Teritoriul României se micșorează cu 2 metri liniari în fiecare an

[dcp100168]

Se întâmplă la Galați: teritoriul național se micșorează cu 2 metri liniari în fiecare an

În zona vărsării Prutului în Dunăre, granița se „deplasează” spre interiorul țării cu cât 2 metri liniari în fiecare an. Din 2006, când a fost observat și măsurat fenomenul, teritoriul național și implicit suprafața județului Galați s-a micșorat cu aproximativ 1 hectar.

Erodarea duce la „pierderea teritoriului național cu 1-2 metri anual”

S-au făcut studii cu privire la situația digului din zona vărsării Prutului în Dunăre. Unul dintre acestea e studiul de evaluare „Reabilitare dig râu Prut în incinta Brateşu de Jos, jud. Galaţi”, realizat de firma Econova SRL din Iași pentru Administrația Națională „Apele Române”.

Specialiștii care au realizat studiul în august 2016 și l-au refăcut în martie 2017, avertizează că porțiunea finală a digului, de la podul rutier dintre Vămile Galați și Giurgiulești până în zona confluenței Prutului cu Dunărea este supus constant eroziunii, principalul efect fiind reducerea teritoriului României cu până la 2 metri liniari în fiecare an. „Proiectul de reabilitare a digului pe malul drept a râului Prut în aval de podul rutier Giurgiulești pe o distanță de 380 ml reprezintă o necesitate imediată din cauza accentuării procesului de eroziune a malului drept care duce la pierderea teritoriului național cu 1 – 2 m anual. (…)

De exemplu în anii 2008 și 2010 s-au înregistrat viituri istorice din cauza descărcărilor de debite de peste 850 mc/s din lacul Stânca Costești. Aceste viituri au depășit capacitatea de transport a râului Prut și au dus la modificarea configurației și morfologiei terenului și la eroziuni puternice ale malului drept. Eroziunea malului drept înseamnă inclusiv pierdere de teritoriu național”, se spune în studiul Econova.

„Mutarea” graniței cu 2 metri în fiecare an, dar pe un front de 500 de metri, înseamnă că din 2006 până în prezent harta României (implicit județul Galați) s-a „micșorat” cu aproximativ un hectar.

Proiect strategic, uitat în fișet

A existat și un proiect, care a fost demarat în 2008. Pentru lucrările de „consolidare a malului drept a râului Prut” a fost eliberată de Consiliul Județean Galați autorizația de construire nr. 43/7591/04.12.2008, care era valabilă trei ani, până pe 4 decembrie 2011. Era timp suficient pentru consolidarea a 500 metri de dig, cât se stabilise inițial. Dar au urmat 2-3 ani în care proiectul fost uitat în vreun fișet și când a fost descoperit s-a constatat că documentația de execuție nu mai era valabilă, expirase, pentru că trecuseră niște ani.

Prin Ordinul Ministerului Mediului și Pădurilor nr 1876/11.09.2011 a fost aprobată o nouă documentație, în care a fost scurtat de la 500 la 380 de metri sectorul de dig care va fi consolidat. După încă un an, Consiliul Județean Galați a emis o nouă autorizație de construire, nr. 86/7693/23.11.2012. Un nou început, urmat de noi amânări.

„Din lipsă de fonduri proiectul nu a fost executat în întregime”

Chiar dacă era vorba de a fi stopată inclusiv „retragerea” frontierei de stat, Guvernul n-a găsit banii necesari pentru consolidarea digului. S-au făcut ceva lucrări pe principiul „de câți bani ai”, dar au fost lucrări superficiale, care nu au schimbat cu nimic, nici situația, nici riscurile

„Din lipsă de fonduri proiectul nu a mai fost executat în întregime. În perioada 2008 – 2010 s-au realizat lucrări de reabilitare a digului de apărare din zona Brateșu de Jos, în limita fondurilor disponibile. Lucrările care au fost executate nu sunt suficiente deoarece, în perioada din 2010 până prezent (martie 2017 – n red) eroziunea de pe malul drept a râului Prut în aval de podul rutier (drumul E87 care face legătura cu Republica Moldova) Vama Giurgiulești, este foarte activă, producându-se avansări de 1-2 m anual”, se  spune în studiul Econova. În concluzie, a existat un proiect, s-au cheltuit niște bani, s-au făcut ceva lucrări, dar rezultatul e „zero”.

Un alt pericol, Portul Giurgiulești

În ultimii ani, situația s-a complicat, pentru că pe malul din Republica Moldova, vizavi de digul șubrezit, a apărut un port maritim. Este vorba de Portul Giurgiulești, care conferă Republicii Moldova statutul de „stat maritim”.

Republica Moldova a devenit stat maritim, în condițiile în care nu avea ieșire la Dunărea Maritimă. S-a ajuns la o înțelegere diplomatică cu Ucraina, care a transferat Moldovei un teren cu o deschidere de 430 de metri la Dunăre. În 2004, compania Danube Logistics a semnat cu Guvernul Republicii Moldova un acord pentru construirea Portului Internaţional Liber Giurgiulești.

Dacă digul de pe malul românesc ar fi fost consolidat la timp, nu ar fi fost nicio problemă. Acum, manevrele portuare care se fac în zonă amplifică valurile care lovesc în dig și măresc eroziunea. „Eroziunea malului este amplificată de traficul naval din zona portului existent, a dimensiunilor și gabaritul convoaielor, lățimea șenalului navigabil, necesitatea de manevre portuare”, se  spune în studiul menționat.

Sunt în pericol și podurile peste Prut, spre Moldova și Ucraina

Au mai trecut 4-5 ani. În martie 2017, firma Econova SRL Iași a reactualizat studiul, în care între timp la capitolul riscuri, pe lângă pierderea teritoriului național a apărut și pericolul de a fi afectate structurile celor două poduri, rutier și feroviar, care leagă Vama Galați de Vama Giurgiulești (Republica Moldova) și de Reni, Izmail și Odesa, Ucraina.

„Eroziunea accentuată a malului pune în pericol podul rutier, podul CF, digul de apărare și duce la pierderea de teritoriu național, fiind necesară realizarea consolidări de mal în vederea stabilizării malului râului Prut”, avertizează specialiștii din Iași.

Lucrările amânate de 10 ani ar dura doar 2 luni

S-ar putea crede că e vorba de lucrări complicate. În realitate, specialiștii spun că „reabilitarea digului se face prin amplasarea unei succesiuni de materiale menite să stopeze eroziunea hidrică: strat filtrant din material geotextil nețesut, saltea de fascine, prism inferior din piatră brută, prism superior din piatră brută, încastrări din piatră brută”.

Reabilitarea ar trebui făcută de sub podul rutier Galați-Giurgiulești pe malul drept al râului Prut, pe o distanță de 380 de metri. E bine că se va face măcar această reabilitare, dar dacă luăm în calcul existența în zonă a Portului Giurgiulești, care presupune efectuarea zilnică a unui număr mare de manevre portuare, cu nave de mare tonaj, consolidarea acelui sector de dig ar trebui realizată cu piatră, așa cum au fost consolidate malurile Canalului Sulina.

În 2018, o nouă finanțare pentru „digul-graniță” de la Prut

După atâția ani de hârțogăraie, de studii făcute și revizuite, ordine de miniștri, proiecte de execuție, autorizații de construire, în sfârșit s-a întâmplat ceva. La aprobarea bugetului Ministerului Apelor şi Pădurilor pentru anul 2018 proiectul a intrat printre prioritățile ministerului. În lista celor 9 proiecte se află și „Reabilitare dig râu Prut în incinta Brateşu de Jos, judeţul Galaţi”.

Nu trebuie să fim foarte optimiști. Să ne amintim că s-au mai dat bani pentru consolidarea acelui dig, că s-au mai făcut lucrări, iar rezulatul a fost „zero”. Dar ne putem permite să sperăm că până la 1 Decembrie, sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, ar fi timp putea fi executate lucrările care să stopeze micșorarea  teritoriului național cu 2 metri în fiecare an.

presagalati.ro

[dcp100168]

Operațiunea „Foișor”. Un debarcader construit ilegal pe malul moldovenesc al râului Prut a produs pagube statului român în valoare de jumătate de milion de euro

O firmă din Republica Moldova, sub pretextul deschiderii unei zone de agrement pe malul Prutului, a amenajat o structură portuară în zona Giurgiulești, care a provocat, în timp, statului român pagube de jumătate de milion de euro.

SRL Vas Internațional Plus SRL a semnat în 2010 un contract cu o agenție de stat din Moldova pentru a amenaja o zonă de agrement pe malul Prutului, în zona Giurgiulești. Afaceriștii au obținut, în 2015, de la statul moldovenesc, în condiții suspecte, dreptul să construiască un debarcader, pentru transportul fluvial, fără acceptul autorităților române. Angajații Apelor Române spun că, în decurs de trei ani, această construcție portuară a dus la intensificarea eroziunii pe malul drept al Prutului, care costă statul român jumătate de milion de euro.

Un studiu independent efectuat la solicitarea Administrației Naționale a Apelor Române arată că problemele au la bază, pe lângă factorii naturali, lucrările de amenajare a structurii portuare realizate de către Vas Internațional Plus. „Proiectul [de reabilitare] se amplasează pe malul drept al râului Prut, în apropiere de confluența acestuia cu fluviul Dunărea. În dreptul proiectului, pe malul stâng, este portul Giurgiulești, unde se desfășoară un trafic fluvial relativ intens, ce implică încărcări/descărcări de mărfuri, dragări ale fundului râului pentru asigurarea adâncimii navigabile etc.”, se precizează în studiu amintit. Autorul studiului semnalează că, în cazul în care nu se intervine pentru refacerea malului, „procesul de eroziune duce la pierderea teritoriului naţional al României cu unu–doi metri anual”.

Inginerul-șef al Apelor Române Galați, Fănel Aevoaie, spune că eroziunea malului românesc al Prutului, în zona Galați, s-a produs din cauza formării „curenților de mal, care își schimbă direcția în timp, dar și din motivul construcției pe malul stâng al Prutului a unei zone portuare”. „Eroziunea s-a produs vizavi de construcția lor [debarcaderul]”, a precizat expertul.

Amenajarea debarcaderului a intensificat erodarea malului românesc

„Un curs de apă își modifică morfologia în timp, în urma oricărei construcții. Râul își modifică automat direcția și, acolo unde găsește punctul slab, erodează”, ne-a mai explicat el. Reprezentantul Apelor Române din zona Galați a precizat că autoritățile moldovenești au fost sesizate despre aceste probleme, dar nu este autorizat să ne dea detalii.

De cealaltă parte, Căpitănia Portului Giurgiulești din Republica Moldova a spus că nu a fost sesizată privind deteriorarea infrastructurii navale pe teritoriul statului român, subliniind că aspectele ecologice privind dezvoltarea transportului naval în portul Giurgiulești constituie obiect al activității Agenției de Mediu a statului moldovenesc.

La rândul său, Victor Gălușcă, șef al Serviciului protecția solului și subsolului din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova, ne-a declarat că nu a fost informat de partea română în problema eroziunii.

Cu toate astea, Ministerul Mediului de la București a confirmat că eroziunea malului drept este amplificată de traficul naval din zona portului existent, precum și de dimensiunile și gabaritul convoaielor care circulă pe râul Prut.

Este vorba în special de debarcaderul firmei Vas Internațional Plus SRL, a cărui amenajare în amonte de zona afectată a determinat schimbarea direcției curenților de pe fundul râului și lovirea acestora în malul românesc.

Astfel, Ministerul Mediului al României a dispus demararea și autorizarea proiectului „Reabilitare râu dig Prut în incinta Brateșul de Jos, județul Galați”, care a costat mai precis 1.922.209 de RON fără TVA, aproximativ jumătate de milion de euro.

Eroziunea malului românesc al Prutului, în zona Galați, s-a produs din cauza formării „curenților de mal, care își schimbă direcția în timp, dar și din motivul construcției pe malul
stâng al Prutului a debarcaderului, situat mai sus de podul rutier și cel de cale ferată. Foto: captură google maps

Cum a apărut debarcaderul  

Povestea debarcaderului a apărut în 2010, când Vas Internațional Plus a arendat de la Agenția Moldsilva o suprafață de 18,5 hectare pentru a face aici o zonă de recreere „formată din opt foișoare, cinci pavilioane, poteci, piste și alte obiective destinate turismului”. Începând cu 2013, firma a demarat un șir de procese în instanță împotriva statului moldovenesc, urmărind scopul de a modifica destinația terenului arendat din zona de turism și agrement în cea a transportului de mărfuri. Afaceriștii au reușit să obțină ce și-au dorit în ultimele zile de mandat ale lui Iurie Apostolachi la conducerea Moldsilva și ale lui Sergiu Palihovici la Ministerul Mediului, ambii membri PLDM. Astfel, la 29 iulie 2015, Vas Internațional Plus a semnat cu Moldsilva un acord adițional la contractul din 2010, care prevedea amenajarea unei dane și a unei platforme care să funcționeze în scopuri de transport al mărfurilor. Practic, Vas Internațional Plus a obținut posibilitatea să construiască un nou port în Republica Moldova, pe lângă cele două deja existente – Portul Internațional Liber Giurgiulești și Portul de Mărfuri și Pasageri Giurgiulești.

Un nou port în Republica Moldova

Așa a fost amenajat noua construcție portuară pe malul stâng al Prutului. Arhitectul acestei dane, Alexandru Păgânu, angajat al ÎM Protelco Geocad SRL, ne-a relatat că lucrările efectuate au avut ca scop să permită „ieșirea cât mai aproape de locul adânc” al Prutului, pentru acostarea navelor. „Au fost făcute lucrări de consolidare a malului, de amenajare a platformei, o construcție ușoară din metalic. Am înțeles că lucrări de adâncire nu au fost făcute”, a spus el.

Odată instalat în funcția de ministru al Mediului din Moldova, Valeriu Munteanu a cerut în instanță rezilierea contractului cu Vas Internațional Plus, inclusiv a acordului adițional, și încasarea prejudiciului cauzat fondului forestier și evacuarea obiectelor construite. Vas Internațional Plus au refuzat, cazul ajungând la Curtea Supremă de Justiție.

Vas Internațional Plus a plătit din 2010 până în 2018, pentru arendă, Agenției Moldsilva peste 900.000 de lei. Însă Moldsilva cere ca proprietarii firmei să mai plătească o amendă de 540.000 de lei, „pentru folosirea neautorizată a fondului forestier, construcția de clădiri administrative și alte obiective”. Directorul Vas Internațional Plus, Valeri Zabolotnîi, ne-a declarat că nu există nicio amendă și că reprezentanții Moldsilva „spun minciuni”.

A fost încălcată legislația internă a Moldovei și convențiile internaționale

Având în vedere prevederile legislației râurilor de hotar, amenajarea danei respective s-a făcut cu încălcarea legislației interne a statului moldovenesc și a celei internaționale, chiar sub nasul autorităților Republicii Moldova.

Conform legii privind transportul naval intern al Republicii Moldova, orice amenajare sau construcție se face numai în „baza documentaţiei privind evaluarea impactului asupra mediului şi a documentaţiei de proiect”. Mai mult decât atât, „adâncimile minime garantate pe râurile destinate navigaţiei care traversează teritoriul mai multor state sunt stabilite în conformitate cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte”. Prin urmare, această afacere a fost pusă pe picioare fără un studiu internațional de impact, cu participarea statelor vecine, România și Ucraina, după cum prevede legislația internațională.

Șeful Căpităniei Portului Giurgiulești, Victor Andrușca, susține că, în aceeași zonă, sunt interzise și danele temporare, întrucât pentru amenajarea acestora este necesară adoptarea unui cadru juridic. „Trebuie adoptată o hotărâre de guvern despre cheiurile temporare, unde are dreptul să se apropie o navă, o macara, ca să încarce o marfă temporar”, a precizat Andrușca. Până la adoptarea unei asemenea hotărâri, a subliniat căpitanul, acest debarcader este în afara legii.

Cine sunt proprietarii debarcaderului

Vas Internațional Plus este condusă de către Valeri Zabolotnîi, care a fondat în 2003, împreună cu autoritatea criminală Veaceslav Hariton, o firmă omonimă în România, specializată în transportul de mărfuri. RISE Moldova a scris despre Hariton că a avut legături cu gruparea de crimă organizată transfrontalieră „Patron”, specializată în contrabandă cu țigări, spălare de bani și trafic de persoane.

Firma care a construit debarcaderul, Expo Prut, o are drept co-fondatoare pe Aliona Cătănoi-Gajiu, fiica exportatorului de cereale Vasile Gajiu, împreună cu Radu Anatolie, fostul șef al Poliției de Frontieră Cahul.

Nu în ultimul rând, fostul director adjunct al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, numit în această funcție în septembrie 2012, ne-a declarat că debarcaderul respectiv „a fost folosit inclusiv în operațiuni de contrabandă cu țigări și nu numai”.

Valeri Zabolotnîi ne-a mai spus că în spatele său sunt investitori străini și că are încredere în „justiția moldovenească liberă”. El a subliniat că a construit acest debarcader pentru pescari, „care stau acolo și pescuiesc cu undița”, „nu am desfășurat nicio activitate economică”. În ce privește acuzațiile privind pierderile provocate statului român, Zabolotnîi a spus că are toate actele necesare și că „ei [reprezentanții Apelor Române] mint”.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

anticoruptie.md