Vlădeşti, un colţ de rai care moare văzând cu ochii

[dcp100168]

Vlădeşti - comuna uitată

* Bugetul local al Vlădeştiului mai are puţin şi va da ortul popii * 13,5 kilometri de fâşie de graniţă, cotropită de cătină, plopi şi sălcii * Mistreţii au dat de gustul porumbului în lapte

Liberalul Eracli Drujescu a intrat în Primăria Vlădeşti, ca şef al ei, necomplexat. Născut în 1947. Tip luminat. Experienţă de peste un sfert de secol în conducerea a două mari cooperative meşteşugăreşti din Galaţi - ani şi cu câte 1000 de salariaţi în subordine! Şi‑ar putea da doctoratul în igienă, frizeri şi tunsori, coafeze şi coafuri. În 2004, prima tentativă de a ocupa funcţia de primar al Vlădeştilor. A pierdut din cauza unui deştept de la PRM, jurist, care l‑a asigurat că nu era nevoie să‑şi schimbe domiciliul. Ajunsese în turul doi, sigur de reuşită, cu şampaniile aliniate pe poziţia de start. Un poliţist: "Arătaţi‑ne, domnule Drujescu, buletinul dumneavoastră de identitate. Am fost sesizaţi că nu aveţi operată în el mutaţia definitivă pe Vlădeşti." A fost norocul învăţătorului Tănase Cepraga, de la PD, lui i s‑a spus "dom' primar" între 2004‑2008. Tatăl domnului Drujescu: preşedinte de CAP, iar după aceea, 36 de ani, pădurar. Milos şi cu sălbăticiunile. Când dădea peste câte‑o căprioară rănită, n‑o împuşca, nu‑i lua gâtul. O aducea acasă şi o pansa, îngrijind‑o până redevenea aptă să alerge din nou în mediul ei natural. De aici, legătura cu calitatea de vânător a fiului său Eracli, deţinătorul unei arme ruseşti - un I.J. cu două ţevi.

‑ Domnule primar, sătenii se plâng de porcii mistreţi. Hectar după hectar, le calcă porumbul în picioare.

‑ Au dreptate. În apropierea pădurilor Cordaş şi Strâmbel îşi fac de cap. Suprafaţa distrusă e de 20 de hectare. Sunt mulţi şi fioroşi. Umblă numai noaptea. Una din scroafe are după ea 14 purcei. Sătenii care au văzut‑o spun că nu poate avea mai puţin de 300 de kilograme. Vă daţi seama cum arată! E o namilă, nu‑ţi dă mâna să stai în calea ei. Încercările proprietarilor de culturi agricole de a‑i speria prin incendieri de cauciucuri sau sunat din talgere şi clopote n‑au dat rezultate. Am înştiinţat A.J.V.P.S.‑ul Galaţi pentru a autoriza o intervenţie în teren, legală.

‑ M‑am aşteptat, fiindcă sunteţi primar nou, să dau peste un bărbat căruia să‑i râdă mustaţa, vesel. Şi când acolo, se simte în aer ceva apăsător.

‑ Bugetul local, el ne stă pe suflet. N‑a fost fundamentat corect. E de 1,2 miliarde de lei pe tot anul� Baza sa, veniturile proprii - încasările din taxe şi impozite. Am preluat o vistierie goală. Nu avem cu ce plăti nici măcar restanţele la consumul de curent electric de la iluminatul public. Sau alt exemplu. Suntem obligaţi de legislaţia în vigoare să arăm fâşia de frontieră de stat, pe 13,5 kilometri. De zece ani nu s‑a mai intrat cu plugul în ea! Au crescut în voie plopi, sălcii, cătină... Ca s‑o putem face să arate aşa după cum cere legea trebuie să încep cu defrişatul. Iar ca s‑o defrişez, de unde bani pentru motorină şi închirierea unui tractor greu? Anul trecut au existat fonduri pentru fâşie, numai că arătura nu se vede. Ca să nu stăm pe loc, am curăţat bornele de hotar şi am început să scoatem copacii şi arbuştii.

‑ Să mai pun şi eu gaz pe foc şi să spun că n‑am văzut prin comună semne ale unor înnoiri mai de Doamne‑ajută, ca prin alte părţi?

‑ N‑aţi văzut pentru că nu sunt. În Vlădeşti, în 17 ani nu s‑a făcut aproape nimic. Vă aflaţi în ultima comună din judeţ. Poate de acum încolo să fim şi noi ajutaţi de Consiliul Judeţului Galaţi. Căminul cultural e antic. Făcut de Sfatul Popular, în 1960, n‑a fost reparat niciodată. Doar în 1970, la acoperiş, în loc de ţiglă s‑a pus tablă. Parchet degradat, linoleum ferfeniţă� Dispensarul sanitar uman, necorespunzător şi el. Lemnăria de la geamuri, putredă; nu are apă curentă şi nici closet - cel existent e o simplă groapă săpată în pământ, n‑o poţi curăţa. O să vedem ce vom putea face, chiar dacă este concesionat.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=25890

[dcp100168]

Sătenii din Vlădeşti nu se înghesuie la muncă

120 de dosare cu circa 400 de beneficiari reprezintă bagajul de asistaţi sociali al comunei Vlădeşti. Numărul mare, caracteristic localităţilor sărace, ar putea fi diminuat într-un viitor, dacă asistaţii buni de muncă propuşi de Primărie pentru a primi repartiţii de muncă nu vor refuza să meargă la lucru. 

N-o fi Vlădeştiul vreo zonă care să abunde în posibilităţi de angajare, care să atragă investitorii, ori unde localnicii să aibă tragere de inimă spre mici afaceri individuale, dar nici cei care locuiesc aici din tată-n fiu nu prea se zbat să rupă blestemul sărăciei. E drept, nici vremurile, politicile şi interesele nu prea au ţinut cu oamenii din aşezarea care numără circa 2.300 de suflete, exemplificative fiind retrocedările de terenuri. "Nu ştiu cum s-au dat, că au venit unii din afară cu nişte titluri şi au obţinut suprafeţe mari de pământ aici, iar oamenii din Vlădeşti ori n-au primit nimic, ori te miri ce. Nu e drept", ne spune edilul comunei Vlădeşti, Eracli Drujescu.

Dacă pământ nu e, nici tragere de inimă pentru muncă remunerată nu prea se găseşte. Dovadă stă numărul mare de asistaţi sociali, 400 la 120 de dosare aflate în prezent pe rolul Primăriei. Edilul speră la o împuţinare a celor care aşteaptă lună de lună ajutorul social, dar asta numai dacă din cele 150 de propuneri nominale pe care le-a înaintat către AJOFM se vor solda cu acceptarea repartiţiilor de muncă. "Ei trebuie să ştie că, dacă refuză, le anulăm dosarele. Chiar dacă salariile sunt mici, beneficiază de nişte facilităţi, cum ar fi decontarea navetei timp de un an, cu câte 900 de lei pe lună şi primă de instalare de 500 de lei", argumentează primarul din Vlădeşti. 

Experienţa arată însă că oamenii din Vlădeşti, abonaţi la ajutoarele sociale, nu s-au dat în vânt să plece la muncă nici când în joc a fost vorba de salarii chiar bune şi de perspectiva ca, în timp, veniturile să le crească. "Au venit acum câţiva ani de la Şantierul naval de la Mangalia. Ne-au cerut 200 de oameni, nu conta vârsta şi calificarea, buni de muncă să fie. Li se oferea 2.500 de lei salariu, transport gratuit odată la două săptămâni ca să vină acasă, cazare şi mâncare. S-au dus câţiva, au fost foarte încântaţi de condiţii, dar nu au rămas, pentru că munca la dublu fund, la vapoare, era grea. Apoi am aflat că au angajat vietnamezi. A mai fost un investitor care mi-a cerut oameni pentru descărcat sare. Le oferea ori bani de navetă, ori posibilitatea să stea acolo cu toate condiţiile. Nici aşa nu a mers", conchide primarul Eracli Drujescu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Vlădeştiul, împânzit de case care stau să cadă

Dezinteresul pentru zona săracă, lipsa resurselor pentru a dezbate moştenirile rămase de la înaintaşi sau imposibilitatea financiară de a reabilita casele ruinate din diverse motive sunt cei trei mari factori care au pus circa 50 de gospodării pe lista oficială a proprietăţilor abandonate din Vlădeşti.

În peisajul modest, dar, să recunoaştem, curat, al comunei Vlădeşti, o constantă prezentă de la intrarea în comună până la ieşirea spre Oancea o reprezintă casele care stau să cadă. De fapt, impropriu spus case, pentru că ceea ce odată au fost locuinţe din paiantă, care au găzduit poate generaţii de localnici, acum sunt doar ruine sinistre, apărate însă de sfântul drept de proprietate, care nu permite luarea de măsuri drastice, în aşa fel încât terenurilor cu pricina să li se dea o utilitate reală, iar comunei, o înfăţişare mai puţin sinistră. Decesul foştilor proprietari, calamităţi naturale, cum au fost cele din 2005, când în special satul Brăneşti a fost măturat de viituri, sau migraţia tinerilor care nu au interes ori posibilităţi financiare să îşi ţină în picioare moştenirile au dus la această situaţie, din care autorităţile locale nu văd vreo ieşire, în condiţiile permise de lege. Singura portiţă care le-ar permite să treacă gospodăriile şi casele abandonate în proprietatea Primăriei este una extrem de complicată, care implică resurse financiare uriaşe şi a cărei rată de reuşită este extrem de redusă. Ştiind sau doar bănuind acest lucru, cei care ar fi îndreptăţiţi să dispună de proprietăţile cu pricina nu se grăbesc să intre în legalitate, nu plătesc taxe şi impozite şi, mai mult, speră să le vândă pe sume prea mari pentru Vlădeşti.

"Multe case au fost părăsite, s-au dus pe afară, în alte localităţi, vor să le vândă, dar nu sunt dezbătute moştenirile. În plus, vor nişte preţuri mari pentru zona asta şi pentru nişte case din lut. Nu e o zonă în care cineva să dea atâţia bani. Există o singură soluţie, dar e foarte greoaie, ca să intrăm în posesia spaţiilor", precizează Eracli Drujescu, primarul comunei Vlădeşti.

Care este metoda prin care proprietăţile abandonate ar putea ajunge în administrarea Primăriei ne lămureşte Camelia Moisă, inspector în administrarea creanţelor fiscale din cadrul Primăriei Vlădeşti. Mecanismul este însă unul pur teoretic, în condiţiile în care nu sunt oameni suficienţi şi fonduri necesare ca să se pună în aplicare legea pentru cele circa 50 de proprietăţi aflate în această situaţie.  "În Codul Civil sunt prevăzute reglementări privind procedura de trecere în administrarea primăriilor pentru clădirile ale căror moştenitori nu au venit să solicite deschiderea de succesiune. Dar trebuie să ne îndreptăm către instanţă cu vacantarea moştenirii şi aşa mai departe. Noi am fost sfătuiţi de notari să nu ne lansăm în chestia asta, pentru că ei percep nişte taxe şi cine le va plăti? În plus, sunt unii moştenitori care vin şi cer deschiderea succesiunii, dar nu ştiu când a murit bunicul, se duc la cimitir, caută pe cruci, dar imaginaţi-vă să pornească asta din oficiu, unde-i găseşti?", ne explică Camelia Moisă. 

În condiţiile în care în actele de proprietate ale sinistrelor ruine apar tot defuncţii, este lesne de înţeles că pentru gospodăriile respective nu sunt plătite nici taxele, nici impozitele, ceea ce a dus, în timp, la acumularea de datorii. În acest timp, ruinele se degradează pe zi ce trece, iar terenurile stau ocupate fără ca nici cei care ar avea dreptul să le exploateze, nici autorităţile publice să facă ceva ca să salveze o localitate care nu va deveni într-un viitor prea apropiat o zonă cu potenţial de "bum" imobiliar.

"Unirea comunelor mici ar salva mulţi bani"

Înfiinţarea de noi comune în ultimele două decenii prin desprinderea unor sate de comuna-mamă precum şi menţinerea cu statut de comună al aşezărilor cu puţini locuitori este văzută ca păguboasă pentru administraţia unei comune precum Vlădeştiul. Deşi este înconjurat de comune care numără şi mai puţin locuitori, primarul Eracli Drujescu crede că o unire cu vecinii mai puţin numeroşi ar creşte forţa financiară şi economică a zonei.

"Eu sunt de acord cu ideea ca o comună să aibă minim 5.000 de locuitori. Bugetul va fi mai mare. Cum ar fi aici, Vlădeştiul are 2.300, Oancea 1.400, Suceveniul 1.300. Ar fi câteva comune care, dacă s-ar uni, ar avea un singur primar, un singur viceprimar, în loc de patru. Vor fi 38 de salariaţi, dar nu 80, câţi sunt acum în patru primării. Ar fi eficient pentru stat, s-ar face nişte economii extraordinare. Mai departe, mergând pe firul logicii, maşinile ar fi mai puţine. Sunt primării care au câte patru-cinci! Ar fi fantastic, dar nu se vrea la nivel naţional. E o chestie politică, bazată pe ideea că grupurile mai mici de oameni sunt mai uşor de controlat", opinează edilul din Vlădeşti.

Dispensarul, Căminul şi Primăria au faţă nouă

Trei dintre obiectivele din zona administrativă a Vlădeştiului au căpătat o nouă înfăţişare în ultimii ani, graţie unor investiţii. Este vorba despre clădirea Dispensarului, unde de trei ori pe săptămână vine medicul de familie şi unde se fac serviciile de permanenţă medicală, de Căminul Cultural, destinat activităţilor educative şi artistice ale comunităţii şi de sediul Primăriei, edificiu ridicat în 1934 şi a cărui reabilitare a necesitat efectuarea de reparaţii capitale.

14 camere veghează la liniştea localităţii

Sărac şi cu sute de asistaţi sociali, Vlădeştiul a fost, până nu demult şi un rai al hoţilor. Furturile se puteau număra cu sutele, susţine edilul Eracli Drujescu, lucru care nu se mai întâmplă acum. Ori nu mai au ce fura, ori hoţii au ajuns pe la puşcărie sau s-au reorientat către locuri mai "prospere", cert este că localnicii din Vlădeşti pot sta mai liniştiţi, când vine vorba de siguranţa lor şi a bunurilor. Un aport de necontestat l-a adus, spune primarul Eracli Drujescu, şi montarea sistemului de supraveghere video, care, cu cele 14 camere amplasate în puncte strategice din Vlădeşti, ajută la monitorizarea a tot ce mişcă, iar  atunci când se întâmplă totuşi ceva, face ca şansele de scăpare să fie minime.

"Mai vrem să punem la Brăneşti camere, dar acolo, deocamdată, sunt nişte probleme cu reţeaua de internet, pe care le vom rezolva. Ne-au ajutat foarte mult şi pe noi, şi pe poliţiştii de la post. Chiar cu imaginile de la noi a fost prins un şofer care a făcut un accident mortal şi a fugit", explică primatul Eracli Drujescu.

Nu la fel de mulţumit se declară însă edilul în privinţa programului de lucru al poliţiştilor, care au turele planificate în aşa fel, încât trebuie să facă servicii şi în alte comune şi să intervină mai mult la apelurile venite pe 112. "Am încercat să vorbesc şi cu ei, şi cu comanda, nu s-a putut face nimic. Sunt şi ei puţini, şi aşa e planificată schema, nu avem ce face", afirmă primarul.

Greu cu colectarea civilizată!

Pentru depozitarea deşeurilor, comuna Vlădeşti dispune de două rampe de gunoi. Suficient pentru cele două sate, s-ar zice, dar treburile devin complicate inutil când vine vorba de felul în care se face colectarea. Mai exact, aruncarea deşeurilor de către populaţia care mai are mult până la a înţelege că munca de Sisif în jurul gropilor de gunoi nu este tocmai cea mai eficientă cale către progres. "Avem platformele, dar oamenii sunt răi. Se duc până la marginea platformei şi îl aruncă acolo, la marginea drumului de acces. Te duci apoi cu buldoexcavatorul, cureţi, refaci drumul. Nu putem sta acolo permanent să păzim. Dacă aş încerca să pun acolo asistaţi de la 416, spun că nu ştiu, că nu au fost acolo când au aruncat, că nu vor să se pună rău unii cu alţii. Să punem amenzi? De unde le plătesc? Oamenii sunt prea săraci ca să le impun sancţiuni. Sunt şi oameni buni, care, dacă greşesc odată şi le spui, înţeleg apoi, nu trebuie să generalizăm", explică primarul Eracli Drujescu. Un pic mai bine stau lucrurile în ceea ce priveşte colectarea gunoiului menajer de la puţinii operatorii economici şi instituţii. Avem contract cu Gemina Focşani, care ne colectează odată pe lună. Cele câteva prăvălii pe care le avem aici le adună săptămânal şi sunt duse la un loc de depozitare, de unde sunt luate odată pe lună", conchide primarul.

Uliţele de pământ, pregătite pentru asfaltare

Oamenii din Vlădeşti nu au forţa financiară pentru a-şi racorda gospodăriile la un sistem de canalizare. În schimb, spre deosebire de localnicii unor comune mult mai mari şi mai bogate, au drumurile asfaltate aproape în totalitate! Şi asta nu e tot, anunţă primarul, care promite că luna aceasta va începe licitaţia pentru asfaltarea a 4,5 kilometri de uliţe, lucrare care va costa 1,2 milioane de euro.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Vlădeşti, un colţ de rai care moare văzând cu ochii

Amplasată într-o zonă cu un potenţial geografic extraordinar, micuţa comuna Vlădeşti sucombă de o zi la alta. Oamenii, puţini şi săraci, se împuţinează pe zi ce trece, iar cei care le vin din urmă nu sunt dornici să ducă mai departe moştenirea. Zeci de gospodării au devenit ruine pe malul Prutului, cei care au rămas chinuindu-se să-şi ducă zilele într-un minim de civilizaţie.

Ar fi nedrept, poate, să spunem, că Vlădeştiul este locul unde curge lapte şi miere şi doar nerecunoscătorii nu vor să audă de el, să îl populeze şi să îl facă să prospere, după principiul omului care sfinţeşte locul. Comuna este săracă şi asta se poate vedea de la intrare, odată cu pancarda atinsă de rugină care te anunţă că ai intrat în Vlădeşti - patria crapului, situată pe o coastă de deal care, în alte condiţii, ar face ca aşezarea să fie una de basm. Şi în stânga, şi în dreapta drumului naţional care străbate cele două sate componente, Vlădeşti şi Brăneşti, se pot vedea semnele sărăciei specifice de altfel părţii de est a judeţului; multe gospodării modeste şi mai multe părăsite, în spatele gardurilor năpădite de uscături. Şoseaua principală ar putea avea o calitate mult mai bună, la fel ca toată infrastructura "la vedere". Noroc cu o parte a uliţelor, o parte dintre ele recent asfaltate şi "dăruite" cu borduri şi şanţuri, care nu le mai pun beţe în roate sătenilor care vor să urce dealul, sau să coboare prin noroaie şi hârtoape, la picior, cu căruţele sau, mai rar, cu maşinile. "Avem un proiect prin PNDL de asfaltare a patru kilometri de uliţe, dar deocamdată a fost sistat. Dacă reuşim să le terminăm, avem 90 la sută din străzi cu asfalt. Poate dacă anul acesta vor rămâne bani la buget, vom face trotuare şi rigole la Brăneşti", ne spune, cu speranţă, edilul Eracli Drujescu. 

Munca, doar pentru supravieţuire

Cosmetizarea drumurilor este însă ultima problemă a oamenilor rămaşi în Vlădeşti. Campioni, în urmă cu nici doi ani, la ajutoare sociale, au mai reuşit, cu chiu cu vai, să plece la muncă, găsirea unei slujbe fiiind, pentru mulţi, rezultatul "împinsului de la spate" de la Primărie. "Acum doi ani aveam 400 de beneficiari de venit minim garantat, acum am rămas cu 130, în 64 de dosare. I-am obligat să meargă la muncă, recent, 18 foşti beneficiari s-au angajat în construcţii şi la şantierul naval, dar lumea tot săracă este. Mulţi nu au o pasăre sau un porc în curte. Şi ştiţi de ce? Pentru că nu au câteva sute de lei ca să cumpere purcelul!", ne explică primarul din Vlădeşti. În aceste condiţii este inutil de sperat că oamenii din Vlădeşti, chiar şi aceia care au un serviciu, un ajutor social ori muncesc cu ziua să prospere cu adevărat şi să-i atragă, prin exemplul lor, şi pe alţii să revină sau măcar să îşi clădească o casă de vară pe vatra moştenită de la părinţi sau bunici. 

Abandon pe ordinea de zi

 Este cuvântul care îţi vine cel mai des în minte la o simplă traversare a comunei. Case care abia mai stau în picioare, unele ajunse la stadiul de veritabile ruine, îţi arată că acolo au trăit, până mai demult, sau până mai recent, în funcţie de gradul de degradare, nişte oameni. Care s-au dus, iar din urma lor nu a mai venit nimeni, dacă nu să locuiască, măcar să pună la pământ locuinţele dărăpănate de chirpici, să smulgă o buruiană, să îngrijească un gard. Este priveliştea care te întâmpină tot mai des în Vlădeşti, iar datele seci de la Statistică justifică realitatea din teren. În 2019, au murit 28 de oameni, doar opt cupluri s-au căsătorit şi a fost înregistrată o singură naştere. Ruinarea demografică şi imobiliară din Vlădeşti este un fenomen greu de controlat şi mai greu de stopat pentru autorităţile locale, legate de mâni şi de picioare când vine vorba de clarificarea situaţiei gospodăriilor rămase fără stăpâni. 
"Casele abandonate sunt ale oamenilor care au murit şi ai căror moştenitori nu dau atenţie şi importanţă dezbaterii succesiunii. Notarii nu vor să declanşeze din oficiu procedura de dezbatere succesorală, pentru că asta înseamnă bani. Să-i declarăm insolvabili nu se cade, pentru că e posibil ca la un moment dat cineva să apară. Ar mai rămâne o variantă, nu ştiu în ce măsură e posibilă, în baza Codului Civil, să fie trecute în patrimoniul Primăriei şi abia atunci să fie valorificate. Dar trebuie văzut temeiul juridic, pentru că vorba de dreptul de proprietate", ne explică Camelia Moise, contabil în cadrul Serviciului Taxe şi Impozite din cadrul Primăriei Vlădeşti. Problema, dincolo de aspectele teoretice, îşi arată colţii şi în practică. Succesorii, atât cât apar sau pot fi identificaţi, nu pot fi obligaţi să plătească impozitele şi cu atât mai puţin să îşi îngrijească moştenirile câtă vreme nu au, legal, calitatea de...moştenitori! "E o situaţie în care am identificat moştenitorul, care mi-a zis că dacă îi fac titlu executoriu pe numele lui, se duce şi îl contestă. Este fiul decedatului, nu a dezbătut succesiunea şi oficial nu este moştenitor, neavând certificat. În felul acesta nu îi poţi obliga să achite datoriile. În fiecare an se nasc datorii noi", completează reprezentanta Primăriei. 

Şi totuşi... vin străinii!

Cu o infrastructură care mai are mult până să fie la standarde de 2020, fără canalizare, dar cu apă curentă, presărată de ruine şi mustind de sărăcie, fără perspectiva de a se angaja în comună ori prin împrejurimi pe la vreun investitor privat, totuşi Vlădeştiul este atractiv! Pentru străini, respectiv basarabenii care vor să aibă acte de România, unii dintre ei chiar locuind în comună. Oficial, numărul cetăţenilor străini care au mutaţie în Vlădeşti este în jur de 300, conform statisticilor Primăriei, având drept de şedere. Nu ştim dacă toţi locuiesc efectiv în comună, dar cele mai "conştiincioase" sunt moldovencele, 14 basarabence dând traiul de peste Prut pe cel de la Vlădeşti, unde s-au căsătorit cu localnici şi au făcut, fiecare după posibilităţi, unul, doi sau trei copii.

Canalizarea aşteaptă bani, iar apa, apometre

Micuţa comună care numără 2.300 de suflete adunate în două sate nu stă excelent la capitolul utilităţi, prezenţa acestora în comunitate fiind cam direct proporţională cu nivelul de trai al celor care o populează. Apa curentă, prezentă, potrivit primarului Eracli Drujescu în toată comuna, este gestionată de operatorul Apă-Canal, dar raportul dintre consum şi plăţi lasă mult de dorit. "Se fură masiv apă, aşa că urmează să instalăm apometrele electronice şi poate nu vor mai fi pierderi aşa mari", speră edilul din Vlădeşti. În ce priveşte a doua componentă semnificativă a reţelei de utiităţi, canalizarea, aceasta este un vis frumos şi atât. Bani, circa 300.000 de lei necesari implementării proiectului, nu sunt, iar demersurile, făcute cel puţin anul trecut la foc automat, au rămas, deocamdată, fără ecou. "Am făcut patru solicitări la CJ pentru fonduri doar anul trecut, iar luna aceasta am mai făcut una", argumentează edilul eforturile de aducere, şi în  comuna de frontieră, a unei utilităţi care în alte locuri are deja vechime şi le conferă contribuabililor posibilitatea unui trai ca la oraş.

Copiii din Brăneşti, mutaţi la Vlădeşti

 

Este vorba despre cei câţiva preşcolari care mai învaţă, în prezent, la grădiniţa din satul component al comunei şi care, în viitorul apropiat, vor fi transferaţi la grădiniţa din Vlădeşti. Acest edificiu este în curs de reabilitare printr-o cofinanţare GAL-Consiliul Local Vlădeşti şi va fi, susţine primarul Drujescu, o capodoperă care îi va reuni în condiţii excelente pe toţi preşcolarii din comună. "Deocamdată am făcut toaletele în interior, erau afară, nu era bine. Urmează să ne ocupăm de tot ce înseamnă consolidare, amenajare, dotare, încălzire", explică primarul din Vlădeşti.

Peste o sută de localnici vor primi pământ

Conform datelor din Registrul Agricol al Primăriei Vlădeşti, 105 localnici sunt proprietari de pământ doar pe hârtie. Oamenii plătesc impozite de ani de zile, dar nu au suprafeţele pe care să le lucreze sau să le dea în arendă. Acest lucru ar putea să se schimbe, în sfârşit, în cursul acestui an, promite primarul Eracli Drujescu, care recunoaşte că nu îi va putea mulţumi pe toţi cu pământ în baltă. "Avem 92 de hectare lipsă la 105 persoane, la care nu a ajuns pământul. Am făcut mai multe adrese la Agenţia Domeniilor Statului. Aşteptăm să se facă sistematicul, poate reuşim să mai găsim ceva pământ. În general lumea e mulţumită de cum am împărţit pământul. Mulţi au dat la arendaşi, alţii, care au prin baltă îşi mai pun pentru ei câte un hectar de porumb sau lucernă. Şi arendaşii şi toţi care vor să cumpere pământ bun, caută în baltă. E şi mai scump. Pentru cei pentru care nu se va găsi în baltă, am nişte păşune mai bună, peste 400 de hectare şi de acolo am putea să acoperim diferenţa", susţine edilul.

Vlădeştiul are nevoie de stomatolog

Comuna se poate lăuda cu un dispensar nou, proaspăt amenajat, cu cabinet stomatologic, centru de permanenţă şi farmacie alăturată. Numai că, din păcate, în afară de medicul de familie care vine trei zile pe săptămână, de asistenta medicală care este de găsit tot timpul în caz de nevoie şi de farmacistă, oamenii din Vlădeşti nu pot aspira şi la serviciile stomatologului. "A fost unul, dar şi-a luat scaunul şi a plecat. Nu vine nimeni, că e destul de departe şi de oraş şi nu e rentabil. Condiţii am creat, dar nu îi putem ţine cu forţa", explică primarul Drujescu.

viata-libera.ro