Cinematografele din Galati

[dcp100168]

Promisiunea lui Marius Stan: peste un an vom avea şi noi o sală de cinema modernă!

Proiecţia filmului românesc «După dealuri» la Casa de Cultură a Studenţilor (CCS) a reuşit să umple, luni seara, până la refuz sala, iar promisiunea făcută la finalul filmului de primarul Marius Stan - aceea de a oferi oraşului, în termen de un an, o sală modernă de cinematograf - a fost o surpriză chiar mai mare decât prezenţa regizorului Cristian Mungiu la Galaţi!

«Bun venit în oraşul paradoxurilor, în Galaţiul în care am avut un festival internaţional de film, dar nu avem cinematograf. Totuşi, profit de ocazie şi îi fac o invitaţie lui Cristian Mungiu pentru la anul, să vină într-o sală modernă de cinematograf, la Galaţi”, a spus Marius Stan, pe scena CCS. Promisiunea a fost primită cu aplauze de gălăţenii veniţi în număr atât de mare la film, încât mulţi din ei au urmărit proiecţia stând aşezaţi pe scările din sală - o demonstraţie în forţă, dar tăcută, a gălăţenilor care arată astfel cât de mare nevoie avem de săli de cinema, altele decât cele de la Brăila!

„Poate că vor trece ani până să aveţi sala de care zice domnul primar, pentru că deşi vrea să o construiască aşa repede, nu este chiar atât de uşor.., pe de altă parte, dacă o faceţi, eu mă ofer să vă conseiez pe tehnică…”, s-a oferit şi Cristi Mungiu, după care a făcut o adevărată pledoarie pentru sălile de cinema şi proiecţiile în astfel de săli. „Oricât ne plac filmele văzute pe laptop şi pe mobile, filmul la cinema are alt rost, vorbeşti cu cei din sală, cu realizatorul, ieşi din casă, socializezi…

presagalati.ro

[George]

Unde socializare? Eu cand merg la cinema la Cinema City sala e goala sunt doar eu singur la film si chiar daca ar fi cineva, probabil acel cineva ar prefera sa urmareasca filmul in liniste decat sa socializeze cu un necunoscut...

[dcp100168]

O şansă pentru cinematografe: Cine are cheia Grădinii de Vară Central?

* Două alineate ale OG  nr.47/2011 sunt neconstituţionale

În Monitorul Oficial au fost publicate, recent, Deciziile Curţii Constituţionale nr. 980 şi 981, ambele din noiembrie 2012, prin care această instanţă a admis că prevederile alineatelor (1) şi (4) de la articolul 1 din O.G. 47/2011, privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, sunt neconstituţionale. Reamintim că, prin acea ordonanţă, Guvernul Boc stopase încheierea de protocoale între primarul unităţilor administrativ-teritoriale beneficiare şi reprezentantul mandatat de către conducerea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor (RADEF) Româniafilm.

Soluţii legislative contradictorii

După cum aflăm de la Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional, „în cuprinsul acestor Decizii, Curtea constată că imobilele cu destinaţia de cinematografe au trecut, prin efectul Legii nr. 328/2006, modificată prin Legea nr. 303/2008, în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale, iar protocolul de predare/primire care se încheia, punctual, pentru fiecare imobil în parte, între unitatea administrativ-teritorială şi administratorul RADEF – „Româniafilm” nu avea natura juridică a unui titlu de proprietate, fiind, aşa cum s-a statuat în jurisprudenţa Curţii, modalitatea practică de preluare a acestor imobile. De asemenea, Curtea a constatat că emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011, fără a ţine seama de efectele juridice deja produse de reglementarea anterioară (Legea nr. 328/2006, modificată prin Legea nr. 303/2008) şi fără respectarea regimului juridic al proprietăţii publice a unităţilor administrativ-teritoriale, în general, precum şi a procedurii de trecere din domeniul public al acestora în domeniul public al statului, în special, este de natură să conducă la înfrângerea principiului securităţii raporturilor juridice civile, ca urmare a lipsei de claritate şi previzibilitate a normei legale, în condiţiile existenţei unor soluţii legislative contradictorii”. Acestea, coroborate cu alte constatări, au condus la concluzia neconstituţionalităţii celor două alineate ale articolului 1 din O.G.47/2011, decizii definitive şi general obligatorii.

Administraţia locală trebuie să ia iniţiativa

„Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi, deşi este reprezentantul Ministerului Culturii în teritoriu, nu are atribuţii în domeniul cinematografelor, decât în măsura în care ministrul dispune acest lucru. Cele două Decizii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate reprezintă acte de interes pentru gălăţeni, în general, şi pentru administraţia locală, în special, pentru ca cinematografele gălăţene, atâtea câte mai sunt, şi aici ne referim la cele enumerate în anexele O.G. 47/2011 („Flacăra”, „Ţiglina”, „Doina” şi „Grădina de Vară Central” – n.r.), să poată deveni funcţionale, iar publicul gălăţean să se poată bucura din nou de vizionarea unor filme pe marele ecran, mai ales că organizarea de către instituţiile de cultură a unor festivaluri cinematografice a devenit deja o tradiţie în oraşul nostru”, ne-a mai declarat Marius Mitrof.
Prin urmare, dacă administraţia locală va face demersurile necesare pentru ca fostele cinematografe şi Grădina de Vară „Central” să poată fi reabilitate, nu va mai fi nevoie să mergem la vecinii brăileni sau la Bucureşti pentru a vedea un film la cinematograf.
Fotografiind intrarea la Grădina de Vară "Central", aflată de ani buni în paragină, nu am putut să nu ne întrebăm: la cine se află, oare, (la propriu - dar şi la figurat), cheia de la lacătul de pe poarta Grădinii?

viata-libera.ro

[dcp100168]

Minune! Dispare jungla din Grădina de Vară

Mai mulţi angajaţi ai Ecosal, înarmaţi cu ferăstraie şi diverse alte instrumente de tăiat, având alături şi un tractor cu remorcă, tăiau cu sârg, astăzi, vegetaţia abundentă, crescută de ani buni în incinta fostei Grădini de Vară din centrul oraşului. Gălăţenii care, în tot acest răstimp, s-au uitat cu nostalgie la locul în care odinioară puteai vedea un film, seara, în aer liber, în mod civilizat, au observat cu siguranţă şi o adevărată junglă - cu copaci înalţi de câţiva metri, buruieni ca pe câmp şi mizerie cât cuprinde - prin care nu se mai puteau zări nici măcar scaunele, darămite ecranul.

„Da, sunt oamenii noştri de la Ecosal care, aşa cum taie vegetaţia crescută haotic prin oraş, procedează la fel şi în cazul Grădinii de Vară”, ne-a confirmat purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Mihai Costache.

De astăzi, ca prin miracol, vechiul ecran al Grădinii de Vară poate fi văzut din nou… cu ochiul liber, fără să te mai uiţi printre copaci. Miracolul nu este, însă, complet, pentru că toaletarea fostului cinematograf în aer liber nu înseamnă că vom vedea şi filme aici foarte curând.

„În ultimul an, Primăria a făcut o serie de adrese către RADEF pentru preluarea Grădinii de Vară. Până acum, nu s-a ajuns la niciun rezultat concret, dar discuţiile continuă”, ne-a mai declarat Mihai Costache.

Demersurile municipalităţii Galaţiului de a prelua în administrare 5 săli de cinema din patrimoniul Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor (RADEF) „RomâniaFilm” nu sunt noi, ele datând încă din 2008. Până acum, rezultatul a fost zero. Surprinzător, însă, în alte oraşe, acest lucru s-a putut, cel mai recent exemplu, din acest an, fiind al Timişoarei.

„Misiunea definită pentru RADEF ˝RomâniaFilm˝ este să impulsioneze şi să diversifice activitatea în domeniul exploatării şi distribuţiei cinematografice, să optimizeze şi să rentabilizeze activitatea, mai ales prin creşterea numărului de spectatori în sălile de cinema”, se arată pe site-ul romaniafilm.ro.

Şi la Galaţi a crescut „semnificativ” numărul spectatorilor, dar care merg la Brăila, ştiut fiind că, în comparaţie cu oraşul vecin, capitolul „cinema” este unul dureros pentru noi. Galaţiul nu mai are niciun cinematograf (doar un minicinema, la ultimul etaj din Winmarkt), în timp ce brăilenii, în afara celor 10 săli ale multiplexului din incinta Promenada Mall (dintre care 5 sunt destinate proiecţiilor 3D), mai au în picioare şi Cinema Central. Cu o ironie involuntară, cinematograful lor este situat pe Calea Galaţi

presagalati.ro

[dcp100168]

RADEF dă Primăriei cinematografele!

După zeci de ani în care gălăţenii au deplâns faptul că Galaţiul nu mai are funcţional nici măcar un cinematograf (din cele opt săli şi o grădină de vară, câte erau în urmă cu 25 de ani), RADEF a decis că este dispus să dea în administrarea municipalităţii sălile care încă mai există, adică cinematografele de cartier “Dacia”, „Flacăra” şi „Grădina de Vară” - toate închise publicului de ani de zile.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Galaţi, Emanuela Turcu, „Regia Autonomă de film a transmis primăriei o adresă prin care informează că CA-ul său a decis să cedeze în administrare locală toate sălile de cinema din ţară, acolo unde ele există. Motivul acestei decizii ar fi acela că reabilitarea sălilor necesită fonduri importante pe care RADEF, ca regie autonomă de stat nu le poate obţine prin proiecte europene, spre deosebire de primăriile din ţară, care pot aplica pentru obţinerea unor astfel de fonduri. Primul pas va fi preluarea cinematografelor în administrarea Primăriei municipiului Galaţi - desigur, dacă va fi de acord şi Consiliul Local Galaţi - şi apoi căutarea de surse de finanţare. Tot Consiliul Local Galaţi va decide, dacă va fi de acord cu preluarea în administrare a cinematografelor, cum vor fi ele reabilitate, dacă noile săli vor fi doar de cinema sau vor fi săli multifuncţionale”.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Primăria preia cinematografele din Galaţi

* După ani întregi de aşteptare, oraşul are mari şanse ca, în curând, să aibă propria sală de cinema

Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor (RADEF) este dispusă să ofere în administrare municipalităţii gălăţene cinematografele „Dacia”, „Flacăra” şi „Grădina de Vară”, ale căror uşi sunt închise, de ani buni, pentru gălăţeni. De altfel, o decizie în acest sens a fost adoptată chiar de Consiliul de Administraţie al RADEF, potrivit căreia Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor va ceda administraţiei locale toate cinematografele din ţară, măsura adoptată de RADEF venind pe fondul costurilor foarte mari pe care le presupune reabilitarea sălilor de cinema pe care le deţine în întreaga ţară.
Conform reprezentanţilor Primăriei, primul pas îl constituie preluarea de către municipalitate a celor trei cinematografe, cu votul Consiliului Local, iar apoi identificarea unor surse de finanţare pentru modernizarea sălilor de cinema.
Bogdan Radu Brînzan, preşedintele Asociaţiei „Galaţi, oraşul meu”, care a lansat în luna iunie o petiţie intitulată „Vrem cinematograf în Galaţi”, a salutat iniţiativa şi deschiderea municipalităţii în acest sens şi a precizat că „speră ca cinematografele să fie redate gălăţenilor". „Se pare că demersul iniţiat de Asociaţia "Galaţi, oraşul meu" a avut ecou, aşa încât Primăria a contactat RADEF, proprietar al acestor spaţii. În sfârşit, intrăm în rândul oraşelor civilizate. După reabilitare ele se vor autofinanţa, prin vânzarea biletelor. Ulterior, nu vor mai necesita finanţare”, a afirmat Bogdan Radu Brînzan.
Rămâne de văzut când vor fi demarate lucrările de reabilitare şi cât de repede vor fi identificate sursele de finanţare pentru aceste obiective de investiţii. Cert este că gălăţenii îşi doresc cu adevărat un cinematograf şi s-au săturat să meargă la film în oraşul vecin. iar prezenţa lor în număr mare la festivalurile de film demonstrează clar că îşi doresc să vadă filme bune, filme noi, să aibă parte de evenimentele asociate la care românii din oraşele mari pot participa.

viata-libera.ro

[dcp100168]

"Vrem cinematograf în Galaţi", un film, în stradă, desprins din realitate

Peste 35 de persoane au protestat, în această seară, într-un mod inedit, în centrul municipiului Galați,  cerând autorităților gălățene implicarea pentru construcția unui cinematograf în oraș.  Protestul s-a desfășurat în fața fostului Cinematograf  Țiglina, în prezent, închis. Protestatarii au ignorat ploaia fină care cădea și s-au așezat pe scaune, cu fața către fostul cinematograf, rămânând așa mai multe zeci de minute, ca și cum ar fi urmărit un film la cinema. Unii din ei chiar au venit pregătiți ca la un film la cinema, cu popcorn și sucuri, dar și pancarde pe care scria "Investiți în cultură", "cinema = normalitate", "cultură=demnitate".

Acțiunea de protest a fost organizată de  Asociaţia “Galaţi, oraşul meu”, asociație care a demarat, în urmă cu aproximativ un an în urmă, campania “VREM CINEMATOGRAF ÎN GALAȚI!”. În cadrul acestei campanii, asociația a trimis o petiție on-line Primăriei Municipiului Galați, semnată de peste 1.300 de cetățeni, cerând preluarea de către administrația locală a spațiilor R.A.D.E.F, modernizarea și redarea lor circuitului cultural cu destinația de cinematografe. Totodată, asociația a cerut Primăriei să  atragă, prin parteneriat public-privat, investitori care să vrea să înființeze săli moderne de cinema sau să renegocieze cu dezvoltatorul NEPI, cel care a construit un mall la Galați, în vederea construirii și a unui Cinema City. În urmă cu 20 de ani, în Galați funcționau opt săli de cinematograf şi o grădină de vară, iar în prezent nu mai există nici un cinematograf. "Este o situație unică la nivel național, nu mai există nici un oraș din țară cu o astfel de situație, mi-a confirmat acest lucru chiar Tudor Giurgiu, regizorul fimului
"De ce eu?", care va fi prezent, vineri 3 aprilie, la Galați, când va lansa filmul "De ce eu?" la Casa de Cultură a Sindicatelor. Problema este că trebuie să mergem la Brăila pentru a vedea un film, este inacceptabil pentru un oraș de  260.000 de locuitori să rămână fără un cinematograf. Cinematografia este, până la urmă, un act de cultură, și este vital pentru dezvoltarea comunității", a spus președintele Asociației “Galaţi, oraşul meu”, Bogdan Radu Brânzan.

"A-i spune unui cinefil să vadă un film pe laptop este ca și cum i-ai spune unui pictor să-și printeze o poza cu Renoir, de exemplu. Noi nu ne-am adunat aici să cerem construcția unui cinema, este economie de piață și funcționează raportul cerere-ofertă. Ei bine, cererea există și ea se vede în cifra de afaceri a Cinema City Brăila și poate acest lucru îl vor vedea investitorii... Galațiul nu stă foarte rău la numărul de teatre, de librării - noi avem șase librării, Constanța nu are decât două! - însă e inacceptabil să nu avem nici măcar un cinema", a spus unul din protestatari, Doru Căstăian. "Am venit să vedem un film horror - se numește simplu - Galați. Uitați-vă la gropile de pe strada din fața noastră. Uitați-vă la celelte probleme din oraș... ce să mai vorbim de căldură, apă caldă... Tunelul? {sta ar putea fi un film SF...", a spus Max, un alt protestatar. În finalul protestului, participanții au aplaudat, ca la finalul unui film foarte bun, dând astfel o încheiere celui care a fost, probabil, cel mai decent protest public pe care l-a avut Galațiul ultimilor 25 de ani.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Galaţiul merită un cinematograf". "Ţiglina" - ultimul cinema închis, primul uitat

Acum 51 de ani şi două săptămâni, pe 13 aprilie 1964, se deschidea, cu surle şi trâmbiţe, cinematograful Ţiglina, numit "Cinemascop" la acea vreme. Astăzi, puţini mai ştiu că acolo a fost un cinematograf cu 800 de locuri, în care gălăţenii se înghesuiau pentru a vedea producţii care pe cei mai mulţi i-ar plictisi acum, în era filmelor 3D, pline de efecte speciale.

În ediţia din 14 aprilie 1964 a ziarului "Viaţa Nouă", deschiderea cinemascopului era consemnată chiar pe prima pagină, fiind semnalate dotările sălii, precum şi filmul care a rulat la inaugurare. "Cinematograful este dotat cu un ecran lat, de tip cinemascop, cu unităţi de aer condiţionat şi cu o capacitate totală de 800 de locuri. La deschidere a rulat producţia românească "Un surâs în plină vară", iar spectatorii au umplut sala la refuz, cu entuziasm."

Sală "de închiriat"

În aprilie 2015, o jumătate de veac mai târziu, cinematograful "Ţiglina" nu mai există. Firma mare pe care scria "Cinemascop"  a fost înlocuită cu "Disco VIP 2000", iar sub ea este un banner pe care scrie "De închiriat".

"Ţiglina" a fost ultimul cinematograf închis din oraş, dar a fost uitat imediat. Puţini îşi mai aduc aminte de el, deoarece spre finalul existenţei nici nu mai aducea a sală de cinema.

"Nu mi-a plăcut să mai merg acolo, de când au făcut club în sală. Era tot timpul frig, mirosea a alcool şi ţigări, era mizerie pe jos, pe scaune. Unde mai pui că rulau şi filmele prost? Am fost odată cu prietena mea, să vedem un film şi l-au pus de la jumătate, că au încurcat rolele. Noroc că ştiam şi le-am atras atenţia. Pe aşa ceva cereau câte 10 lei", spune Andrei Popa, un gălăţean în vârstă de 34 de ani.

Nicăieri în jurul clădirii nu mai sunt semne ale existenţei unui cinematograf. Toate plăcuţele cu "Cinema Ţiglina" au fost date jos, iar afişele care anunţau filmele săptămânii au lăsat loc altor reclame sau foilor albe în vitrina unde era afişat, de regulă, programul. Orice amintire a cinematografului este ştearsă din zonă, iar bannerul mare pe care scrie „De închiriat” e un semn că această clădire nu se va mai transforma în cinema prea curând.

Gălăţenii se înghesuie totuşi la filme

Până la noi ordine, gălăţenii se înghesuie în sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor, de fiecare dată când se difuzează un film în regim de cinematograf. Cea mai bună dovadă o reprezintă "De ce eu?", filmul lui Tudor Giurgiu, la care gălăţenii au făcut coadă, dar şi festivalul de film care se desfăşoară de doi ani în grădina de vară a Teatrului Muzical "Nae Leonard".

"Dacă la orice festival de film din oraş, gălăţenii umplu sălile, ocupă toate scaunele, iar unii stau şi în picioare, indiferent dacă trebuie sau nu cumpărat bilet, întrebarea care se pune este de ce nu beneficiază Galaţiul de un Cinema City modern?", se întreabă Bogdan Brânzan, preşedintele ONG-ului "Galaţi, oraşul meu" şi principalul promotor al iniţiativei "Vrem cinematograf în Galaţi".

Acţiunile de protest organizate de acest ONG pentru înfiinţarea unei săli de cinema în oraşul nostru au rămas, însă, cel puţin momentan, fără niciun răspuns.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Galaţiul merită un cinematograf. Grădina de Vară „Central” sau Grădina Botanică? Au crescut copaci printre scaune!

În 1962 se deschidea, cu mare fast, Grădina de Vară a cinematografului "Central". Amfiteatrul în aer liber avea, la acea vreme, o capacitate de 2.000 de locuri şi promitea să ţină gălăţenii lipiţi de scaune în fiecare seară de vară cu filme, concerte sau spectacole de teatru. Astăzi, însă, din grădina de vară au mai rămas câteva scaune rupte, o cameră de proiecţie fără geamuri şi o cabină de bilete plină de gunoaie.

Situată lângă parcul Eminescu, Grădina de vară „Central” a constituit atracţia iubitorilor de film până în 1991, când ascensiunea ei s-a oprit odată cu reorganizarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor - RADEF Româniafilm. Fostul director al RADEF Galaţi, Ion Labuneţi, declara pentru „Viaţa Liberă”, în 2012, că „este păcat ca acel loc să rămână în continuare năpădit de bălării sau, mai rău, să se ajungă să se construiască blocuri sau case pe acel teren. Nu sunt multe oraşe în ţară care să aibă o grădină de vară precum cea a Galaţiului”.

Statul este proprietar, dar investiţiile lipsesc

În două rânduri, autorităţile gălăţene au încercat trecerea Grădinii de Vară „Central” din administrarea statului în domeniul public local. Toate demersurile au fost făcute, a existat chiar şi o hotărâre a consiliului local în acest sens, însă toate hârtiile s-au blocat la Ministerul de Interne când a venit vorba de transfer de teren între autorităţile publice. Primul demers a avut loc în 2007, iar al doilea în 2010. „În acest moment, Primăria Galaţi consideră că investiţia pentru refacerea grădinii de vară ar fi mult prea mare, din cauza nivelului avansat de degradare la care s-a ajuns, aşa că o nouă cerere de trecere a terenului în domeniul public local nu va fi formulată”, ne-a transmis Emanuela Turcu, purtătorul de cuvânt al primăriei Galaţi.

Copaci crescuţi printre scaune, gunoaie şi gropi

Peisajul de acum din Grădina de Vară „Central” este dezolant. Printre sutele de scaune rămase au crescut copaci, motiv pentru care mulţi dintre cei din zonă spun că ar trebui schimbată denumirea locului în Grădina Botanică. „E păcat de cum a ajuns grădina asta. Când m-am mutat în cartier, în 1970, mă duceam de cel puţin două ori pe lună la câte un film sau spectacol, dar acum mă uit de la balcon cum cresc buruienile şi cum se înmulţesc câinii acolo”, a spus Ion Mitru, un pensionar în vârstă de 68 de ani care locuieşte în zonă.

Ecranul este mâncat de vreme, camera din care se proiectau filmele este plină de saci de gunoi, aleile sunt sparte, pline de gropi, iar câteva canalizări de acolo nici nu mai au capac. Poarta este larg deschisă, dar singurii care mai intră în Grădina de Vară sunt câinii şi oamenii fără adăpost.

Cei mai tineri dintre gălăţeni nu au avut niciodată şansa de a vedea un spectacol cinematografic sau vreun concert în această locaţie şi, cel mai probabil, nici nu vor avea ocazia, atât timp cât investitorii privaţi sau autorităţile locale nu vor investi în refacerea grădinii de vară. Până să se întâmple asta, festivalurile de film din Galaţi se vor desfăşura, ca şi până acum, în stradă sau în locuri improvizate, iar Grădina de Vară „Central”, ce poate primi până la 2.000 de persoane, se va degrada în acelaşi ritm de până acum.

viata-libera.ro

[dcp100168]

"Galaţiul merită un cinematograf". "Dacia" şi "Flacăra" - degradare la indigo

Despre cinematografia la Galaţi, în 2015, nu sunt prea multe lucruri de spus. Cei care vor să vadă un film într-o sală de cinema, cu o mână de prieteni sau chiar singuri, sunt nevoiţi să străbată distanţa până la mall-ul brăilean, dotat cu multiplex.

Gălăţenii sunt împărţiţi în două tabere când vine vorba despre acest subiect: o parte vrea ca la mall-ul din Galaţi să se construiască şi un cinematograf cu două sau trei săli, în timp ce alţii spun că oraşul are alte probleme, mult mai presante.

Dreptatea este, ca de obicei, undeva la mijloc. Un cinematograf nu reprezintă doar un loc unde gălăţenii îşi pot da întâlnire sau unde pot vedea cele mai noi efecte speciale folosite în filme, ci este şi un loc de cultură, ca şi teatrul sau opera. A vedea un film este un act de cultură, oricât de greu de crezut ar părea...

În trecut, Galaţiul oferea nouă astfel de locuri. Două dintre cele mai importante cinematografe din Galaţi au fost "Dacia", situat în Micro 21, şi "Flacăra", situat în Micro 40, iar cozile de atunci de la casele de bilete sunt acun doar o amintire îndepărtată.

"Flacăra", un cinematograf de cartier

Cunoscut drept cinematograful la care filmele ajungeau după ce treceau prin tot oraşul, "Flacăra" era vizitat de mulţi dintre cei care locuiau în Micro 38, 39 şi 40. O parte dintre ei încă mai locuiesc acolo şi spun, cu amărăciune în glas, că le este dor de vremurile când se înghesuiau la film. În epoca post-cinema, cinematograful „Flacăra” a fost o vreme discotecă de cartier, însă acum e doar o ruină, singurii care îi mai calcă pragul fiind câinii vagabonzi şi şobolanii.

Aflat lângă un părculeţ pentru copii şi o şcoală, fostul „Flacăra” este acum înconjurat de cârciumi şi baruri, despre care oamenii susţin că sunt destul de rău famate şi nu amintesc deloc de locul în care, cu zece minute de începerea filmului, rulau desenele animate care îi făceau pe copiii obişnuiţi cu cele cinci minute de animaţie de la televiziune să tresară de fericire.

"Dacia", geamuri sparte şi un miros de nesuportat

O plimbare în jurul clădirii care a adăpostit cinematograful „Dacia” îţi poate face nasul să plece la promenadă în altă zonă. Mirosul de gunoi stătut, de mortăciune şi imaginea dezolantă a pereţilor murdăriţi de graffiti cu tot felul de mesaje, care mai de care mai directe, de la susţinerea echipei de fotbal la declaraţii de dragoste sau de război, nu te trimite nicidecum cu gândul la ideea de cinematograf. De altfel, doar cei mai în vârstă mai ştiu ce a fost acolo, mulţi dintre tineri neştiind nici măcar locaţia exactă a fostului cinematograf "Dacia".

„Au trecut mulţi ani de când nu am mai văzut un film la cinema. Cred că ultimul a fost "Zbor deasupra unui cuib de cuci", la "Dacia". Dar asta acum mulţi ani. E păcat că un oraş cu 250.000 de locuitori nu mai are o sală de proiecţie şi că tinerii trebuie să se ducă tocmai la Brăila pentru aşa ceva", ne-a spus Romeo Mihalache, un gălăţean în vârstă de 68 de ani.

Cele două cinematografe au o construcţie asemănătoare, dar şi un grad de degradare identică. Geamurile sunt sparte, iar cele care au mai rămas în picioare se ţin „de un fir de aţă”, mirosul în jurul clădirilor este groaznic, iar ideea ca în acele săli să se mai înghesuie lumea la filme noi este o utopie.

Autorităţile locale au încercat, în două rânduri, să preia cele două clădiri din administrarea RADEF RomâniaFilm şi să le treacă în domeniul public local, însă nu au reuşit. Dacă va mai fi şi o a treia încercare, nu ştie nimeni momentan. Cert este că Galaţiul merită un cinematograf, iar un astfel de loc nu ar aduce doar o nouă formă de petrecere a timpului liber, ci şi câteva locuri de muncă în plus.

viata-libera.ro
 

[dcp100168]

"Galaţiul merită un cinematograf!". Cinema Republica, de la săli pline la uşi zidite

În anul 2000, în centrul Galaţiului încă mai funcţionau două cinematografe, Central şi Republica. Dacă la Central sala era prea mare pentru a mai fi umplută la un film, Republica reuşea, din când în când, să vândă toate biletele şi să asigure două ore de spectacol unei audienţe numeroase. 

Astăzi, în 2015, ambele sunt închise, iar în cazul cinematografului Republica nici uşile nu se mai văd. „Ultima dată când am verificat, cinematograful Republica fusese retrocedat unui cetăţean evreu, care este plecat în Israel. Ştiu că are un administrator pentru clădire, dar că încearcă să o vândă. Nu cred că va mai fi vreodată cinema acolo, deşi sala este foarte ofertantă, pe modelul Teatrului Dramatic”, ne-a spus Bogdan Radu Brânzan, preşedintele Asociaţiei „Galaţi, Oraşul Meu” şi unul dintre principalii promotori ai ideii de cinematograf în oraşul de la Dunăre. 

Şi gălăţenii vor cinema, dar nu au prea multe speranţe 

În fiecare cartier, oamenii spun că un cinematograf ar fi benefic oraşului, nu doar din perspectiva creării câtorva locuri de muncă, ci şi pentru a da o nouă ocupaţie atât celor tineri, cât şi celor mai în vârstă. Romeo Mihalache, un gălăţean în vârstă de 68 de ani, care locuieşte în Piaţa Energiei, ne-a explicat că „un cinema în oraş ar fi o idee excelentă. Nu ştiu dacă ar scoate profit, dar cred că s-ar descurca. Spre exemplu, majoritatea tinerilor gălăţeni care vor să vadă un film se duc la Brăila, nu? Păi, de ce să pompăm bani acolo, când putem pompa aici? Cinematograful Republica ar fi foarte bun, mai ales că e în centrul vechi”.

Şi tinerii şi-ar dori un cinema mai aproape de casă, mai ales că autorităţile locale au făcut promisiuni şi în acest sens. „Mie mi-ar plăcea şi să muncesc într-un cinema, de ce nu? Când s-a făcut mall-ul, ni s-a promis un multiplex ca la Brăila. Acum aud că nu ar fi rentabil. Păi, mai mult de jumătate dintre cei care intră în cinema la Brăila sunt gălăţeni, aşa că eu zic că ar face bani cel de la Galaţi, dacă s-ar face unul. Ultimul film în Galaţi l-am văzut la cinema Republica, "Garcea şi oltenii", dacă îmi aduc bine aminte. Era 45.000 de lei vechi biletul, o avere la vremea aia. Ţin minte că eram copil şi am plâns în faţa casei de bilete că aveam doar 40.000 de lei, de i s-a făcut milă doamnei de acolo şi m-a lăsat să intru”, ne-a zis Andrei Sîrbu, un tânăr de 25 de ani din centrul oraşului.

Momentan nu sunt şanse pentru un cinematograf profesionist

Chiar dacă membrii Asociaţiei „Galaţi, Oraşul Meu” au organizat mai multe proteste, atât în mediul virtual, cât şi în cel real, pentru înfiinţarea unui cinematograf în oraş, autorităţile locale nu au putut decât să ridice din umeri a neputinţă. „Noi nu ne pierdem speranţele. Deja am avut proiecţii la Casa de Cultură a Sindicatelor şi în aer liber, în parcul Rizer, iar gălăţenii au venit în număr mare, aşa că noi sperăm că se va face şi un cinema în Galaţi, măcar 2-3 săli a câte 80-100 de locuri. Din 300.000 de locuitori, cred că se găsesc trei patru mii de iubitori de artă cinematografică”, ne-a mai spus Bogdan Brânzan.

viata-libera.ro

[dcp100168]

"Galaţiul merită un cinematograf". Speranţa pentru o sală de cinema moare ultima

În urma campaniei „Galaţiul merită un cinematograf”, am aflat de la oamenii din oraş că o sală de proiecţie ar fi un vis pentru majoritatea gălăţenilor. Indiferent de zona în care am vorbit cu cetăţenii, aceştia şi-au adus aminte cu plăcere de vremurile când mergeau ori la "Flacăra", ori la "Dacia" sau la "Central" şi vedeau filme împreună cu soţia, iubita sau copiii lor. Acum, însă, Galaţiul suferă foarte mult la acest capitol, fiind devansat de oraşe precum Focşani, Buzău sau Brăila, ca să le menţionăm doar pe cele din apropiere.

35 de kilometri, pentru un film nou

Pe parcursul campaniei, am încercat să aflăm de la oameni de ce este important ca un oraş precum Galaţiul să beneficieze de un cinematograf modern. "În Galaţi locuiesc aproximativ 300.000 de persoane, cel puţin pe hârtie. Reali să zicem că sunt vreo 250.000. Ori, asta ne clasează în primele cinci oraşe ale ţării ca populaţie. Cum să nu avem o sală de cinema de măcar 100 de locuri? Adică la Focşani sau la Râmnicu Sărat, oraşe considerabil mai mici, se poate, iar la noi nu? Nu mi se pare normal să străbat 35 de kilometri, până la Brăila, când vreau să văd un film nou", ne spunea Andrei Ivan, un tânăr de 25 de ani, care locuieşte în Piaţa Energiei.

"Îmi aduc aminte cu drag de cozile din urmă cu 30 de ani"

"Îmi aduc aminte cu drag de cozile care se făceau la cinema în urmă cu 30 de ani. Acum, toate cinematografele sunt doar o adunătură de pietre puse una peste alta. Se înghesuie doar şobolanii şi oamenii străzii pe-acolo. Ştiu prea bine că RADEF - RomâniaFilm administrează acele clădiri, dar cred că, dacă s-ar dori, Primăria ar putea lua măsuri pentru construirea unei săli de cinema. Le-ar mai da o ocupaţie tinerilor, care şi-aşa nu au prea multe de făcut într-un oraş aproape mort", ne-a spus şi Romeo Mihalache, un gălăţean în vârstă de 68 de ani.

Iniţiativă cetăţenească ignorată

Asociaţia "Galaţi, Oraşul Meu", în frunte cu preşedintele acesteia, Bogdan Radu Brânzan, a iniţiat mai multe acţiuni de protest pentru înfiinţarea unui cinematograf în oraşul de la Dunăre. Ultimul dintre acestea a avut loc pe 27 martie, în faţa fostului Cinema "Ţiglina", când mai mulţi gălăţeni s-au aşezat pe scaune şi au „vizionat” un film în aer liber. La finalul proiecţiei imaginare, spectatorii s-au ridicat în picioare şi au aplaudat, în speranţa că Primăria va lua măsuri în privinţa înfiinţării unei săli de cinema la Galaţi.

Săptămânal cinematografic, la Casa de Cultură

"Avem un parteneriat cu o firmă din Bucureşti, care ne va distribui mai multe filme pe care să le prezentăm la Casa de Cultură a Sindicatelor. Proiecţiile vor avea loc în fiecare weekend, excepţie făcând zilele în care sala este ocupată de piese de teatru sau alte spectacole. Gălăţenii merită un cinematograf, şi cum un Cinema City nu va fi construit prea curând, iar cinematografele tradiţionale nu vor fi renovate, aceasta este cea mai bună soluţie pe care am găsit-o", a declarat Bogdan Brânzan, preşedintele asociaţiei "Galaţi, oraşul meu".

Primăria ridică, momentan, din umeri

Într-o recentă conferinţă de presă, primarul Marius Stan a declarat că reabilitarea unui cinematograf tradiţional nu este rentabilă şi că singura soluţie pentru proiecţii de filme în Galaţi o reprezintă construirea unui Cinema City. Din nefericire, aceste săli nu se construiesc la distanţe mai mici de 50 de kilometri una de cealaltă, aşa că, pentru moment, Galaţiul rămâne singurul mare oraş din România fără o sală de cinematograf.

"S-a încercat, în două rânduri, preluarea cinematografelor gălăţene din administrarea RADEF - RomâniaFilm şi trecerea lor în domeniul public local. În primă fază, ne-am lovit de un refuz, iar apoi birocraţia a fost cea care ne-a împotmolit. Din nefericire, în acest moment ar fi necesari mult prea mulţi bani pentru reabilitarea acestor cinematografe, aşa că Primăria nu va mai face astfel de demersuri", ne-a declarat Emanuela Turcu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi.

Până la apariţia un cinematograf modern, gălăţenii vor merge în continuare în Grădina de Vară a Teatrului "Nae Leonard", în Casa de Cultură a Sindicatelor şi în diverse parcuri pentru astfel de proiecţii. Ori, dacă sunt dispuşi să plătească benzina, pot merge în cinematograful noului Galaţi: Cinema City Brăila!

viata-libera.ro

[dcp100168]

RADEF, pregătită să predea sălile de cinema municipalităţii. Consilierii gălăţeni ezită

* „Dacia”, "Flacăra" şi Grădina de Vară s-ar putea întoarce în „ograda” municipalităţii

După ce le-a lăsat în paragină ani în şir, Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor (RADEF) este pregătită acum să predea municipalităţii fostele cinematografe ale oraşului. Bogdan Radu Brînzan, preşedintele Asociaţiei „Galaţi, oraşul meu”, ONG-ul care a lansat campania „Vrem cinematograf în Galaţi” şi cu ajutorul căreia a fost improvizată o sală de cinema la Casa de Cultură a Sindicatelor, a purtat o serie de discuţii cu reprezentanţi ai Ministerului Culturii, care au confirmat că noua conducere a RADEF va preda municipalităţii cinematografele, aflate acum într-un stadiu avansat de degradare.

Actorul Bogdan Stanoevici, secretar de stat în Ministerul Culturii, este cel care le-a comunicat membrilor Asociaţiei, într-o corespondenţă electronică cu preşedintele acesteia, că noua conducere a RADEF urmează să contacteze municipalitatea, iar în cazul în care Consiliul Local va refuza să preia spaţiile, va trebui să o facă în scris. „Vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a sprijini acest demers. Totodată, având diferite contacte în domeniul cinematografiei, vom încerca să aducem festivalurile de film, care se organizează în ţară, şi la Galaţi. Ne dorim să nu mai fim ocoliţi şi vitregiţi de acest act cultural. Galaţiul trebuie să revină pe harta economică şi culturală a ţării şi fiecare dintre noi trebuie să se implice pentru acest deziderat. Să lăsăm orgoliile la o parte, să simţim ca nişte gălăţeni adevăraţi ce suntem şi să realizăm că trebuie să lăsăm ceva în urma noastră”, a afirmat Bogdan Radu Brînzan.

„Nu cu orice preţ şi nu risipind banul public”

Reprezentanţii municipalităţii ne-au declarat că au făcut demersuri încă de acum trei ani pentru preluarea imobilelor care au destinaţia de cinematograf, fapt confirmat chiar de către unii dintre consilierii locali, însă RADEF nu a dat curs solicitării autorităţilor locale. Ba mai mult, în tot acest timp, cinematografele „Dacia”, „Flacăra”, precum şi Grădina de Vară Central, aflate sub tutela statului, s-au degradat constant, nefiind făcute niciun fel de investiţii. Motiv pentru care reprezentanţii Primăriei pun sub semnul întrebării, la acest moment, rentabilitatea investirii unor sume de bani deloc de neglijat în cele trei obiective.

„Primăria municipiului Galaţi a făcut mai multe demersuri de preluare a imobilelor care mai au destinaţie de cinematograf în oraş, încă din 2012. Din păcate, reacţia regiei naţionale de distribuţie a filmelor - RADEF - a fost una oscilantă, de la «nu transferăm administraţiilor locale cinematografele» până la «analizăm solicitarea dumneavoastră» fără a se întâmpla nimic concret. În aceşti trei ani, care s-au scurs de la primul demers iniţiat de noi, imobilele care găzduiesc fostele cinematografe din Galaţi s-au degradat continuu, iar o eventuală preluare a acestora ar putea costa mai mult decât face. Până la urmă, Consiliul Local este cel care hotărăşte dacă este oportună şi rentabilă preluarea cinematografelor", ne-a declarat Emanuela Turcu, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

Conducerea instituţiei susţine totodată că "va trebui analizat, însă, cu atenţie dacă nu cumva investiţia în reabilitarea acestor foste cinematografe şi reintroducerea lor în circuitul public nu costă mai mult decât valoarea imobilelor în sine, lucru care nu ar justifica o astfel de investiţie din bani publici sub nicio formă. Suntem de acord că Galaţiul are nevoie de cinematograf, însă nu cu orice preţ şi nu risipind banul public”.

Păreri împărţite în rândul consilierilor

„Viaţa liberă” a stat de vorbă şi cu o serie de consilieri locali, întrucât, în final, de votul acestora va depinde preluarea cinematografelor. Cei mai mulţi dintre aleşii contactaţi s-au declarat sceptici, deoarece, potrivit consilierilor, investiţiile pe care municipalitatea va trebui să le facă în cele trei spaţii s-ar putea ridica la câteva milioane de euro. Totodată, aceştia au declarat la unison că oraşul are nevoie de un cinematograf şi că cel puţin unul dintre spaţii ar trebui totuşi preluat şi reabilitat.

„Comisia pentru cultură susţine preluarea acestora”

Zanfir Ilie, secretarul Comisiei pentru activităţi ştiinţifice, învăţământ, sănătate, culte, cultură, tineret, asistenţă socială, sport şi agrement, din cadrul Consiliului Local, ne-a declarat că membrii comisiei din care face parte vor susţine un proiect de hotărâre în acest sens.
„Când vine vorba de cultură, nu trebuie să ne întrebăm dacă este rentabil. Ducem lipsă de astfel de spaţii, iar gălăţenii, ca şi consumatori de act de cultură, au nevoie de aşa ceva. Trebuie să găsim soluţii, bugetul din 2016 ar putea să cuprindă şi investiţii în astfel de spaţii. Grădina de Vară, cel puţin, trebuie preluată. De ce să vitregim gălăţenii de o asemenea şansă? Vă asigur că aceasta nu este doar opinia mea, ci şi a colegilor mei din comisie. Am avut discuţii pe această temă. Domnul Bugeac (consilierul local Gheorghe Bugeac, preşedintele comisiei - n.r.) este, de asemenea, de acord. Noi am făcut demersuri în acest sens, în ultimii ani, împreună cu domnul primar, dar din cauza RADEF nu s-a putut face nimic. Preocupare a existat şi există”, ne-a spus Zanfir Ilie.

„Principial, sunt de acord”

Consilierul local Alin Mihai ne-a declarat că, în principiu, este de acord cu preluarea cinematografelor de la RADEF, însă a precizat că va putea formula un punct de vedere clar în acest sens în momentul în care va şti şi condiţiile în care vor fi preluate spaţiile, precum şi ce investiţii ar presupune. „Trebuie să văd exact ce presupune proiectul, de ce investiţii este nevoie. După ce le-au ţinut atâta timp şi arată cum arată, acum ni le dau nouă”, a spus consilierul.

„O acţiune riscantă”

Şi alesul municipal Mihail Bucatanschi este dispus să susţină preluarea unora dintre spaţii, deşi a recunoscut că ar putea fi „o acţiune riscantă”. „Este o acţiune care ţine, în primul rând, de primar, dar şi de direcţiile din subordine. Nici măcar nu am auzit discuţii pe această temă. Să nu uităm că în Ţiglina s-a făcut, la un moment dat, un cinematograf frumos, interesant, dar nu venea mai nimeni. Te poţi trezi cu sala goală şi, prin urmare, trebuie să te întrebi cât de rentabil este? Trebuie să vedem detaliile, să analizăm lucrurile şi apoi vom putea şti exact ce presupune”, ne-a declarat Mihail Bucatanschi.

„O preluare la pachet nu este tocmai bună”

„Ce ştiu eu, extrem de vag, este că au mai fost încercări ale Primăriei şi nu s-a putut. RADEF, deodată, s-a luminat şi a zis că scapă de un muribund. O preluare la pachet nu este tocmai bună, dar, cu siguranţă, va exista un interes legat de anumite locaţii. Cred că lucrurile trebuie să fie analizate foarte bine, caz cu caz. Galaţiul trebuie să aibă un cinematograf, plecăm de la această premisă, dar discutăm despre un patrimoniu care implică costuri foarte mari din banul public şi trebuie să fim atenţi”, ne-a declarat şi consilierul Vergiliu Vals.

Rămâne de văzut dacă gălăţenii se vor putea bucura, în viitorul apropiat, de un cinematograf sau, la fel ca şi acum, vor trebui să bată drumul până în oraşul vecin pentru a viziona un film într-o sală de cinema.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Conducerea RADEF confirmă că vrea să predea municipalităţii Grădina de Vară şi sălile de cinema

Preşedintele Consiliului de Administraţie al Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor (RADEF), Sotir Caragaţă, a confirmat pentru Asociaţia „Galaţi, oraşul meu” că, în perioada imediat următoare, Regia va face toate demersurile pentru predarea Grădinii de Vară şi cinematografelor „Dacia” şi „Flacăra” municipalităţii gălăţene.

În urmă cu doar câteva zile, prin intermediul unei corespondenţe electronice, preşedintele Consiliului de Administraţie al RADEF i-a transmis lui Bogdan Radu Brînzan, preşedintele ONG-ului gălăţean, că „urmează ca foarte curând, cu prioritate, să facem demersurile necesare pentru transferarea către Primăria Galaţi a sălilor şi grădinii de spectacol cinematografic”.

„Sunt bucuros că suntem aproape de îndeplinirea unuia dintre obiectivele importante ale Asociaţiei şi că demersul nostru a avut ecou. Sper ca Primăria să preia spaţiile şi să reabiliteze, modernizeze, în primă fază, Cinema Dacia şi Grădina de Vară Central, să le aducă la standarde civilizate”, ne-a declarat Bogdan Radu Brînzan.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Câţi gălăţeni mai vor, de fapt, un cinematograf?

• Gălăţenii s-au obişnuit cu lipsa unui cinematograf, astfel că nu se duc nici măcar la proiecţiile gratuite
• Mobilizarea de pe internet nu reiese şi în prezenţa în sălile de spectacole, la proiecţii de filme
• Primăria vrea să preia cinematografele de la RADEF, dar fără datoriile acumulate de societate

Dacă acum mai bine de 20 de ani, în Galaţi funcţiona câte un cinematograf în aproape fiecare cartier, astăzi lucrurile sunt complet diferite. Gălăţenii care vor să vadă un film pe un ecran gigant sunt nevoiţi să meargă până la mall-ul din Brăila, iar cei mai mulţi aleg să se plângă pe reţelele de socializare de lipsa de interes a Primăriei în această privinţă.
Cu toate astea, câţi gălăţeni s-ar înghesui cu adevărat la un film, dacă s-ar deschide un cinematograf în Galaţi? La o populaţie locală de peste 250.000 de locuitori, s-ar presupune că un Cinema City ar fi mai mereu plin, pentru că s-ar găsi măcar 4.000 de gălăţeni care să meargă săptămânal la film. Dar adevărul este altul şi a putut fi observat în timpul Festivalului Internaţional de Film TIFF, când numărul gălăţenilor prezenţi nu a fost deloc mare, comparativ cu aşteptările. Astfel, în prima seară au venit doar 150 de spectatori, iar în celelalte seri au fost în jur de 300 de persoane prezente la vizionarea filmelor, lucru care nu face decât să întărească punctul de vedere al autorităţilor locale, conform căruia un cinematograf în Galaţi nu ar fi deloc rentabil.

RADEF vrea să scape de cinematografe

Grădina de Vară Central, precum şi cinematografele Dacia şi Flacăra aparţin încă de societatea RADEF RomâniaFilm, care însă vrea să le dea autorităţilor locale din Galaţi. "Din câte ştiu eu şi din câte mi s-a spus la ultima discuţie cu reprezentanţii Primăriei, această predare este pe punctul de a se finaliza, lucru care nu poate decât să ne bucure. Când, însă, vom avea un cinematograf funcţional în Galaţi, dat fiind faptul că anul se apropie de sfârşit şi nu cred că mai este timp pentru vreo alocare de buget în acest sens, nu ştim. Sper ca din 2016 să investească şi Primăria în refacerea Grădinii de Vară şi, de ce nu, a cinematografului Dacia, care este într-o zonă mai de interes, mai circulată. Este nevoie, însă, şi de un manager bun, care să se ocupe de aducerea filmelor care sunt pe placul publicului, de crearea de evenimente, poate chiar de aducerea unor actori la premierele filmelor româneşti. Totul trebuie gândit foarte bine, pentru ca un cinematograf în Galaţi să fie rentabil, iar mentalitatea gălăţenilor să se schimbe", ne-a declarat Bogdan-Radu Brânzan, preşedintele ONG-ului "Galaţi, oraşul meu" şi unul dintre principalii promotori ai campaniei "Vrem Cinematograf în Galaţi".
Reprezentanţii Primăriei spun, însă, că discuţiile s-au împotmolit, pentru moment. "Din nefericire, RADEF RomâniaFilm ar vrea să ne predea acele imobile cu tot cu datoriile pe care le-au acumulat, lucru cu care Primăria Galaţi nu este de acord, dat fiind că nu sunt datoriile Primăriei. Din acest motiv, discuţiile continuă, în speranţa unei rezolvări normale a situaţiei", ne-a declarat Silviu Bacalum, din partea Primăriei municipiului Galaţi.

De ce nu vin gălăţenii la film

Chiar dacă în această vară au fost mai multe încercări de a atrage publicul gălăţean către filmul la cinematograf, fie că evenimentele s-au desfăşurat în sală sau în aer liber, oamenii nu s-au înghesuit. Dacă la TIFF prezenţa a fost redusă, acelaşi lucru se poate spune şi despre filmele proiectate în aer liber, pe esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor.
"Într-adevăr, poate şi ora de difuzare a filmelor a fost prost gândită, greşeală pe care ne-o asumăm. La TIFF, filmele se terminau la ore la care nu mai existau alte mijloace de transport în afara taxiurilor, iar la cele de la Casa de Cultură ora de începere era prea devreme, când căldura era încă destul de sufocantă. Cu toate astea, ne-am fi aşteptat ca din cei peste 200.000 de gălăţeni din oraş să fie prezenţi măcar 500-600 de oameni", ne-a mai spus Bogdan Brânzan.
Astfel, dacă la filmele gratuite nu se înghesuie nimeni, de ce ar crede cineva că într-un Cinema City, similar celui din Brăila, s-ar înghesui lumea să cheltuiască bani? Răspunsul este simplu: distracţia. "Majoritatea gălăţenilor ar vrea să aibă acel sentiment de entertainment, de distracţie, inclusă în film. Fie că e vorba de popcorn, de fastfood, de locul de joacă pentru copii, de varianta 3D a filmului sau, de ce nu, chiar 4DX, distracţia este cea care contează. Şi distracţia poate fi asigurată doar de diversitate. Plus că mai contează şi filmele. În Cinema City sunt aduse filme comerciale, pe care le înţelege oricine, care sunt pentru un public mai larg. Probabil vom avea şi noi, în Galaţi, aşa ceva, în viitorul apropiat. Sper eu, cât mai apropiat!", a conchis preşedintele asociaţiei "Galaţi, oraşul meu".

viata-libera.ro

[dcp100168]

Datoriile, încă o piedică în calea fericirii cinefililor gălăţeni

* Primăria a solicitat RADEF să accelereze demersurile pentru preluarea Grădinii de Vară şi a cinematografelor „Dacia” şi „Flacăra” * Reprezentanţii municipalităţii spun că nu vor imobile grevate de datorii ce nu vor putea fi plătite din bugetul local

 

Informaţia conform căreia autorităţile locale au cerut accelerarea procedurilor privind preluarea cinematografelor ne-a fost furnizată de Bogdan Radu Brînzan, preşedintele Asociaţiei „Galaţi, oraşul meu”, care a declanşat o adevărată campanie pentru ca spaţiile să revină municipalităţii şi a interacţionat constant cu reprezentanţii Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor (RADEF), dar şi cu reprezentanţii Ministerului Culturii. În urmă cu doar câteva zile, conducerea RADEF i-a transmis acestuia, într-o adresă oficială, informaţia că autorităţile locale au făcut această solicitare pe data de 23 septembrie, iar la nivelul Regiei urmează să se întrunească o comisie care să analizeze cererea autorităţilor locale. "Prin adresa nr. 88710/23.09.2015, Primăria Galaţi revine la solicitările anterioare şi solicită accelerarea demersurilor privind predarea activelor. Data la care urmează să se prezinte comisia constituită la nivelul RADEF RomâniaFilm, va fi comunicată primăriei cu cel puţin cinci zile înainte de transferul efectiv al cinematografelor", precizează reprezentanţii RADEF.

"Salutăm iniţiativa Primăriei şi susţinem demersul"

Bogdan Radu Brînzan ne-a declarat că, în urmă cu aproximativ două săptămâni, de Zilele Patrimoniului European, au fost prezente la Galaţi, în urma invitaţiei lansate de asociaţie, două reprezentante ale Ministerului Culturii. Este vorba despre Andreea Gîta (director de cabinet al secretarului de stat Bogdan Stanoevici) şi Oana Ionel (consilier în cadrul Ministerului Culturii), care au vizitat cele trei spaţii ce, în trecut, au găzduit cinematografe, iar în prezent se află în paragină. Ulterior, reprezentantele Ministerului Culturii au întocmit un raport, care a fost înaintat secretarului de stat Bogdan Stanoevici şi conducerii RADEF.

"Este ruşinos, lucru recunoscut de multe personalităţi la nivel naţional, că un oraş de talia Galaţiului nu are, în prezent, un cinematograf, iar locuitorii unor oraşe mai mici, ba chiar comune, beneficiază de cinematografe 3D. Este inadmisibil să străbatem distanţe, să cheltuim pe măsură, pentru a reuşi să vizionăm un film. Asociaţia "Galaţi, oraşul meu" va susţine întotdeauna orice iniţiativă privată, inclusiv în acest domeniu, dar în lipsa unei astfel de iniţiative este bine ca noi toţi, locuitorii acestui oraş, să ne putem bucura cu cei apropiaţi de plăcerea de a viziona un film la cinema. Se pare că, deocamdată, este singura variantă viabilă, aceea de a reabilita un vechi cinematograf şi de a-l reda publicului gălăţean. Salutăm iniţiativa Primăriei şi susţinem în totalitate acest demers, întrucât ne dorim readucerea cinematografiei la Galaţi”, ne-a declarat preşedintele Asociaţiei „Galaţi, oraşul meu”.

"Nu repede, ci corect şi legal"

Reprezentanţii municipalităţii susţin, în schimb, că, la acest moment, se fac verificări pentru a şti dacă la pachet cu preluarea celor trei cinematografe vor veni şi datoriile pe care RADEF le înregistrează către stat sau către diverşi furnizori, dar şi cuantumul acestora. Ba mai mult, autorităţile locale au precizat că nu doresc să preia imobile grevate de datorii ce nu pot fi plătite din bugetul local.

"În privinţa procedurilor de preluare a cinematografelor din Galaţi de la RADEF, Primăria municipiului Galaţi se află în faza de a verifica situaţia eventualelor restanţe financiare ale regiei de distribuţie a filmului către furnizorii de utilităţi, alţi furnizori, Fisc. Este foarte important să cunoaştem situaţia eventualelor restanţe, pentru a nu prelua imobile grevate de datorii, pe care nu le putem plăti din bugetul local. După ce vom stabili situaţia exactă a acestor imobile, vom trece la următoarea etapă procedurală. Suntem interesaţi să facem această operaţiune corect şi legal, nu repede", ne-a declarat Emanuela Turcu, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

Dacă ţinem cont că reprezentanţii RADEF susţin că "potrivit prevederilor legale, activele se predau cu activ şi pasiv", este posibil ca, în cazul unor datorii colosale, Primăria să nu-şi mai dorească o asemenea tranzacţie.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primăria Galați vrea cinematografele, RADEF se face că plouă

De bine de rău, Galaţiul se poate bucura că are măcar un singur cinematograf 3D după atâţia ani de aşteptare şi promisiuni. Partea proastă este că, în loc să-şi recapete faima de odinioară, fostele cinematografe "Dacia", "Flacăra" şi Grădina de Vară au ajuns ruine cărora le plângi de milă. Pentru că nu o dată municipalitatea şi-a exprimat dorinţa de a prelua aceste obiective şi de a le reda strălucirea de odinioară, am fost curioşi ce rezultate a obţinut până acum.

„La nivelul Primăriei municipiului Galaţi, a fost constituită o comisie care să evalueze condiţiile legale în care se poate face preluarea fostelor cinematografe de la RADEF în administrarea Consiliului Local Galaţi. Comisia a solicitat RADEF în octombrie 2015 să trimită la Galaţi un reprezentant care să permită accesul reprezentanţilor municipalităţii în incinta fostelor cinematografe vizate (Dacia, Flacăra, Grădina de Vară) pentru evaluarea şi inventarierea bunurilor. Totodată, comisia a solicitat RADEF să prezinte municipiului Galaţi situaţia pasivelor celor trei foste cinematografe (datorii restante faţă de furnizorii de servicii şi utilităţi, faţă de asociaţi, faţă de bugetul local, naţional şi alte bugete, precum şi eventuale datorii faţă de foştii angajaţi, colaboratori, etc.). Până în acest moment, reprezentanţii RADEF nu au răspuns niciunei solicitări”, ne-a comunicat Biroul de Presă al Primăriei Galaţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

RADEF ar putea intra în insolvenţă. Ce se întâmplă cu cinematografele din Galaţi

Chiar dacă administrează o bună parte dintre cinematografele şi grădinile de spectacole din ţară de mai bine de 60 de ani, gigantul RADEF RomâniaFilm ar putea intra în insolvenţă, la cererea Direcţiei de Taxe Locale şi Impozite a sectorului 4, din Bucureşti. Organizată juridic sub forma unei regii autonome, societatea a băgat în conservare aproximativ jumătate dintre sălile de spectacol pe care le deţine.

Datorii de ordinul milioanelor de lei

La finalul anului trecut, conform Sindicatului Liber RomâniaFilm, RADEF acumulase datorii de 32 de milioane de lei la bugetul de stat, dar şi la privaţi. Asta în condiţiile în care încasările regiei nu depăşeau 400.000 de lei, iar 70 la sută din bani erau folosiţi pentru salariile angajaţilor. "Nu putem să stingem datoriile din banii pe care îi încasăm. Este o lipsă de reacţie a Ministerului Culturii, care ar trebui să analizeze situaţia şi să ia o decizie, pentru că Legea 303 spunea că sălile se predau în termen de şase luni, iar apoi ministerul va reorganiza regia. Gândiţi-vă că au trecut şapte ani, din 2008 până acum, şi nu s-a întâmplat nimic", declara, la finalul anului trecut, fostul director general al RADEF, Mihai Ţintea.

În Galaţi, RADEF deţine trei cinematografe

Aflate în grija regiei, cinematografele gălăţene Dacia şi Flacăra, precum şi Grădina de Vară a cinematografului Central sunt în paragină, în ele nemaiputând intra nimeni fără să se ţină cu degetele de nas. Pline de gunoaie, cu buruieni crescute din scaune sau direct din scenă, devenite adăpost pentru oamenii străzii şi cu pereţii atât de crăpaţi încât s-ar putea prăbuşi oricând, cele trei instituţii care, acum mai bine de un sfert de secol, se umpleau la refuz de fiecare dată când era câte un film bun au căzut în uitare.
La ora actuală, regia deţine, în ţară, 133 de săli şi grădini de spectacol cinematografic, din care doar 17 sunt funcţionale, 52 se află în conservare, iar restul sunt valorificate prin închiriere sau asociere în participaţiune.

Primăria încearcă preluarea, RADEF nu răspunde

Conform reprezentanţilor Primăriei Galaţi, au existat mai multe încercări de preluare la administraţia locală a celor două cinematografe şi a Grădinii de Vară, însă de fiecare dată s-au lovit ba de birocraţie, ba de lipsa de reacţie a celor de la RADEF. În toamna anului trecut, Silviu Bacalum ne declara că Primăria este aproape de preluarea cinematografelor, singurele discuţii fiind cele legate de datoriile la utilităţi acumulate de clădirile respective. Acum, însă, lucrurile par să se fi schimbat. "Primăria a solicitat RADEF să trimită un reprezentant la Galaţi pentru inventarierea şi evaluarea patrimoniului, însă nu am primit răspuns. Noi ne-am arătat toată disponibilitatea, însă nu putem prelua nimic fără să facem o evaluare exactă şi o inventariere a imobilelor şi bunurilor, a activelor şi a pasivelor", ne-a declarat Emanuela Turcu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi.
Până la rezolvarea acestor probleme, dar şi până la deschiderea unui multiplex în oraşul nostru, gălăţenii au ca opţiune doar cinematograful de la Casa de Cultură a Sindicatelor, deschis la finele anului trecut. Iar pentru cei cu autoturism, există şi varianta CinemaCity de la Brăila.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primăria a câştigat cinci cinematografe în instanţă

• Decizia Curţii de Apel Galaţi poate fi atacată cu recurs
• Rămâne de văzut cine va plăti datoriile acumulate de RADEF
• Primăria vrea să transforme unul dintre cinematografe în sediu pentru Teatrul de Păpuşi „Gulliver”

"Am dat în judecată Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor (RADEF), pentru că de bună voie nu a înţeles să pună în aplicare decizia Curţii Constituţionale de predare a acestor cinematografelor către municipalitate. Astăzi am primit un răspuns şi din partea Ministerului Culturii, de data aceasta favorabil, că ne vor susţine în demersul pe care îl facem în preluarea acestor cinematografe de la RADEF", a anunţat joi, în şedinţa Consiliului Local, primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu.
Vestea bună este că municipalitatea a avut câştig de cauză în prima instanţă. Potrivit deciziei postate pe portalul Curţii de Apel Galaţi, instanţa a admis, în parte, acţiunea formulată de Primărie şi Consiliul Local împotriva RADEF.

Ce au decis judecătorii

Conform deciziei afişate pe portalul Curţii de Apel, RADEF a fost obligată atât la „predarea către Consiliul Local al municipiului Galaţi a cinematografelor „Ţiglina”, „Doina”, „Dacia”, „Flacăra” şi Grădina de Vară Central”, dar şi a „bunurilor mobile aflate în inventarul sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic”. Mai mult, RADEF a fost obligată să încheie protocolul de predare-primire a cinematografelor în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, care are drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, deci nu este definitivă.

Ce planuri are administraţia

Într-un comunicat de presă remis ieri redacţiei, Primăria municipiului Galaţi îşi exprima îngrijorarea legată de starea precară a cinematografelor din oraş: “Gălăţenii trebuie, din nou, să se bucure de aceste săli, acum puternic degradate şi nefolosite. În momentul în care vom prelua aceste spaţii, unul dintre demersurile ulterioare va fi transformarea unuia dintre cinematografe în spaţiu propice teatrului Gulliver, acolo unde copii să se poată bucura de piese de teatru”, declară primarul Ionuţ Pucheanu.
Municipalitatea are în vedere nu doar consolidarea şi igienizarea acestor imobile, ci şi realizarea Casei Filmului şi Teatrului pentru Copii „Gulliver”, şi amenajarea unui spaţiu pentru serbările şcolare, pentru evenimente ale organizaţiilor neguvernamentale, pentru proiectele studenţilor şi spectacolele trupelor de teatru independente.

Cum rămâne cu datoriile

Din păcate, autorităţile nu ne-au putut lămuri ce se va întâmpla cu datoriile acumulate de RADEF. Iată ce declara, în vară, cel care se ocupă de recuperarea cinematografelor, viceprimarul UNPR Picu Apostol Roman: „Avem o serie de adrese cu RADEF care în curând va fi în faliment. Vreau să vă zic că s-au acumulat datorii istorice la cinematografele „Flacăra” şi „Dacia” undeva la 170.000 de lei. Sunt bani pe care RADEF va trebui să-i plătească sau preluăm noi această sumă şi îi dăm în judecată. Dar, una peste alta, nu trebuie să văduvim municipiul Galaţi de acele cinematografe şi de acele spaţii extraordinar de generoase, de care trebuie să ne folosim”.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cum au fost făcute praf cinematografele din Galaţi. O poveste despre incompetenţă, rea-voinţă şi corupţie

Modul cum au fost făcute praf şi pulbere cinematografele de Galaţi (oraş cu peste 300.000 de locuitori, care a rămas vreme de aproape un deceniu cu zero săli de cinema funcţionale) este, fără îndoială, un exemplu despre cât de prost reuşeşte statul să administreze averea pe care o are pe mână.

Evident, nu se poate imputa nimănui faptul că cinematografele Central (de la Olimpic), Popular (din spatele parcului Eminescu) şi Republica (de vizavi de Primărie) au fost retrocedate proprietarilor de la care au fost luate abuziv de către comunişti.

În schimb, dacă este să vorbim despre cinematograful Dunărea (din zona Potcoava de Aur) lucrurile încep să iasă din tiparele firescului. Acolo am asistat la o mostră de trafic de influenţă deşănţat, dat fiind că imobilul a fost demolat în mod abuziv de către Primăria Galaţi (condusă pe atunci de actualul parlamentar ALDE Eugen Durbacă)  pentru a lăsa loc liber pentru parcarea centrului de afaceri construit de Cristofor Durbacă. Nimeni altul decât fiul primarului.

Chiar dacă punem cruce în dreptul celor patru cinematografe ieşite din patrimoniul Regiei de Difuzare a Filmului (RADEF), tot mai rămân în discuţie cinci cinematografe construite din bani publici (în perioada comunistă) - respectiv  Ţiglina, Doina, Flacăra şi Dacia, plus grădina de vară Central - care ar fi putut să ofere pe mai departe filme gălăţenilor. Din păcate, însă, au fost considerate neimportante, deci au fost închise, în vreme ce cinefilii din Galaţi au fost nevoiţi să bată drumul la Brăila pentru a vedea un film. Bizar este că, deşi toate sălile avea lacătul pe ele, Regia a mai păstrat la Galaţi, ani de-a rândul, o serie de angajaţi (printre care chiar şi un director, proptit pe funcţie cu pile politice), care au păpat subvenţii de la bugetul de stat pentru salarii, deşi nu se ocupau cu nimic.

În fapt, închiderea cinematografelor gălăţene nu s-a produs, aşa cum s-ar putea crede, pe fondul faptului că ar fi devenit nerentabile. Realitatea este cu totul alta şi ţine de jocurile de interese din jurul amintilelor spaţii, care au fost exploatate ani în şir ca săli de jocuri (bingo, slot-machines etc) sau ca baruri şi cluburi. Din păcate, informaţiile legate de sumele plătite de firmele care au închiriat spaţiile cinematorafelor gălăţene de la RADEF nu sunt accesibile publicului larg, amintita entitate de stat refuzând să răspundă la numeroasele solcitări formulate de presă. La fel de regretabilă este şi pasivitatea procurorilor, care deşi au fost prezentate dovezi substanţiale despre jaful de la RADEF, nu au mişcat niciun deget. Asta deşi opinia publică ar vrea să ştie, bunăoară, cât de adevărate sunt informaţiile vehiculate cum că, la un moment dat, chiria plătită de partenerii de „afaceri” ai RADEF era cu mult mai mică decât factura pentru energia electrică, ce era achitată, conform contractulul, de către proprietar, nu de către chiriaşi.

Ceva e putred la RADEF

Faptul că lururile sunt în continuare dubioase la RADEF este întîrit şi de faptul că instituţia nu dovedeşte opacitate doar faţă de presă, ci şi faţă de alte entităţi publice. Dovadă stă faptul că solicitatea Primăriei Galaţi de a-i fi date în administrare sălile de cinema din Galaţi (edilii ar vrea să facă acolo muzee, săli de expoziţii şi alte spaţii destinate publicului), deşi este făcută în scris de mai bine de doi ani, a fost tratată cu indiferenţă. Şi chiar dacă între timp procedura de predare a fost simplificată printr-un act administrativ emis de Guvern, RADEF refuză pe mai departe să dialogheze cu Primăria Galaţi, care a decis să apeleze la instanţă pentru a rezolva lucrurile.

Înainte de 1948, Galaţiul avea o mulţime de cinematografe

Pentru a înţelege mai bine apetitul pentru cinema al gălăţenilor, se cuvine să facem o scurtă incursiune ăn istorie, cu ajutorul datelor furnizate de gălăţeanul Costel Gheorghiu, unul dintre cei mai pasionaţi diocumentarişti locali în domeniu. Aflăm astfel că în perioada interbelică, în mod aparent paradoxal existau cam tot atât de multe cinematografe ca pe timpul comuniştilor, însă funcţionând, toate, în regim de proprietate privată. Asta cu toate că Galaţiul avea în 1941 doar 91.000 de locuitori.

Exista, de atunci, principalul cinematograf Central (cel rebotezat ulterior de comunişti Eminescu), apoi Odeon (rebotezat iniţial Maxim Gorki, ulterior Republica), apoi Miron (idem, Popular), apoi Lux, fost Capitol, redenumit astfel la trecerea în proprietatea lui Alfred Koeppel (apoi rebotezat de comunişti Ion Creangă, mai încoace Dunărea) şi respectiv Paradis, devenit prin vânzare Vernescu, apoi Aro Bănică (iar, după 1948, Al. Sahia). Urmează la rând încă două săli de cinema importante, din păcate dispărute la marele incendiu din 25 august1944 (provocat de armata germană în retragere), una pe str. Lahovary, vizavi de Parcul Central, numită Francais şi cealaltă pe str. Domnească, cam vizavi de actualul hotel Dunărea, numită Trianon. În sfârşit, au mai existat încă două săli de cinema, denumite Regal şi respectiv Michailescu, mai periferice, cu apariţie discontinuă în documente istorice şi probabil de mai mică importanţă.

Încă un detaliu semnificativ şi care trebuie obligatoriu luat în seamă, este faptul că cele mai importante săli de cinematograf, edificate în perioada antebelică la Galaţi, sigur fiind aici vorba de clădirile Central şi Odeon, erau de fapt săli de teatru şi film (v. planul teatrului Odeon din ataş) în care, doar între spectacolele de teatru, se prezentau şi proiecţii de cinema (la Central au fost găzduite şi grandioasele spectacole de revistă ale lui Constantin Tănase, aflat în turneu la Galaţi).

adevarul.ro

[dcp100168]

Soarta celor 5 cinematografe din Galaţi se va decide în martie

După ce Curtea de Apel Galaţi a dispus Primăria Galaţi să intre în posesia cinematografelor „Ţiglina”, „Flacăra”, „Dacia”, „Doina” şi Grădina de Vară „Central”, RADEF a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pe data de 1 februarie 2018, magistraţii Înaltei Curţi au admis în principiu recursul şi au stabilit ca termen de judecată cu citarea părţilor data de 16.03.2018. Ceea ce înseamnă că în martie va avea loc judecarea pe fond a recursului. Dar precendentul există pentru această speţă, deoarece în 2016, instanţa supremă s-a pronunţat într-un caz identic, dând câştig de cauză Primăriei Sectorului 1 şi obligând RADEF să predea 9 cinematografe.

La sfârşitul anului 2016, Curtea de Apel Galaţi a dat următoarea sentinţă: ”Instanţa admite în parte acţiunea formulată de reclamantele Municipiul Galaţi şi Consiliul Local al Municipiului Galaţi în contradictoriu cu pârâta Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor (RADEF) România Film şi în consecinţă: Obligă pârâta la predarea către Consiliul Local al Municipiului Galaţi a cinematografelor Ţiglina, Doina, Dacia, Flacăra şi Grădina de Vară Central, pe bază de protocol, potrivit art.II pct.5 din Legea nr.328/2006, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 303/2008. Obligă pârâta la predarea către aceiaşi reclamanţi a bunurilor mobile aflate în inventarul sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic, pe bază de protocol”.

Dar sentinţa nu era definitvă, iar RADEF şi-a exercitat dreptul de a face recurs. Dar cum jurisprudenţă şi precedent există, juriştii Primăriei ar trebui doar să se prezinte la proces cu lecţia învăţată, astfel încât Galaţiul să poată să se bucure din nou măcar de Gradină de Vară.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Soarta celor 5 cinematografe din Galaţi, la mâna Curţii de Apel Galaţi

Decizie neaşteptată în procesul dintre Primăria municipiului Galaţi şi Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor - RomâniaFilm (RADEF). După ce Curtea de Apel Galaţi a dispus ca Primăria Galaţi să intre în posesia cinematografelor „Ţiglina”, „Flacăra”, „Dacia”, „Doina” şi Grădina de Vară „Central”, RADEF a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pe data de 16.03.2018, magistraţii au decis să admită recursul declarat de reclamanta RADEF împotriva sentinţei pronunţată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Prin decizia Înaltei Curţi, se casează sentinţa recurată şi se trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Se pare că magistraţii nu au avut în vedere faptul că într-o speţă identică, instanţa supremă s-a pronunţat dând câştig de cauză Primăriei Sectorului 1 şi obligând RADEF să predea 9 cinematografe.

La sfârşitul anului 2016, Curtea de Apel Galaţi a dat următoarea sentinţă: ”Instanţa admite în parte acţiunea formulată de reclamantele Municipiul Galaţi şi Consiliul Local al Municipiului Galaţi în contradictoriu cu pârâta Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor (RADEF) România Film şi în consecinţă: Obligă pârâta la predarea către Consiliul Local al Municipiului Galaţi a cinematografelor Ţiglina, Doina, Dacia, Flacăra şi Grădina de Vară Central, pe bază de protocol, potrivit art.II pct.5 din Legea nr.328/2006, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 303/2008. Obligă pârâta la predarea către aceiaşi reclamanţi a bunurilor mobile aflate în inventarul sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic, pe bază de protocol”. Dar sentinţa nu era definitvă, iar RADEF şi-a exercitat dreptul de a face recurs.

Rămâne de văzut cum vor rejudeca cauza magistraţii Curţii de Apel Galaţi, în condiţiile în care şansele de izbândă sunt semnificativ reduse, atât timp cât decizia iniţială, care era favorabilă, a fost casată.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Cinema ”Flacăra”, personaj principal într-un film de groază

Pentru gălăţenii de toate vârstele din Micro 40 şi din cartierele învecinate, cinematograful "Flacăra" era, în perioada comunismului, singurul loc de divertisment. Cum televizorul era folosit în mod aproape exclusiv de regim pentru propaganda imbecilă a partidului unic, oamenii aşteptau cu sufletul la gură următorul film care rula la cinema. Trei decenii mai târziu, clădirea fostului cinematograf pare ea însăşi personaj într-un film horror. Indiferenţa, corupţia, interesele şi nesimţirea din ultimii 30 de ani au stins şi ultima pâlpâire de la "Flacăra".

Unii gălăţeni îşi aduc încă bine aminte despre ce însemna să vezi un film la cinema în perioada comunistă. Cozile pe care oamenii le formau în faţa casei de bilete se întindeau uneori pe tot trotuarul. Cu zece minute înainte de începerea filmului, pe ecran rulau desene animate. Primii spectatori erau astfel copiii. Pentru toţi, sala de cinema era unul dintre puţinele locuri în care puteau gusta ceea ce se numeşte divertisment. Nu conta că la "Flacăra" filmele ajungeau mereu mai târziu decât în alte cinematografe gălăţene. Unii spectatori erau atât de pasionaţi încât încercau să vadă acelaşi film în mai multe săli de cinema.
Nici după Revoluţie gustul publicului pentru filmele pe ecran mare nu s-a diminuat simţitor. Oricât de bun ar fi fost televizorul color adus de la turci sau de la unguri, nimic nu putea înlocui magia proprie sălilor de cinema. Uşor, uşor, însă, Galaţiul, un oraş cu peste 300.000 de suflete, a rămas fără cinematografe. Situaţia aberantă, demnă de ţările subdezvoltate, a durat aproape un deceniu. Cele mai multe cinematografe care erau ca un magnet pentru gălăţeni cu doar câţiva ani înainte au căzut victime intereselor imobiliare, corupţiei celor aflaţi în funcţii publice şi lipsei de civilizaţie a multor gălăţeni. Din unele clădiri a rămas doar amintirea, cum este cazul cinematografului "Dunărea". Alte imobile sunt încă în picioare, fiind însă adevărate ruine, cum este cazul la "Flacăra".

"Nimeni nu a făcut ceea ce trebuia"

"Fiecare a făcut ce a vrut aici, însă nimeni nu a făcut ceea ce trebuia. După ce nu au mai rulat filme, au fost furate mai întâi băncile din sală. Au apărut apoi oamenii străzii, care şi-au găsit un adăpost în clădirea dezafectată. Această clădire a luat de trei ori foc, de-a lungul timpului. Pe boschetari vine şi îi ia poliţia, însă, cum orice minune durează doar trei zile, aceştia se întorc curând aici. Este o mizerie de speriat şi mai vedem că sunt şi elevi care intră aici", a spus Anghelina Avram, care locuieşte în zonă de mulţi ani.

La intrarea în fostul cinematograf nu a rămas nici măcar uşa. Tot ce a putut fi valorificat a fost furat. Înainte de a pătrunde în întuneric, nasul îţi spune ceea ce ochii nu pot încă vedea. Mirosul fetid de fecale şi de gunoi putrezit devine din ce în ce mai puternic cu fiecare pas pe care îl faci în fosta sală de cinema. Locul covoarelor de pe podea a fost luat de mii de cioburi de sticlă ce trosnesc sub tălpi. Spaţiul unde înainte se distrau mii de oameni a devenit în ultimele două decenii groapă de gunoi şi toaletă publică. În clădirea dezafectată roiesc şobolani, aparent în bună înţelegere cu oamenii fără adăpost.

Un serial cu multe episoade

Tot acest adevărat focar de infecţie este înconjurat de blocuri. Cum nicio autoritate publică, locală sau centrală, nu pare interesată să igienizeze locul, măcar pentru siguranţa oamenilor de aici, o soluţie ar putea veni, probabil, tot dintr-o iniţiativă a societăţii civile.
Toate cinematografele gălăţeni care au funcţionat din timpul comunismului au aparţinut Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor - România Film (RADEF). Din anul 2008, prin Legea 303, coroborată cu Legea nr. 328/2006, RADEF a fost obligată să predea unităţilor administrativ-teritoriale sălile de cinema, lucru pe care au dorit să-l facă doar în condiţiile în care municipalitatea ar fi preluat datoriile imense acumulate de-a lungul timpului. Bineînţeles, Primăria Galaţi a refuzat acest lucru, iar lupta dintre instituţii a ajuns în instanţă.
La sfârşitul lui 2018, Curtea de Apel Galaţi a dat câştig de cauză Primăriei, procedând la trecerea în patrimoniul public a cinematografelor "Ţiglina", "Doina", "Flacăra" şi "Grădina de Vară". Hotărârea a fost atacată, însă, de RADEF, iar dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Grădina de vară şi cinematografele, de izbelişte până în 2021

Grădina de Vară din centrul oraşului ar fi putut găzdui, în această vară, proiecţii cinematografice sau orice alte evenimente artistice în aer liber, fireşte, cu respectarea tuturor regulilor de distanţare socială impuse de pandemie. Din păcate, de prea mulţi ani, zace năpădită de degradare şi buruieni. Ruinate şi transformate în focare de infecţie, cinematografele de odinioară riscă să se prăbuşească aşteptând o mult-promisă salvare din partea autorităţilor locale. Soarta lor rămâne însă aceeași, cel puțin până când se va finaliza procesul, care ar trebui să înceapă în primăvara lui 2021.

 1 aprilie 2021, ora 9,00. Nu este Ziua Păcălelii de anul viitor, ci primul termen de judecată al recursului formulat de Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor "Româniafilm", în insolvenţă (RADEF „Româniafilm”), împotriva sentinţei civile prin care Primăriei municipiului Galaţi i s-a dat câştig de cauză în privinţa cinematografelor şi a Grădinii de Vară, pe care le ceruse. Un termen stabilit de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care pecetluieşte până anul viitor soarta cinematografelor gălăţene şi pune sub semnul întrebării salvarea lor. Ori a ceea ce a mai rămas din ele.

Pentru că soarta cinematografelor nu ne poate fi indiferentă, am solicitat Primăriei Galaţi să ne explice ce anume a solicitat instanţei de judecată şi ce anume a obţinut. Dar mai ales cine se face vinovat de starea deplorabilă în care acestea au ajuns, cum poate fi tras la răspundere şi de către cine.

Ce a cerut Primăria şi ce-a obţinut

Potrivit Biroului de Presă al administraţiei locale, prin cererea formulată de Municipiul Galați, prin intermediul Casei de avocatură „Cosma și Asociații”, s-a solicitat instanței de contencios administrativ - în baza art. 2 din Legea nr. 328/2006, modificată prin Legea nr. 303/2008 - constatarea transferul dreptului de proprietate asupra cinematografelor „Ţiglina”, „Doina”, „Dacia”, „Flacăra” şi „Grădina de Vară”, din proprietatea privată a statului în proprietatea publică a Municipiul Galaţi şi în administrarea Consiliului Local al municipiului Galaţi.

De asemenea, s-a mai cerut și obligarea RADEF „Româniafilm” la predarea către Primărie a cinematografelor sus-menționate, precum şi a bunurilor mobile aflate în inventarul acestora, în baza unui protocol de predare - primire, în termen de 30 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. „Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați cu nr. 852/44/2016* și a fost soluționată, în primă instanța, prin Sentința civilă nr. 195/2018 din 20.12.2018, acțiunea fiind admisă”, precizează Biroul de Presă al Primăriei.

“Obligă pârâta RADEF „Româniafilm” la predarea cinematografelor «Ţiglina», «Doina», «Dacia», «Flacăra» şi «Grădina de Vară - Central», precum şi a bunurilor mobile aflate în inventarul acestora în baza protocolului încheiat. Obligă pârâta la încheierea actului administrativ «Protocolul de predare - primire», în termen de 30 zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri”, scrie negru pe alb pe portalul instanţelor.
“RADEF «Româniafilm» a formulat recurs împotriva hotărârii sus-amintite, dosarul fiind transmis, spre soluționare, Înaltei Curți de Casație și Justiție. Întrucât termenul de judecată a fost stabilit pentru 01.04.2021, Primăria municipiului Galați a solicitat preschimbarea acestuia, în baza articolului 230 Cod Procedură Civilă”, ne-a mai transmis Biroul de Presă al Primăriei.

Cine răspunde pentru ruinare şi gunoi

Este limpede că procesul privind cinematografele gălăţene nu se va încheia prea curând, chiar dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va modifica primul termen. Tocmai de aceea, am fost curioşi să aflăm cum poate fi stopată starea de degradare care le-a cuprins. Pentru că, dacă şi Înalta Curte va da câştig de cauză Primăriei Galaţi, e posibil să nu mai aibă ce salva, mai ales că procesele de la Instanța Supremă pot dura chiar și ani de zile.

Tocmai de aceea, am întrebat Primăria cine ar putea fi tras la răspundere pentru ruinarea şi focarul de infecţie care au copleşit cinematografele. Şi ce demersuri a făcut municipalitatea pentru a obliga proprietarul să le îngrijească. Inclusiv prin măsura supraimpozitării cu 500 la sută, aplicată, de pildă, în cazul clădirii fostului cinematograf „Odeon” - „Republica”. Un imobil care nu arată nici pe jumătate atât de rău, comparativ cu „Dacia” sau „Flacăra”!

„În ceea ce privește posibilitatea supraimpozitării, clădirile acestor cinematografe nu au făcut parte din perimetrele analizate până la această dată, urmând a face în viitor obiectul analizei pe grilele stabilite prin Hotărârea Consiliului Local nr. 112/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind identificarea și evaluarea clădirilor și terenurilor neîngrijite de pe raza municipiului Galați în vederea aplicării impozitului majorat”, ne-a transmis Biroul de Presă al Primăriei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primăria Galaţi a câştigat patru cinematografe şi Grădina de Vară. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat dreptate municipalităţii

După cinci ani de procese, Primăria municipiului Galaţi a obţinut câştig de cauză în privinţa cinematografelor „Ţiglina”, „Doina”, „Dacia”, „Flacăra” şi a Grădinii de Vară, pe care Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor „Româniafilm” a fost obligată să i le predea. Municipalităţii i s-a dat dreptate nu doar la Curtea de Apel Galaţi, ci şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La solicitarea noastră, Primăria Galaţi ne-a transmis că a notificat deja Regia pentru predarea imobilelor şi se află în curs de încheiere a protocolului de predare.

Potrivit datelor publice pe portalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Primăria municipiului Galaţi tocmai a câştigat procesul cu RADEF „Româniafilm”, iar hotărârea instanţei supreme este definitivă. Magistraţii Înaltei Curţi au respins recursul formulat de Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor „Româniafilm”, în insolvenţă (RADEF „Româniafilm”), împotriva sentinţei civile prin care Primăriei Galaţi i se duse dreptate în privinţa cinematografelor şi a Grădinii de Vară, pe care le ceruse.

Reamintim că sentinţa atacată de RADEF a fost pronunţată pe 20 decembrie 2018 de Curtea de Apel Galaţi şi prevede negru pe alb: “Obligă pârâta RADEF „Româniafilm” la predarea cinematografelor «Ţiglina», «Doina», «Dacia», «Flacăra» şi «Grădina de Vară - Central», precum şi a bunurilor mobile aflate în inventarul acestora în baza protocolului încheiat. Obligă pârâta la încheierea actului administrativ «Protocolul de predare - primire», în termen de 30 zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri”.

Iată că Înalta Curte a pus punct acţiunii în instanţă pe care Primăria Galaţi a promovat-o în 2016. Cinci ani de procese!

Conform prevederilor legale, tot ce are de făcut acum Primăria este să ceară punerea în executare a deciziei judecătoreşti.

„Am notificat Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor „Româniafilm” pentru predarea imobilelor şi suntem în curs de încheiere a protocolului de predare”, ne-a transmis Primăria prin Biroul său de presă.

Aşteptăm cu interes predarea acestor imobile. Chiar dacă sunt ruinate şi transformate în focare de infecţie, cinematografele de odinioară şi Grădina de Vară - care, de prea mulţi ani, zace năpădită de degradare şi buruieni - ar mai putea fi salvate.

viata-libera.ro