Scut antigrindină în județul Galați

[dcp100168]

Lucrarile la Statia antigrindina din Focsani au fost blocate

Seceta urmata de ploi torentiale si caderi de grindina, acesta este tabloul meteo din aceasta vara pentru judetul Vrancea. Daca sistemul de irigatii este la pamint, lucrarile la Canalul Siret Baragan s-au sistat, nici cu prevenirea caderilor de grindina peste culturile vrincenilor nu stam mai bine. Anul acesta s-a alocat pentru Programul National de Dezvoltare a Sistemului Antigrindina prin Unitatea de combatere a caderilor de Grindina Moldova 2 Vrancea un milion de lei.

In 2007, Consiliul Local a aprobat la Mindresti amplasarea unei statii antigrindina, ca parte a Unitatii Moldova 2 Vrancea. Programul contine trei obiective formate din punctul de comanda, depozitul logistic si un punct de lansare a rachetelor pe izlazul de la Mindresti. Metoda de lucru se bazeaza pe raspindirea in anumite formatiuni noroase detectate de un radar meteorologic a unui aerosol special de prevenire a formarii ghetii de mari dimensiuni, cu ajutorul unei rachete usoare. Potrivit schemei de lucru, punctul de comanda de la Focsani va primi si analiza informatia radar (de la un radar meteo amplasat la Tecuci - Matca) si va elabora comenzi de lansare pentru 12 puncte din Vrancea si Galati. Aceste puncte de lansare sint dispuse in asa fel incit sa confere protectie suprafetelor agricole cultivate cu cele mai valoroase culturi (vii, livezi, legume etc).

Proiectul a fost initiat de mai multi ani, insa lucrarile au fost trenate din cauza lipsei de fonduri. „Banii sint putini. Cu ei se mai poate lucra cite ceva, dar de finalizarea proiectului nu poate fi vorba acum”, ne-a declarat purtatorul de cuvint al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, ing. Ion Marin. In toata tara mai exista patru astfel de unitati: in Prahova, Iasi, Mures si Timis. Fondurile alocate din bugetul pentru acest an al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale au fost extrem de mici. Daca in anii anteriori, in aceste zone din tara s-au tras totusi citeva rachete antigrindina, anul acesta la Prahova nu s-a mai putut, deoarece hotii au inceput sa fure din instalatii.

http://www.ziaruldevrancea.ro/index.php?articol=29418

[dcp100168]

Staţia antigrindină va fi omologată abia în 2011

Statia Antigrindina din Vrancea ar putea deveni functionala si va fi omologata abia in 2011 deoarece nu s-au alocat fonduri suficiente pentru finalizarea lucrarilor. In aceste zile se stabilesc sumele ce vor fi alocate pentru Sistemul National Antigrindina insa, potrivit proiectului de act normativ elaborat de Ministerul Agriculturii, unitatea din Vrancea va primi fonduri pentru realizarea lucrarilor de constructii montaj si dotari la centrul de comanda. Unitatea de Combatere a Caderilor de Grindina Moldova 2 Vrancea ar trebui sa asigure protejarea a 150 mii hectare din Vrancea si Galati. Deocamdata, in locul unde ar trebui sa fie rampele de lansare se afla doar platforme de beton. Pentru realizarea tutu-ror lucrarilor si finalizarea rampelor de lansare se estimeaza ca ar fi nevoie de circa 6 milioane lei. Omologarea Unitatii de Combatere a Caderilor de Grindina Moldova 2 ar urma sa aiba loc in perioada 2011-2016. Exploatarea operationala a sistemului si a unitatilor din structura pentru protejarea populatiei si a economiei la riscurile fenomenelor meteorologice periculoase sau daunatoare ar urma sa se realizeze in perioada 2013-2024.

http://www.infoportal.ro/articol~din-actualitate~info-1609212~statia-antigrindina-va-fi-omologata-abia-in-2011.html

[dcp100168]

Scut antigrindină în județul Galați

Județul Galați a fost inclus anul acesta de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe lista de investiții pentru construcția de rampe de lansare a rachetelor antigrindină. În total, vor fi construite anul acesta 8 astfel de rampe. Ministerul Agriculturii a aprobat deja finanțarea acestor lucrări, care vor începe în primăvară și sunt programate să se încheie la toamnă. Vor avea rampe de lansare a rachetelor antigrindină orașul Tg. Bujor și comunele Poiana, Nicorești, Ghidigeni, Drăgușeni, Corni, Cuca și Măstăcani.

expressdedunare.ro

[dcp100168]

Din cauza secetei bugetare, în Galați scutul antigrindină nu a crescut nici anul acesta

Toamna se numără promisiunile ratate: cele opt rampe de lansare antigrindină promise în ianuarie, ce trebuiau să fie deja operaționale, nu vor mai fi instalate în județul nostru anul acesta. Poate la anul.

În ianuarie, reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunțau că pe lista de investiții din 2018 erau și opt rampe de lansare a rachetelor antigrindină. Mai mult, se spunea că s-a aprobat deja finanțarea acestor lucrări, care ar fi urmat să înceapă în primăvară și erau programate să se încheie la toamnă. Doar că acum lucrurile se văd cu totul altfel: „În primăva anului viitor vom avea nouă puncte de lansare a rachetelor antigrindină în județul Galați, pentru protejarea producției agricole”, a declarat ieri Floricel Maricel Dima, subsecretar de stat în MADR, fost șef al Direcției de Agricultură Galați.

Conform promisiunilor din ianuarie, trebuiau amplasate rampe de lansare a rachetelor antigrindină orașul Tg. Bujor și comunele Poiana, Nicorești, Ghidigeni, Drăgușeni, Corni, Cuca și Măstăcani.

Sistemul antigrindină este deja operațional în mai multe județe din Moldova, în acest an fiind necesară intervenția sa în Vrancea, Vaslui și Iași, pentru a da doar câteva exemple.

expressdedunare.ro

[dcp100168]

Două puncte de lansare a rachetelor antigrindină în judeţul Galaţi

Zece punte de lansare a rachetelor antigrindină vor fi construite anul acesta pe raza judeţelor Vrancea şi Galaţi, pentru protejarea culturilor agricole, în cadrul unui proiect în valoare de circa 7,6 milioane de lei, potrivit directorului Unităţii de Combatere a Grindinei Moldova 2 Focşani, Ion Marin. "Avem la ora actuală zece puncte de lansare a rachetelor antigrindină operative, opt în Vrancea şi două în Galaţi. Studiul de fezabilitate prevede 20 de puncte de lansare a rachetelor antigrindină, din care 12 în Vrancea şi opt în Galaţi. În acest an, Guvernul a alocat suma de 7,6 milioane de lei pentru construcţia altor 10 puncte de lansare a rachetelor antigrindină", a declarat, pentru Agerpres, Ion Marin.

Potrivit acestuia, anul trecut, din cele zece puncte de lansare a rachetelor s-au tras, în perioada 15 aprilie- 15 octombrie, 536 de rachete pentru combaterea norilor care au nuclee de grindină.

Judeţul Vrancea deţine peste 24.000 de hectare de suprafaţă viticolă şi alte mii de hectare de culturi agricole care ani la rând au avut de suferit din cauza grindinei. Din 2016 în judeţ funcţionează un sistem de combatere a grindinei care reuşeşte să controleze fenomenul în proporţie de circa 75%. "Faţă de alte zone, la noi norii se formează foarte rapid, cu nuclee de gheaţă. De aceea Vrancei i se şi spune Polul Grindinei. Grindina este controlată acum în procent de 75%. Nu există nicăieri în lume un control 100%", a precizat Ion Marin.

Raza de acţiune a unei rachete este de 10 km şi protejează până la 10-12.000 de hectare. Un nor de grindină se poate deplasa de la 10 până la 120-130 km/h iar dacă norul este foarte dur, pentru distrugerea acestuia pot fi folosite chiar şi 70-80 de rachete.

Potrivit specialiştilor de la Unitatea de Combatere a Grindinei Moldova 2 Focşani, în urma implementării sistemului antigrindină, în Vrancea căderile de grindină nu au dispărut, însă frecvenţa fenomenelor şi gradul de afectare a culturilor au scăzut semnificativ.

dcnews.ro

Nicoreşti şi Târgu-Bujor sunt funcţionale. Urmează: Poiana, Ghidigeni, Drăguşeni, Corni, Cuca şi Măstăcani.

[dcp100168]

Sistemul de rachete antigrindină care va acoperi zeci de mii de hectare de culturi agricole, la Galaţi

Autorităţile judeţene susţin că sistemul este extrem de eficient împotriva grindinei şi speră ca acesta să fie complet operaţional în următorii ani, chiar dacă există mulţi fermieri care spun că din cauza rachetelor antigrindină se confruntă cu seceta prelungită.

Pe teritoriul judeţului Galaţi sunt în momentul de faţă două puncte de lansare a rachetelor antigrindină, în localităţile Poiana şi Nicoreşti. La începutul lunii mai au fost lansate şapte rachete antigrindină din cele două locaţii, iar autorităţile judeţene susţin că în zonele amintite nu au mai fost probleme cu grindina.

”Avem în lucru, în faza de documentare, încă şase puncte de combatere a grindinei, la Târgu Bujor, Cuca, Corni, Drăguşeni, Ghidigeni şi Băneasa. Cu aceste puncte de lansare antigrindină, noi sperăm să acoperim o treime din suprafaţa pe care au fost înfiinţate culturi agricole în judeţul Galaţi. Programul este în plină desfăţurare şi sperăm ca în cel mai scurt posibil să acoperim toată suprafaţa agricolă a judeţului Galaţi cu aceste puncte de lansare antigrindină”, a declarat Valentin Huciu, directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Galaţi.

Conform estimărilor oficiale, asta ar înseamna ca în următorii doi, trei ani cele câteva zeci de mii de hectare cultivate din judeţul Galaţi să nu mai fie afectate constant de grindină, aşa cum se întâmplă în prezent.

În 2019, au fost afectate de grindină 216 hectare de culturi agricole în judeţul Galaţi, dintre care patru hectare de grâu, porumb-47 de hectare, floarea soarelui-32 de hectare, rapiţă-100 de hectare, nutreţ-15 hectare, legume-2,5 hectare şi alte culturi-15,5 hectare.

Oficialii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au amânat investiţia din judeţul Galaţi pentru 2019 deoarece, deşi se aprobase deja finanţarea acestor lucrări pentru 2018, lucrurile au fost întârziate de „o serie de proceduri juridice şi de câteva obstacole de ordin tehnic”.

Sistemul antigrindină este operaţional, de câţiva ani, în mai multe judeţe din Moldova (Vrancea, Vaslui şi Iaşi). În ceea ce priveşte eficienţa acestora există deja un adevărat război între fermieri şi autorităţi, concretizat prin câteva mitinguri de protest şi o serie de declaraţii destul de dure. În vreme ce autorităţile spun că rachetele opresc grindina şi stimulează ploaia, tot mai fecvent unii dintre fermieri susţin că din cauza sistemului antigrindină s-a instalat seceta prelungită care i-a adus la sapă de lemn.

adevarul.ro

[dcp100168]

Agricultorii, în război cu norii de gheaţă. ”Umbrelă” contra grindinei, pentru culturile valoroase

Până în urmă cu doar câţiva ani, România era una din ultimele ţări europene care nu dispunea încă de un sistem de combatere a grindinei. Primele încercări de a preîntâmpina pagubele imense pe care bucăţile de gheaţă căzute din cer le provoacă culturilor agricole valoroase au avut loc încă din perioada comunismului, însă toate iniţiativele s-au stins atunci încă din faşă. De 22 de ani însă, în ţara noastră a început dezvoltarea unei tehnologii anti-grindină proprii, la uzina Electrotehnica Ploieşti. Cu paşi mici, marcaţi prin numeroase hotărâri de guvern, în România a fost pus la punct şi s-a dezvoltat Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP), care cuprinde pe radarul său şi judeţul Galaţi.

De SNACP răspunde o autoritate aflată în subordinea Ministerului Agriculturii. Structura are în administraţie mai multe unităţi teritoriale de combatere a căderilor de grindină, pe raza cărora funcţionează câteva zeci de puncte de lansare a rachetelor anti-grindină. Două dintre aceste puncte au fost construite în judeţul Galaţi, activitatea lor fiind coordonată de la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova 2 Vrancea. 

"Viaţa liberă" a mers la unitatea din Focşani, dar şi la punctul de lansare din Nicoreşti, judeţul Galaţi, pentru a vedea cum sunt identificaţi, urmăriţi şi vânaţi norii purtători de grindină, înainte ca bulgării nimicitori de gheaţă să ajungă la sol. Ca să înţelegem sistemul, am vorbit cu persoana care răspunde de UCCG Moldova 2 Vrancea, cu operatorii anti-grindină, precum şi cu personalul în sarcina căruia intră lansarea propriu-zisă a rachetelor. Am putut afla astfel că intervenţia lor, deşi cunoscută de puţină lume, contribuie nu doar la salvarea a zeci de mii de hectare de culturi agricole, ci şi la protejarea populaţiei şi a bunurilor private.

Zece puncte de lansare în Vrancea şi în Galaţi

Am ajuns la unitatea din Focşani într-o zi cenuşie din cauza norilor deşi care acopereau cerul. Încă de la poartă am fost întâmpinaţi de coordonatorul UCCG Moldova 2, inginerul Ion Marin, ghidul nostru pentru următoarele câteva ore. "Aici, suntem două entităţi: eu şi doi colegi reprezentăm Autoritatea Sistemului Naţional Antigrindină, iar restul personalului aparţine operatorului privat care se ocupă propriu-zis de transportul rachetelor şi de executarea tragerilor. Fiecare unitate are un număr de puncte arondate. Prin studiu de fezabilitate, UCCG Moldova 2 are prevăzute 20 de puncte de lansare: 12 în Vrancea şi restul în Galaţi. Deocamdată, suntem operaţionali cu opt puncte de lansare în Vrancea şi cu două în Galaţi", explică ing. Ion Marin. 

Punctele deja operaţionale sunt amplasate la Nicoreşti şi Poiana. Anul acesta, ar urma să fie construite şi restul de şase puncte, în localităţile: Târgu Bujor, Băneasa, Cuca, Corni, Ghidigeni şi Drăguşeni. Pentru construcţia acestora şi a restului de patru puncte prevăzute în judeţul Vrancea, Guvernul a alocat, prin HG 280, adoptată pe 8 mai 2019, suma de aproximativ 7.600.000 de lei. "Iniţial, în locul comunei Băneasa, pe hartă era Măstăcaniul. Din cauza situării acestei comune în apropierea frontierei nu se pot însă amenaja acolo astfel de puncte", adaugă şeful unităţii de la Focşani. 

"Un mare câştig pentru fermieri"

Principalul obiectiv al sistemului antigrindină este de a proteja speciile valoroase, fie că vorbim de plantaţii viticole, de leguminoase sau de livezi. Aşa cum subliniază însă ing. Ion Marin, sistemul are şi un efect social. "Într-o zonă acoperită de acest sistem este protejată şi maşina, şi tabla de pe casă, şi răsadul din curtea omului. Din estimările făcute, un leu cheltuit prin acest sistem scuteşte şapte lei de eventuale pierderi. Sunt în acest domeniu studii făcute pe ultimii 50-60 de ani".

Un punct de lansare protejează între 10.000 şi 12.000 de hectare, în tot sezonul căderilor de grindină (15 aprilie - 15 octombrie). Astfel, atunci când toate cele opt puncte din judeţul Galaţi vor deveni operaţionale, suprafaţa protejată va fi de aproape 100.000 de hectare. Ca regulă, pentru a nu rămâne suprafeţe descoperite, între punctele de lansare se întretaie o zonă de cel puţin zece la sută. "Cu 20 de puncte funcţionale, în Galaţi şi în Vrancea, se va acoperi peste o treime din suprafaţa celor două judeţe, ceea ce este un mare câştig pentru fermieri", spune și Valentin Huciu, directorul Direcţiei pentru Agricultură Galaţi.

Vânătoarea norilor de grindină

Sistemul Naţional Antigrindină are pus la dispoziţie, prin contract, radarul meteorologic al Autorităţii Naţionale de Meteorologie. Dispozitivul transmite la secundă informaţii privind starea vremii. În punctul de control, într-o cameră plină cu monitoare, operatorii urmăresc imaginile captate de radar 24 de ore din 24. Glumind, ing. Ion Marin compară activitatea operatorilor de aici cu cea de la NASA. Vânătoarea de nori care conţin celule de grindină este însă o activitate cât se poate de serioasă.

Mai întâi, datele transmise de radar sunt urmărite în permanenţă pentru a surprinde momentul în care apare o celulă. Radarul îi dă apoi o etichetă, în funcţie de cât de periculoasă este această celulă. Verdele înseamnă un simplu nor de ploaie, în vreme ce negrul, albul sau griul indică cele mai periculoase situaţii. Pe etichetă, operatorul poate vedea înălţimea norului, înălţimea la care acesta se formează, cantitatea de grindină pe care o conţine, direcţia şi viteza de deplasare. În funcţie de aceste coordonate, se stabileşte dacă trebuie tras sau nu.

"Este necesar avizul aviaţiei"

În cazul în care răspunsul este "da", coordonatele norului, comanda de tragere şi numărul de rachete care trebuie lansate sunt transmise de la UCCG Moldova 2 către punctele operaţionale din teritoriu. "Este o operaţiune care implică o responsabilitate foarte mare. Pentru a putea trage avem nevoie şi de avizul aviaţiei, deoarece în zonă poate trece un elicopter SMURD, spre exemplu. De asemenea, nu putem trage deasupra localităţilor", mai spune ing. Ion Marin. Anul trecut, în Vrancea şi în Galaţi au fost trase 536 de rachete antigrindină. Dintre acestea, 50 au fost lansate de la Nicoreşti şi 57 de la Poiana. Anul acesta, pe 3 mai, de la Poiana au fost lansate trei rachete, iar ziua următoare alte trei de la Nicoreşti. 

Fiecare punct de lansare are o suprafaţă standard de 1.500 de metri pătraţi şi şase angajaţi permanenţi care lucrează în ture. Operatorii care sunt de serviciu trebuie să fie pregătiţi în orice moment să execute ordinele de tragere venite din punctul de control. La Nicoreşti, am găsit doi operatori. Punctul dispune de două tunuri cu o capacitate de opt rachete fiecare. Atunci când comanda de tragere vine de la unitate, rachetele sunt instalate, iar tunurile sunt orientate în funcţie de coordonatele stabilite. La comanda "foc", proiectilele de peste un metru lungime sunt lansate către norii purtători de celule de grindină.

Tehnologie autohtonă brevetată

Iniţial, atunci când în România aceste rachete nu erau nici măcar în stadiul de proiect, a existat intenţia de a importa sistemele folosite de alte ţări. Lupta cu grindina nu este un domeniu nou. Cercetările în această privinţă au început încă din anul 1933, în Statele Unite ale Americii, iar ţări precum Rusia, Franţa şi China au desfăşurat la rândul lor studii proprii. Se estimează că doar americanii au investit, până în prezent, aproximativ 25 de miliarde de dolari pentru cercetarea şi punerea la punct a sistemelor antigrindină. 

În România, înainte de momentul 1989, uzina Electromecanica Ploieşti fabrica rachete militare. După 1990, odată ce numărul comenzilor s-a prăbuşit, uzina ajunsese în pragul falimentului, în jur de 400 de oameni riscând să rămână şomeri. Cercetările care au stat la baza unei tehnologii româneşti de modificare a vremii au început la Ploieşti, în 1997, în cadrul unui program de "reconversie a industriei de apărare". 

Timidă la început, iniţiativa specialiştilor ploieşteni s-a dovedit a fi un succes, la două decenii distanţă. În prezent, rachetele antigrindină autohtone sunt brevetate, iar specialiştii spun că sistemul oferă chiar beneficii faţă de alte variante. Unic la rachetele antigrindină româneşti este faptul că sunt fabricate din carton. După ce a livrat încărcătura de iodură de argint care fărâmiţează celula de grindină din nor, restul corpului rachetei se dezintegrează în aer, fără a exista riscul de a răni pe cineva aflat la sol.

Substanţa care îmblânzeşte natura

Grindina se formează doar în norii cu dezvoltare verticală de tip „cumulonimbus” (foto). Picăturile de apă aflate la altitudine mai joasă sunt transportate cu rapiditate de curenţii de aer ascendenţi către straturile mai înalte ale norului, acolo unde temperatura scade sub 0 grade Celsius.

Format, bobul de grindină este transportat de sus în jos şi invers, acumulând alte picături de apă şi unindu-se cu alte fragmente de gheaţă. Bobul capătă în acest mod dimensiuni tot mai mari, putând reprezenta un adevărat pericol atunci când pică la sol. Sunt cunoscute inclusiv cazuri în care bucăţile mari de grindină au provocat moartea persoanelor pe care le-au lovit. Substanţa activă din rachetele produse la Ploieşti este iodura de argint.

Odată trasă, racheta deflagrează în nor şi face o inseminare a acestuia. Fragmentele de grindină sunt astfel împiedicate să se unească. Mai mult, sunt chiar divizate. Spre exemplu, din 1.000 de particule cu un diametru de doi centimetri pot rezulta mult mai multe particule mici. Odată ce norul se apropie, operatorii trag iarăşi, reducând dimensiunea şi mai mult. Atunci când, cad, fragmentele mici rezultate astfel se topesc la contactul cu aerul cald şi ajung la sol sub formă de ploaie.

În Dobrogea, strategie diferită

În Europa există mai multe metode de combatere a grindinei. Republica Moldova are un sistem antigrindină funcţional deja de câteva decenii pe tot teritoriul ţării. În Grecia, iodura de argint este inseminată în nori cu ajutorul avioanelor. Aceeaşi metodă ar putea fi folosită în următorii ani şi în Dobrogea. În Croaţia, se folosesc generatoarele terestre. Rusia şi Ucraina, în schimb, folosesc sisteme de provenienţă sovietică.

Rachetele se înalţă până la 9.000 de metri

Rachetele antigrindină produse la Ploieşti poartă indicativul RAG-96 şi au un calibru de 82,5 milimetri, o lungime de 1,4 metri şi ajung la o altitudine maximă de 9.300 de metri, conform informaţiilor de pe site-ul producătorului. Bătaia maximă a unei rachete este de 12.000 de metri, iar timpul de autodistrugere variază între 41 şi 45 de secunde. În primă fază, racheta urcă în mod special pe verticală, după care este ghidată pe orizontală spre celula de grindină.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Stație de lansare rachete antigrindină, la Matca

Guvernul va înființa în comuna gălățeană Matca un sistem modern de lansare rachete antigrindă conectat la un radar și la echipamente informatice. Investiția se va realiza în cadrul programului național antigrindină, a decis vineri Executivul.

Potrivit deciziei, pentru Centrul Zonal de Coordonare Moldova vor fi făcute studii, proiecte tehnice, lucrări și dotări pentru Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 Iaşi și pentru Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea.

În sudul Moldovei se investește ca urmare a înființării de noi grupuri de combatere în zona de nord (Grupul de combatere a căderilor de grindină Suceava-Botoșani, cu 18 Puncte de lansare) și est (Grupul de combatere a căderilor de grindină Matca-Galați, cu 9 Puncte de lansare).

Centrele vechi și cele noi, inclusiv cel de la Matca, vor fi coordonate printr-un sistem integrat de comunicații și informatică pentru intervenții active în atmosferă și cu ajutorul unui radar dedicat. Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează de 16 ani. Pentru noile centre din Moldova, Muntenia și Transilvania, Ministerul Agriculturii va investi 75,4 milioane de lei.

expressdedunare.ro

[dcp100168]

Cât de eficiente sunt sistemele antigrindină? De la realitatea din teren, la declarații cu iz politic

Eficacitatea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) este un subiect ce nu poate fi analizat decât de specialiști. În ultima vreme, însă, în spațiul public au apărut o serie de declarații cu tentă politică, ce au darul de a-i contraria, mai ales pe fermieri, dar nu numai.

Scandal în Vrancea

Săptămâna trecută, mai exact în data de 29 iunie, în județul vecin, din cauza apariției norilor convectivi aducători de ploaie și grindină, Unitatea Vrancea din cadrul SNACP a intrat în stare de alarmă, iar în zona de protecție au fost lansate 26 de rachete antigrindină. În urma acestei acțiuni, fenomenul de grindină a fost combătut, precipitațiile au căzut la sol sub formă lichidă, iar în zona protejată a plouat, conform datelor oficiale prezentate de SNACP. A doua zi, în zonă au apărut iar nori purtători de grindină, Unitatea Vrancea a intrat în stare de alarmă, dar a primit interdicție de tragere de la autoritatea de aviație civilă. Din această cauză, nicio rachetă antigrindină nu a putut fi lansată. Interdicția de lansare a fost valabilă în intervalul orar 16,28 - 17,08. Ca urmare a acestei situații, în zona Panciu-Țifești, cantitatea de precipitații care a ajuns la sol a fost de circa 50 litri/mp, dar a fost însoțită și de grindină, fapt ce a condus la distrugerea unor culturi agricole (vii).
Ulterior, președintele Consiliului Județean Vrancea, liberalul Cătălin Toma, și prefectul județului, social-democratul Nicușor Halici, au emis comunicate de presă după ce 300 de hectare de viță de vie au fost distruse de grindina căzută la Țifești, conform Ziarului de Vrancea. "Sistemul antigrindină nu a fost activat din lipsa unor avize! Solicit ferm actorilor politici din Vrancea să nu creeze un conflict artificial între podgoreni și alți producători agricoli!", a precizat Cătălin Toma, pe Facebook, iar Nicușor Halici a replicat: "Sistemul de protecție antigrindină nu poate fi asemănat cu o umbrelă!", printr-o altă declarație de presă. Acesta din urmă a mai avut o reacție recentă, pe aceeași temă, după ce o rachetă a căzut în curtea unor localnici din comuna Biliești, convocând și un Comitet Județean de Situații de Urgență pe aceeași temă.

Întrebări justificate

Trebuie spus că Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea are puncte de lansare și în județul Galați, numărul acestora urmând a fi suplimentat, inclusiv în partea de sud a județului, la Vânători și la Slobozia Conachi, din informațiile noastre. Fermierul Petre Grigore, reprezentantul local al LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România), fără a avea pretenția de specialist, ne-a menționat că această strategie de combatere a grindinei a fost pusă în practică în urmă cu circa 15 ani. Grindina se formează doar în norii cu dezvoltare verticală de tip "cumulonimbus", iar picăturile de apă aflate la altitudine mai joasă sunt transportate cu rapiditate de curenţii de aer ascendenți către straturile înalte ale norului, acolo unde temperatura scade sub 0 grade Celsius. Format, bobul de grindină este transportat de sus în jos şi invers, acumulând alte picături de apă şi se unește cu alte fragmente de gheaţă, căpătând dimensiuni tot mai mari și putând reprezenta un adevărat pericol atunci când pică la sol. Este incontestabil faptul că eliminarea grindinei este absolut necesară, mai ales pentru cultivatorii de viță de vie, dar ce te faci dacă se dispersează toți norii și nici măcar ploaia nu mai ajunge pe terenurile agricole? Răspunsul l-am putea afla de la specialiști, singurii în măsură să ofere o evaluare completă a acestui fenomen. Pentru moment, punctual, în situaţia din Vrancea dispersarea grindinei a produs totuşi ploaie, potrivit datelor oficiale, iar nefolosirea sistemului a dus la distrugerea a 300 de ha de viţă-de-vie. Să sperăm că disputa politică din judeţul vecin nu va duce la folosirea sistemului anti-grindină drept instrument de înclinare a balanţei într-o parte sau în alta, prinzând agricultorii gălăţeni la mijloc.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Rachetele antigrindină nu gonesc norii de ploaie

Prefectul Gabriel Panaitescu a calificat drept ”fake news” temerile fermierilor privitoare la faptul că rachetele antigrindină ar putea alunga ploaia în județ, arătând că nu se poate pune problema în acest fel.
La întâlnirea cu fermierii gălățeni de miercuri, senatorul George Scarlat a arătat că aceste sisteme de lansare a rachetelor antigrindină sunt absolut necesare. ”Județul va fi acoperit în proporție de 96 la sută. An de an am avut probleme cu piatra și acum nu mai vrem rachete antigrindină. Păi, la câte pierderi au fost pe Valea Prutului și în Bădălan... Puncte de lansare vor fi la Târgu Bujor, Barcea – Drăgănești, Ivești – Liești, Fundeni, Vânători, Slobozia Conachi și la Matca”, a arătat președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat. Totodată, George Scarlat a lansat o invitație pentru luna august, pentru o prezentare făcută împreună cu cei din conducerea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor. ”Veți vedea ce înseamnă acest sistem cu tehnologie românească. Israelul o aplică cu succes, ca să nu mai zic că Republica Moldova este cu zece ani înaintea noastră”, a mai precizat senatorul gălățean, pe același subiect.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Sistemul antigrindină care protejează Vrancea şi o parte din Galaţi a fost folosit pentru prima dată la acest sfârşit de săptămână

Sistemul antigrindină care protejează judeţul Vrancea şi o parte din Galaţi a fost folosit pentru prima dată la acest sfârşit de săptămână pentru a combate acest fenomen care afectează culturile agricole. Sezonul de intervenţie a început pe 15 aprilie, dar până acum nu a fost nevoie de acest sistem.

Căderile de grindină pot afecta în mod ireversibil culturile fie că este vorba de cele de câmp sau de viţa de vie, aşa că primele rachete au fost deja trase în acest sezon de combatere, după cum spune Ionuţ Lucian Lazăr, director de program la Intervenţii Active în Atmosferă în cadrul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II – Vrancea: Până în acest moment am avut două intervenţii, pe data de 20 şi pe data de 21 mai, care au presupus lansarea totală a 19 rachete. Am combătut şase celule cu potenţial de grindină până în acest moment. Nu am avut căderi de grindină pe teritoriul protejat, ceea ce a arătat eficienţa intervenţiilor noastre.

Fenomenele meteo extreme cu care se confruntă şi România în ultimii ani sunt monitorizate cu atenţie, pentru ca cel puţin în cazul grindinei intervenţia să fie una punctuală şi eficientă.

radioiasi.ro

[dcp100168]

Sistemul antigrindină, oprit din lipsa banilor

Sistemul antigrindină care protejează culturile agricole din judeţele Galaţi şi Vrancea a fost oprit, pe 1 septembrie, din cauza faptului că Ministerul Agriculturii nu a mai alocat fondurile necesare continuării activităţii. Situaţia generează un risc major pentru livezi şi culturile de viţă-de-vie, care sunt încă nerecoltate şi pot fi afectate de fenomenele meteo din această toamnă.

"Am intrat în conservare cu o lună şi jumătate mai devreme. Temperaturile actuale sunt destul de ridicate şi există riscul dezvoltării unor formaţiuni noroase cu potenţial de grindină, ceea ce ar putea duce la calamitarea culturilor nerecoltate, care rămân expuse fenomenelor meteo extreme", a declarat, pentru Agerpres, directorul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II, Ionuţ Lucian Lazăr.

"Sistemul are circa 230 de angajaţi, care în perioada următoare vor realiza doar activităţile de pază şi conservare a instalaţiilor şi punctelor de lansare. Nu ştim dacă sistemul va fi operaţionalizat din primăvară", a mai spus Ionuţ Lazăr.

Unitatea Moldova II are 20 de puncte de lansare antigrindină funcţionale, dintre care 12 în judeţul Vrancea şi opt în judeţul Galaţi. Un punct de lansare poate acoperi 12.000 de hectare, gradul de protecţie a culturilor cu ajutorul rachetelor antigrindină fiind cuprins între 75 şi 80%.

viata-libera.ro