Jump to content

Insula formată pe Dunăre va deveni permanentă


dcp100168
 Share

Recommended Posts

O insulă Ada Kaleh la Galaţi?

* Directorul APDM, Mihai Ochialbescu, propune scoaterea la suprafaţă a vechii insule *

Unii dintre cititorii noştri îşi amintesc, poate l-au şi vizitat, de pitorescul orăşel Ada Kaleh, înghiţit de apele Dunării la executarea unor importante lucrări hidrotehnice. Oraşul de pe vechea insulă este acum scufundat, dar puţini ştiu că, lângă Galaţi, o insulă scufundată aşteaptă investitorul îndrăzneţ pentru a deveni o superatracţie turistică!

Directorul APDM Galaţi, Mihai Ochialbescu, are un astfel de proiect, pornind de la ceea ce a văzut la Budapesta: Insula Margareta, ieşită din apele Dunării. Managerul cunoaşte bine ceea ce toţi oamenii Dunării ştiu: fosta insulă de la Galaţi, mult redusă în timp, mai iese uneori, atunci când apele scad, chiar şi până la jumătate de metru sub luciul apei. Cine ar sta în picioare acolo ar părea că merge pe apă...

Ochialbescu spune că, prin lucrări hidrotehnice deloc complicate, insula poate fi adusă la suprafaţă! Acolo, în afara jurisdicţiei locale, poate fi ridicat un adevărat Las Vegas dunărean, cu cazinouri, hoteluri, case de vacanţă, atracţii pentru copii. În prezent există un turism internaţional puternic vizând industria jocurilor de noroc din Capitală, am adăuga noi. De ce n-am aduce deci o parte dintre banii aceştia şi la noi?

Directorul ne-a şi schiţat profilul insulei care se întinde pe mai mulţi kilometri în amonte de Palatul Navigaţiei. Pe insulă s-ar putea construi şi pilonul unui pod care să lege insula de malul gălăţean. Şi, de ce nu, cu celălalt mal. Pe care, adăugăm noi, terenul este mai solid, deci este mai ieftin să ne extindem oraşul... Proiecte de pod mai spre Brăila, sau chiar de trecere pe sub Dunăre, au mai fost, dar ideea unui loc, în mijlocul fluviului, pentru plantarea unui pilon, cu cheltuieli mai mici, este nouă.

Deocamdată, reţinem părerea specialistului, că apele Dunării pot fi forţate, fără mare cheltuială, să ridice insula. Directorul apreciază că o astfel de lucrare ar putea costa vreo 300 milioane euro, dar pentru aşa ceva se găsesc cu siguranţă investitori străini!

Până acum, au existat tot felul de propuneri de a face din Galaţi un oraş turistic, integrat în traseele turistice care merg spre Deltă sau spre nordul Moldovei. S-a vorbit despre protejarea zonei vechi, de punerea în valoare a portului vechi, iar directorul APDM a încercat să atragă direct navele austriece care fac pe Dunăre călătorii de plăcere. Ideea unei insule de vacanţă este nouă şi ar trebui să fie luată măcar în discuţie de edilii... Regiunii de Dezvoltare Sud-Est!

http://www.viata-libera.ro/articol-O_solutie_pentru_un_Galati_turistic_un_Ada_Kaleh_dunarean__2.html

Link to comment
Share on other sites

Asa repede a venit 1 aprilie???

Sau astia au primit ordine sa abureasca lumea cu fantasmagorii de genul asta?

Las Vegas, jocuri de noroc, insule, poduri etc. acum cand se pune problema limitarii consultatiilor medicale la 3/an??

Oamenii astia traiesc in aceeasi tara cu noi?

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

A apărut o insulă în mijlocul Dunării, din cauza nivelului scăzut al fluviului

Nivelul din ce în ce mai scăzut al Dunării dă bătăi de cap navigatorilor. Afectate sunt cursele de trecere bac, acestea fiind prelungite acum, din cauză că bacurile sunt nevoite să ocolească o insulă, creată pe mijlocul canalului navigabil. Este vorba despre o insulă formată de aluviunile fluviului, ridicătură ce îşi face apariţia din apele Dunării de fiecare dată când nivelul apei scade.

Potrivit reprezentanţilor Navrom Bac, din cauza insulei, bacurile sunt acum nevoite să ocolească zona, fapt care înseamnă prelungirea timpului unei curse cu câteva minute, dar şi costuri mai mari, pentru că navele consumă mai mult combustibil.

Totuşi, preţurile nu au fost modificate (nici măcare pentru cursele de noapte) şi nici orarul de funcţionare al bacurilor. Ca şi până acum, cursele se desfăşoară la interval de 30 de minute, de la 6.00 dimineaţa la ora 22.00, iar după această oră, la 60 de minute. Noaptea, la orele impare – 23.00, 1.00, 3.00, 5.00 -, plecările sunt programate de pe malul tulcean (de la I.C.Brătianu), iar la orele pare -24.00, 2.00, 4.00 -, de pe malul gălăţean.

Şi operatorii din porturi au dificultăţi, nu doar cursele bac!

Cât priveşte traficul din porturi, acesta nu a scăzut, dar doar pentru că perioada este una de trafic mai mare decât de obicei, având în vedere că vorbim de perioada în care se recoltează cerealele. Potrivit directorului Administraţiei Fluviale a Dunării Maritime, Luigi Marius Ciubrei, „totuşi, în porturi se operează mai greu şi avem, la cererea operatorilor, discuţii în vederea achiziţionării de servicii de dragare de la AFDJ. Sunt probleme de operare în Port Mahmudia şi Port Industrial Tulcea. Prin acţiunea de dragare se va asigura adâncimile necesare unei bune operări în porturi”.   

Astăzi, nivelul Dunării la Galaţi este de 90 de cm, în creştere cu 3 cm, însă în amonte, pe toată lungimea Dunării fluviale, cotele sunt în scădere. Din cauza nivelului tot mai scăzut al Dunării, din 23 august, AFDJ Galaţi a emis un aviz către navigatori potrivit căruia, începând de ieri, 25 august, „navigaţia între km 300 şi km 274 se limitează la convoaie cu o lungime maximă de 210 metri şi o lăţime maximă de 25 de metri”.

presagalati.ro
 

Link to comment
Share on other sites

Poze cu insuna nu arata. Atat mai trebuie sa mareasca preturile la bac din cauza ca face ocol, asta nu ne intereseaza pe noi, sa sparga insula e strict problema lor...

 

Ce bine ar fi sa scada Dunarea rau de tot sa nu mai poate trece bac-ul, poate asa ar desfinta bac-ul si ar face pod...

Edited by LaurX82
Link to comment
Share on other sites

Debitul Dunării la intrarea în România, sub media multianuală

Debitul Dunării la intrarea în România, secţiunea Baziaş, a fost în scădere, în ultimele 24 de ore, până la valoarea de 2.200 metri cubi pe secundă, sub media multianuală a lunii august, de 4.300 metri cubi pe secundă, informează Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).
În aval de Porţile de Fier debitele au fost în scădere pe sectorul Gruia - Călăraşi, la Harşova şi Tulcea, în creştere pe sectorul Cernavodă - Hârşova şi staţionare la Vadu Oii şi pe sectorul Galaţi - Isaccea.
Prognoza pentru intervalul 26 august - 1 septembrie arată că debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere, situându-se la valori cuprinse între 2.200 şi 2.500 metri cubi pe secundă, dar vor fi sub media multianuală a lunilor august (4.300 m3/s) şi septembrie (3.800 m3/s).

gds.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 years later...

Insula formată pe Dunăre va deveni permanentă

  • Anul acesta pe insulă au apărut plante şi păsări, iar în câţiva ani acolo va fi pădure

În viitorul nu foarte îndepărtat, Dunărea va avea două braţe la Galaţi. Asta datorită insulei formate în dreptul oraşului nostru, la kilometrul 152+500 pe sectorul maritim la fluviului. Insula iese la suprafaţa apei de câţiva ani în verile secetoase, când nivelul Dunării scade sub 160 de centimetri la Galaţi. Deocamdată, ea este un banc uriaş de nisip şi aluviuni, care măsoară 250 de metri lungime şi 15 metri lăţime, dar va fi lăsată să evolueze în voie. Anul acesta pe insulă au apărut deja primele semne de viaţă - vegetaţie şi multe specii de păsări.

„Şenalul navigabil este între malul stâng, zona Fazelei, şi spre insulă. Această insulă este mai apropiată de malul drept, nu afectează navigaţia şi în timp ea se va dezvolta, astfel încât după 10-15 ani să vedem şi vegetaţie. În timp, această insulă va acţiona ca un şevron. Şevronul este un epiu care are forma unei potcoave şi ajută la distribuirea curentului apei către malul stâng şi către malul drept. Deci şi la malul stâng, şi la malul drept vor exista adâncimi datorită acestei insule. Noi nu avem niciun interes să o dragăm, atâta timp cât este un ecosistem natural şi nu deranjează navigaţia”, a declarat directorul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos, Dorian Dumitru.

Singurul inconvenient ar fi acela că bacurile care fac legătura pe Dunăre între judeţele Galaţi şi Tulcea sunt nevoite să ocolească insula prin amonte, ceea ce face ca timpul de traversare să să mărească, însă întârzierile sunt de numai 2-5 minute pe vreme bună şi ceva mai mari atunci când este ceaţă sau când nivelul apei este foarte scăzut.

Autorităţile fluviale spun că insula tânără va intra în administrarea companiei naţionale Apele Române după ce va rămâne definitiv deasupra apei.

reperul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 10 months later...

Insulă apărută în mijlocul Dunării la Galaţi, din cauza debitului scăzut al fluviului

O insulă a apărut pe Dunăre, în dreptul oraşului Galaţi, din cauza debitului scăzut al fluviului şi a aluviunilor purtate de apă. În timp ce autorităţile monitorizează situaţia, localnicii aşteaptă vreme bună, să meagă cu barca pe insula, la pescuit sau picnic, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Punctul de trecere BAC Galaţi-Tulcea se află în apropierea insulei formate în mijlocul Dunării, iar în curând, vasele care transportă maşini şi oameni de pe malul gălăţean pe cel tulcean vor fi obligate să renunţe la drumul obişnuit şi să ocolească pentru a ajunge la destinaţie, potrivit şefului flotei Navrom Bac, Grigore Crăciun. „Anul trecut au fost probleme, insula nu ajungea până în dreptul Punctului de Trecere Bac, dar se prelungea pe sub apă, erau multe depuneri. Anul acesta situaţia se repetă. Peste câteva zile o să ocolim prin amonte, nu ştim exact cât de mult, o să luăm o decizie atunci. O dragă sapă la gura Siretului, dar sunt multe aluviuni”, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, şeful flotei Navrom Bac, Grigore Crăciun.

Insula care a apărut în mijlocul Dunării nu încurcă deocamdată vapoarele şi convoaiele de mari dimensiuni care trec fluviul, iar potrivit reprezentanţilor Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, limba de pământ lungă de peste 100 de metri şi lată de 10 metri nu se află pe şenalul navigabil, astfel că autorităţile nu au luat încă nicio măsură. „Nu-i problemă, apare în fiecare an dacă Dunărea scade sub 200. Insula apare şi eventual se măreşte în funcţie de debitul Dunării. Dar pentru vapoarele care trec prin dreptul oraşului Galaţi nu sunt probleme, între insulă şi şenalul navigabil sunt 300 de metri. S-a întâmplat şi în alţi ani, insula apare atunci când Dunărea este scăzută, din cauza lăţimii Dunării, a vitezei curentului apei mai mică decât viteza curentului la malul drept, acolo se depun aluviuni, se formează un banc”, a explicat directorul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos, Dorian Dumitru.

În timp ce autorităţile monitorizează situaţia pentru a lua măsuri, gălăţenii aşteaptă vreme frumoasă pentru a merge cu bărcile pe insulă, la plajă, pescuit sau picnic. „Doar o poză, nimic mai mult. Nu am barcă, nu pot ajunge acolo. Am văzut zilele trecute nişte tineri care făceau grătar pe limba de nisip din mijlocul Dunării. Nu ştiu dacă este în regulă”, a declarat un gălăţean aflat pe malul Dunării, care nu s-a aventurat să ajungă până la insula formată şi a făcut câteva fotografii de pe mal.

Specialiştii spun că, în viitor, insula nu o să mai dispară sub apă în funcţie de evoluţia debitului Dunării, din cauza aluviunilor din ce în ce mai numeroase care se adună şi îi consolidează marginile.

mediafax.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Mesajul „La naiba, PSD” a fost scris pe insula formată pe Dunăre în dreptul oraşului Galaţi

Mesajul „La naiba, PSD” a fost scris pe nisip, sâmbătă, pe insula formată pe Dunăre, în dreptul oraşului Galaţi, fiind vorba de un text care se întinde pe o lungime de 100 de metri, unde fiecare literă are 10 metri, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Gălăţenii care au trecut, sâmbătă, pe faleza Dunării au constatat că pe insula formată în mijlocul fluviului, în dreptul oraşului Galaţi, scrie cu litere uriaşe „La naiba, PSD”.

Mesajul poate fi văzut din avion, de pe vapoarele care trec pe fluviu, dar şi de pe cele două maluri, cel gălăţean şi cel tulcean.

Mesajul a fost realizat de şapte persoane care timp de câteva ore au săpat în nisipul din care este formată insula de pe Dunăre.

Textul se întinde pe o lungime de 100 de metri, iar fiecare literă are înălţimea de 10 metri.

La final, cei care au participat la realizarea mesajului au filmat insula cu o dronă, astfel încât imaginile să fie transferate şi postate pe facebook.

Mesajul anti PSD va rămâne pe insula până când apa va acoperi literele de mari dimensiuni.

Mesaje anti-PSD au mai apărut într-un lan de grâu, pe un banner purtat la mare înălţime de un paraşutist, în galeriile de fotbal şi pe pe un deal din Cluj.

mediafax.ro

insula.jpg

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Insula de nisip din dreptul oraşului Galaţi cotropeşte tot mai mult mijlocul Dunării

Autorităţile care se ocupă de administrarea Dunării spun că nu există deocamdată un pericol imediat în ceea ce priveşte şenalul navigal. Faptele îi contrazic: în toamna lui 2017 o navă sub pavilion străin a eşuat pe banc şi a fost nevoie de o intervenţie complicată pentru a fi salvată.

Semnalată pe prima dată acum cinci ani, ca un firav banc de nisip aflat la mai puţin de un metru sub apă, insula care tocmai ia naştere în mijlocul Dunării, chiar în faţa oraşului Galaţi, „a văzut lumina zilei” în vara anului 2015. La început a fost privită ca o mare curiozitate. Oamenii şi-au făcut fotografii cu ea (de pe mal sau de la faţa locului, unde au ajuns cu bărcile), au filmat-o chiar şi cu drona, apoi interesul „turistic” s-a stins, încet-încet, lăsând loc îngrijorării că traficul naval ar putea fi afectat.

Primele probleme serioase au fost raportate în vara lui 2017, atunci când insula – deja ajunsă la o lăţime de câţiva metri şi la o lungime de circa 300 de metri  – a început să facă necazuri companiei care se ocupă de administrarea traversării fluviului cu bacul, între Galaţi şi judeţul Tulcea. Capătul dinspre amonte al bancului de nisip s-a extins chiar pe traseul bacurilor care au fost nevoite să ocloească circa 500 de metri mai la deal, către portul mineralier. Desigur, cu costuri suplimentare.

Anul acesta lucrurile s-au complicat şi mai mult, căci insula are deja aproape un kilometru lungime, iar lăţimea ei trece de 20 de metri în unele zone. Iar cei de la Trecere Bac au probleme şi trebuie să ducă din nou ambarcaţiunile pe un traseu ce ocoleşte. „Anul trecut au fost probleme, insula nu ajungea până în dreptul Punctului de Trecere Bac, dar se prelungea pe sub apă, erau multe depuneri. Anul acesta situaţia se repetă. O dragă sapă la gura Siretului, sunt multe aluviuni”, a declarat Grigore Crăciun, şeful flotei Navrom Bac. 

Totuşi, în ciuda inconvenientelor de la trecerea cu bacul, autorităţile care au în administrare Dunărea spun că insula care se tot întinde în mijlocul fluviului nu încurcă deocamdată vapoarele şi convoaiele de mari dimensiuni.  Cei de la Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi dau asigurări limba de pământ nu se află pe şenalul navigabil, astfel că nu au luat încă nicio măsură în ceea ce o priveşte. „Nu-i problemă, apare în fiecare an dacă Dunărea scade sub cota 200. Insula apare şi eventual se măreşte în funcţie de debitul Dunării. Dar pentru vapoarele care trec prin dreptul oraşului Galaţi nu sunt probleme, între insulă şi şenalul navigabil sunt 300 de metri. S-a întâmplat şi în alţi ani, insula apare atunci când Dunărea este scăzută, din cauza lăţimii Dunării, a vitezei curentului apei mai mică decât viteza curentului la malul drept, acolo se depun aluviuni, se formează un banc”, a explicat directorul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos, Dorian Dumitru.

Totuşi, autorităţile spun că monitorizează cu atenţia evoluţia bancului de nisip, care este pe cale să ajungă un fel de plajă exclusivistă (nisipul este foarte fin), dar şi un soi de „tribună politică”. Pe nisip a fost scris, acum câteva săptămâni, un uriaş mesaj cu conţinutul „La naiba PSD”.

O navă sub pavilion străin a eşuat deja pe bancul de nisip din dreptul oraşului Galaţi. În toamna anului trecut (mai exact pe 19 octombrie 2017), insula din mijlocul Dunării a produs un prim incident naval, după ce o navă sub pavilion străin a eşuat pe o porţiune ascunsă sub apă a uriaşului banc format din aluviuni. Operaţiunea de salvare a durat câteva ore. Nava se numeşte „Sithonia”, este sub pavilion St.Vincent Grenadines, are o lungime de 108 metri, o lăţime de 17 metri şi un pescaj de 7 metri, iar incidentul de navigaţie s-a produs în timp ce aceasta pleca din Portul Galaţi şi a dorit să facă o manevră de întoarcere.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Insula din mijlocul Dunării, de la Galaţi, pământul nimănui

Insula din mijlocul Dunării, din dreptul falezei din Galaţi, creşte de la an la an, iar autorităţile nu vor face nimic să stopeze fenomenul, ba dimpotrivă, se doreşte protejarea noii formaţiuni aluvionare care a ajuns la aproximativ 2 km lungime.

”Este ecosistem natural. Ne apucăm să-l stricăm dacă nu deranjează? Am monitorizat şi monitorizăm în permanenţă zona. Noi am făcut măsurători din mal în mal. Avem o hartă cu acea zonă (n.r. - vezi foto). Se vede foarte bine. Ea apare când cota scade sub 200. Dacă cota la Galaţi ar ajunge zero, insula ar avea o lungime de 2 km. Între insulă şi geamandurile roşii care semnalizează limita de la malul drept al şenalului sunt 200 de metri, iar de la geamandura roşie până la malul de pe faleză sunt peste 250 metri. Dacă pe această formaţiune va creşte vegetaţie şi vegetaţia va ajunge la maturitate, atunci ea se va stabiliza şi chiar ar fi benefic să fie protejată în amonte să nu se erodeze şi ea va lucra ca un epiu, adică împarte debitul apei şi la malul stâng şi la malul drept şi va crea şi la un mal şi la altul adâncimi pentru navigaţie”, explică directorul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ), Dorian Dumitru.

Despre faptul că bacul este nevoit, în perioadele cu nivel scăzut al apelor, să ocolească zona, traversarea Dunării durând mai mult, Dorian Dumitru spune ”Bacul dacă ar face puţin dragaj în zonă, ar putea trece direct, dar costurile ar fi mai mari decât dacă ocoleşte un pic în amonte”.

În acest context, în următorii ani, în dreptul municipiului Galaţi, Dunărea va avea o oază de verdeaţă care va aparţine cui va şti să o ”revendice” mai repede, deoarece în prezent insula nu aparţine nici judeţului Galaţi şi nici judeţului Tulcea. Dacă autorităţile locale vor şti să gestioneze inteligent problema, insula ar putea deveni un paradis verde şi o atracţie turistică ce ar putea transforma Galaţiul într-un pol de actracţie pentru navele de croazieră care în prezent nu opresc aproape niciodată în portul nostru.

Până când formaţiunea aluvionară se va stabiliza, ori de câte ori scade nivelul apelor Dunării, insula rămâne mai degrabă o platformă electorală inedită pentru că aici, au apărut deja de două ori mesaje prin care unii cetăţeni îşi exprimau nemulţumirile. Primul mesaj scris cu litere uriaşe pe nisipul insulei a fost „La naiba, PSD”, iar cel de-al doilea a fost pus de un grup de tineri care au montat un banner uriaş cu mesajul „Sex, drugs & păcănele” (Citeşte AICI), cerând, în acest mod, demisia viceprimarului municipiului Galaţi, Picu Apostol Roman care, în cadrul unui interviu televizat, a vorbit despre turismul în oraşele dunărene şi despre sex, droguri şi jocuri de noroc, acestea fiind - în opinia viceprimarului - principalele atracţii care ar atrage turişti în diverse porturi. Picu Apostol Roman a susţinut ulterior că aceste cuvinte au fost scoase din context şi că astfel a fost denaturat mesajul.

monitoruldegalati.ro

Bancul de nisip din mijlocul Dunării se va transforma în insulă

  • Deoarece nu împiedică navigația, nu sunt motive să se încerce dragarea zonei.

În timp, Galațiul va avea o nouă zonă de agrement, așa cum era odată insula „Ada Kaleh” din zona Porțile de Fier, pentru că bancul de nisip, care în ultimele veri le-a prilejuit gălățenilor plimbări cu barca, se va transforma într-o insulă în adevăratul sens al cuvântului, cu teren solid și vegetație. Așadar, Galațiul va avea o insulă în mijlocul Dunării, la 300 de metri de Faleză și cel puțin în primă instanță acolo va fi o plajă la apă curgătoare.

Bancul de nisip apărut din apele Dunării în ultimii ani, în perioadele de vară, este o depunere de aluviuni care în timp se va forma ca o insulă. O spune chiar directorul Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ), Dorian Dumitru, care a mai adăugat această formă de relief subacvatică există de foarte mult timp, mulți gălățeni ceva mai înaintați în vârstă amintindu-și de ea. A fost mai vizibilă în ultimii ani, în perioadele secetoase, în care nivelul Dunării a scăzut frecvent sub cota de 200 cm.

„Noi am făcut măsurători dintr-un mal în celălalt la momentul în care nivelul Dunării era peste cota plus 300 cm la Galați. Avem o hartă cu acea zonă, în care se vede bine acea insulă. Ea apare în momentul în care nivelul Dunării la Galați scade sub 200 cm. În momentul în care cota este în jur de 190 cm, începe să apară și cu cât cota la Galați scade mai mult, ea se mărește. Dacă la Galați cota ar scade către zero, insula ar avea o lungime de 2 kilometri”, ne-a declarat directorul AFDJ.

Potrivit acestuia, insula este la mare distanță de șenalul navigabil rezervat circulației navelor maritime și nu împiedică navigația: „Între insulă și geamandurile roșii care semnalizează limita de la malul drept al șenalului navigabil, sunt 200 de metri. Iar de la geamandura roșie până la malul de la Faleza din Galați sunt peste 250 de metri. Deci șenalul este spre malul stâng și nu este nici un pericol pentru navigație”.

„Dacă ea se va stabiliza, în sensul că pe această formațiune se vor depune în continuare aluviuni și va crește și vegetație și în timp această vegetație va ajunge la maturitate, se va stabiliza. Chiar ar fi benefic să fie protejată puțin în amonte, ca să nu se erodeze și ea va lucra ca un ca un şevron. Şevronul este un epiu (un dig – n red) care are forma unei potcoave şi ajută la distribuirea curentului apei către malul stâng şi către malul drept. Deci şi la malul stâng, şi la malul drept vor exista adâncimi datorită acestei insule”, a mai precizat Dorian Dumitru.

Apariția acestei insule este facilitată de mai mulți factori, de la configurația albiei Dunării în zona Galațiului, care are lățimea de 950 de metri, la faptul că atât Dunărea, cât și Siretul, a cărui vărsare în fluviu este în amonte, au mari oscilații de debite și niveluri, iar acestea au ca urmare aportul unor mari cantități de aluviuni, care se depun în zona malului tulcean, unde viteza curenților este mai mică.

„De ce a apărut? Păi, gândiți-vă că Dunărea este un fluviu viu, în sensul că sunt variații foarte mari de nivel. În plus, Siretul, a cărui vărsare în Dunăre este în amonte, la mică distanță de această zonă, are de asemenea multe variații de nivel, pentru că și Siretul este regularizat prin lacuri de acumulare, sistem hidro-energetic, și orice variație mare de nivel aduce multe aluviuni. În această secțiune, Dunărea are o lățime de aproximativ 950 de metri. Adâncimile cele mai mari și aici mă refer la adâncimi de 12 sau 15 metri, poate și de 20 de metri, sunt spre malul stâng, spre Faleza din Galați. Și în aceste condiții, fiind o lățime mare și adâncimi mai mici, depunerile de aluviuni au găsit un loc prielnic acolo și așa a apărut acea formațiune în timp”, a mai precizat Dorian Dumitru, directorul AFDJ Galați.

stiridegalati.ro

 

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Insula a ieşit din nou din apele Dunării

Pământ în mijlocul Dunării! Insula pe care anul trecut liberalii gălăţeni au scris „La naiba, PSD”, cu litere săpate în nisip, şi care a fost, mai apoi, scena unui protest la adresa viceprimarului UNPR, Picu Apostol Roman, comunitatea RO100 Curatam Galatiul arborând un banner pe care scria „Sex, drugs & pacanele”, a ieşit din nou la iveală din apele fluviului. Limba de pământ este deja vizibilă de pe Faleza Superioară şi cine ştie ce alte manifestări inedite ar putea găzdui.

Cert este că, aşa cum aţi putut afla din ziarul "Viaţa liberă", Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi a luat în serios procesul de formare a acestei insule în apropiere de malul drept al fluviului, nu departe de Trecere bac. Teritoriul a fost cartografiat, în primul rând din raţiuni de securitate a navigaţiei, dar şi în vederea studierii dinamicii insulei. Potrivit AFDJ, insula apare la Galaţi când cota fluviului scade sub 200 cm. Dacă la Galaţi am avea cota zero, atunci lungimea insulei ar fi de 2 km.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...

A reapărut insula din mijlocul Dunării, din dreptul Galaţiului. Bancul de nisip e mai mare ca niciodată

Insula din mijlocul Dunării, din dreptul oraşului Galaţi, a ieşit din nou la suprafaţă şi este mai mare ca niciodată. Fâşia de nisip are peste un kilometru lungime şi până la 200 de metri lăţime. Specialiştii apreciază că deşi deasupra apei are până la cel mult un metru, de fapt bancul de nisip are o înălţime de peste 10 metri, restul aflându-se sub apă.

Vă reamintim că insula de nisip a fost semnalată pentru prima oară acum şase ani, la vremea respectivă fiind un adevărat obiectiv turistic local. Cu acelaşi prilej s-a aflat că insula mai apăruse la suprafaţă şi până în urmă cu circa cinci decenii, însă autorităţile din acea vreme au făcut o dragare amplă a cursului Dunării. După cum ne-a explicat un veteran al navigaţiei gălăţene, fostul pilot Ioan Ghe. Tofan, motivul este acela că existau temeri că mărirea bancului de nisip ar putea forţa fluviul să erodeze accelerat faleza Dunării în dreptul oraşului Galaţi.

Lucrările au dus la dispariţia pentru o vreme a insulei, însă au dus şi la distrugerea celebrei plaje Cocuţa, aflată pe malul tulcean al fluviului. Amintita plajă fusese, circa un secol, principalul loc de distracţie al gălăţenilor, în perioada 1960-1980, mii de oameni adunându-se în zilele de sărbătoare să facă plajă acolo. Zona căpătase şi un complex turistic cu restaurant şi terase, chioşcuri de răcoritoare şi îngheţată samd, dar după ce plaja a fost erodată de fluviu, totul a dispărut.

Aproape o jumătate de secol i-a luat Dunării pentru a reface bancul de nisip din dreptul Galaţiului. În cea mai mare parte, nisipul aluvionar este adus de Siret, care se varsă în Dunăre doi kilometri în amonte, iar faptul că în ultimii 20 de ani carierele de balast de pe râu s-au tot înmulţit a dus la creşterea cantităţii de nisip ajunsă în Dunăre.

Autorităţile spun că pe viitor ar trebui să ne aşteptăm ca bancul din dreptul Galaţiului să devină insulă permanentă. Anul trecut, reprezentanţii Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi au anunţat că au făcut măsurătorile necesare şi că au introdus noua formă de relief în hărţile de navigaţie. Deşi fenomenul formării insulei a produs destul de multe „valuri” în presă, trebuie spus că nu avem de-a face cu un lucru tocmai ieşit din comun pe cursul Dunării. La şase kilometri în amonte (spre Brăila) există insula cu numele Veriga, lungă de 1,5 km şi lată de 80-200 de metri, care s-a format în urmă cu circa 50-60 de ani, cam în acelaşi mod. Acum este acoperită de copaci şi pare veche de când lumea.

De asemenea, 15 kilometri în aval (aproape de confluenţa Prutului cu Dunărea) se află Insula Cailor, o formaţiune sedimentară mult mai veche, care apare şi în relatări vechi de peste un secol. Insula are aproape doi kilometri lungime şi circa 500 de metri lăţime şi este denumită aşa deoarece pe ea trăieşte o herghelie de cai sălbatici.

Revenind la cea mai recentă insulă de pe Dunăre, acesta a devenit vizibilă din anul 2014 (când avea la suprafaţă doar câţiva metri pătraţi), iar cu timpul s-a tot extins şi s-a înălţat. Potrivit cartografierii făcute de AFDJ, are 800-900 de metri lungime şi 80-100 de metri lăţime atunci când cota fluviului se înscrie în nivelul mediu (200-400 cm), însă poate ajunge la peste 2,5 km lungime şi peste 200 m lăţime dacă nivelul fluviului scade sub 100 cm.

Trebuie spus că nivelul Dunării este măsurat convenţional şi nu reprezintă de fapt adâncimea fluviului. Astfel, la o cotă hidrologică de 100 cm, adâncimea şenalului navigabil a Dunării este, la Galaţi, de cel puţin 7,6 metri.

Faptul că insula tinde să devină permanentă a dat un avânt teribil, pe internet, gălăţenilor cu imaginaţie, care au căutat un nume peticului de pământ, dar s-au gândit şi la o serie de utilizări. Astfel, au fost avansate denumiri precum „Cocuţa” (după plaja care a funcţionat în apropiere vreme de mai bine de un secol), „23 August” (după numele de dinainte de 1989 al localităţii IC Brătianu, aflată nu departe) sau „Lăţimea” (după o cunoscută baltă de pe malul tulcean).

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Noua „Ada Kaleh”. Insula formată în mijlocul Dunării, la Galați, a ajuns la o lungime de peste doi kilometri

Dacă în anii 70 dispărea insula „Ada Kaleh”, sacrificată pentru construirea barajului de la Porțile de Fier, o altă insulă este în formare la Galați. Este vorba de un banc de nisip format în mijlocul albiei Dunării prin acumularea aluviunilor aduse de apele Dunării, dar și de apele Siretului, a cărui confluență cu fluviul este în amonte de această zonă.

Apariția sa deasupra nivelului apelor Dunării este urmarea perioadelor secetoase din ultimii ani, care au scăzut debitul și implicit, nivelul Dunării. Insula din mijlocul Dunării a apărut prima oară în vara lui 2015. Atunci era doar o zonă îngustă de nisip, pe care făceau escale pescărușii și la care mergeau cu bărcile gălățenii dornici de selfie-uri inedite. Acum, insula are o lungime de peste doi kilometri și o lățime de câteva zeci de metri, asta demonstrând că aluviunile depuse între timp au mărit volumul și suprafața superioară a bancului de nisip, iar continuarea acestui proces va duce peste câțiva ani la menținerea acestuia deasupra apelor și în perioadele când debitul și nivelul Dunării sunt crescute. Următoarea etapă va fi apariția vegetației.

Seceta din ultimele luni a redus nivelul Dunării

În ultimii ani nu au mai fost creșteri periculoase ale nivelului apelor Dunării. În zona Galați – Brăila, ultimele inundații periculoase au fost în vara lui 2010. Chiar dacă în acest an, în mai și iunie, au fost precipitații abundente în tot bazinul hidrografic al Dunării, în prezent debitul și nivelul Dunării sunt foarte scăzute.

Potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA), debitul Dunării la intrarea în ţară, la Baziaş, „va fi staţionar în următoarea perioadă, fiind de 2.600 mc/s, se sub mediile multianuale ale lunilor septembrie (3.800 mc/s) şi octombrie (3.850 mc/s)”. Potrivit Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, nivelul Dunării este la Galați de 150 cm, cu mult sub nivelul normal, de 400 – 500 cm, și este în creștere cu 2-3 cm pe sectorul din amonte, Brăila – Cernavodă, ceea ce înseamnă mai degrabă un regim staționar, penru că astfel de creșteri nu influențează nivelul apelor. Prognoza INHGA indică, la Galați, un debit al Dunării de 2.790 mc/s, care în următoarea săptămână ar putea crește la 2.830 mc/s, o creștere de asemenea insignifiantă pentru nivelul apelor.

Noua insulă este trecută deja în hărțile de navigație

În aceste condiții, noua „Ada Kaleh” se va menține în mijlocul Dunării, completând panorama ce poate fi admirată de pe Faleza din Galați, cu albia Dunării, cu lățimea de 950 de metri, completată de pădurile de sălcii de pe malul tulcean și în fundal, Munții Măcinului.

Potrivit navigatorilor, prezența acestui banc de nisip este cunoscută de mult timp, fiind trecut și pe hărțile de navigație. „Din câte știu, cei de la AFDJ au făcut măsurători dintr-un mal în celălalt, există o hartă cu acea zonă, în care se vede bine insula. Ea apare în momentul în care la Galați nivelul Dunării scade sub 200 cm. În momentul în care cota este în jur de 190 cm, începe să apară și cu cât cota scade mai mult, ea se mărește. Dacă la Galați cota ar scade către zero, insula ar avea o lungime de 3-4 kilometri”, ne-a declarat Ovidiu Preda, comandantul unei nave din flota unei companii de navigație.

Apariția insulei, facilitată de configurația albiei Dunării

La apariția noii insule contribuie mai mulți factori. Primul dintre aceștia este configurația albiei Dunării, care în zona Galațiului are lățimea de 950 de metri. Apoi, curenții fiind diferiți în zonele celor două maluri, adâncimile cele mai mari s-au format în zona malului pe care e situat Galațiul, iar în zona malului tulcean, curgerea fiind mai lentă, a fost favorizată depunerea aluviunilor.

Factorul cel mai important în formarea noii insule este că, atât Dunărea, cât și Siretul, a cărui vărsare în fluviu este în amonte de bancul de nisip, au mari creșteri și scăderi ale nivelurilor apelor, iar aceste variații au ca urmare aportul unor mari cantități de aluviuni.

În plus, Siretul, a cărui vărsare în Dunăre este în amonte, la mică distanță de zona în care se formează insula, are de asemenea multe variații de nivel, pentru că și Siretul este regularizat prin lacuri de acumulare, sistem hidro-energetic, etc. Orice variație mare de nivel aduce multe aluviuni. În această secțiune, Dunărea are o lățime de aproximativ 950 de metri. Adâncimile cele mai mari, de 12 sau 15 metri, poate și de 20 de metri, sunt spre malul stâng, spre Faleza din Galați. Iar în aceste condiții, fiind o lățime mare și adâncimi mai mici, depunerile de aluviuni au găsit un loc prielnic acolo și așa a apărut bancul de nisip care se transformă, de la an la an, în noua insulă.

Nu împiedică navigația, deci zona nu trebuie dragată

Ar fi o problemă dacă noua insulă le-ar face probleme navigatorilor. De la Sulina până la Brăila, așadar și la Galați, este sectorul Dunării Maritime, pe care, potrivit condițiilor impuse de Comisia Europeană a Dunării, trebuie asigurat un șenal navigabil cu adâncimea de 25 de picioare, adică 7,2 metri, pentru navigația navelor maritime.

AFDJ Galați asigură adâncimea și lățimea șenalului navigabil, al cărui traseu este la 200 de metri de zona noii insule, așa că nu este împiedicată navigația: „Între insulă și geamandurile roșii care semnalizează limita de la malul drept al șenalului navigabil, sunt 200 de metri. Iar de la geamandura roșie până la malul Falezei din Galați sunt peste 250 de metri. Deci șenalul este spre malul stâng și nu este niciun pericol pentru navigație”, a mai precizat comandantul Ovidiu Preda. În aceste condiții, nu se pune problema dragării zonei bancului de nisip pentru reducerea volumului de aluviuni depuse, mai ales că ar fi și o operațiune extrem de costisitoare. Așa că apariția noii insule este doar o simplă chestiune de timp.

puterea.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 11 months later...

Insula de nisip nou apărută pe Dunăre, în dreptul orașului Galați, devine o veritabilă atracție turistică

Formată din cauza scăderii abrupte a debitului Dunării, pe fondul secetei, insula de la Galați devine încet-încet atracție turistică. În timp ce unii vor să admire păsările care au format colonii pe limba de nisip și să-și facă poze, alții o folosesc pentru plajă și distracție.

Insula de pe mijlocul Dunării, chiar din dreptul orașului Galați, a apărut pe radarele Administrației Fluviale Dunării de Jos în urmă cu peste 20 de ani. La început nu avea dimensiunile actuale, fiind doar un banc de nisip pe mijlocul fluviului, ascuns sub suprafața apei.

Pentru gălățeni, limba de nisip a fost vizibilă pentru prima dată în 2003. Atunci seceta a lovit puternic România, afectând inclusiv debitul Dunării. Specialiștii au spus că a fost despre cea mai gravă secetă din ultimii 160 de ani.

Porțiunea de pământ s-a extins an de an, ajungând acum la aproape doi kilometri lungime și o suprafață de circa patru hectare. „În urmă cu 20 de ani s-a format această insulă de nisip în mijlocul Dunării. Nu deranjează navigația, șenalul navigabil, deoarece între insulă și faleză sunt 350 de metri”, spune Dorian Dumitru, specialist în navigație și fost director al AFDJ Galați.

Specialistul crede că sunt șanse mari ca insula de nisip să nu mai fie niciodată acoperită de apă. „Eu cred că va rămâne permanentă, va fi un ecosistem foarte frumos pentru Galați, cu păsări, vegetație. Puțini gălățeni mai știu că, înainte de 1990, mai în amonte de trecerea cu bacul, era o insulă cu copaci. Ea s-a erodat în timp și a dispărut. Această limbă de nisip din mijlocul Dunării va mai fi acoperită de apă doar atunci când nivelul Dunării va fi foarte crescut. Dacă ar fi protejată, atunci ea se va stabiliza în timp”, spune Dorian Dumitru.

Deoarece în ultima perioadă, insula s-a înverzit și a fost populată cu mii de păsări, mulți curioși o vizitează cu barca, fac plajă sau pur și simplu o admiră de pe Faleza Dunării.

Mai mult, pentru unii gălățeni limba de nisip a devenit un loc pentru sporturi extreme. În urmă cu câteva zile, un motociclist a fost filmat în timp ce făcea ture pe limba de nisip formată în urma secetei din ultimele luni. Ca să ajungă pe insulă, tânărul şi-a transportat motocicleta într-o barcă.

Capătul din amonte al bancului de nisip s-a extins pe traseul bacurilor care traversează Dunărea de la Galaţi spre Tulcea. Ambarcațiunile trebuie să ocolească aproape un kilometru, iar asta înseamnă costuri suplimentare.

Întrucât insula din mijlocul Dunării, de la Galaţi a devenit un punct de atracție, un artist plastic s-a gândit  să o populeze cu 31 de păsări artificiale, flamingo roz. Operele de artă plastică sunt realizate de Monica Turcu, scopul acesteia fiind acela de a atrage atenţia asupra schimbărilor climatice. Păsările exotice roz, din metal şi plexiglas, pot fi admirate, de pe Faleza Dunării din orașul Galaţi, dar și de pe malul tulcean. Monica Turcu susţine că vrea să atragă atenţia asupra schimbărilor climatice care afectează din ce în ce mai mult planeta.„Mesajul pe care vreau să-l transmit este nu doar cu impact vizual, ci mai ales uman, social, comunitar. În contextul actual, în care seceta a produs probleme nu doar la nivelul Galaţiului, ci şi la nivel de ţară, este bine să nu rămânem pasivi”, arată ea. Grija pentru mediu este responsabilitatea noastră, a mai transmis Monica Turcu. „Putem face ceva? Este o problemă gravă, cu care se confruntă toată Europa şi pe care noi trebuie să o conştientizăm. Insula apărută pe Dunăre nu trebuie doar să ne încânte privirea, ci trebuie să trezească conştiinţa colectivă, grija pentru mediu este responsabilitatea noastră, a tuturor”, consideră artista.

Insula de nisip a fost folosită inclusiv în scopuri politice. Mai mulți politicieni locali au afișat, de-a lungul anilor, mesaje de mari dimensiuni, vizibile de pe întreaga lungime a Falezei Dunării.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Insula de pe Dunăre, subiect de cercetare la Universitatea ”Dunărea de Jos”

Insula din mijlocul Dunării, la Galați, a început să se formeze, spun specialiștii, încă de acum 20 de ani, însă în ultima perioadă, de când a devenit vizibilă, a constituit și subiectul unei cercetări științifice. Cercetătorii Universității ”Dunărea de Jos” din Galați au analizat limba de pământ și au descoperit vietăți care nu sunt specifice zonei. Prezent în cadrul emisiunii ”Interviurile Reperul TV”, prof. dr. ing. Lucian Puiu Georgescu, rectorul Universității ”Dunărea de Jos”, a subliniat că nu numai fluviul, ci și insula care s-a format la Galați prezintă particularități unice.

”Două echipe de la noi, de la Universitate, au profitat de ocazie și au descoperit că insula a rezistat atât de mult, încât s-a dezvoltat un ecosistem nou. Au apărut insecte, plante care nu sunt în zonă. Colegii mei au fost acolo și au fișat, au analizat bucată cu bucată, au făcut poze, au filmat, au făcut înregistrarea batimetrică. Natura se ocupă dacă este lăsată liniștită. Depinde curenți, de cantitatea de aluviuni, sedimentele care se pot forma. Noi, printre altele, suntem implicați într-un proiect cu AFDJ privind simularea curgerii Dunării și zonele în care ar trebui să se dragheze mai mult sau în care există suspiciuni că în viitor ar putea să se blocheze din cauza depunerilor de aluviuni. Dunărea este un fluviu foarte interesant. Nu există 10 metri în lățime care să aibă același regim de curgere. E un subiect de cercetare extraordinar”, a declarat prof. dr. ing. Lucian Puiu Georgescu, rectorul Universității ”Dunărea de Jos”, la Reperul TV.

reperul.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.