai degrabă un cost suplimentar impus IFN-urilor care vor continua să împrumute la o dobândă anuală efectivă mai mare decât cea stabilită de BNR. Concret, pentru fiecare 100 de lei împrumutaţi la un DAE mai mare decât cel stabilit de BNR, societăţile nefinanciare vor fi obligate să asigure un capital suplimentar de 67 de lei.

Conform economica.net, cerinţele proiectului legislativ al BNR prevăd ca noile cerinţe de capital să se aplice împrumuturilor cu o perioadă de ramburs de maximum 15 zile care depăşesc DAE de 200 la sută pentru lei şi 133 la sută pentru valută. De asemenea, pentru împrumuturile acordate pe o perioadă de 16-90 de zile, IFN-urile trebuie să nu depăşească un DAE de 100 la sută pentru creditele în lei şi 67 la sută pentru cele în valută. Pentru împrumuturile pe termen mai mare de 90 de zile (de exemplu, credite ipotecare), IFN-urile trebuie să se limiteze la un DAE egal cu rata dobânzii Lombard (dobânda la care se împrumută băncile de la BNR, în prezent de 3,25 la sută) înmulţit cu 10. Practic, dacă vor să nu scoată bani din propriul buzunar, IFN-urile vor trebui să calculeze un DAE de maximum 32,5 la sută.

Dobândă zero la primul împrumut

În general, IFN-urile acordă credite negarantate, pe un termen foarte scurt, către persoane fizice care au nevoie de câţiva bani în plus „până la salariu”. Acest specific explică ratele foarte mari de dobândă (DAE) practicate faţă de sectorul bancar, unde creditele sunt garantate și acordate, preponderent, pe termen mediu și lung. Prin actualele „credite rapide”, IFN-urile oferă bani pe perioade scurte, de la câteva zile, până la o lună, maximum două. În cele mai multe dintre cazuri, formalităţile se derulează exclusiv online, nu sunt necesare decât o adeverinţă de salariu, o copie după buletin şi un număr de cont unde să fie viraţi banii. Împrumuturile se aprobă efectiv pe loc. Aproape fiecare IFN are şi o ofertă cu dobândă zero pentru primul credit, suma acordată fiind, de obicei, de ordinul a câteva sute de lei. Dacă primul împrumut este rambursat în termen şi nu au fost probleme, atunci lucrurile devin şi mai uşoare. Următorul credit poate fi solicitat chiar şi prin sms, creşte şi suma acordată, şi perioada de rambursare. Însă de la al doilea credit se aplică şi dobândă, iar în caz de probleme cu returnarea banilor sumele pot scăpa de sub control, pentru că dobânda anuală efectivă la aceste credite rapide poate depăşi chiar şi 4.000 la sută.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Unele IFN-uri ”jonglează” cu dobânzi de patru cifre

La 1 octombrie 2017, Banca Națională a României (BNR) a modificat Regulamentul nr. 20/2009, cu scopul declarat de a diminua dobânzile extrem de ridicate practicate de instituțiile financiar-nebancare (IFN) care acordă împrumuturi, mai ales online. Efectul: costul acestora nu a scăzut, ba chiar a crescut!

Concret, prin noul regulament, BNR a impus IFN-urilor să-și majoreze de zece ori capitalul social, dacă doresc sa mențină nivelurile de dobânzi practicate în acel moment, în jurul a 4.000% pe an. În lipsa acestei majorări, instituțiile financiare nebancare ar fi trebuit sa scadă dobânzile până la un maxim de 200% pe an, adică de 20 de ori mai mici.

Mai mult, concurența de pe această piață a creditelor online a scăzut, după ce unele IFN-uri și-au închis businessurile, ca urmare a intrării în vigoare a noului regulament BNR, iar altele s-au reorientat spre alte tipuri de credite, de valori mai mari și pe perioade mai lungi, pentru a putea scădea dobânzile.
În schimb, IFN-urile dispuse să continue competiția și implicit creditarea pe termene scurte și cu valori mai mici au majorat substanțial dobânzile.
Astfel, vorbim despre costuri reflectate în Dobânda Anuală Efectivă (DAE) majorate de la 1.497% pe an și care pot ajunge până la 30.341% pe an (treizeci de mii trei sute patruzeci și unu la sută!!!).

Majoritatea instituțiilor financiare nebancare solicită condiții minimale de eligibilitate: vârsta cuprinsă în general între 21 și 69 ani, domiciliul stabil pe teritoriul României, acte de identitate și dovada realizării unui venit minim permanent. Totuși, procesul de acordare poate fi considerabil mai lesnicios decât la băncile comerciale, în cazul creditelor online, banii putând intra în posesia clienților în aceeași zi.

Altfel, capcanele în care pot cădea clienții IFN-urilor se datorează în primul rând reclamelor înșelătoare, în care se anunţă, pe site-urile proprii sau în mass-media, dobânzi de 1-2%, însă care se calculează la zi. Totodată, ușurința teoretică cu care poate fi accesat un împrumut la un IFN, cu promoții la primul credit, cu dobândă zero, ce fidelizează ulterior clienții naivi, valoarea mică a sumelor de bani împrumutate și durata relativ redusă sunt tot atâtea elemente ce pot induce în eroare. Ele trebuie însă luate în seamă, iar dependența de creditele nebancare trebuie tratată corespunzător.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Dobânzile uriașe practicate de IFN-uri, stăvilite prin lege

Legea privind protecţia consumatorilor care se referă la plafonarea dobânzilor anuale efective la instituţiile financiare nebancare (IFN) şi la limitarea creanţelor pe care le solicită recuperatorii a fost promulgată, luni, de președintele Klaus Iohannis.

Printre altele, potrivit actului normativ, dobânda anuală efectivă (DAE) la creditele ipotecare pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi cu mai mult de 8 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR pe piaţa financiar-bancară internă.

În cazul creditelor de consum, DAE nu poate depăşi cu mai mult de 27 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR, stipulează legea. Prin excepţie de la aceste prevederi, "în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 1 la sută pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului".

De asemenea, prin excepţie, "în cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 5.001 lei şi 10.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 0,8 la sută pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului".

Tot prin excepţie, "în cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 10.001 lei şi 25.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 0,6 la sută pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului".

"Dacă nivelul DAE sau, după caz, al costului total al creditării pe zi şi/sau al valorii totale plătibile de către consumator sunt mai ridicate decât plafoanele stabilite, aceste niveluri vor fi reduse, în mod corespunzător, la cererea consumatorului, fie pe cale amiabilă, fie pe cale judecătorească, fie prin apelarea la o entitate de soluţionare alternativă a litigiilor", prevede, totodată, actul normativ.

Cererea consumatorului de rezolvare pe cale amiabilă sau prin apelarea la o entitate de soluţionare alternativă a litigiilor poate fi făcută direct sau prin intermediul unei asociaţii de consumatori. În caz de refuz explicit al cererii de revizuire amiabilă a contractului sau în caz de întârziere cu mai mult de 45 de zile a răspunsului la o astfel de cerere, consumatorul va putea solicita instanţei competente adaptarea judiciară a contractului.

Actul normativ mai stabileşte că, "în scopul echilibrării prestaţiilor şi al reducerii riscurilor generate de astfel de contracte, prezenta lege este aplicabilă şi contractelor în derulare, respectiv contractelor active la data intrării în vigoare a prezentei legi, aflate în maturitate şi pentru care întârzierile la plată sunt de cel mult 60 de zile".

Dispoziţiile prezentei legi intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

viata-libera.ro