Anul agricol 2018, în județul Galați

[dcp100168]

Seceta pune în pericol recoltele agricole din Galaţi. Cei mai expuşi, fermierii care se lovesc de lipsa sistemelor de irigaţii

Recolta se usucă pe camp din cauza secetei din această primăvară, care a dat peste cap planurile fermierilor din Galaţi. Pentru a salva cât se mai poate din culturi, oamenii udă cu motopompele, iar autorităţile au început să inventarieze terenurile afectate de secetă.

În judeţul Galaţi, cele mai afectate sunt culturile de grâu, sfeclă de zahăr, orz şi porumb, plante aflate în plină vegetaţie şi care au nevoie de multă apă.

Ionuţ Păiş, unul dintre fermierii care se luptă cu efectele secetei a cultivat 350 de hectare cu porumb, grâu, floarea soarelui şi legume, iar pentru a salva culturile, agricultorul gălăţean irigă cu motopomele desi costurile se ridică la 2.000 de lei pe zi. „Solul este foarte crăpat plantele se dezvoltă greu dacă nu au umiditate. Aici avem floarea soarelui semănată mai târziu şi, după cum vedeţi, este într-un stadiu micuţ. În mod normal floarea soarelui ar trebuie să fie mare, peste glezne. Dacă nu plouă, trebuie irigată neapărat. Ne confruntăm cu o secetă destul de mare. Culturile au nevoie foarte urgent de apă, în special grâul, porumbul, floarea soarelui, legumele. Ne chinuim cu mari eforturi să irigăm. Reuşim să irigăm 50 la sută din suprafaţă cu fel şi fel de improvizaţii, cu motopompe. Infrastructura din zona noastră este deteriorată, nu am reuşit să accesăm proiecte europene ca să modernizăm sistemul de irigaţii. În lipsa ploilor plantele se usucă, producţiile sunt la jumătate, fără ploaie agricultura nu merge”, a spus fermierul Ionuţ Păiş.

Potrivit acestuia, în ultimele două luni, ploile au adus cel mult 15 litri de apă pe metrul pătrat, în condiţiile în care plantele ar fi avut nevoie de cel puţin 30 litri.

Probleme au şi agricultorii care au sisteme de irigaţii, construite cu fonduri europene, deoarece costurile de producţie cresc foarte mult, iar plantele nu se dezvoltă armonios. „Anul acesta avem o problemă deosebită. Lipsa precipiaţiilor cumulată cu temperaturile mai ridicate decât în mod obişnuit favorizează seceta şi creşterea foarte scăzută a plantelor. Cele mai mari probleme sunt la culturile mari consumatoare de apă care sunt într-un stadiu avansat de vegetaţie, fac referire la rapiţă, la orz, la grău. Vă daţi seama că nu putem iriga peste tot în acelaşi timp sau să cuprindem toată suprafaţa pentru că sistemul de irigaţie este dimensionat în aşa fel încât să revii pe aceeaşi suprafaţă la o lună de zile, în situaţia noastră. Costurile pentru apă se ridică la aproape 400 de lei pe hectar, dacă irigi de două - trei ori, costurile la un hectar cresc cam cu 30 la sută”, a declarant, corespondentului MEDIAFAX, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Agricole, Petre Grigore.

Autorităţile judeţene au început să inventarieze suprafeţele de teren agricol afectate de secetă pentru a întocmi rapoarte. „În două luni de zile a plouat o dată 2,5 litri şi la un interval de trei zile... asta-i media pe judeţ, 2,5 litri, şi apoi la un interval de câteva zile doar în parte de est a judeţului cam vreo 4 litri. Ceea ce este, vă daţi seama, egal cu zero. Cele mai mari probleme sunt la sfecla de zahăr şi la grâu. De exemplu, grâul este în burduf şi, la sfâşitul lunii iunie, după cum arată temperaturile astea, ar trebui să înceapă recoltatul. Noi mergem în teritoriu, mergem la producătorii agricoli, inventariem suprafeţele afectate la culturile de toamnă, cât şi cele semănate în primăvară”, a declarat directorul Direcţiei Judeţene de Agricultură Galaţi, Doina Ragea.

Potrivit acesteia, în câteva zile se va şti ce suprafeţe de teren sunt afectate de seceta din această primăvară, în Galaţi.

mediafax.ro

[dcp100168]

Numeroase culturi de sfeclă de zahăr sunt afectate în proporţie de 100%

Sfecla de zahăr din județul Galați este afectată de secetă. Numeroși agricultori spun că lipsa apei din ultimele două luni le-a compromis culturile, chiar și în totalitate. Autoritățile au început să inventarieze suprafețele afectate deoarece producătorii intenționează să solicite despăgubiri.

Potrivit specialiștilor, probleme din cauza secetei sunt în tot județul Galați. La Ivești, de exemplu, cel puțin 30 de hectare de sfeclă de zahăr sunt compromise în totalitate. „Aici avem 30 de hectare de sfeclă care au fost afectate secetă şi după cum se vede, daună sută la sută”, a spus Mihăiţă Constantin, agricultor în zona Ivești.

Specialiştii spun că sfecla de zahăr este mare consumatoare de apă iar în această perioadă are nevoie de umiditate deoarece se dezvoltă rădăcina şi se acumulează zahărul. Rădăcina de sfecla de zahăr conţine apă în proporție de 75%, astfel că, în lipsa ei, planta se opreşte din creştere. În ultimele 60 de zile, în nordul judeţului Galaţi, a plouat foarte puţin, iar plantele nu au putut să se dezvolte. „Aici putem spune că avem o cultură de buruieni, nu una de sfeclă. Buruienile fiind mai călite, au rezistat. Avem o  plantă, două, trei, rândul alăturat nu există nicio plantă, celălalt, la fel, densitatea este foarte mică. Această plantă distrusă a avut în prima parte o cantitate mică de apă, a încolţit în interior şi, după aceea, din lipsa apei, a murit”, a declarat inginerul Andi Necula.

Probleme mari sunt și în zona agricolă Brateşul de Jos. Acolo, agricultorii încearcă să-și salveze culturile de sfeclă de zahăr cu ajutorul irigațiilor. „Pentru a se putea dezvolta normal, rădăcina de sfeclă are nevoie de foarte multă apă, pentru a-şi mări rădăcina şi pentru a acumula  zahăr. Intervenim şi noi cum putem, cu două motopompe, să mai salvăm din cultura sfeclei de zahăr dar dacă nu se anunţă ploi în următoarea săptămână, nu este situația în regulă”, a explicat Alex Mărciuc, inginerul unei ferme afectate de secetă.

Direcţia Județeană de Agricultură face o inventariere a culturilor afectate din județul Galați. Raportarea va fi gata în perioada următoare și va fi utilizată în cazul în care agricultorii afectați de secetă vor fi despăgubiți de stat.

expressdedunare.ro

[dcp100168]

Culturile din judeţul Galaţi, afectate dramatic de vremea atipică

Anul agricol 2017-2018 reprezintă un exemplu perfect privind impactul deosebit pe care schimbările climatice îl au asupra agriculturii şi producţiei agricole. După cea mai caldă Bobotează din ultimii 60 de ani, au urmat iarna din luna martie şi, apoi, o secetă prelungită. În zona Galaţi, a plouat extrem de puţin, jumătate faţă de media ultimilor ani, iar aproape 50 la sută din suprafaţa agricolă a judeţului a fost declarată afectată de secetă de către fermieri, înaintea verificărilor pe care urmează să le facă specialiştii Direcţiei pentru Agricultură.

"Îmi amintesc că, pe 6 ianuarie anul acesta, vorbeam de cea mai caldă Bobotează din ultimii 60 de ani. De asemenea, specialiştii Administraţiei Naţionale de Meteorologie au specificat faptul că a fost şi cea mai caldă primăvară din ultimii 60 de ani. Iarna autentică a fost, de fapt, primăvara, în două perioade: între 26 februarie şi 2 martie a fost un ger, slăbuţ, de minus 7 până la minus 10 grade Celsius. Iarna a revenit tot în primăvară, în perioada 19-23 martie, cu un ger de minus 8-10 grade", spune noul director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Galaţi, Valentin Huciu.
A urmat seceta prelungită din perioada 15 martie - 14 mai, care şi-a pus amprenta în mod deosebit asupra însămânţărilor de porumb şi de floarea soarelui. Sămânţa a stat în pământ ca-n sac, spune directorul DAJ Galaţi, menţionând că arşiţa şi oscilaţiile mari de temperatură dintre noapte şi zi, de peste 20 de grade, plus ploile torenţiale, furtunile cu grindină şi viiturile au fost caracteristicile dominante ale ultimelor luni.

Ploile, cu mult sub media multianuală a zonei

"Şi în privinţa ploilor avem manifestări extraordinar de diferite, continuă Valentin Huciu. Ploile torenţiale de multe ori nu sunt generalizate. De exemplu, în 20 august 2018, a plouat doar în zona Tecuci, au fost 20,8 litri/mp la Cosmeşti şi 7,9 litri la Tecuci. Ploile locale sunt diferite chiar şi în aceeaşi localitate: în 30-31 iulie 2018, a fost ploaie torenţială în două sate aparţinând unor comune limitrofe, la Tămăoani din comuna Frumuşiţa şi Stoicani din comuna Folteşti. Aceste manifestări se întâmplă chiar şi în cadrul unor sole mari. Am exemplul unor sole de peste 100 de hectare, unde vorbim de o lungime de aproximativ un kilometru: pe jumătatea vestică plouă, pe cea estică nu plouă, sau invers. Aceste manifestări sunt caracteristicile întregului an din punct de vedere al precipitaţiilor. La sfârşitul lunii iunie, constatăm diferenţe foarte mari: 40 litri la Galaţi şi 80-90 litri la Tg.Bujor, dar în rest nu a plouat. La această dată, unii fermieri, pe unele sole, nu pot ara pentru rapiţă, lucrare care este acum în perioada optimă".
Conform directorului DAJ, media multianuală a precipitaţiilor pe ultimii zeci de ani este de 450 litri pe metru pătrat în judeţul Galaţi. "Din situaţia trimisă nouă de către SGA, avem la Tecuci 433 litri/mp, dar la Galaţi sunt 279 l/mp. Deci la Galaţi, noi nu avem la această dată nici jumătate din media multianuală pentru această parte de ţară. La Bereşti avem 399 l/mp. Este extraordinar de puţin şi s-ar putea să ajungem să nu atingem nici măcar media pe ultimii ani. Rezultatul este următorul: devansarea fenofazelor de vegetaţie cu aproximativ două săptămâni. În judeţul Galaţi, viţa-de-vie înfloreşte în jurul datei de 30 mai. Aceste manifestări climatice au determinat ca viţa-de-vie să înflorească, în 2018, la 15 mai".

Mai multe generaţii de dăunători

Temperaturile foarte ridicate înregistrate în acest an mai reprezintă un pericol pentru agricultură şi din alt punct de vedere. "Dăunătorii culturilor agricole îşi măresc frecvenţa, îşi schimbă densitatea, gradul de atac, colonizează noi teritorii, îşi măresc numărul de generaţii pe an. Astfel, sunt sarcini mult mai mari care stau în faţa fermierului. La 20-25 grade Celsius, acarienii dezvoltă şase-şapte generaţii pe an. La 30-35 de grade, cât avem noi frecvent în această perioadă caniculară, aceşti acarieni (care atacă viţa de vie, legumele, pomii fructiferi, soia şi multe alte specii cultivate) dezvoltă până la 10-11 generaţii pe an. Suntem sub influenţa acută a secetei şi atunci, în noua orientare care se numeşte agricultură durabilă şi performantă, conceptele de bune practici şi management trebuie să fie perfect integrate. Contextul climatic în care se lucrează determină caracterul activităţilor agricole, de la structura culturilor şi a tehnologiilor optime, la alegerea utilajelor agricole şi a modului de intervenţie a fermierului asupra solului", mai spune directorul DAJ Galaţi, Valentin Huciu.

Cifrele calamităţilor

La această oră, 136.000 de hectare sunt declarate suprafeţe calamitate, din totalul de aproximativ 300.000 ha din judeţul Galaţi. Sunt înştiinţări de secetă pe 129.000 ha, conform declaraţiilor fermierilor, dar urmează verificările la faţa locului ale Direcţiei Agricole. De asemenea, grindina şi inundaţiile au afectat 7.441 ha, din care grindina a lovit pe 5.560 ha, iar inundaţiile pe 1.851 ha. Se pare că sunt mai puţine suprafeţe afectate ca anul trecut, fiindcă ploile torenţiale şi vijeliile nu au fost generalizate, ci s-au manifestat doar local.

[dcp100168]

Agricultură la polul secetei din sud-estul României

Prima parte a anului 2018 a fost caracterizată de cea mai caldă Bobotează din ultimele şase decenii, două episoade de iarnă autentică în luna martie şi, apoi, o secetă prelungită. Toate acestea nu aveau cum să nu afecteze culturile agricole din judeţul Galaţi.

Recolta de cereale păioase de vară din acest an, o cantitate totală de 260.000 de tone, a fost mai mică decât în anii precedenţi. Astfel, în 2017, producţia totală a fost mai mare cu 35.000 de tone, iar în 2016, cu 52.000 de tone. În opinia directorului executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ), Valentin Huciu, cauza acestei scăderi este dată de "impactul pe care l-au avut schimbările climatice în acest pol al secetei din sud-estul României".

"Chiar în această lună, în comuna Măstăcani, a plouat la Chiraftei 13 litri/mp, iar în satul Măstăcani, limitrof cu Chiraftei, nu a plouat niciun strop. Fenomenul s-a manifestat pe tot parcursul anului 2018: a plouat la Tecuci şi n-a plouat la Galaţi, a plouat la Tg.Bujor şi nu a plouat la Corni, Drăguşeni şi aşa mai departe. Media precipitaţiilor din 2018 este mult sub media multianuală de 450 l/mp, de exemplu au fost 297 l/mp în vestul municipiului Galaţi. Deci, s-ar putea să nu înregistrăm nici măcar media multianuală a precipitaţiilor în această parte de ţară", a spus directorul executiv al DAJ Galaţi.

Aşadar, în acest an, s-au recoltat în total 205.000 tone de grâu, cu 3.480 kg/ha; secară: 200 tone, 1.160 kg/ha; triticale (un hibrid de grâu şi secară): 1.060 tone, 2.855 kg/ha; orz: 45.000 tone, 4.240 kg/ha; orzoaică de toamnă: 3.600 tone, 3.530 kg/ha; orzoaică de primăvară: 3.800 tone, 880 kg/ha; ovăz: 1.600 tone, 1.250 kg/ha.

Un bilanţ al recoltărilor din vara acestui an arată astfel: cereale - 2,6 milioane tone, o producţie realizată de 3.392 kg/ha (cu aproape 300 kg/ha peste estimări); rapiţă pentru ulei - 19.488 tone, realizat 1.210 kg/ha (cu 300 kg/ha sub producţia estimată) şi mazăre boabe - 8.823 tone, o producţie realizată de 890 kg/ha (cu 330 kg/ha sub cea estimată).

Nu doar seceta a lovit în agricultură. Reamintim, calamităţile înregistrate până acum în 2018 au afectat circa 25.000 de hectare din întreg judeţul. Astfel, seceta a afectat 17.167 de hectare, grindina - 5.560 ha, iar furtunile şi inundaţiile au provocat pagube pe 1.856 ha. Datele centralizate au fost trimise la Ministerul Agriculturii de către conducerea DAJ Galaţi şi se aşteaptă decizia ministerului.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Peste 25.700 de hectare afectate de fenomenele meteorologice nefavorabile din prima jumătate a anului

O suprafaţă de 25.736 de hectare din judeţul Galaţi a fost afectată de fenomenele meteorologice nefavorabile manifestate în perioada 1 ianuarie-31 iulie, se arată într-o informare prezentată miercuri de Direcţia pentru Agricultură Galaţi, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural Galaţi. Potrivit sursei citate, din cele peste 25.700 de hectare calamitate, seceta a afectat 17.167 de hectare, grindina, ploile abundente şi vântul puternic – 7.699 hectare, iar îngheţul şi temperaturile scăzute- 868 hectare.

Valoarea totală a pagubelor se ridică la peste 17.200.000 lei, dintre care aproximativ 13.900.000 lei pe suprafeţele afectate de grindină, ploile abundente şi vântul puternic, peste 1.700.000 lei pe cele afectate de secetă şi 1.570.000 pe cele cu îngheţ.

În raport de culturile cultivate, au fost calamitate peste 13.000 de hectare cu grâu şi secară, peste 4.300 cu mazăre, aproximativ 3.000 cu rapiţă, circa 2.600 cu porumb şi floarea soarelui şi peste 4.000 hectare cu alte culturi, legume şi vie.

Cea mai mare suprafaţă afectată de fenomenele meteorologice nefavorabile, 2.521 hectare, a fost în comuna Matca, urmată de Frumuşiţa cu 1.913 şi Folteşti cu 1.767.

Suprafaţa arabilă din judeţul Galaţi este de aproximativ 289.000 hectare, dintre care peste 90.000 de hectare cu însămânţări făcute în toamnă şi aproape 198.000 de hectare cultivate în primăvară.

radioiasi.ro

Fermierii gălăţeni au suferit pagube de peste 17 milioane de lei

Vremea capricioasă - fie secetă, fie îngheţ sau grindină - a afectat în mod considerabil culturile agricole din judeţul Galaţi. Potrivit datelor centralizate de Direcţia pentru Agricultură Galaţi, fenomenele meteorologice nefavorabile au provocat daune pe o suprafaţă de nu mai puţin de 25.736 de hectare din judeţul nostru.

Personalul Direcţiei pentru Agricultură şi cei de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă au avut mai multe runde de constatare a pagubelor suferite de fermierii gălăţeni cam pe tot parcursul anului, iar misiunea nu a fost tocmai uşoară, date fiind şi celelalte activităţi ce ţin de domeniul agricol ce trebuie realizate la nivelul judeţului. Dar cum vremea a fost capricioasă, iar fermierii au avut de suferit, nici Direcţia pentru Agricultură nu putea rămâne indiferentă, iar datele centralizate au fost prezentate în ultima şedinţă a Colegiului Prefectural.
"Fenomenele hidrometeorologice nefavorabile s-au manifestat şi pe parcursului anului 2018, începând cu cele specifice sezonului rece, ale căror efecte au fost accentuate de lipsa stratului protector de zăpadă. A urmat, în mod atipic, o primăvară caracterizată de lipsa precipitaţiilor, vârful acestui fenomen fiind consemnat în luna aprilie, când media precipitaţiilor a fost doar de un litru pe metru pătrat. Lipsa precipitaţiilor s-a manifestat şi pe parcursul lunii mai, cantităţile insuficiente şi neuniforme ducând la instalarea secetei pedologice cu gradul de încadrare de la puternică, în estul judeţului, la moderată, în restul teritoriului. Începând cu luna iunie şi pe tot parcursul lunii iulie 2018, s-au consemnat precipitaţii care au salvat culturile înfiinţate în primăvară, dar care au fost însoţite fenomene meteo nefavorabile - grindină, vânt puternic, băltiri, care au produs pagube", se arată în datele prezentate în cadrul Colegiului Prefectural de directorul executiv al Direcţiei Agricole Galaţi, Valentin Huciu.
Contabilizarea pagubelor s-a făcut în baza rapoartelor operative întocmite de Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă din primăriile localităţilor afectate, Direcţia Agricolă şi ISU finalizând procedurile de constatare şi evaluare a pagubelor produse în perioada ianuarie - iulie.
Din cele 25.736 de hectare de culturi agricole afectate de fenomenele meteo nefavorabile, seceta pedologică a avut cea mai mare întindere - mai bine de 17.167 de hectare. Grindina, vântul şi ploile puternice au afectat în jur de 7.700 de hectare de culturi, iar îngheţul şi temperaturile scăzute s-au resimţit pe 868 de hectare. Pe de altă parte, ca valoare a pagubelor, cele mai mari au fost provocate de grindină, vânt şi ploi puternice, în total aproape 13.914.000 de lei, după care urmează seceta pedologică - 1.721.000 de lei şi gerul puternic, cu aproape 1.571.000 de lei. Drept urmare, în total, valoarea pagubelor suferite de fermierii gălăţeni a fost de peste 17.206.000 de lei.

Unde au fost pagubele mai mari

Potrivit constatărilor Direcţiei Agricole, cele mai afectate culturi au fost cele de grâu, secară şi triticale (13.078 de hectare), urmate de culturile de mazăre (4.337 de hectare), rapiţă (3.089 de hectare), floarea-soarelui (1.324 de hectare) şi porumb (1.240 de hectare). Pe suprafeţe mai mici, dar cu efecte materiale mai mari, au fost afectate şi legumele în câmp (51,5 de hectare), viile (12,2 de hectare), precum şi serele şi solariile (1,14 hectare).
În ceea ce priveşte zonele cele mai afectate, 40 din cele 65 de localităţi din judeţul Galaţi au avut de suferit de pe urma fenomenelor meteo nefavorabile. Ca suprafaţă, cel mai afectate au fost comunele Cavadineşti (3.101 hectare), Matca (2.521 de hectare), Frumuşiţa (1.913 hectare), Folteşti (1.767 de hectare), Vârlezi (1.201 hectare) şi Piscu (1.167 de hectare).

E nevoie de un sistem de asigurări

Capriciile vremii, tot mai numeroase în ultimii ani, pun tot mai mult în evidenţă necesitatea unui sistem coerent de asigurări special dedicat agricultorilor. În acest sens, poate că ar trebui readus în actualitate proiectului Ministerului Agriculturii privind realizarea unui Fond Mutual, la care să contribuie toţi cei interesaţi să se pună la adăpost de efectele meteo nefavorabile, prin intermediul căruia să se asigure şi un sistem de constatare şi evaluare a pagubelor suferite de fermieri. Un alt aspect ce ar trebui avut în vedere este însă şi cel privind un sistem de acoperire a pagubelor produse de dăunători şi de boli ale plantelor sau animalelor.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Peste 25.000 de hectare de culturi agricole din judeţul Galaţi, afectate de calamităţi în 2018. Pagubele sunt mari

Valoarea totală a pagubelor se ridică la peste 17 milioane de  lei, dintre care aproximativ 14 milioane de lei pe suprafeţele afectate de grindina, ploile abundente şi vântul puternic, iar restul pe cele afectate de secetă şi îngheţ.

Un raport înaintat Prefecturii de Direcţia Agricolă a judeţului Galaţi arată că în 2018 a fost afectată de calamităţi o suprafaţă de 25.736 de hectare de culturi agricole. Conform documentului fenomenele meteorologice avute în vedere la întocmirea raportului s-au manifestat în special în perioada 1 ianuarie-31 iulie. Din cele peste 25.700 de hectare calamitate în judeţul Galaţi, seceta a afectat 17.167 de hectare, în vreme ce grindina, ploile abundente şi vântul puternic au lovit 7.699 hectare. La rândul lor, îngheţul şi temperaturile scăzute sunt responsabile de pierderea producţiei de pe 868 hectare.

Potrivit evaluărilor făcute de specialişti, valoarea totală a pagubelor se ridică la peste 17.200.000  lei, dintre care aproximativ 13.900.000 lei pe suprafeţele afectate de grindina, ploile abundente şi vântul puternic, peste 1.700.000 lei pe cele afectate de secetă şi 1.570.000 lei pe cele cu îngheţ.

În raport de culturile cultivate, au fost calamitate peste 13.000 de hectare cu grâu şi secară, peste 4.300 ha cu mazăre, aproximativ 3.000 ha cu rapiţă, circa 2.600 ha cu porumb şi floarea soarelui şi peste 4.000 ha cu alte culturi, legume şi vie.

Cea mai mare suprafaţă afectată de fenomenele meteorologice nefavorabile a fost în comuna Cavadineşti (3.101 ha), Matca (2.521 hectare), urmată de Frumuşiţa  (1.913 ha) şi Folteşti (1.767 ha).

adevarul.ro