AFDJ își construiește nave cu fonduri UE

[dcp100168]

Nave de 10 milioane de euro pentru AFDJ Galaţi

* Două remorchere, o dragă şi un tanc de combustibil au fost incluse printre investiţiile prioritare ale Ministerului Transporturilor * Refacerea bazei tehnice ar contribui la evitarea externalizării unor activităţi şi la îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre

Ministerul Transporturilor nu a renunţat la planurile de a creşte capacitatea de intervenţie a Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, acest lucru fiind confirmat şi într-un răspuns al ministrului Transporturilor, Ramona Mănescu, la o interpelare în Parlament a senatorului PSD Gheorghe Saghian. Acesta din urmă atrăgea atenţia, printre altele, asupra faptului că, după 1989, ca urmare „a unor decizii greşite, rău intenţionate sau politice” patrimoniului administraţiei fluviale s-a redus, iar o parte din serviciile din cadrul AFDJ Galaţi care aduceau venituri au fost externalizate. În replică, Ministerul Transporturilor arată că, într-adevăr, „în ultimii 20 ani, activitatea regiei a fost perturbată de decizii şi hotărâri care au avut efecte negative”. În acelaşi timp, în răspuns se arată că deciziile de divizare a AFDJ Galaţi au fost luate în perioada 1998-2000, venindu-se şi cu precizarea că societăţile desprinse din regie au fost privatizate în perioada 2000-2004, adică în perioada în care PSD, prin Guvernul Adrian Năstase, se afla la putere. O altă măsură controversată amintită de Ramona Mănescu este cea a restructurărilor de personal, hotărâtă şi aplicată începând cu anul 2010, adică în perioada Guvernului Emil Boc.

Ce se face în momentul de faţă

Dincolo de înţepăturile de ordin politic, Ministerul Transporturilor vine cu o serie de precizări privind activitatea AFDJ Galaţi: „În acest moment nu există nici un plan de externalizare a activităţilor, măsurătorile topohidrografice fiind făcute de RA AFDJ Galaţi cu nave proprii, noi, construite în 2008, la şantierul naval Derben din Germania. În dotarea regiei există trei astfel de nave, cu sisteme ultramoderne de măsurare. De asemenea, activităţile de semnalizare sunt executate de RA AFDJ Galaţi cu nave proprii tip „Semnal”, care, deşi mai vechi, au o situaţie tehnică în general corespunzătoare. Dragajul pe Dunărea maritimă este efectuat de către RA AFDJ Galaţi cu draga „Dunărea Maritimă”, de construcţie olandeză, care în urma reparaţiilor şi investiţiilor făcute anul acesta, are o stare corespunzătoare.” Ministerul Transporturilor mai arată că atât la nivel guvernamental, cât şi la nivelul actualei conduceri a AFDJ Galaţi se doreşte lărgirea bazei tehnice şi a capacităţii de intervenţie a administraţie fluviale prin achiziţia de noi nave, respectiv două remorchere, o dragă şi un tanc de combustibil, aceste achiziţii fiind prevăzute în Masterpalul de priorităţi investiţionale realizat la Ministerul Transporturilor.

Finanţare rămasă "pe uscat"

Ideea de modernizare a bazei tehnice a AFDJ Galaţi nu este nouă, însă de la intenţiie la concretizarea acesteia este o cale ceva mai lungă. În luna decembrie 2012, administraţia fluvială a lansat pe SEAP licitaţia de achiziţionare a unui remorcher multifuncţional de 1.500 - 2000 CP, cu clasă de gheaţă. Nava, cu lungime de 20 metri, o lăţime de opt metri, era/este necesară intervenţiei pe sectorul fluvial al Dunării, acolo unde AFDJ Galaţi nu are suficiente mijloace tehnice de intervenţie. Investiţia era estimată la aproximativ 2,5 milioane de euro, însă în cele din urmă licitaţia „a rămas pe uscat”, din cauza lipsurilor bugetare. De altfel, incertitudinile privind alocarea fondurilor de la buget i-a făcut, se pare, şi pe constructori să nu se prea înghesuie să participe la licitaţie.

Noua variantă de investiţii

Şansa pentru relansarea achiziţiilor la AFDJ Galaţi, nu numai a remorcherului de 1.500 - 2000 CP, ci şi a unuia de 4.000 - 5.000 CP, a unei nave de dragaj pentru sectorul fluvial al Dunării, precum şi a unui tanc de combustibil, este în prezent noul instrument de finanţare europeană - Mecanismul de Conectare Europeană - prin intermediul căruia, în perioada 2014-2020, România va avea la dispoziţie 750 milioane de euro pentru proiecte prioritare legate de Dunăre.
„Toate navele ar urma să reprezinte o investiţie de aproximativ 10 milioane de euro. Partea bună în cazul Mecanismului de Conectare Europeană este că nivelul confinanţării ce ar reveni autorităţilor române ar fi, se pare, de doar 5 la sută, restul fiind bani europeni”, ne-a declarat directorul general al AFDJ Galaţi, Mircea Răzvan Cristea. Acesta a precizat că, cel mai probabil, licitaţiile pentru achiziţionarea celor patru nave vor fi lansate la începutul anului 2014, imediat ce se vor putea depune proiecte pe noul program european, iar aplicantul, ca gestionar la programelor de investiţii, ar putea fi chiar Ministerul Transporturilor. De altfel, în prezent, la nivelul ministerului se află în curs de formare un Departament al Dunării, care să se ocupe exclusiv de problemele ce ţin de navigaţia fluvială.

Ce remochere mai are administraţia fluvială

În prezent, AFDJ Galaţi dispune ca remorchere mai puternice doar de „Galaţi 3” (2.400 CP) şi „Gheorghieni” (2.500 CP), restul fiind remorchere mai mici, precum „Copăceni” (500 CP) şi „Târgu-Ocna” (600 CP). Desigur, administraţia fluvială de la Galaţi dispune şi de remorcherul multifuncţional „Perseus”, care însă este o navă destul de veche, ce necesită costuri de întreţinere ridicate.

viata-libera.ro

[dcp100168]

S-a lansat o navă botezată după vedeta din filmul ”Explozia”

Primul remorcher multifuncţional realizat pentru Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi după 1990 a fost astăzi, 20 iulie, lansat la apă, ocazie cu care a primit şi numele „Farul”, după numele navei care, în anii ’70, a intervenit pentru stingerea incendiului de pe nava „Vrachos”, încărcată cu azotat de amoniu, şi care ameninţa să distrugă întreg Galaţiul, evenimente ce au stat la baza scenariului filmului „Explozia”.

Dincolo de scenariile de film, AFDJ Galaţi avea nevoie de un nou remorcher multifuncţional, ca navă de intervenţie în caz de incidente pe Dunăre sau pe platformele portuare, dar şi pentru menţinerea condiţiilor de navigaţie pe timp de iarnă. Pentru acest proiect s-au alocat de la bugetul de stat 22,5 milioane de lei fără TVA (aproximativ 4,5 milioane de euro - n.r.), Şantierul Naval Damen fiind desemnat câştigător al licitaţiei privind construirea navei.

„Ca date tehnice, noi am solicitat un remorcher cu o putere de minim 4.000 CP, oferta Damen a fost un remorcher de 5.000 CP, deci pentru noi a fost un avantaj din acest punct de vedere. Nava are două motoare Caterpillar de 2.500 CP, în total 5.000 CP, are sistem de remorcaj şi la prova şi la pupa, cu tracţiune de 50 de tone forţă, are şi cârlig de remorcă, are instalaţii de stins incendii cu apă şi cu spumă. În plus, are un sistem ridicat de automatizare, este foarte manevrabilă şi poate fi operată cu un echipaj de doar cinci, şase persoane. Nava are clasă de navigaţie A2, asta înseamnă că poate naviga inclusiv pe mare, până la o distanţă de 50 de mile maritime de ţărm”, ne-a explicat directorul general al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.

Ceremonia de „botez” a navei s-a desfăşurat la danele Navrom Shipyard, acolo unde urmează să se fie instalate o serie de echipamente, iar „naşă” a fost chiar directoarea economică a AFDJ Galaţi, Felicia Tănase. În asentimentul participanţilor - constructori, beneficiari, reprezentanţi ai societăţii de clasificare etc. - ea a urat remorcherului „Farul” vânt din pupa, iar sticla de şampanie ce s-a făcut din prima ţăndări de puntea navei este de bun augur pentru viitorul remorcherului.

„Vor urma procedurile de commissioning (punerea în funcţiune a echipamentelor navei - n.r.), probele şi procedurile de recepţie a navei, astfel încât sperăm să o avem în serviciu încă de la sfârşitul anului, începutul anului viitor. Ar fi un lucru bun pentru noi, dat fiind faptul că şi remorcherul Perseus urmează să intre într-un proces de modernizare, iar „Farul” va fi gata de intervenţie în caz de nevoie. Mă refer la situaţii de eşuări de nave - la bara Sulina, pe Canalul Sulina, pe Dunărea Maritimă, intervenţii la stins incendii pe platformele portuare, acţiuni de remorcaj pe Dunărea Maritimă”, a precizat directorul AFDJ Galaţi.

Noul remorcher „Farul” este doar un prim pas în modernizarea flotei AFDJ Galaţi. După cum v-am informat în paginile ziarului nostru, administraţia fluvială are noi achiziţii, încă patru nave de intervenţie – două pentru sectorul fluvial, două pentru sectorul maritim al Dunării.

viata-libera.ro

[dcp100168]

AFDJ își construiește nave cu fonduri UE

În premieră, Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați a accesat finanțări europene în valoare de aproximativ 14 milioane de euro pentru construirea unor nave tehnice care să intre în flota companiei naționale. Este vorba de o navă de semnalizare și un complex de dragaj, a căror construire este finanțată în procent de 85% prin din fonduri asigurate prin Mecanismului de Interconectare a Europei (CEF), componenta CEF - Transporturi, restul de 15% din fonduri fiind asigurare de la bugetul Ministerului Transporturilor.

Noua navă de semnalizare costă aproape 15,8 milioane de lei și va fi construită la Şantierul Naval ATG din Giurgiu. Miercuri, directorul AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru a semnat contractul pentru construirea navei cu directorul Șantierului Naval ATG Giurgiu, Adrian Patriche (care este gălățean și a lucrat în calitate de coordonator proiecte la Șantierul Naval Damen Galați). „Această navă de semnalizare va activa pe sectorul administrat de partea română de către AFDJ din cadrul sectorului româno-bulgar al Dunării şi, în special în zona, Bechet-Corabia. Acolo, în special în această zonă, la kilometrii 679-625, avem câteva puncte critice unde trebuie să monitorizăm în permanenţă, în special atunci când cotele Dunării sunt scăzute, debitul este scăzut şi adâncimea de pe şenal. Nava va fi folosită, în special, pentru semnalizarea plutitoare, fiind o navă modernă, cu o viteză de deplasare de 16 kilometri la oră, se poate deplasa rapid în zonele unde este nevoie de intervenţie pentru relocarea semnalizării plutitoare”, a spus Dorian Dumitru.

Nava va avea un deplasament de 332 tdw, o lungime de 36 metri, lăţimea de 9 de metri și un pescaj de 1,4 metri. Va avea o propulsie de 2X390 kw și o autonomie de 220 ore. În prezent, în flota AFDJ se află cinci nave de semnalizare plutioare, toate construite la Giurgiu în perioada 1982-1984.

Tot în baza unei finanțări nerambursabile prim Programul CEF Transporturi va fi construit și un complex de dragaj, cu care se va acționa în punctele critice de pe Dunărea Fluvială, cu cele mai mari riscuri de blocare a navigației, în Portul Corabia, la Podul Calafat - Vidin și pentru relocarea șenalului navigabil în zona Bechet. Complexul de dragaj costă 12,25 milioane euro.

„Urmează ca AFDJ să publice pe sistemul de achiziții publice aunțul referitor la construirea unui complex de dragaj. Acest complex de dragaj este finanțat tot în cadrul Programului CEF și are o valoare de 52 milioane de lei. Complexul de dragaj este compus dintr-o dragă nepropulsată, din două șalande nepropulsate, dintr-o navă de manevră care să deplaseze convoiul și să deplaseze separat fiecare șalandă pentru deversarea materialului și un ponton pentru acostarea șalandelor. Lucrul cel mai bun este că programul prevede că sunt eligibile și cheltuielile pe care noi le vom face cu carburantul, cu personalul și reparațiile, pe o perioadă de doi ani de la finalizarea acestui complex de dragaj”, a mai preciza directorul AFDJ.

Nava de semnalizare va intra în dotarea AFDJ în decembrie 2018, iar construirea complexului de dragaj va fi finalizată la sfârșitul anului 2019.

presagalati.ro

[dcp100168]

AFDJ, pe valul modernizării

Anul 2017 a fost unul în care Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi a fost "pe val" în ceea ce priveşte reînnoirea parcului de nave de intervenţie. Mai mult, şi anul 2018 are semne bune, iar investiţiile vor fi continuate.

De departe, cel mai important proiect de achiziţii al AFDJ Galaţi de anul trecut a fost contractul încheiat cu SN Damen pentru livrarea unui remorcher multifuncţional de 5.000 CP. Nava are clasă de navigaţie A2, iar asta înseamnă că poate naviga inclusiv pe mare, până la o distanţă de 50 de mile maritime de ţărm. Administraţia fluvială are nevoie de această navă pentru intervenţii în caz de incidente pe Dunăre sau pe platformele portuare, dar şi pentru menţinerea condiţiilor de navigaţie pe timp de iarnă. Botezat "Farul", remorcherul multifuncţional a fost o investiţie susţinută, prin Ministerul Transporturilor, de la bugetul de stat cu 22,5 milioane de lei, fără TVA, iar nava este aproape gata pentru a intra în serviciu.
"Nava este în proporţie de 99 la sută finalizată, a făcut şi probele de mare şi se comportă foarte bine. De asemenea, în cursul anului 2017 s-au plătit şi trei tranşe din valoarea totală a remorcherului, adică aproximativ 18 milioane de lei, ultima plată urmând să se facă în cursul acestui an, odată cu finalizarea comenzii", a precizat directorul general al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru. Teoretic, termenul de livrare este aprilie 2018, dar n-ar fi exclus ca nava să intre în serviciu înainte de această dată.

Nave pentru piloţii de pe Dunăre

Un alt moment important a fost recepţia pilotinei "Irina", care a intrat în serviciu în luna iunie 2017. Navă rezistentă la intemperii, cu clasă de navigaţie marină, cu o putere de 720 CP, deserveşte în prezent activitatea de pilotaj de la Sulina. Mai mult, în decembrie s-a făcut recepţia la încă o pilotină, navă-soră, ce va fi folosită, de asemenea, pentru a duce şi a aduce piloţii la bordul navelor care intră în porturile dunărene. "Pentru aceste pilotine, efortul financiar a fost de 850.000 de euro, bani ce au fost asiguraţi din sursele proprii ale AFDJ - este fondul de dezvoltare constituit din cota de amortisment", a precizat directorul general Dorian Dumitru.
Iar lucrurile nu se opresc aici. "Tot în 2017, am semnat contractul pentru livrarea până pe 30 iunie 2018 a unei pilotine fluviale, ce va deservi activitatea de pilotaj de la Dunăre, din Portul Galaţi. De asemenea, pe 2018 am introdus în program încă două pilotine, tot fluviale, care să asigure activitatea de pilotaj în porturile Brăila şi Tulcea", a precizat directorul AFDJ Galaţi.

Investiţii în capacitatea de intervenţie

Şi pe partea de măsurători şi activităţi hidrografice, AFDJ Galaţi se modernizează. În 2017, s-a semnat cu şantierul naval ATG Giurgiu contractul pentru livrarea unei nave de semnalizare, în valoare de 15,5 milioane de lei, 85 la sută din investiţie fiind asigurată din fonduri europene şi 15 la sută din bugetul de stat. Conform contractului, nava, ce va supraveghea punctele critice de pe Dunărea fluvială, ar urma să fie livrată până la sfârşitul anului 2018, dar este posibil să fie gata până în luna mai.
Pe partea de întreţinere a şenalului navigabil, anul 2018 va aduce la AFDJ Galaţi un complex de dragaj, investiţie estimată la 56 milioane de lei, cu TVA, finanţată 85 la sută din fonduri nerambursabile CEF, licitaţia de achiziţie fiind deja lansată pe SEAP, iar în aceste zile urmează să fie desemnat şi un câştigător al lucrărilor.
Singura investiţie privind modernizarea parcului naval al AFDJ Galaţi unde încă n-au ieşit "socotelile" a fost remotorizarea remorcherului "Perseus". Pentru modernizarea navei s-au pus în 2017 la bătaie în jur de 10 milioane de euro, însă caietul de sarcini nu a fost suficient de atractiv pentru potenţialii ofertanţi. Drept urmare, caietul de sarcini a fost refăcut, unele lucrări reanalizate sau reevaluate, fiind lansată pe SEAP o nouă licitaţie, al cărei deznodământ îl vom afla în luna februarie.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Remorcherul salvator "Farul", noua vedetă a flotei de la Dunăre

Flota Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi are o nouă „vedetă” - remorcherul multifuncţional „Farul” - o navă de 5.000 CP ce va fi „în linia întâi” în caz de pericol pe Dunăre. De altfel, remorcherul a fost botezat după numele navei care, în anii ’70, a salvat Galaţiul şi a intervenit pentru a stinge un incendiu teribil izbucnit la bordul navei „Vrachos”, ticsită cu azotat de amoniu. Desigur, nimeni nu-şi doreşte să mai treacă prin evenimente dramatice precum cele ce au inspirat filmul „Explozia”, dar paza bună trece primejdia rea, iar noul remorcher „Farul” este numai bun pentru aşa ceva.

Ancorat chiar în faţa Palatului Navigaţiei, cu multicolorele steaguri de semnalizare ale Marelui Pavoaz ridicate, remorcherul „Farul” chiar că părea desprins din filmele de acţiune! Vinciurile, gurile de evacuare ale puternicelor motoare Caterpillar, macaralele şi sistemele de tracţiune, tunurile de spumă şi apă, toate dădeau impresia de forţă, de energie încapsulată, gata de a fi descătuşată în caz de necesitate.

„E o bijuterie! A fost o investiţie de aproape cinci milioane de euro, de la bugetul de stat, dar a meritat! Totul este automatizat, are dotări pentru orice tip de intervenţie în caz de incidente navale, poate naviga oriunde, chiar şi prin gheaţă, din Portul Galaţi până în nordul Europei!”, ne spune directorul general al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.

Într-un fel, celor de la administraţia fluvială li s-a luat o piatră de pe inimă. Pentru că, dincolo de scenariile de film, AFDJ Galaţi avea nevoie de o navă puternică de intervenţie. Dacă AFDJ Galaţi ar fi avut o navă precum „Farul” în 2014, de exemplu, poate că altfel ar fi stat lucrurile când, pe timp de furtună, „Fortuna S” s-a lovit de digul de sud de la Bara Sulina, s-a scufundat şi ameninţa să blocheze navigaţia pe toată Dunărea Maritimă! La aşa eveniment, toată administraţia fluvială a fost ieri în fierbere. Unde mai pui că, la ceremonia de înmânare a certificatului de naţionalitate al navei „Farul”, au fost prezenţi oaspeţi de seamă de la Ministerul Transporturilor, Căpităniei şi autorităţilor portuare, ai administraţiei publice şi chiar foşti angajaţi ai AFDJ Galaţi.

Cei mai curioşi au fost chiar la bordul navei, pentru a-i afla „secretele”. În cabina de comandă, primul lucru care te ia prin surprindere e că locul tradiţionalei timone a fost luat de o mulţime de joystick-uri, panouri electronice, senzori şi alte sisteme de comandă care te fac să te simţi mai degrabă la bordul unei nave din… Star Trek, decât la o navă menită să dea piept cu Dunărea. Căpitanul maritim Cătălin Sârbu este cel care va sta „la butoane”, secondat de un echipaj format din doar cinci persoane.

„Am fost deja cu nava în probe şi s-a comportat foarte bine. Răspunde perfect la comenzi, e uşor manevrabilă, asta pentru că e cu propulsie azimutală”, ne spune comandatul navei. Propulsia azimutală e, într-adevăr, o minune a tehnicii - îi permite navei să se învârtă ca titirezul, n-are nevoie de mult spaţiu pentru a se orienta şi deplasa în orice direcţie.

Că „Farul” e unul dintre cele mai moderne remorchere din industria navală ne-a confirmat şi dl Rino Brugge, managerul general al Damen Galaţi, constructorul navei. „Suntem foarte mândri de această navă. Are calităţi excelente şi a fost o onoare pentru noi să lucrăm pentru administraţia fluvială!”, ne mărturiseşte managerul Damen. Iar dorinţa s-ar putea să i se îndeplinească chiar foarte repede, pentru că „Farul” deschide, practic, drumul spre modernizarea flotei AFDJ Galaţi. „Este doar începutul!”, promite secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, dl Ionel Minea.

„Mai avem încă patru remorchere în plan - două maritime, două fluviale - dar şi nişte pilotine şi un complex de dragaj. În total, investiţii de 250 milioane de lei, de la bugetul de stat, dar şi fonduri europene”, ne explică reprezentantul Guvernului. Singura problemă ar fi cu legislaţia achiziţiilor publice, încă prea greoaie… Dar poate că investiţiile vor avea, totuşi, un parcurs fără probleme! Aşa cum ne dorim şi pentru remorcherul „Farul”. Primul drum al navei va fi la Tulcea, unde, la mijlocul distanţei dintre Galaţi şi gurile Dunării, va fi pregătit de intervenţie în caz de nevoie, dar va putea să acorde şi asistenţă la manevrele din şantierele navale. Vânt din pupa!

Caracteristici tehnice

Nava „Farul” este dotat cu două motoare Caterpillar de 2.500 CP, în total 5.000 CP, are sistem de remorcaj şi la prova şi la pupa, cu tracţiune de 50 de tone forţă, are şi cârlig de remorcă, are instalaţii de stins incendii cu apă şi cu spumă. În plus, are un sistem ridicat de automatizare, este foarte manevrabilă şi poate fi operată cu un echipaj de doar cinci, şase persoane. Nava are clasă de navigaţie A2, ceea ce înseamnă că poate naviga inclusiv pe mare, până la o distanţă de 50 de mile maritime de ţărm.

Dat fiind faptul că remorcherul „Perseus” va intra într-un proces de modernizare, remorcherul „Farul” va fi principala navă de intervenţii la eşuările de nave, stins incendii pe platformele portuare sau acţiuni de remorcaj pe Dunărea Maritimă.

Nu în ultimul rând, nava „Farul” va avea capacitatea de a da piept iarna şi cu sloiurile de gheaţă, în vederea asigurării condiţiilor de navigaţie şi pe timp de iarnă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Nave de intervenţie de peste 50 milioane de euro. Flota administraţiei fluviale a Dunării, reînnoită cu bani europeni

• Proiectele de investiţii derulate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF) şi POIM, „colacul de salvare” pentru flota de la Dunăre
• O navă de semnalizare şi un complex de dragaj sunt deja în construcţie la Şantierul Naval ATG Giurgiu
• În curând va fi lansată şi licitaţia pentru achiziţia a patru remorchere cu clasă de gheaţă

Programele de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre cu finanţare din fondurile europene de coeziune au generat investiţii de aproape 50 milioane de euro în modernizarea flotei de intervenţie a Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi. O navă de semnalizare şi o ambarcaţiune pentru măsurători, un complex de dragaj, dar şi patru remorchere multifuncţionale cu clasă de gheaţă sunt „zestrea” cu care administraţia fluvială va rămâne după încheierea proiectelor derulate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF) şi Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Aceste investiţii sunt doar „vârful icebergului” în cadrul unor programe mult mai ample de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, fluviul fiind, de altfel, unul dintre coridoarele principale ale Rețelei trans-europene de transport (TEN-T).

Achiziţiile de nave tehnice au fost, după 1989, o „floare rară” la Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi. Aşa se face că multe dintre remorcherele, pilotinele sau şalupele instituţiei care ar trebui să fie în „linia întâi” în menţinerea în condiţii optime a şenalului navigabil au deja zeci de ani de activitate, fiind depăşite din punct de vedere tehnic. Este şi cazul celor patru nave „Semnal” folosite la măsurători hidrografice şi balizarea Dunării.
„Ele au fost bune la vremea lor, acum vreo… 35 ani. Dar în prezent sunt nave cu o durată de utilizare amortizată integral – deşi sunt încă funcţionale, se cam impune înlocuirea lor. Ca idee, aceste nave, construite în anii ’80, au motoare produse sub licenţă Faur Bucureşti, iar fabrica nici nu mai există. Să faci rost de piese de schimb este o veritabilă aventură”, ne explică directorul general al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.
Un pas important pentru derularea unor investiţii pe acest segment al semnalizării şi măsurătorilor hidrotehnice a fost lansarea, în 2014, a proiectului multianual FAIRway Danube ce vizează implementarea „Master Planului de Reabilitare şi Întreţinere a Şenalului Navigabil” elaborat la nivelul ţărilor dunărene. În cadrul acestui proiect, AFDJ Galaţi a beneficiat de 8,5 milioane de euro (85 la sută din fonduri CEF, 15 la sută de la bugetul de stat), din care aproape 4,5 milioane de euro au fost alocate pentru achiziţia unor nave tehnice, respectiv o navă de semnalizare şi o ambarcaţiune de măsurători.
„Avem în vedere în special sectorul româno-bulgar al Dunării, o zonă sensibilă pentru navigaţie, mai ales în perioadele secetoase, când apele sunt scăzute. În astfel de situaţii, mai ales pe sectorul dintre Bechet (km 679) şi Corabia (km 625), pot apărea puncte critice pentru navigaţie, cu adâncimi de sub 2,5 metri, iar pentru siguranţa navigaţiei este nevoie de o intervenţie rapidă, inclusiv pentru completarea sau reamplasarea semnalizării plutitoare. Prin FAIRway Danube am avut posibilitatea să achiziţionăm o navă de semnalizare pentru astfel de intervenţii, dar şi o ambarcaţiune pentru măsurători mult mai detaliate şi mai precise, folosite inclusiv în realizarea hărţii electronice a Dunării”, a precizat directorul general al AFDJ Galaţi.
Licitaţia pentru construirea navei de semnalizare, în urma procesului de achiziţie publică lansat în octombrie 2017, a fost câştigată de Şantierul Naval ATG Giurgiu, valoarea contractului, cu termen de execuţie de 14 luni, fiind de 15.885.000 lei (fără TVA), adică aproape 3,5 milioane de euro.
„Nava de semnalizare este o navă modernă, în primul rând din punct de vedere tehnic. Sunt echipamente de ultimă generaţie, de la propulsie până la echipamentele de măsurători – ne-a declarat directorul general al Şantierului Naval ATG Giurgiu, Adrian Patriche. Dar vorbim şi de un lanţ de producţie în care au fost implicate şi multe firme autohtone. De exemplu, la Galaţi, firma de arhitectură navală NASDIS s-a ocupat de proiectare, la Menarom s-au făcut echipamentele de lansare, vinciurile, tabla am luat-o de la combinatul ArcelorMittal, profilele metalice de la laminorul de la Brăila, o serie de echipamente specializate ne-au fost furnizate prin intermediul unei reprezentanţe locale, Navtron Constanţa. Prin urmare, e un proiect care a implicat foarte multă lume, iar acum suntem aproape de finalizarea lui. Termenul de predare este decembrie 2018, dar chiar acum, în septembrie, vom avea o lansare la apă pentru verificarea corpului navei şi pentru finalizarea montării echipamentelor”.
În ceea ce priveşte ambarcaţiunea de măsurători, fiind de mici dimensiuni - lungime 8 metri, lăţime de 2,5 metri şi un pescaj de 0,6 metri - lucrurile au mers mai repede. Contractul în valoare de 2.089.000 lei (fără TVA), adică în jur de 450.000 euro, a fost adjudecat, în noiembrie 2017, de asocierea Navtron Constanţa şi SC Boat & Yacht Service, Ilfov. Nava a fost recepţionată de AFDJ Galaţi în iulie a.c. şi în prezent se află la Giurgiu, în campanie de măsurători. Punctul forte al ambarcaţiunii este un sonar multibeam, ce-i permite maparea cu exactitate a fundului Dunării şi monitorizarea depunerilor de aluviuni, inspectarea infrastructurii hidrotehnice, dar şi depistarea unor obiecte străine în apele fluviului.

DRAGAJ ÎN PUNCTELE CRITICE

Un alt segment în care fondurile europene vor pune AFDJ Galaţi în mişcare este cel al lucrărilor de dragaj, graţie proiectului SWIM (SMART Waterway Integrated Management), în valoare de 12,22 milioane de euro, finanţat, de asemenea, în proporţie de 85 la sută prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF). Proiectul, aprobat de Comisia Europeană în iulie 2016, are ca obiectiv realizarea unui Concept Integrat pentru implementarea activităților de relocare a șenalului Dunării prin lucrări de dragaj capital.
„Ideea acestui proiect a plecat după ce s-a constatat că pe sectorul de Dunăre cuprins între Corabia şi Calafat, în special în zona Bechet, în perioadele cu ape scăzute, apar puncte critice. De asemenea, când debitele sunt mici, din cauza conformaţiei şenalului şi a depunerilor aluvionare, intrarea în portul Corabia, la danele de încărcare, este, practic, blocată. Nu în ultimul rând, la podul Calafat-Vidin se impune deschiderea unei noi pase de navigaţie, pentru că la ora actuală trecerea se face alternativ, pe o singură pasă, ceea ce înseamnă un timp mai lung pentru transportatori. Proiectul SWIM îşi propune să rezolve toate aceste probleme, iar pentru acest lucru, din bugetul proiectului sunt asigurate fondurile necesare achiziționării utilajelor pentru execuția lucrărilor de dragaj capital (dragă fluvială, ponton, remorcher de manevră și 2 șalande) și costurile operaționale pentru 2 ani”, ne-a declarat directorul AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.
În baza procedurilor de achiziţie publică, realizare a complexului de dragaj, în valoare de 42.728.000 lei (fără TVA), adică aproape 9,3 milioane de euro, a fost adjudecat, în martie 2018, tot de Şantierul Naval ATG Giurgiu, termenul de execuţie fiind de 12 luni.
Pe de altă parte, Asociaţia Armatorilor şi Operatorilor Portuari-Fluviali din România (AAOPFR) atrage atenţia că reabilitarea şenalului pe sectorul dintre Corabia şi Calafat este o condiţie necesară, dar nu suficientă pentru asigurarea unor condiţii optime de transport pe Dunăre.
„Mai sunt şi alte puncte critice în perioadele cu ape mici – Olteniţa, Zimnicea, între Giurgiu şi Corabia. Ce înseamnă asta? Se face o încărcare cu 30-40 la sută mai puţină marfă, dacă se pun la socoteală şi rutele ocolitoare, dar şi desfacerea convoaielor şi trecerea unitate cu unitate peste punctele critice, ajungi să faci şi 900 km în plus pentru un convoi. E vorba de cheltuieli suplimentare, timp pierdut, probleme în onorarea contractelor. Prin urmare, ar trebui avute în vedere şi aceste puncte”, ne-a spus preşedintele AAOPFR, Tudorel Bogos.
Dorinţa armatorilor s-ar putea îndeplini în viitorul nu foarte îndepărtat, dat fiind faptul că investiţiile AFDJ Galaţi în echipamentele de dragaj vor continua: „Achiziţia cu fonduri europene a acestui prim complex de dragaj este doar începutul. Avem în pregătire proiecte şi pentru achiziţionarea unor nave de dragaj absorbant-refulante cu magazie proprie, astfel încât să creştem capacitatea şi viteza de intervenţie în punctele critice. Există un interes deosebit din partea UE de a dezvolta transporturile pe această axă Rin-Main-Dunăre, cu siguranţă vom putea pune în mişcare şi aceste proiecte”.

REMORCHERE PENTRU TIMPURI GRELE

Capacitatea administraţiei fluviale de a asigura condiţii optime pentru transportatori este pusă la încercare nu numai în perioadele secetoase, ci şi în iernile foarte geroase, când gheaţa devine greu de învins. În iarna lui 2017 a fost jale printre transportatori.
„Gheţurile te prind în zone izolate, pe Dunăre, uneori nici semnal la telefon nu ai! Desigur, noi înţelegem că este vorba de condiţii extreme, uneori nici nu este indicat la clasa de nave pe care le avem să ieşim în marş. Dar asta nu înseamnă că AFDJ nu trebuie să aibă capacitate de intervenţie – să le acorde asistenţă oamenilor rămaşi izolaţi, să ajute unităţile rămase în gheaţă sau să cureţe şenalul, să asigure mai din pripă curgerea sloiurilor. Sunt cazuri de forţă majoră, dar ideea e că încetarea acestei situaţii, dacă se face într-un timp rezonabil, duce la diminuarea pierderilor. Una e să stau să aştept două, trei săptămâni reluarea traficului pe Dunăre, alta să aştept două, trei zile!”, ne-a spus reprezentantul armatorilor, preşedintele AAOPFR, Tudorel Bogos.
Semnalele de alarmă trase de transportatori nu au rămas fără ecou, iar Direcţia de Transport Naval din Ministerul Transporturilor a decis să susţină un proiect al AFDJ Galaţi privind achiziţionarea a patru remorchere multifuncţionale cu clasă de gheaţă – două fluviale şi două maritime - care să crească capacitatea de intervenţiei a administraţiei nu numai pe timp de iarnă, ci şi în cazul apariţiei unor solicitări de operaţiuni de remorcaj, intervenţii pentru dezeşuări de nave sau convoaie, stingere de incendii la bordul navelor sau la cheu etc.
„O oportunitate a fost faptul că, prin modul în care a fost conceput, Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) ne dă posibilitatea de a achiziţiona cu bani europeni aceste patru remorchere cu clasă de gheaţă, 75 la sută fiind asigurate din fondurile de coeziune economică şi socială, iar 25 la sută de la bugetul de stat. Astfel, am depus o cerere de finanţare pe POIM pentru achiziţia acestor remorchere, iar proiectul, cu o valoare estimată de peste 126.344.000 lei (fără TVA), deja a parcurs aproape toate etapele de aprobare atât la nivelul instituţiilor europene, cât şi la cel al instituţiilor naţionale, iar în cursul acestei luni, imediat ce se va primi şi validarea din partea ANAP, vor fi lansate licitaţiile de execuţie pe platforma publică de achiziţii publice (SICAP)”, a declarat directorul general al AFDJ Galaţi.
Conform proiectului, remorcherele maritime cu clasă de gheaţă vor avea o putere de cel puţin 5.000 CP, iar remorcherele fluviale de cel puţin 2.000 CP. De asemenea, remorcherele vor fi dotate cu echipamente specifice de intervenţie – macarale pentru operaţiuni navale şi portuare, vinciuri de manevră, tunuri de stins incendiile, echipamente moderne de navigaţie, comunicaţie şi monitorizare a motoarelor principale şi auxiliare. Conform preţurilor practicate în industria navală, un remorcher pentru sectorul fluvial ar ajunge la 5,5 milioane de euro, iar unul pentru sectorul maritim, la aproximativ 8,5 milioane de euro.

Fişa tehnică a navei de semnalizare

Noua navă de semnalizare ce va intra în curând în dotarea AFDJ Galaţi, graţie investiţiilor făcute în cadrul proiectului FAIRway Danube, va avea o lungime de 36 metri, o lăţime de 9 metri, un pescaj de 1,4 metri şi un deplasament de 346 tone. Nava va fi una versatilă în utilizare, graţie puterii şi sistemelor de comandă şi control ale celor două motoare, fiecare de 530 CP. Practic, cu o putere totală de 1.030 CP, nava va avea o putere aproape dublă faţă de vechile nave „Semnal”, asta în condiţiile în care costurile de exploatare şi consumul de combustibil vor fi mult mai mici.
Pe lângă un sistem de manevră al geamandurilor ce va beneficia de un grup hidraulic performant (macara electro-hidraulică tip telescop boom, completat cu două cabestane amplasate în ambele borduri în prova), puncte forte ale navei vor sistemele de navigaţie şi comunicaţii, sistemele de poziţionare, precum şi sistemul de măsurători şi colectare a datelor.

Cum a fost conceput complexul de dragaj

Complexul de dragaj construit de Şantierul Naval ATG Giurgiu pentru AFDJ Galaţi în cadrul proiectului SWIM va fi format dintr-o dragă absorbant refulantă cu cap afânător (care dislocă aluviunile/nisipul mai tare), cu o capacitate de dragaj de 3.000 mc/h hidromasă, cu concentraţie de 10-30 la sută masă solidă şi o adâncime de dragare de 15 metri; două şalande nepropulsate cu o capacitate de încărcare de 420 mc; un remorcher tip împingător, de manevră, cu două motoare, cu o putere totală de 1.720 CP; un ponton de acostare şi încărcare, cu doi piloni de fixare hidraulici; 500 metri de tubulatură pentru transferul materialului dragat. Nava de dragaj va avea echipamente moderne de navigaţie, de poziţionare în zona de execuţie a lucrărilor şi monitorizare a capului de dragaj.
De asemenea, costurilor operaţionale aferente lucrărilor de dragaj (salarii personal navigant, combustibil etc.) vor fi acoperite din fonduri europene pe o perioadă de doi ani de zile.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primele misiuni ale remorcherului multifuncţional ”Farul”

Recepţionat de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi în cursul anului trecut, remorcherul multifuncţional "Farul" a trecut deja prin primele misiuni menite să-i pună calităţile la încercare. Mai exact, în cursul lui 2018, "Farul" a fost folosit în 28 de operaţiuni de prestări servicii specifice transporturilor fluviale şi manevrelor portuare, în urma cărora AFDJ Galaţi a încasat venituri de 235.000 de euro.

Dincolo de aceste servicii, nava "Farul" are un rol important în cazul în care este nevoie de o intervenţie în situaţii de urgenţă (eşuări de nave, stingere de incendii etc.).

Nava "Farul", în valoare de 5,77 milioane de euro, a fost construită în şantierul naval Damen Galaţi şi este dotată cu două motoare Caterpillar de 2.500 CP, în total 5.000 CP, are sistem de remorcaj şi la prova şi la pupa, cu tracţiune de 50 de tone forţă, are cârlig de remorcă, precum şi instalaţii de stins incendii cu apă şi cu spumă. În plus, are un sistem ridicat de automatizare, este foarte manevrabilă şi poate fi operată cu un echipaj de doar cinci, şase persoane. Nava are clasă de navigaţie A2, ceea ce înseamnă că poate naviga inclusiv pe mare, până la o distanţă de 50 de mile maritime de ţărm.

viata-libera.ro

[dcp100168]

AFDJ Galați îşi măreşte flota cu patru remorchere multifuncţionale

Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) R.A. Galaţi a semnat, săptămâna trecută, contractul de finanţare pentru cumpărarea a patru remorchere cu clasă de gheaţă. Investiţia se va face cu finanţare europeană obţinută în cadrul proiectului "Remorcher multifuncţional cu clasă de gheaţă având zona de navigaţie 3 - căi navigabile interioare (2 bucăţi) şi remorcher multifuncţional cu clasă de gheaţă având zona de navigaţie maritim costieră (2 bucăţi)".

Contractul de finanţare semnat de autorităţi va aduce sumele necesare achiziţionării celor 4 nave în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020, şi are ca obiect acordarea de către Ministerul Transporturilor, în calitate de Organism Intermediar pentru Transport, a finanţării nerambursabile necesară implementării, în valoare totală de 152.000.051 lei. Conform prevederilor contractului, finanţarea nerambursabilă este în sumă maximă de 108.756.303 lei. Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană, din Fondul European de Dezvoltare Regională, în procent de 85% din valoarea eligibilă a proiectului, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020 - Axa prioritară 2 - "Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient".

Cele 4 remorchere ce vor fi achiziţionate în cadrul acestui proiect vor asigura menţinerea în stare de navigabilitate a şenalului, în cazul producerii fenomenului de îngheţ, asigurarea asistenţei navelor în bara Sulina sau cotul Tulcea, intervenţii în caz de eşuări şi intervenţii de salvare sau pentru combaterea incendiilor la nave sau infrastructuri portuare, pe întreg sectorul românesc al Dunării.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Axa Galaţi - Viena pentru modernizarea navigaţiei pe Dunăre

Odată cu extinderea Uniunii Europene, Dunărea a devenit, practic, "apă interioară" a spaţiului comunitar, formând alături de Rin unul dintre coridoarele principale ale reţelei de transport transeuropene (TEN-T). Mai mult, la iniţiativa României şi Austriei, Comisia Europeană a elaborat Strategia Dunării - un cadru de colaborare multinaţional, menit să stimuleze proiectele privind interconectarea în regiunea Dunării, protejarea mediului şi dezvoltarea economico-socială a comunităţilor dunărene. În acest context, FAIRway Danube este unul dintre proiectele-cheie menite să ducă la îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, prin investiţii de peste 23,35 milioane de euro. Cu finanţare din fondurile de coeziune, în cadrul FAIRway colaborează nu mai puţin de 12 instituţii cu atribuţii în gestionarea şenalului navigabil, din Austria, Slovacia, Croaţia, Ungaria, Bulgaria şi România. Ca obiective, proiectul - manageriat de Ministerul Transporturilor şi Inovării din Austria, prin intermediul ViaDonau - îşi propune ca de la Viena până la Galaţi sau Constanţa să se ajungă la o armonizare a standardelor de colectare şi prelucrare a datelor privind şenalul navigabil, la modernizarea sistemelor de semnalizare, dar şi la elaborarea unui Masterplan privind transporturile pe Dunăre, ca bază de plecare pentru noi proiecte de modernizare a şenalului navigabil, creşterea siguranţei navigaţiei, dezvoltarea lanţurilor logistice, dar şi protecţia habitatelor naturale.

Chiar dacă Dunărea este una dintre "autostrăzile" Uniunii Europene, asta nu înseamnă că regulile aplicate sunt peste tot aceleaşi, aşa cum se întâmplă pe o autostradă clasică. Iar una dintre principalele probleme este diferenţa dintre sistemele naţionale de management ale şenalului navigabil, inclusiv în chestiuni ce ţin de măsurători şi semnalizare. Cum ar fi, de exemplu, să mergeţi pe un drum şi, dintr-o dată, la trecerea dintr-o zonă în alta să se schimbe complet semnele de circulaţie pe care le cunoşteaţi?
ViaDonau, cu sediul la Viena, autoritatea de căi navigabile din Austria, a sintetizat într-un mod plastic actuala situaţie şi conjunctura care a dus la apariţia programului FAIRway: "Imaginaţi-vă că sunteţi căpitanul unei nave care, pe Dunăre, trece prin zece ţări diferite. Desigur, nu fiecare porţiune a Dunării este la fel - unele pot fi foarte înguste sau cu ape mici. Orice navigator şi-ar dori să deţină informaţii cât mai bune înainte de a naviga pe fluviu. Dar, pentru că fiecare ţară face măsurătorile în felul ei, aceste informaţii pot varia, asta deşi e vorba de acelaşi fluviu. Pentru asta există FAIRway - până în 2021 vrem ca toate ţările dunărene să utilizeze acelaşi standard de colectare şi prelucrare a informaţiei, prin folosirea de metode şi instrumente standardizate".
Acest proiect nu a rămas fără ecou în rândurile potenţialilor beneficiari. "Un element foarte important este că proiecte precum FAIRway pun lucrurile în mişcare; ne ajută să găsim un limbaj comun", ne-a explicat şi Ruxandra Florescu, project manager în cadrul Pro Danube International, o asociaţie cu sediul central la Viena care reuneşte o reţea de peste 150 de companii europene din domeniul transporturilor navale şi activităţilor portuare. "Proiectele legate de Dunăre sunt într-un fel de simbioză, se completează reciproc. Avem FAIRway, dar avem şi proiecte precum unele pe care le-am derulat noi - de exemplu, DANTE, pentru reducerea barierelor administrative, sau GRENDEL, ce-şi doreşte adoptarea unor noi tehnologii, mai puţin poluante, în flota de pe Dunăre, sau DAPhNE - Danube Ports Network. Specialiştii, fie ei din sfera privată sau a instituţiilor publice, ajung să se cunoască între ei, să colaboreze şi să lanseze noi proiecte", a precizat reprezentantul Pro Danube International.

Dunărea şi importanţa ei economică

Miza economică a Dunării este una importantă pentru o serie de ţări europene, precum Austria, Ungaria, Slovacia, asigurând conexiunea cu marea şi, implicit, cu comerţul internaţional. Dar Dunărea este importantă şi pentru România, ţara pe teritoriul căreia se află cea mai mare porţiune a fluviului, dar şi cea mai propice navigaţiei, inclusiv pentru nave maritime, pe sectorul dintre Marea Neagră şi porturile Tulcea, Galaţi şi Brăila.
De altfel, de legături economice pe axa Galaţi - Viena se poate vorbi încă din secolele trecute. De exemplu, nu întâmplător, Austria a fost una dintre ţările care a avut reprezentanţi în Comisia Europeană a Dunării, ce a avut sediul, în perioada 1856 - 1938, la Galaţi. Sub auspiciile acestei instituţii s-au derulat primele programe de amenajare a şenalului navigabil, fiind fixate standarde care, într-o bună măsură, mai sunt valabile şi astăzi! Legat de navigaţia pe Dunăre, un moment istoric important a fost, în 1896, inaugurarea canalului navigabil de la Porţile de Fier. La ceremoniile desfăşurate la Orşova (parte atunci a Imperiului Austro-Ungar) a participat chiar împăratul Franz Joseph al Austriei, alături de regele Carol I al României şi regele Alexandru I al Serbiei!
În epoca modernă, parteneriatul din vremea regalităţii este dus mai departe de proiecte în care colaborează instituţii precum ViaDonau, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi şi instituţiile similare din ţările dunărene.
"Dunărea a fost un coridor european de transport important, indiferent dacă am avut parte de un context istoric mai mult sau mai puţin favorabil. Raportat la epoca modernă, la actualele mijloace de transport, Dunărea vine, astăzi, cu noi avantaje, transporturile navale fiind mai puţin poluante şi cu costuri mai mici faţă de căile ferate sau faţă de auto. Asta nu înseamnă că ducem lipsă de provocări, iar aici ne referim, de exemplu, la punctele critice care apar pe anumite sectoare, precum sectorul româno-bulgar, dar astfel de puncte sunt şi în ţările din amonte, mai ales în perioadele deficitare din punct de vedere hidrologic. Aşa se face că, în prezent, Dunărea, per ansamblu, este folosită doar la şapte la sută din potenţial. Atât la nivelul Comisiei Europene, cât şi la nivelul ţărilor dunărene, ne-am propus să ajungem în câţiva ani la cel puţin la 20 la sută valorificare a acestui potenţial. Acesta este, în final, scopul tuturor programelor la care suntem parte, inclusiv cele cu participare multinaţională", ne-a explicat directorul general al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.
Strategia Dunării, iniţiată de Austria şi România, a fixat un cadru mai larg de colaborare, dând şi mai multă vizibilitate problemelor specifice acestei regiuni.

Experienţa de lider de proiect

În ceea ce priveşte standardizarea unor sisteme de management al Dunării, ViaDonau a reuşit să acumuleze o experienţă preţioasă în cadrului unei acţiuni-pilot derulate în cadrului proiectului NEWADA II, în perioada 2012-2014, care a permis instituţiei austriece să testeze noi metode de utilizare a tehnologiilor informaţionale şi de comunicare în vederea armonizării şi actualizării bazelor de date privind şenalul navigabil. Având la dispoziţie un model de instrument de management al Dunării, ViaDonau le-a propus partenerilor din Slovacia, Croaţia, Ungaria, Bulgaria şi România extinderea acestor metode şi instrumente de standardizare în cadrul proiectului FAIRway, programat a se desfăşura în perioada 2015-2021.
"De exemplu, e vorba de nave de măsurători care să monitorizeze porţiuni mai întinse din şenalul navigabil, nu doar anumite puncte sau porţiuni mai mici. Sau folosirea unor staţii hidrometrice care măsoară nivelul apei după aceleaşi reguli. De asemenea, dorim ca toate ţările să utilizeze acelaşi sistem de semnalizare, în acelaşi fel. În aceste condiţii, navigatorii ar şti exact care este starea şenalului şi unde este în siguranţă pentru a naviga. Aceste lucruri nu sunt bune doar pentru siguranţa navigaţiei şi logistică, ci şi pentru mediu. În plus, cu aceste date putem face noi planuri şi demara noi proiecte de optimizare a şenalului navigabil", potrivit prezentării reprezentanţilor ViaDonau, instituţie care şi-a asumat şi calitatea de manager de proiect.

La vremuri noi, nave achiziţionate prin FAIRway

Finanţarea FAIRway a fost aprobată în cadrul apelului CEF Transport 2014, cu sprijinul agenţiei INEA, din valoarea totală a proiectului - 23,35 milioane de euro, 85 la sută fiind finanţarea UE. În vederea derulării proiectului FAIRway Danube, miniştrii Transporturilor din ţările participante au convenit, în 2014, să implementeze "Master Planul de Reabilitare şi Întreţinere a Şenalului Navigabil al Dunării şi a afluenţilor săi navigabil", scopul acestui document fiind de a fixa etapele ce trebuie parcurse pentru a atinge şi a asigura condiţii bune de navigaţie pe tot parcursul anului, prin furnizarea unui nivel optim de servicii. Acest Master Plan are la bază Planurile Naţionale de Acţiune, realizate şi periodic reactualizate de fiecare ţară în parte, care includ o privire de ansamblu asupra stării tuturor sectoarelor de cale navigabilă şi estimarea investiţiilor necesare fiecărei ţări pentru a realiza şi a asigura un nivel comun al serviciilor.
În termeni tehnici, ţinta proiectului FAIRway Danube este să ofere informații armonizate, de actualitate în ceea ce privește secțiunile Dunării de adâncimi mici, nivele de apă și prognoze ale acestora. Adâncimile valabile sunt folosite pentru adaptarea poziției șenalului navigabil la condițiile curente. În paralel, FAIRway Danube pregăteşte reabilitarea în comun a Dunării și a afluenților navigabili.

Demn de remarcat este că, din valoarea totală a investiţiilor prevăzute în cadrul FAIRway, aproape o treime - 8,56 milioane de euro - este folosită pentru dezvoltarea căilor navigabile din România, prin măsurile implementate de către Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi. Punctele forte pe componentele din proiect ce au revenit AFDJ Galaţi au fost achiziţia unor nave tehnice, respectiv o navă de semnalizare şi o ambarcaţiune de măsurători, investiţii ce totalizează 4,5 milioane de euro.
"Sunt foarte importante aceste nave, ele furnizând informaţii mult mai detaliate şi mai precise decât vechile nave pe care le aveam, navele "Semnal", din anii ’80. Şi constructiv sunt mai performante şi permit o mobilizare şi o deplasare mai rapidă în punctele în care, de exemplu, trebuie executată o semnalizare de calitate. Navele dispun de echipamente moderne de poziţionare, de stabilire a punctelor de lansare a geamandurilor, de efectuare a măsurătorilor", a precizat directorul general al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.

Inaugurare la nivel european

Şalupa de măsurători "Ares" a intrat în serviciul AFDJ Galaţi în cursul anului trecut, în timp ce nava de semnalizare "Concordia EU 2019" - nume inspirat de legendara navă "Concordia", ce a activat în cadrul Comisiei Europene a Dunării - a primit botezul apei în luna martie, la Giurgiu, la eveniment fiind prezenţi inclusiv înalţi oficiali europeni, precum comisarul european pentru Transport, Violeta Bulc, şi coordonatorul european de transport pentru coridorul Rin-Dunăre, fost ministru al transporturilor în Olanda, Karla Peijs.
Comisarul Bulc a subliniat cu această ocazie cât de important este proiectul FAIRway pentru identificarea unor abordări inovative pentru reabilitarea şi modernizarea şenalului navigabil. "Fără activitate de transport pe Dunăre ar fi foarte greu, aşa că vă rog să vă focusaţi energia pe conectivitatea dintre graniţe", declara Violeta Bulc. La rândul său, prezent la lansare, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, amintea şi de valoarea simbolică a navei "Concordia EU 2019": "De fiecare dată când o vom revedea ne va reaminti că este unul dintre rezultatele înţelegerii ce există între statele membre ale UE. Evenimentul de astăzi este o dovadă a colaborării excelente între toate părţile implicate în sprijinirea dezvoltării transportului durabil, dar şi un rezultat al strategiei UE pentru regiunea Dunării".
Cele două nave reprezintă, însă, doar o parte a beneficiilor FAIRway pentru AFDJ Galaţi. La fel de importantă va fi achiziţia, în curs de derulare, a zece noi staţii hidrometrice automate, pe lângă modernizarea a încă opt staţii deja existente. Nu în ultimul rând, datele culese vor contribui la îmbunătăţirea modelului virtual al Dunării şi perfecţionarea bazelor de date naţionale şi internaţionale (WAMS şi WAMOS) privind fluviul.
"Sunt informaţii importante pentru navigatori, dar prin complexitatea acestor baze de date se merge mai departe şi, cu ajutorul lor, se pot alege soluţiile tehnice cele mai potrivite pentru executarea unor lucrări hidrotehnice sau întreţinerea şenalului navigabil", ne-a explicat specialistul în domeniu, Adrian Maizel, şeful Biroului Hidrografic RIS.
Altfel spus, cu FAIRway nu se încheie o etapă în modernizarea navigaţiei pe Dunăre, ci mai degrabă se deschid unele noi, mai complexe, cu noi provocări, pe măsura ambiţiilor de a face din fluviu principala arteră de transport europeană.

Nave şi echipamente de măsurători

În cadrul FAIRway, au fost achiziţionate nave tehnice şi echipamente de măsurători pentru toate ţările participante la proiect. În baza specificaţiilor tehnice s-au realizat proceduri de achiziţie pentru: construirea de nave de măsurători cu echipamentele lor pentru Slovacia, Ungaria, Croaţia, Romania şi Bulgaria; modernizarea unei nave de măsurători existente cu o sonda portabila single - beam (un singur fascicul) pentru Canalul romanesc Dunăre - Marea Neagră; staţii hidrometrice automate noi care indică nivelul apei (patru în Croaţia, zece în Bulgaria, zece în România); reabilitarea staţiilor hidrometrice existente (opt în Romania, cinci în Croaţia); trei dispozitive pentru prelevarea de probe de sedimente pentru a efectua măsurătorile necesare în Bulgaria, România şi Ungaria. De asemenea, în cadrul proiectului vor fi realizate un sistem transnaţional şi cinci sisteme naţionale de management al căilor navigabile, care vor procesa şi analiza informaţiile colectate de echipamentele existente în ţările beneficiarilor şi cele colectate de nave şi staţiile de măsurători.

Partenerii şi beneficiarii în cadrul FAIRway

Austria: Ministerul Transporturilor, Inovației și Tehnologiei și Autoritatea de Căi Navigabile - (ViaDonau);
Slovacia: Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Dezvoltării Regionale și Agenția de Dezvoltare a Transporturilor Waterborne (ARVD);
Ungaria: Ministerul Naţional al Dezvoltării, Nemzeti Infrastruktura Fejleszto Zrt. (NIF) și Directoratul General al Managementului Apei (OVF);
Croația: Ministrul Afacerilor Maritime, Transporturilor și Infrastructurii și Agenția Navigației pe Apele Interioare (AVP);
Bulgaria: Agenția Executivă "Explorarea și Întreținerea Fluviului Dunărea" (EAEMDR);
România: Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați și Compania Națională "Administrația Canalelor Navigabile" (ACN) Constanța.

[dcp100168]

Şase noi nave urmează să intre în proprietatea Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos din Galaţi

Şase noi nave urmează să intre în proprietatea Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos din Galaţi care va semna, luna aceasta, contractele de achiţie.  Cea mai mare parte a banilor provin din fonduri europene nerambursabile, iar de la buget vor fi alocate aproape 42 de milioane de euro.  În prezent, autorităţile folosesc nave închiriate, ceea ce îngreunează activitatea economică pe Dunăre.

Cele patru nave, cu clasă de gheaţă, vor acţiona atât pe Dunărea maritimă, cât şi pe cea fluvială, pe timp de iarnă, atunci când pe fluviu se formează sloiuri. Fenomenul produce pagube importante navigatorilor care au ghinionul de a rămâne cu navele prinse între sloiuri pe Dunărea fluvială, unde în prezent AFDJ nu poate interveni eficient, deoarece nu are suficiente nave speciale pentru segmentul fluvial.

Contractul de achiziţie a celor patru remorchere cu clasa de gheaţă va fi semnat de AFDJ în această lună, navele urmând să fie construite până la finele lui noiembrie 2020, fiind vorba despre un proiect finanţat în proporţie de 85% din fonduri europene nerambursabile şi cu circa 126 de milioane de lei de la bugetul de stat. Tot din partea Guvernului există o alocare de 15 milioane de euro pentru achiziţia de către AFDJ a două drage autopropulsate cu care administraţia va efectua dragări pe Dunărea fluvială.

În prezent, administraţia nu deţine drage proprii, aşa că în perioada în care nivelul Dunării scade intervenţiile pentru asigurarea adâncimilor pe Dunărea fluvială se realizează cu ajutorul dragelor închiriate.

Din acest motiv dragările se fac doar în anumite condiţii, deşi lipsa adâncimilor optime pentru navigaţie determină transportatorii navali să facă ocoale de peste 100 de km, ceea ce înseamnă pierderi economice.

radioiasi.ro

[dcp100168]

Achiziţie de 9,3 milioane de euro. Complex de dragaj pentru administraţia fluvială a Dunării

Flota Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi s-a îmbogăţit cu un complex de dragaj ce îi va creşte capacitatea de intervenţie în punctele critice de pe cursul fluviului. Investiţia, în valoare de 42,78 milioane de lei (fără TVA), a fost realizată în cadrul unui proiect cu finanţare europeană. 85 la sută din fonduri au fost asigurate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), iar cofinanţarea de 15 la sută a venit de la bugetul de stat.

Complexul de dragaj este format dintr-o dragă absorbant refulantă nepropulsată cu cap tăietor, două şalande hidroclap nepropulsate, un remorcher de manevră, un ponton pentru acostarea şi încărcarea şalandelor şi 500 metri liniari de tubulatură. După cum v-am informat în paginile ziarului nostru, de construcţia navelor s-a ocupat Şantierul Naval ATG Giurgiu, un contract în acest sens fiind încheiat cu AFDJ Galaţi în luna martie 2018. Navaliştii au ajuns, în luna septembrie a.c., la finalul lucrărilor, recent fiind derulată şi procedura de recepţie a navelor.

„Achiziţia acestui complex de dragaj este importantă pentru noi, iar navele s-au comportat foarte bine în timpul probelor făcute pe Dunăre, toate echipamentele au funcţionat aşa cum trebuie şi la capacitatea dorită de noi. Acum, după recepţia finală a echipamentelor, am intrat în procedura de înmatriculare a navelor la Căpitănia Zonală Giurgiu şi sperăm să le vedem cât mai repede la treabă, în beneficiul transportatorilor şi al îmbunătăţirii condiţiilor de navigaţie pe Dunăre”, ne-a declarat directorul general al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.

Achiziţia complexului de dragaj face parte dintr-un plan mai amplu, obiectivul proiectului SWIM (SMART Waterway Integrated Management) fiind acela de a realiza un concept integrat pentru implementarea activităților de relocare a șenalului Dunării prin lucrări de dragaj capital pe sectorul comun româno-bulgar, unul dintre cele mai sensibile pentru navigatori, mai ales în perioadele cu ape scăzute.

„Din cauza morfologiei foarte dinamice a Dunării, pe sectorul cuprins între Corabia şi Calafat, în special în zona Bechet, în perioadele cu ape scăzute, apar puncte critice. În cadrul proiectului avem prevăzute o serie de activităţi privind îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie, cele mai importante fiind deschiderea unei traiectorii sustenabile a şenalului în zona Bechet, deschiderea celei de-a doua pase de trecere pe sub podul Calafat-Vidin şi îmbunătăţirea accesului la danele din portul Corabia. Un element important este că, prin SWIM, am avut asigurată şi achiziţia acestui complex de dragaj, dar vor fi acoperite şi costurile operaţionale pe o perioadă de doi ani”, ne-a explicat directorul general al AFDJ Galaţi.

Dată fiind amploarea lucrărilor, de dragaj capital, este nevoie de obţinerea unor avize de Mediu speciale, procedurile în acest sens fiind în curs de derulare. Însă, până la rezolvarea acestei probleme, AFDJ Galaţi doreşte să folosească complexul de dragaj şi pentru alte lucrări. „La următoare întâlnire cu conducerea Agenţiei INEA (ce gestionează programele UE pe transporturi - n.r.), vom discuta ca, până la obţinerea avizelor de Mediu pentru activităţile pilot din cadrul proiectului, să folosim navele pentru alte lucrări de dragaj pe sectorul administrat de noi, dar fără obligaţia de a ne fi decontate cheltuielile. Asta pentru că ar fi păcat să avem aceste nave şi să nu le folosim încă de pe acum”, a precizat directorul general Dorian Dumitru.

Complexul de dragaj achiziţionat în cadrul proiectului european nu este singura investiţie în extinderea flotei AFDJ Galaţi. Ministerul Transporturilor a dat „undă verde” pentru încă două nave de dragaj absorbant refulante, autopropulsate, cu magazie proprie. Indicatorii tehnico-economici ai investiţiei, estimate la 84,14 milioane de lei, cu TVA, au fost deja aprobaţi de Guvern, iar licitaţia a fost lansată şi pe SICAP. Data limită de depunere a ofertelor este 22 octombrie, termenul de execuţie a navelor, după atribuirea contractului, urmând să fie de 17 luni.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Patru remorchere pentru AFDJ Galaţi, lansate la apă în Turcia. Nave de intervenţie pentru administraţia fluvială

În şantierele navale din Tuzla şi Eregli, din Turcia, au fost recent lansate la apă cele patru remorchere multifuncţionale cu clasă de gheaţă (două fluviale şi două maritime), destinate Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi. În total, este vorba de contracte în valoare de aproximativ 100 milioane de lei (exclusiv TVA), cea mai mare parte a finanţării (85 la sută) fiind asigurată din fonduri europene, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.

În cadrul proiectelor de modernizare a flotei AFDJ Galaţi, a fost cuprinsă, în 2018, şi lansarea procesului de achiziţie a patru remorchere care să crească capacitatea de intervenţie a administraţiei fluviale, atât în punctele critice care apar în perioadele secetoase, cât şi pentru eliberarea şenalului navigabil de gheţuri, pe timp de iarnă. De asemenea, navele ar urma să asigure, în cazul apariţiei unor solicitări, şi operaţiuni de remorcaj, intervenţii pentru dezeşuări de nave şi convoaie, stingere de incendii la bordul navelor sau la cheu etc.
Planul era de a asigura două remorchere - cu un pescaj mai mic, dar puternice - pentru sectorul fluvial, şi două remorchere, mai mari, pentru sectorul maritim al Dunării şi zona de coastă a Mării Negre.

În urma licitaţiilor din cadrul proiectului, execuţia remorcherelor fluviale a fost adjudecată, pentru un contract de 35,14 milioane de lei (fără TVA), de firma constănţeană Tehnorex Internaţional SA, în parteneriat cu şantierul naval Celiktrans Deniz Inşaat Ltd. Tuzla, din Turcia. Din punct de vedere tehnic, remorcherele fluviale vor avea o lungime de 27,5 metri, lăţime 8,6 metri, pescaj maxim 2 metri, tracţiune de 21 tone forţă şi o propulsie cu două motoare ce dezvoltă o putere totală de 1.800 CP.
Contractul pentru remorcherele maritime, în valoare de 633,10 milioane de lei (fără TVA), a fost adjudecat tot de un şantier naval din Turcia, respectiv Med Marine Kilavuzluk ve Romorkor Hizmetleri Inşaat Sanayi Ve Ticaret Anonim Şirketi, din Eregli. Remorcherele maritime sunt proiectate cu o lungime de 30 metri, lăţime 10,5 metri, pescaj maxim 4,65 metri, tracţiunea la cârlig de 55 de tone forţă fiind asigurată de două motoare, cu o putere totală de 5.100 CP.
Construcţia navelor se face sub supravegherea Autorităţii Navale Române şi în conformitate cu regulile Societăţii de Clasificare Bureau Veritas, cu privire la navigaţia prin gheaţă, pentru a putea obţine notaţia clasa IA, pentru remorchere fluviale, respectiv, IA Super, pentru remorcherele maritime.
"În mod normal, aceste nave ar fi trebuit să fie gata la sfârşitul anului 2020, dar din păcate au apărut probleme induse de epidemia de coronavirus. Prin urmare, prin acte adiţionale, s-au acordat o serie de prelungiri în termenii de livrare. Astfel, remorcherele maritime - unde lucrările sunt mai avansate - ar urma să fie gata undeva în luna februarie, iar remorcherele fluviale vor fi gata în cursul lunii iunie", ne-a explicat actualul director al AFDJ Galaţi, Sorin Creţu.
Cele patru remorchere au fost lansate la apă la sfârşitul lunii decembrie, fiind făcută şi o recepţie parţială, ocazie cu care s-au şi decontat o parte din lucrări. Pentru navele fluviale s-a achitat 6 la sută din valoarea contractului, respectiv 2,1 milioane de lei, iar pentru navele maritime s-a achitat 20 la sută din valoare, respectiv 12,62 milioane de lei.
În prezent, la bordul navelor se lucrează la montarea şi punerea în funcţiune a tuturor echipamentelor specifice de intervenţie şi navigaţie. Navele vor fi dotate cu macarale pentru operaţiuni navale şi portuare, vinciuri de manevră, tunuri de stins incendii, echipamente moderne de navigaţie, comunicaţie şi monitorizare a motoarelor principale şi auxiliare.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cel mai modern remorcher a intrat în dotarea AFDJ Galaţi. Poate fi folosit şi pentru stingerea incendiilor

Navigarea pe Dunăre este mai sigură începând de luni, 5 aprilie, a anunţat Irinel Scriosteanu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor. Un remorcher multifuncţional a intrat în  dotarea Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi.

Remorcherul multifuncţional poate fi împingător, remorcher şi spărgător de gheaţă. De asemenea, nava poate fi folosită pentru stingerea incendiilor, inclusiv a celor de pe mal. Este  prima navă dintr-un lot de patru achiziţionate în cadrul unui proiect cu finanţare europeană. Valoarea totală a proiectului cu fonduri europene este 152 milioane de lei. „Astăzi a sosit în ţară cel mai nou şi modern remorcher multifuncţional care intră în dotarea Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos Galaţi. Date tehnice: lungime -30 m, lăţime 10,5 m, pescaj maxim - 4,85 m, tracţiune la cârlig: 64Tf, viteza navei la marş înainte: 13 noduri. Are 4 funcţii: împingător, remorcher, spărgător de gheaţă (sparge gheaţa până la o grosime de 60 cm), navă pentru stins incendii la nave sau de vegetaţie, în imediata apropiere a căilor navigabile (jeturile de apă ajung până la 120 m)”, a anunţat Irinel Ionel Scriosteanu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit aceleiaşi surse, este primul dintre cele patru remorchere maritime şi fluviale care vor completa parcul de nave al AFDJ Galaţi, în scopul îmbunătăţirii siguranţei şi securităţii traficului naval, reducerii costurilor prin eficientizarea operaţiunilor şi creşterii numărului de mărfuri transportate.

adevarul.ro

[dcp100168]

Cele patru nave de intervenție ale AFDJ Galați au intrat în serviciu

Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați a marcat marți, 29 martie, definitivarea procedurilor privind intrarea oficială în serviciu a celor patru remorchere multifuncționale cu clasă de gheață, ce vor asigura asistență tehnică transportatorilor sau vor interveni pentru păstrarea unor condiții optime de navigație pe Dunăre. Investiția, în valoare de aproximativ 150 milioane de lei, a fost realizată cu finanțare europeană, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.

În condițiile în care Dunărea are capriciile ei - fie că e vorba de gheața care poate bloca iarna navigația, fie perioadele secetoase care accentuează unele dintre punctele critice - achiziția a patru remorchere multifuncționale - două fluviale și două maritime - a fost un mai vechi obiectiv al administrației fluviale. În 2018 s-au făcut primii pași în acest proiect menit să ducă la creșterea considerabilă a capacității de intervenție a AFDJ Galați. Licitațiile pentru realizarea navelor au fost adjudecate de firma constănțeană Tehnorex Internaţional SA, în parteneriat cu Șantierul Naval Celiktrans Deniz Inşaat Ltd. Tuzla, din Turcia - pentru remorcherele fluviale, respectiv, Med Marine Kilavuzluk ve Romorkor Hizmetleri Inşaat Sanayi Ve Ticaret Anonim Şirketi, din Eregli, Turcia - pentru remorcherele maritime.
În cursul anului trecut, s-a făcut recepția remorcherelor, navele au parcurs toate etapele și procedurile Autorității Navale Române și ale societăților de clasificare, iar marți a fost marcată, în mod oficial, încheierea acestui proiect.
Două dintre nave - remorcherul maritim "Covurlui" și remorcherul fluvial "Bicaz" - au putut fi admirate marți, ancorate chiar în fața Palatului Navigației, navele-surori "Sulina 2" și "Bechet" fiind deja la datorie, acționând în Bara Sulina.
"Suntem bucuroși că un proiect atât de important pentru administrația fluvială, dar și pentru toată flota de pe Dunăre, a fost dus la bun sfârșit. Colaborarea cu constructorii a fost foarte bună, iar acum avem patru nave de ultimă generație - cu aparatură ultramodernă, gata pentru orice tip de intervenție", ne-a declarat directorul general al AFDJ Galați, Angela Ivan.
La comanda remorcherului "Covurlui" l-am întâlnit de comandantul Daniel Stroiu, care ne-a prezentat câteva elemente despre navă: "Este o navă capabilă să acorde asistență în condițiile cele mai dificile - incendii, dezeșuări, remorcaje, orice tip de asistență tehnică. De altfel, am și avut o primă intervenție, în perioada 28 februarie - 2 martie, când am fost solicitați să ajutăm o navă care a pierdut o ancoră și nu putea naviga în aval decât cu ambele ancore. Pentru siguranța navei, fiind și încărcată la 7 metri pescaj, i-am acordat asistență tehnică de la Brăila până la Marea Neagră".
Șeful mecanic Marian Ciobotaru ne-a prezenta mașinăriile care pun "Covurluiul" în mișcare. "Uzina" de la bordul navei, prin cele două diesel-generatoare Volvo și două motoare principale, Caterpillar, dezvoltă o putere de 5.000 CP, dar forța se simte și în pompele hidraulice care deservesc vinciurile de remorcă din prova și pupa.
Am urcat și la bordul navei-soră, remorcherul "Bicaz", mai mic, destinat cu precădere zonei fluviale, dar la fel de ambițios în performanțele tehnice precum remorcherele mai mari.
"Fiind o navă multifuncțională, poate fi folosită pentru remorcaj, pentru salvare, pentru stingerea incendiilor, gheață, exact ca navele mai mari, atât doar că, având pescajul mai mic, poate acționa pe sectorul maritim, dar mai ales pe sectorul fluvial. Iarna asta am scăpat de gheață, dar nava era pregătită pentru prima ei intervenție, dacă era nevoie de ea!", ne spune comandantul remorcherului "Bicaz", Chitic Gilică.
"Este o navă puternică - dispune de două motoare Caterpillar, de câte 1.000 CP fiecare. Etrava și bordajul sunt întărite pentru spintecare și ridicare pe sloiuri pentru spargerea gheții; elicele sunt și ele în acest scop - au inversor reductor supradimensionat special pentru a face față în condiții grele de lucru!", ne spune la rândul său șeful mecanic de pe "Bicaz", Cătălin Popescu.
Acum, sigur, sistemele radar, hărțile electronice, sistemele GPS sau sistemele automatizate care permit manevre complicate doar cu ajutorul unui joystick sunt elemente ultramoderne, dar și tradiția marinărească are și ea rolul ei. Așa că, marți, dincolo de latura tehnică, festivitatea de botez și binecuvântare a navei a adus și ea un plus de emoție în acest moment important pentru administrația fluvială. Nouă nu ne rămâne decât să le urăm "Vânt din pupa!" noilor nave, ape line și reușită în intervenții, când va fi nevoie de ele!

Obiective operaționale în planul de modernizare a flotei

Achiziționarea de către AFDJ Galați a două remorchere maritime multifuncționale și a două remorchere fluviale multifuncționale, cu clasă de gheaţă, contribuie la atingerea majorității obiectivelor operaționale pentru transportul naval din cadrul Master Planului de Transport pe termen scurt, mediu și lung: îmbunătățirea navigabilității Dunării; îmbunătățirea legăturilor cu Dunărea pentru a reduce costurile și timpul de operare; deblocarea barierelor pentru eficiență operațională; reducerea costurilor prin eficiența operațională; reducerea numărului de accidente pe Dunăre și a costurilor generate de acestea; creșterea volumului de mărfuri transportate prin moduri de transport sustenabile; utilizarea eficientă a porturilor și a facilităților acestora.
Cele patru remorchere vor patrula pe sectorul românesc al Dunării cuprins între km 1075 și Bara Sulina și vor contribui la îmbunătățirea siguranței și securității traficului navelor maritime și fluviale.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Funcționari ai Administrației Fluviale Galați și ai Autorității Navale Române, vizați de o anchetă a Parchetului European. Acuzații privind achiziționarea frauduloasă de remorchere

Parchetul European (EPPO) condus de Laura Codruța Kovesi coordonează 12 percheziții într-un dosar care vizează funcționari ai Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați (AFDJ) și ai Autorității Navale Române (ANR). Conform EPPO, este vorba despre o suspiciune de fraudă legată de achiziția a două remorchere în valoare de aproximativ 7 milioane de euro.

Parchetul European a anunțat, printr-un comunicat de presă, că ancheta este coordonată de biroul din Cluj-Napoca, iar miercuri au fost făcute 12 percheziții, trei dintre acestea fiind la trei instituții publice - una în județul Galați și două în județul Constanța. Alte șapte percheziții au avut loc la locuințele unor funcționari publici din aceste instituții, iar două descinderi au fost la sedii de firme.

„Potrivit probelor strânse până în prezent în cadrul acestei anchete, funcţionari publici din cadrul AFDJ Galaţi, în calitate de reprezentanţi ai acesteia, au obţinut finanţare europeană prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) pentru achiziţionarea a două remorchere multifuncţionale. Acesta a fost rezultatul unui contract de achiziţie publică lansat în septembrie 2019, în valoare totală de 35.144.000 lei (aproximativ 7 milioane de euro)”, precizează Parchetul European.

Procurorii suspectează că funcţionarii publici ar fi prezentat documente inexacte. „Deşi ambarcaţiunile erau destinate exclusiv navigaţiei fluviale, suspecţii au întocmit caietul de sarcini al licitaţiei pe baza caracteristicilor tehnice mai restrictive şi a cerinţelor de construcţie specifice navelor maritime. Prin urmare, tipul de ambarcaţiuni care se încadrau în criteriile din caietul de sarcini a fost foarte limitat, ceea ce a împiedicat participarea altor operatori economici la procedura de licitaţie şi, în cele din urmă, a favorizat un singur candidat”, arată Parchetul European.

În urma finalizării contractului cu societatea furnizoare, cele două remorchere au fost livrate în iulie 2021 cu un pescaj nautic mai mare decât cel prevăzut iniţial în caietul de sarcini al licitaţiei şi în contractul de achiziţie. „Acest lucru le-a făcut să fie adaptate exclusiv pentru Dunărea maritimă, unde adâncimea apei permite navigaţia cu un pescaj mai mare - ceea ce a făcut ca cele două ambarcaţiuni să fie inutilizabile pentru navigaţia fluvială, deoarece nu puteau tranzita rezervoarele pline ale sectorului fluvial al Dunării. Acest lucru a cauzat un prejudiciu bugetului UE în valoare de aproximativ 7 milioane de euro”, a mai transmis Parchetul European.

La percheziții participă zeci de poliţişti şi jandarmi din mai multe structuri.

hotnews.ro

Funcționari din AFDJ Galaţi, bănuiți de blat cu remorchere de 7 milioane de euro

Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați este una dintre companiile vizate de perchezițiile făcute în România, miercuri, 27 martie, de procurorii Parchetului European, într-un dosar privind achiziția frauduloasă a unor remorchere. Prejudiciul estimat este de circa 7 milioane de euro. Alte două percheziții instituționale s-au făcut la Constanța, în sedii ale Autorității Navale Române.

Suspiciunile care au fost lansate asupra mai multor funcționari din cadrul Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați și al Autorității Navale Române sunt legate de o serie de achiziții, mai exact de modul în care au fost întocmite caietele de sarcini pentru cumpărarea a două remorchere pentru sectorul fluvial al Deltei Dunării. Conform unui comunicat al Parchetului European, ancheta ar presupune efectuarea a 12 percheziții, dintre care trei în sedii de instituții, care s-au făcut miercuri la Galați (una) și Constanța (două). Anchetatorii au vizat și șapte adrese de domiciliu ale funcționarilor suspectați, dar și sediile a două firme private.

Conform informațiilor făcute publice de anchetatori după finalizarea perchezițiilor, "funcționari publici din cadrul AFDJ Galați, în calitate de reprezentanți ai acesteia, au obținut finanțare europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) pentru achiziționarea a două remorchere multifuncționale. Acesta a fost rezultatul unui contract de achiziție publică lansat în septembrie 2019, în valoare totală de 35.144.000 lei, aproximativ 7 milioane de euro", au anunțat procurorii.

"Greșeala" pe care ar fi făcut-o inițiatorii proiectului ar fi constat în prezentarea de documente inexacte pentru a se asigura că vor primi finanțarea. Mai exact, ar fi întocmit caietul de sarcini al licitației pe baza caracteristicilor tehnice mai restrictive și a cerințelor de construcție specifice navelor maritime, cu toate că remorcherele ce urmau a fi achiziționate erau destinate exclusiv navigației fluviale. În aceste condiții, numărul ofertanților care au putut îndeplini condițiile precizate de AFDJ a fost mult limitat, restricțiile împiedicând participarea altor operatori economici la procedura de licitație și favorizând, în cele din urmă, un singur candidat.

În urma finalizării contractului cu societatea furnizoare, cele două remorchere au fost livrate în iulie 2021 cu un pescaj mai mare decât cel prevăzut inițial în caietul de sarcini al licitației și în contractul de achiziție. Acest lucru le-ar fi făcut să fie adaptate exclusiv pentru Dunărea maritimă, unde adâncimea apei permite navigația cu un pescaj mai mare. Cele două ambarcațiuni nu au putut fi utilizate pentru navigația fluvială, destinația inițială a remorcherelor, deoarece acestea nu puteau tranzita rezervoarele pline ale sectorului fluvial al Dunării, se mai arată în comunicatul Parchetului European.

Această situație ar fi adus un prejudiciu bugetului UE în valoare de aproximativ 7 milioane de euro.

În perchezițiile de miercuri, de la Galați, au fost mobilizați polițiști din cadrul BCOO Galați, DGA Galați, luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale și Jandarmeria Galați.

viata-libera.ro