Pilotajul pe Dunăre a revenit la AFDJ, după 20 de ani

[dcp100168]

Pilotajul pe Dunăre a revenit la AFDJ, după 20 de ani în care a fost afacerea „băieților deștepți” din navigație

S-a pus punct uneia din afacerile tranziției, pilotajul pe Canalul Sulina și pe Dunărea Maritimă, de la Tulcea la Galați și Brăila, care vreme de două decenii a fost încă una din afacerile „băieților deștepți”, pricepuți la a face bani păgubind statul. În ultimii ani, firmele de pilotaj lucrau cu statul „fifty-fifty”, ele cu piloții și încasările, iar statul, respectiv Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, cu cheltuielile. În 20 de ani, afacerea le-a adus „băieților deștepți” zeci de milioane de euro.

Activitatea de pilotaj presupune ca deplasarea navelor maritime de mare tonaj pe Canal și pe șenalul navigabil, până în portul de destinație, inclusiv manevrele de acostare, precum și aceleași manevre la returul spre mare, să fie coordonate de piloți maritimi specializați, care cunosc foarte bine configurația albiei Dunării pentru a efectua manevre care sunt extrem de riscante. Pilotul urcă la bord în Marea Neagră și coordonează manevrele pentru intrarea navei pe Canalul Sulina și navigația pe Canal și Dunăre prin comenzile transmise echipajului navei, timonierului și ofițerilor mecanici din compartimentul mașini. La fel sunt coordonate manevrele de portuare, acostarea și drumul de întoarcere spre mare. Din acest punct de vedere pilotajul pe Dunăre și pe Canalul Sulina este de importanță strategică, pentru că eșuarea sau coliziunea cu o altă navă se poate solda cu  o tragedie, cum au fost scufundarea navei „Mogoșoaia” sau blocarea navigației pe Dunăre pentru mulți ani, cum s-a întâmplat în cazul scufundării navei „Rostock”.

Corpul piloților, o condiție a Comisiei Europene a Dunării

Pilotajul a fost reglementat prin Convenția de la Belgrad din 1948 a Comisiei Europene a Dunării, care la articolele 31-34 prevede înființarea corpurilor de piloți subordonate administrațiilor de pe Dunăre. „Se alcătuiesc corpuri de piloți pe Dunărea de Jos și în sectorul Porților de Fier, ele depinzând de Administrațiile respective. Regulamentele Serviciului de Pilotaj sunt stabilite de către administrații, conform dispozițiunilor fundamentale privind navigația pe Dunăre”, se spune la articolul 31. Până prin 1998, pilotajul pe Canal și pe Dunăre a fost asigurat de Corpul de piloți din cadrul Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, compania națională care asigură condițiile de navigație pe sectorul românesc al Dunării.

Pilotajul, vânat de „băieții deștepți” din navigație

După 1990, AFDJ-ul a devenit ținta afacerilor „băieților deștepți”, care au încercat tot felul de afaceri, de la cele cu carburanți pentru flota regiei, la dragajele pentru adâncirea șenalului navigabil, afacere care mergea uns, pentru că până în urmă cu câțiva era greu să se măsoare ce volum de aluviuni a fost dragat.

După modelul afacerilor de tranziție, una din variante a fost preluarea activităților profitabile ale societăților de stat și în acest context a avut loc în urmă cu 20 de ani „restructurarea” AFDJ prin desprinderea unor activități, între care pilotajul, grupul de scafandri, lucrările hidrotehnice. Conducerea de atunci a AFDJ a concesionat serviciile de pilotaj și remorcaj pe Dunare firmei World Pilot Services Galați, care preluase zeci de piloți profesioniști si cu experiență de la Dunărea Maritimă. După o perioadă, au intrat în joc alte interese și în 2003, când a expirat contractul de concesiune, AFDJ nu l-a mai înnoit, lasând World Pilot Services fără activitate. Piloții au fost trimiși în șomaj, unii fiind recuperați de alte firme. Retragerea concesiunii avea loc după ce în joc intraseră și alte interese, ale „băieților deștepți” din Portul Constanța. Au urmat războaie în instanță, ordine ale Ministerului Transporturilor care favorizau una sau alta dintre tabere și s-a ajuns ca pilotajul să fie împărțit de mai multe firme. Pe Dunărea Maritimă, firmele românești de pilotaj se confruntau și cu concurența acerbă a 2-3 firme din Portul Reni (Ucraina).

Statul a ajuns să vireze banii de la buget în conturile firmelor

Ulterior, s-a ajuns la un compromis între AFDJ și „băieții deștepți”, ca pilotajul să fie împărțit „fifty-fifty”, 50% AFDJ, 50%, firmele. Astea erau aparențelele. În realitate, firmele asigurau piloții, iar AFDJ mai avea doar 4 piloți „de siguranță”, pentru cazurile în care firmele nu făceau față comenzilor. De fapt, AFDJ era cu cheltuielile și firmele cu încasările. AFDJ, adică statul român, asigura cheltuielile pentru dispecerate, transportarea piloţilor pe apă și pe uscat, sedii, etc. Prin această combinație era păgubit bugetul statului, deoarece AFDJ primea de la Ministerul Transporturilor banii pentru a acoperi cheltuieli pe care nu le recupera din încasări din pilotaj. Făcând o „compensare” a pagubelor și avantajelor ajungem la concluzia că statul, prin Ministerul Transporturilor, respectiv AFDJ, vira bani de la buget în conturile firmelor care se ocupau de pilotaj.

Pilotajul aduce 14 milioane de lei la bugetul AFDJ

De anul trecut, AFDJ a preluat în totalitate activitatea de pilotaj pe Canalul Sulina și pe Dunăre. „Începând cu 1 iulie 2017, activitatea de pilotaj pe Dunărea Maritimă a fost preluată de AFDJ, prin corpul propriu de piloți, nu a  mai fost realizată în colaborare cu două societăți care să asigure piloții”, ne-a declarat recent directorul general al AFDJ Galați, Dorian Dumitru. Prin preluarea pilotajului de către AFDJ, statul câștigă, pentru că încasează bani prin AFDJ. În 2017, au tranzitat Canalul Sulina un număr de 1.863 nave, mai multe decât în 2016 (1.771 nave), creșterea fiind de 5,2%. Cu cât numărul de nave care tranzitează Canalul Sulina este mai mare cresc și veniturile AFDJ, în structura cărora ponderea cea mai mare este deținută de încasarea taxelor de Canal și pilotarea navelor. „Veniturile înseamnă în jur de 46-47 de milioane de lei. Acestea vin din taxa de tranzitare a Canalului Sulina. De la Marea Neagră până la Mila Maritimă 34, unde se bifurcă Brațul Tulcea în Canalul Sulina și Brațul Sfântu Gheorghe. Toate navele maritime plătesc o taxă. Dacă nu au mărfuri plătesc 0,83 dolari pe ”tonă registru net Canal Sulina”, iar dacă sunt încărcate plătesc 1,51 de dolari pe tonă. Pilotajul ne mai aduce venituri, între 12 și 14 milioane de lei pe an. În structura veniturilor, taxele sunt pe primul loc, iar pilotajul pe locul 2”, a mai precizat directorul AFDJ.

Veniturile AFDJ sunt investite în asigurarea condițiilor de navigație și modernizarea flotei. Un calcul sumar demonstrează că în douăzeci de ani, statul a pierdut prin cedarea pilotajului peste 60 de milioane de euro, bani care au ajuns în conturile firmelor „băieților deștepți”.

Noua provocare, angajarea piloților maritimi aspiranți

Problema cu care se confruntă acum AFDJ este angajarea piloților, pe cât posibil tineri. „Îi găsim greu și vrem să fie și mai tineri, pentru că acum avem piloți care se apropie de vârsta pensionării, dar sunt apți din punct de vedere medical și psihologic și printr-un contract pe perioadă determinată, pe 12 luni, lucrăm cu ei. Cu greu găsim piloți maritimi și la fel de greu găsim și căpitani maritimi portuari. Dar am creat în organigramă posturi de piloți maritimi aspiranți și deja am angajat o persoană ca pilot maritm aspirant. El trebuie ca în maximum 6-8 luni să își facă numărul de voiaje, așa cum spune ordinul ministrului, să își dea examenul la Căpitănie și să obțină calitatea de ofițer maritim 2. Avem în organigramă patru posturi de piloți aspiranți și urmează să mai angajăm și o a doua persoană, un comandant de cursă lungă. Potrivit actualei legislații, poate să devină pilot aspirant un posesor al brevetului, un comandant de cursă lungă, căpitan, secund sau ofițer maritim”, spune directorul AFDJ.

presagalati.ro

[dcp100168]

Pe Dunăre este nevoie de piloți mai mulți și mai bine plătiți

Una dintre măsurile pe care trebuie să le ia România pentru a contribui la creșterea capacității transportului de mărfuri din Ucraina, în special cereale, este aceea de a mări capacitatea de tranzit a canalului Sulina. Pentru asta, sunt necesare creșterea de către AFDJ a numărului de piloți fluviali și stabilirea unor salarii atractive pentru aceștia. Aceasta este doar una dintre concluziile întâlnirii de joi, de la sediul AFDJ Galați, la care au participat directorul general al Secretariatului Comisiei Dunării – Manfred Seitz, raportorul Comisiei Europene pe Ucraina – Alain Baron, directorul naval al Autorității Navale Române – Cosmin Dumitrache și directorul general al AFDJ Galați – Angela Ivan.

Manfred Seitz a spus că sarcina Secretariatului Comisiei Dunării este acela de a identifica potențialul porturilor din Ucraina, România și Republica Moldova, contribuțiile ce pot fi aduse pentru a asigura și îmbunătăți în special transportul de mărfuri agricole din Ucraina și a compensa parțial lipsa activității porturilor ucrainene din cauza războiului.

„Volumele de mărfuri din Ucraina sunt, pur și simplu, prea mari”

„E clar că blocarea porturilor ucrainene nu se poate compensa la capacitate maximă, din cauza volumelor importurilor din Ucraina, care sunt pur și simplu prea mari. Este clar însă și că porturile din regiune pot prelua volume semnificative de mărfuri. Pentru a asigura potențialul tuturor locațiilor, încercăm să identificăm cea mai bună cooperare a părților implicate. De aceea am solicitat întâlnirea la Galați cu AFDJ și ANR, pentru a discuta cum ar putea fi crescută capacitatea canalului Sulina, astfel încât mai multe nave să poată ajunge la porturile din Ucraina, dar și la porturile din Giurgiulești (Republica Moldova), Galați și Brăila. Vrem să creștem până la 20 pe fiecare direcție numărul navelor care intră pe canal. Am discutat cu operatori logistici și din sectorul economic, am identificat problemele, am contractat experți în logistică, am adus laolaltă autoritățile implicate și încercăm să optimizăm transportul de mărfuri.
Printre măsurile identificate pentru creșterea traficului se numără creșterea numărului de piloți și îmbunătățirea acestei activități. Avem deja o imagine destul de clară a situației și o agendă de lucru pentru următoarele două-trei săptămâni, când vom discuta detalii și primele realizări în urma discuțiilor de astăzi”, a declarat directorul general al Secretariatului Comisiei Dunării, Manfred Seitz.

S-a triplat numărul navelor care trec prin canalul Sulina

Directorul general al ANR, Cosmin Dumitrache, a confirmat că „partea română va trebui să se ocupe de problemele pilotajului și să încercăm să găsim personal suplimentar, pentru a putea asigura un acces mai mare al navelor”. „S-a discutat cu partea ucraineană legat de limitările porturilor, pentru că ei solicită un număr de nave, dar capacitățile de operare nu sunt întocmai cum și-ar dori. Și atunci, partea română va trebui să-și îmbunătățească partea de pilotaj, iar cea ucraineană să-și dezvolte partea de infrastructură, de operare a mărfurilor, pentru a putea ajunge la un număr dorit de nave și a putea exporta un volum cât mai mare de cereale din Ucraina. Eforturile se fac de ambele părți. De când a început conflictul și până în momentul de față, numărul de nave care au trecut pe canalul Sulina s-a triplat. Sunt zile în care trec 14-18 nave, intrări-ieșiri. Intenția este să crească acest număr”, a mai spus directorul general al ANR.

„Trebuie să gândim un volum dublu de piloți”

La rândul său, directorul general al AFDJ Galați, Angela Ivan, a afirmat: „La scopurile ambițioase pe care le avem, de a dubla traficul de nave care tranzitează Bara Sulina, ar trebui să gândim și noi un volum dublu de piloți. Deja ne preocupăm de acest lucru. Este necesară o armonizare din ce în ce mai aplicată între navele care tranzitează Bara Sulina cu direcție porturile ucrainene și potențialul de operare. Dacă noi băgăm zece nave și rata de operare este una mai scăzută, putem crea un blocaj de nave care așteaptă în rada lor”.
Angela Ivan a mai spus că este în derulare un demers legislativ pentru schimbarea criteriilor pentru acordarea brevetului de pilot, în sensul reducerii condițiilor, care vor fi mult mai ușor de atins. Se vrea și ca salariile piloților fluviali să devină competitive, „pentru că vrem să atingem standardul piloților care operează în porturile maritime”.
Raportorul Comisiei Europene pentru Ucraina, Alain Baron, nu a dorit să facă nicio declarație.

viata-libera.ro

[dcp100168]

AFDJ Galați angajează piloți pentru sectorul maritim al Dunării

Una dintre marile probleme ale navigației pe Canalul Sulina, spre și dinspre porturile din Galați, Brăila și Tulcea, este pe cale de a-și găsi o soluționare, odată cu angajarea de către Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați de noi piloți pentru navele care tranzitează sectorul maritim al Dunării.

Necesitatea unui număr mai mare de piloți la AFDJ Galați a apărut odată cu reconfigurarea lanțurilor logistice, sub efectul războiului din Ucraina. Transportatorii au încercat să găsească noi rute de transport, în special pentru exporturile de cereale din Ucraina, ceea ce a dus la creșterea solicitărilor de tranzitare a Canalului Sulina și accesarea porturilor din Tulcea, Galați și Brăila drept modalitate de ocolire a zonelor de conflict.
Pe de altă parte, creșterea numărului de solicitări a dus la dificultăți în activitatea AFDJ Galați, numărul de piloți fiind insuficient în raport cu numărul mare de nave ce solicitau tranzitul pe Canalul Sulina.
După cum v-am relata în paginile ziarului ”Viața liberă”, în urma unor întâlniri avute în luna iunie, la Galați, între reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Comisiei Dunării, ai Autorității Navale Române şi ai AFDJ Galați, una dintre concluzii a fost că este nevoie de o creștere a numărului de piloți și asigurarea unor salarii atractive pentru aceștia.
Drept urmare, au fost parcurși o serie de pași legislativi care să permită punerea în practică a măsurilor considerate necesare de autoritățile din domeniul navigației.

Ce posturi sunt disponibile

Potrivit anunțului făcut de AFDJ Galați, în prezent intenția este de a angaja piloți maritimi și piloți maritimi aspiranți, pentru pilotarea navelor pe sectorul Dunării Maritime, cuprins între rada Portului Sulina și km 175, rada Portului Brăila.
Cei care optează pentru o astfel de carieră profesională trebuie să dețină carnet de marinar și un brevet de pilot maritim pentru sectorul Dunării Maritime și în porturile de pe acest sector, dar și avizul medical și un aviz psihologic care să demonstreze că pot face față rigorilor unui astfel de job.
AFDJ Galați le oferă viitorilor piloți maritimi un pachet salarial atractiv și suportarea de către angajator a cheltuielilor de formare profesională, pentru documentele care trebuie obținute de la Autoritatea Navală Română și vizitele medicale.

Cadrul legislativ

După cum am amintit, la nivelul Guvernului au fost elaborate o serie de acte normative care să faciliteze angajarea de noi piloți la AFDJ Galați.
„Numărul de piloți maritimi estimat pentru realizarea activității de pilotaj în condiții normale, conform organigramei AFDJ este de 44, număr care nu a putut fi atins (în prezent fiind 36 de piloți) din cauza condițiilor de recrutare și nivelului salariilor oferite.
Numărul maxim de nave care au tranzitat Canalul Sulina într-o lună a fost de 399 de nave, dintre care 202 nave intrate, respectiv, 197 de nave ieșite și a fost înregistrat în luna mai 2022 (31 de zile). În luna iunie 2022 (30 de zile), numărul de nave care au tranzitat Canalul Sulina a fost de 385 de nave, dintre care 193 de nave intrate, respectiv, 192 de nave ieșite. Rezultă că numărul maxim de nave intrate-ieșite într-o zi prin gura Canalului Sulina a fost de 13 nave. Acest fapt s-a putut realiza numai datorită faptului că unii piloți au fost de acord să efectueze ore suplimentare, fiind prezenți la lucru și în tura liberă.
Piloții maritimi trebuie să acționeze cu deplină integritate, fără presiune comercială, pentru a putea realiza siguranța, securitatea și sustenabilitatea serviciului, astfel că se impune majorarea numărului de piloți maritimi de la 36 la 60, raportat la traficul actual”, se arată în expunerea de motive a Hotărârii de Guvern prin care a fost aprobată creșterea numărului de piloți maritimi ai AFDJ.
Pilotajul navelor maritime în porturi şi pe căi navigabile interioare este serviciu de siguranţă şi se efectuează sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care acestea îl arborează, în mod nediscriminatoriu privind durata, calitatea şi tarifele practicate.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Statul francez a donat AFDJ Galați o pilotină pentru Canalul Sulina

O pilotină maritimă donată de statul francez va întări flotila Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați ce deservește Canalul Sulina.

Excelența Sa, dna Laurence Auer, ambasadoarea Franței în România, a fost prezentă luni, 3 aprilie, la Galați, pentru ceremonia de semnare a actelor de predare - primire a navei și pentru discutarea viitoarelor proiecte de colaborare româno-franceze.

După ce a înfruntat timp de 20 ani Marea Mediterană, deservind administrația portului din Marsilia, pilotina franceză va da piept și cu Marea Neagră și apele Dunării, într-un moment în care Canalul Sulina a devenit, pe fondul războiului din Ucraina, parte a unuia dintre principalele "coridoare de solidaritate" ce permit exporturile de cereale din țara vecină.

Ambarcațiunea face parte dintr-un proiect mai amplu, parte a parteneriatului strategic dintre Franța și România, inclusiv în domeniul navigației. În cadrul acestui parteneriat, în luna septembrie 2022 a fost semnat un acord în urma căruia AFDJ Galați a beneficiat de asistența statului francez în demersurile de îmbunătățire a navigabilității pe Canalul Sulina și creșterea capacității de mărfuri transportate.

Excelența Sa, doamna Laurence Auer, a ținut să salute "cooperarea excelentă cu Ministerul Transporturilor și cu AFDJ Galați, care a permis realizarea de progrese reale în ceea ce privește consolidarea traficului pe Canalul Sulina". "Acest demers se înscrie în contextul războiului din Ucraina și are o dimensiune europeană, într-un act de solidaritate cu Ucraina, dar și cu România. El vizează eficiența și complementaritatea cu acțiunile Comisiei Europene", a precizat doamna ambasador.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ionel Scrioșteanu, a ținut să salute colaborarea cu Franța în domeniul managementului Canalului Sulina, atât în ceea ce privește siguranța navigației, cât și creșterea traficului de mărfuri. "Creșterea traficului de mărfuri și siguranța pe Canalul Sulina înseamnă piloți mai mulți, dar și rapiditatea de deplasare a acestora. Luna trecută am avut cel mai mare volum de trafic înregistrat vreodată pe Canalul Sulina - 408 nave! Prin noul proiect de management al Canalului Sulina, prin noul proiect de semnalizare, prin această pilotină primită de la statul francez, dar și cu noile nave și pilotine din cadrul proiectului "PRIMUS", până în toamnă vrem să creștem capacitatea și mai mult, cu 60 la sută peste ce s-a înregistrat luna trecută", a precizat secretarul de stat.

La rândul său, directorul comercial al AFDJ Galați, Sorin Creţu, a precizat că, deși are 20 de ani de serviciu, pilotina primită de la statul francez se află în condiții bune de funcționare, un avantaj al ei fiind construcția simplă și fiabilă, ce nu implică foarte multe componente electronice. "Noi am mai avut nave de acest tip și mă refer aici la simplitatea în exploatare, iar colegii mei le-au folosit în condiții foarte bune. Nava a fost radiată din evidențele statului francez și urmează ca, în aproximativ o lună, o lună și jumătate, să fie înmatriculată în România și să poată fi folosită", a explicat directorul comercial al AFDJ Galați.

În prezent, la Sulina, AFDJ Galați dispune de două pilotine, astfel că, în scurt timp, va avea trei nave capabile să transporte piloții la navele care vin sau ies în Marea Neagră.

viata-libera.ro