Eolienele au dublat veniturile comunei Băleni

[dcp100168]

Rapsodie în fluier de sapă

Ieri, 26 februarie, la Centrul Cultural "Dunărea de Jos" a fost celebrat rapsodul gălăţean Marin N. Ion sau nea Marin, cum îi spun cunoscuţii. Născut în anul 1933, în comuna Băleni, judeţul Galaţi, încă din copilărie a fost fascinat de muzica ascultată la patefonul din casa boierilor, unde mama lui era servitoare, iar el scărmăna lână. După cum povesteşte cu simplitate, prin 1951, a găsit un fluier ruginit şi n-a mai avut linişte până nu a făcut şi el unul. A urmat o vioară, un acordeon, deşi nu ştia încă să cânte. Bunicul său l-a învăţat "geamparalele" la fluier şi toate cântecele din partea locului: şchioapa, bostănelul, bordeiaşul, sârba studenţilor, coina. Şi când se adunau fetele la clacă să scarmene lână sau cânepă, le ţinea de urât cu horele şi sârbele din fluier. A devenit un adevărat virtuoz, dar şi-a păstrat pasiunea pentru meşteşugul confecţionării instrumentelor, caval, ocarină, cimpoi, tobă, făurite dintr-o lingură de lemn, un corn de oaie, un fus...

Grigore Băcanu, maestru coregraf, povesteşte că, în urmă cu vreo 50 de ani, erau obligaţi să participe la un concurs, la Sala Palatului din Bucureşti, în cadrul festivalului "Dialoguri la distanţă" şi nu aveau solist instrumentist. Întâmplător, a auzit despre omul de la Galaţi, care "făcea din nimic un instrument". Şi atunci nea Marin a creat unul dintre cele mai complexe şi mai autentice fluiere: scobit în coada sapei. Pentru că la munca pământului, ţăranul avea nevoie de ambele unelte pentru a se îngriji de hrana trupului, trecută, mitic, prin cea a sufletului. La Bucureşti, fluierul din coada sapei a scandalizat călătorii dintr-un tramvai, "Ce-i, domaa' le, cu ghioaga asta", dar la festival a obţinut punctajul maxim.

Aurel Roşu, rapsod, profesor al Clasei Externe de Iniţiere Folclor, la Braniştea, "cel mai tânăr de sub scară", povesteşte cum oltenii întrebau despre lăutarul din Moldova:"Cine-i ăsta, mă, că le arde prea legat?"

Ion Ghiogăreanu este cunoscut, ca toţi lăutarii, după poreclă, dar aceasta nu vine de la degetele mari şi ţepene ca nişte ghioage, ci de la faptul că făcea instrumente din ghioage şi bâte. Ţăran autentic şi mândru, surprinzător de receptiv la grupul de acompaniament, a rămas şi în amintirea actualului primar al comunei Băleni: "îmi amintesc de el din copilărie, cânta la nunţi, la hore, cânta la tobă, acordeon, vioară, dar când scotea fluierul, toată lumea începea să danseze".

Vasile Plăcintă, directorul Ansamblului "Doina Covurluiului" al Centrului Cultural "Dunărea de Jos" colaborează cu el din 1997. În repertoriul ansamblului sunt incluse multe melodii la dansuri sau la instrumente, melodii care vor rămâne şi vor fi cântate de cei care vor veni. După o demonstraţie de virtuozitate, directorul Centrului Cultural "Dunărea de Jos", Răzvan Avram, i-a înmânat Diploma de Excelenţă pentru activitatea depusă în slujba tradiţiei şi folclorului românesc şi pentru promovarea acestei zone a ţării.

Roadele activităţii lui Marin Ion, zis Ghiogăreanu, se vor vedea poate peste ani. Să nu uităm că rapsodia este o bucată muzicală inspirată din folclor şi că unele dintre cele mai iubite piese din istoria muzicii, rapsodii sau nu, au avut la bază muzica lăutărească. Este suficient să-i amintim pe Enescu, Ravel sau Gershwin.

http://www.impartial.ro/index.php?func= ... &articol=4

[dcp100168]

Înfrăţire Băleni - Amboise

Nu s-au uscat bine iscăliturile pe documentul de înfrăţire între Feuchy- Jorăşti şi un alt eveniment similar a apărut la orizont, cu consistenţă latină serioasă şi acesta. Începând cu 15 iulie a.c., o delegaţie de oficiali francezi, din Amboise, se va afla în judeţul nostru, la Băleni, pentru semnarea cartei de înfrăţire între cele două localităţi. În total, 18 oaspeţi. Durata şederii în România, zece zile. Din listă, am reţinut numele primarului Christian Guyon, al consilierului municipal Philippe Levret, al secretarei Chantal Alexandre şi, nu în ultimul rând, pe cel al doamnei Micheline Beaussier, preşedinta Asociaţiei de Prietenie Amboise-Băleni. Vizita are loc la doi ani după deplasarea făcută în Franţa de partea română – domnul Lică Oprea şi şefii principalelor instituţii publice din comună. Înfrăţirea este precedată de 19 ani de dovezi de prietenie strânsă. Ceremonia de înfrăţire este programată să aibă loc pe 16 iulie, la căminul cultural.

http://www.viata-libera.ro/articol-18_f ... se__2.html

[dcp100168]

A fost semnat acordul de înfrăţire

Prefectul judeţului Galaţi, Claudiu Brînzan, a primit astăzi la Palatul Administrativ o delegaţie franceză din Amboise formată din 18 persoane, transmite corespondentul Informaţia.ro (AMOS News). Relaţiile de prietenie dintre comunităţile din Băleni şi Amboise datează de aproape 20 de ani. Acum doi ani, o delegaţie gălăţeană a fost la Amboise, chiar de Ziua Franţei (14 iulie). Tot în preajma acestei sărbători naţionale, pe 16 iulie 2009, a fost semnat şi acordul de înfrăţire dintre cele două localităţi. Evenimentul a avut loc la Căminul Cultural din Băleni, circa 300 de localnici participând la ceremonie.

[dcp100168]

Băleni - satul blestemat

Satul Băleni, România. Peste 5% din populaţia suferă de handicap sever. Peste 100 de oameni, de toate vârstele. Este cea mai mare pondere de persoane cu handicap, raportat la populaţia totală, din tot judeţul Galaţi.

Trei ipoteze

Sunt mai multe explicaţii pentru a această situaţie. Prima ar fi ce a sătenilor, care bănuiesc că rudele lor s-au născut cu probleme din cauza unui vechi blestem. Însă nimeni nu poate explice cine a aruncat urgia pe capul lor şi de ce.

O altă explicaţia, cea medicală, este ceva mai simplă: apa poluată de chimizarea intensivă a agriculturii.

Însă dincolo de o posibilă dispută între superstiţie şi ştiinţă descoperim şi o a treia explicaţie: cea demografică. Deschiderea pe piaţa occidentală a muncii a făcut ca tinerii şi tinerele să plece din comuna natală. Astfel, la Băleni au rămas doar oameni de vârsta a treia şi suferinzii. A căror pondere în populaţia totală, firesc, a tot crescut.

Supravieţuire cu 12 lei pe zi

Unele dintre cazuri sunt de-a dreptul dramatice. Tudoriţa Marin are grijă de sora sa, în vârstă de 52 de ani, Lila, şi primeşte 400 de lei pe lună. 12 lei pe zi! Din aceşti bani trebuie să aibă grijă de bolnavă: să o hrănească, să o îmbrace, să îi ia medicamente. Tudoriţa Marin spune că de-abia îşi poate achita cheltuielile pentru întreţinerea surorii sale şi că doar medicamentele costă 4-500 de lei pe lună. „Noi trăim din pensia soţului meu, care ia 600 de lei şi din alocaţia Lilei. De multe ori intrăm în banii pentru mâncare, pentru a-i plăti medicamentele. Nu ştiu ce se va întâmpla dacă ne vor reduce şi mai mult veniturile prin aceste tăieri de la buget", povesteşte cu lacrimi în ochi femeia.

Anica Miron are grijă de Olga, sora sa, în vârstă de 40 de ani. Aceasta are o problemă încă de când s-a născut: creierul mic îi este afectat. „Acum , după aceste reduceri, primesc 420 de lei. Este bătaie de joc. Numai medicamentele, fără mâncare sau alte cheltuieli ne ajung la 400 de lei. Eu sunt văduvă, acesta este singurul meu venit. Locuim cu părinţii şi este foarte greu să ne descurcăm", spune Anica Miron.

Primarul localităţii, Lică Oprea a estimat încă de la începutul anului că vor fi probleme cu asistenții persoanelor cu handicap, întrucât apar din ce în ce mai mulți cu certificate de handicap grav, iar sumele alocate pentru acest an sunt sub cele din prognoza de buget. Cheltuielile anuale ale comunei, numai pentru persoanele cu dizabilităţi se ridică la peste 130.000 de lei.

La ultimele alegeri peste 80 de cetăţeni cu drept de vot din comuna gălăţeana Băleni au solicitat urna mobilă. Cei mai mulţi dintre solicitanţi sunt persoane bătrâne, care nu se pot deplasa la niciuna dintre cele două secţii de votare amenajate de regulă în comună. Persoane paralizate de ani de zile, oameni în cărucioare cu rotile sau femei cu picioarele umflate din cauza diabetului, cam aşa arată lista celor care solicită urna mobilă la fiecare scrutin electoral. Numarul celor care au solicitat urna mobilă a fost la vremea respectivă un record pentru judeţul Galaţi, dat fiind faptul ca în Băleni există sub 2.000 de persoane cu drept de vot. Cei care au solicitat urna mobilă şi au votat sunt mulţumiţi că au reuşit să-şi exercite acest drept constituţional, mai ales ca unii sunt imobilizaţi de ani de zile la pat.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Reportaj-Blestemul-satului-Baleni_0_337766281.html

[AndreiM]

Noi trăim din pensia soţului meu, care ia 600 de lei

Se intampla si la oras. Diferenta e ca la oras nu ai ce ara si semana!

Articol facut la plictiseala. Lumea pare vesela si muncitoare acolo! In weekend la cele 3-4 baruri e aglomeratie mereu.

Iar la tara, daca traiesti numai din pensie esti ori puturos ori handicapat cum zice articolul. E imposibil sa n-ai in ograda cateva legume, 2-3 pasari, niste porumb pe camp, vie sau grau!

Avem noi ( eu cu fiona-parintii ei ) cateva legume, fructe si vie acolo si mergem din cand in cand ( sa ude etc ) si nu au astia care stau zilnic acolo.

[kid]

Jurnalistii lu` peste..

Din toate satele pleaca tinerii si raman doar batranii sau cei ce nu pot pleca..asta nu e o noutate pt nimeni..nu trebuie sa-ti fie satul blestemat, pt ca pleci ce stupizenie..pleci acolo unde crezi ca-ti va fi mai bine.

Au dat si batranii o explicatie si gata..jurnalistii au facut articol. Dar de copiii autisti nimeni nu zice nimic..nimeni nu spune ca statul nu le asigura nimic si ca familiile lor se descurca cum pot..asta nu inseamna ca familiile lor sunt blestemate sau ca locul din care provin este blestemat. Toti batranii o duc greu, pt ca au pensiile mici si sunt bolnavi, nu numai batranii din Baleni, dar e prea complicat pt jurnalistii nostri sa se documenteze atunci cand scriu ceva

Edited September 19, 2010 by kid

[dcp100168]

Şcoala din Băleni, reabilitată de asociaţia Habitat for Humanity

Lucrările au început în luna august a acestui an şi sunt programate să fie încheiate la sfârşitul lunii octombrie 2014. În acest moment este finalizat parterul. Costul întregii renovări este de 118.000 de euro.

Peste 200 de elevi din comuna Băleni se vor bucura de o şcoală nouă care să îi pregătească pentru un viitor mai bun. GDF SUEZ Energy România, Primăria comunei Băleni şi asociaţia Habitat for Humanity România vor renova şcoala din Băleni în cadrul proiectului “O şcoală nouă, un viitor mai bun”. Şcoala, care nu mai fusese renovată de 25 de ani, va fi complet reabilitată şi eficientizată energetic până la sfârşitul lunii octombrie a acestui an. Din cauza gradului ridicat de deteriorare, şcoala devenise nefuncţională, iar întreaga activitate didactică se desfăşura de ani buni într-o clădire anexă situată în aceeaşi curte. Unitatea şcolară va oferi condiţii de învăţare la standarde europene pentru cei 214 elevi şi 10 profesori din comunitate.

Cu sprijinul financiar al GDF SUEZ Energy România şi al Primăriei comunei Băleni, Habitat for Humanity România reabilitează izolaţia exterioară şi interioară, înlocuieşte tâmplăria, montează parchet, gresie şi faianţă, schimbă instalaţia electrică şi sanitară şi înlocuieşte centrala termică. Ca pe orice şantier Habitat for Humanity, la lucrări participă şi echipe de voluntari locali şi angajaţi din companii din România, printre care şi voluntari GDF SUEZ Energy România. „Suntem deosebit de bucuroşi că am reuşit să oferim copiilor din comuna noastră şansa de a putea învăţa într-o clădire renovată în totalitate şi dotată la standarde internaţionale. Primăria comunei Băleni a asigurat 50% din cheltuielile necesare pentru derularea acestui proiect. Ne exprimăm speranţa că această colaborare va continua, astfel încât să putem dezvolta împreună şi alte proiecte prin care să ridicăm calitatea vieţii şi nivelul de trai în comunitatea noastră”, a declarat Lică Oprea, primarul comunei Băleni.

Proiectul “O şcoală nouă, un viitor mai bun” a început în luna august 2014 şi este programat să fie finalizat până la sfârşitul lunii octombrie a acestui an, când copiii şi profesorii vor putea realua activitatea şcolară în noua unitate de învăţământ.

adevarul.ro

[dcp100168]

Şcoală renovată, eficientă energetic, pentru copiii din Galaţi

Peste 200 de elevi vor avea o şcoală complet reabilitată şi eficientizată energetic, datorită GDF SUEZ Energy România, primăriei comunei Băleni şi asociaţiei Habitat for Humanity România, care au sprijinit financiar această acţiune în cadrul proiectului “O şcoală nouă, un viitor mai bun”.

“Suntem bucuroşi că împreună cu partenerii noştri, GDF SUEZ Energy România şi Primăria comunei Băleni, am reuşit să le oferim celor peste 200 de copii o şcoală curată, la standarde europene, în care să înveţe cu drag”, a declarat Mario DeMezzo, director naţional Habitat for Humanity România. Şcoala oferă acum condiţii la standarde europene pentru cei 214 elevi şi 10 profesori din comunitate.

Cu sprijinul financiar al GDF SUEZ Energy România şi al Primăriei comunei Băleni, Habitat for Humanity România a realizat izolaţia exterioară şi interioară, precum şi o serie de lucrări cum ar fi: înlocuirea tâmplăriei, montarea de parchet, gresie şi faianţă, schimbarea instalaţiei electrice şi sanitare şi înlocuirea centralei termice.

green-report.ro

[dcp100168]

Eolienele au dublat veniturile comunei Băleni

În comuna Băleni funcţionează unul dintre cele mai mari parcuri de eoliene din judeţul Galaţi, cu 25 de turbine, de 50 de MW. Compania contribuie la bugetul local cu peste 600.000 de lei, bani care sunt direcţionaţi către investiţii şi nu numai.

Aşezarea geografică (în centrul judeţului Galaţi, în zona formată din Podişul şi Colinele Covurluiului) i-a adus comunei Băleni, în urmă cu mai mulţi ani, un investitor care contribuie cu bani grei la bugetul local. Cu sumele încasate de la compania care deţine parcul de eoliene, în prezent Engie, veniturile comunei s-au dublat. Mai mult, investitorul a sponsorizat, în urmă cu ceva timp, autorităţile locale, oferindu-le sprijin pentru forarea unuia dintre cele patru puţuri necesare alimentării cu apă potabilă a populaţiei. Parcul de eoliene a fost construit în doar câteva luni, după cum ne-a spus primarul comunei, însă demersurile pentru înfiinţarea acestuia au început în anul 2007.

"Parcul de eoliene a demarat în anul 2007, când s-au făcut şi studii de vânt, s-au analizat aproximativ 2.000 de ore. În perioada 2008-2009, a început achiziţia de terenuri. Unii dintre oameni au pus condiţii - îţi vând, dar tot terenul. Au făcut aşa. Le-au rămas peste 50 de hectare, care sunt date la asociaţia agricolă. Parcul a fost iniţiat de o companie din Buzău, care a vândut GDF, actualul Engie. Le-am dat tot concursul, am făcut tot ce s-a putut pentru a-i sprijini şi pentru a le crea condiţiile necesare derulării acestei investiţii. Lucrările au început efectiv în primăvara lui 2013, iar la sfârşitul lunii noiembrie, în acelaşi an, au fost gata. S-a făcut şi linie electrică de medie tensiune. Ne vin la bugetul local 600.000 - 700.000 de lei, căci ei plătesc impozit pe construcţie şi pe teren", a declarat primarul Lică Oprea.

Banii încasaţi de la compania care activează în domeniul energiei sunt cu atât mai importanţi cu cât şi comuna Băleni, la fel ca multe alte unităţi administrativ-teritoriale, suferă, anul acesta, din cauza măsurilor fiscale adoptate de Guvern, revenindu-i mai puţin bani. Sume importante la bugetul local vin şi de la cel mai mare agent economic al comunei - societatea agricolă "Dealul Covurlui", care lucrează mii de hectare. "Cel mai mare agent economic al comunei este societatea agricolă Dealul Covurlui, care lucrează 3.600 de hectare de teren, în sistem asociativ. Oamenii au cedat pământul asociaţiei, sunt acţionari, au un parc de utilaje agricole foarte bine pus la punct. Aproape că nu mai dă nimeni cu sapa. Aproape totul se face mecanizat. În comună mai sunt diverse societăţi de desfacere produse alimentare, industriale, majoritatea sunt universale, nu au un specific anume", ne-a spus edilul.

Drumuri moderne şi reţea de canalizare cu bani europeni

Nu mai puţin de 3,5 milioane de euro investesc autorităţile din Băleni în modernizarea infrastructurii rutiere, extinderea reţelei de canalizare şi modernizarea pieţei, pentru ca micuţa şi cocheta comună din centrul judeţului (una dintre cele mai curate şi îngrijite localităţi pe care le-am vizitat) să continue să se dezvolte.

După ce proiectele de drumuri şi de extindere a reţelei de canalizare vor fi finalizate, aproape toate străzile comunei vor fi asfaltate, iar 90 la sută din localitate va avea reţea de canalizare, ne-a spus, luni, primarul Lică Oprea, la vizita noastră în Băleni. Deşi, de regulă, mulţi dintre primarii din judeţ ne expun numeroase planuri şi proiecte mai mult sau mai puţin realizabile, atunci când mergem în vizită în comunele pe care le conduc, în ciuda faptului că pentru multe dintre ele nu au asigurată finanţarea, primarul comunei Băleni a ales să ne vorbească doar despre proiectele de investiţii pentru care a semnat deja contracte de finanţare, iar implementarea lor este sigură. Autorităţile au reuşit să atragă fonduri europene şi guvernamentale (prin PNDL) pentru cele mai importante investiţii.
"Avem cinci proiecte care sunt contractate. Trei dintre ele sunt cu bani europeni - unul de extindere a reţelei de canalizare, care se află în ultima fază a licitaţiei, un proiect de modernizare drumuri, la care se lucrează deja din martie, dar, acolo unde se va realiza extinderea reţelei de canalizare, lucrările se vor opri, şi un proiect pentru modernizarea pieţei. Pentru acesta din urmă am obţinut fonduri prin GAL (Grupul de Acţiune Locală - n.r.) Covurlui. Cheltuielile eligibile, însemnând bani europeni, se ridică la aproape 70.000 de euro. Diferenţa, sensibil egală, va veni de la bugetul local, pentru că GAL atât a putut să aloce. Fondurile au fost distribuite în funcţie de numărul populaţiei şi de suprafaţă. Mai avem două proiecte pe PNDL (Programul Naţional de Dezvoltare Locală - n.r.) cu contracte semnate: unul de 5,3 milioane de lei pentru modernizare drumuri şi un alt proiect de extindere canalizare - de 2,9 milioane de lei. Ambele sunt în licitaţie, urmează să se deschidă ofertele", ne-a spus primarul Lică Oprea.

Sistem de alimentare săpat cu târnăcopul

Localnicii din Băleni beneficiază de apă curentă de aproximativ 13 ani şi, pentru că Primăria nu face parte din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Serviciul Regional Apã Galaţi (operat de Apă Canal), oamenii plătesc pentru metrul cub de apă rece doar 2,76 de lei (jumătate din tariful practicat de Apă Canal), iar pentru canalizare - 1,84 de lei, după cum ne-a declarat reprezentantul Primăriei. Faptul că autorităţile nu depind de operatorul regional Apă Canal aduce şi avantaje (în special, în privinţa tarifelor), dar şi dezavantaje. "Tot ce am făcut, am făcut prin forţe proprii. Sunt avantaje şi dezavantaje. Pentru noi, care suntem autonomi, există un mare dezavantaj pentru că preţul este justificat la sânge. S-a făcut o fişă de calcul, nu ne-a lăsat nici măcar un bănuţ în plus, pe când, dacă cumva vreodată, nu vom mai putea să-l mai gestionăm singuri şi va trebui să îl predăm, cum au făcut marea majoritate a colegilor primari, atunci ei (Apă Canal - n.r.) vin cu preţul lor, ceea ce este total nedrept. Eu, la sfârşitul anului 2016, am cerut un tarif de 3,2 lei, la ANRSC. Ne-a dat doar aproximativ trei bani în plus faţă de preţul anterior. Numai salariile cât au crescut, preţul la energie electrică... Nu este în regulă. Mai ales că la noi s-a încetăţenit un obicei: apa se plăteşte ultima. Se plăteşte, înainte de toate, energia electrică, cablul tv, internetul, iar apa la urmă, iar unii chiar deloc", ne-a spus Lică Oprea.
Dacă în multe comune gălăţene rău-platnicii sunt toleraţi, întrucât primarii se feresc să aplice legea de teama de a fi sancţionaţi la vot, la Băleni, nu de puţine ori, cei care au "uitat" să îşi achite facturile la apă au rămas fără acest serviciu. "Jumătate din reţeaua de alimentare cu apă am făcut-o cu hârleţul şi cu târnăcopul, cu oamenii de la 416 (asistaţii social - n.r.) şi cu patru persoane pe care le-am angajat noi. Cred că suntem unici în judeţ, am făcut vreo 14 km de alimentare cu apă cu târnăcopul. La sfârşitul anului 2005, era gata totul".

Refugii în staţii

Primăria din Băleni a avut grijă să creeze pentru oameni condiţii civilizate de aşteptare a mijloacelor de transport în comun. De anul trecut, pe strada principală (comuna este formată doar din satul de reşedinţă, cu acelaşi nume) au fost montate în staţii trei refugii, pentru ca oamenii să fie protejaţi de soare, vânt, viscol, zăpada etc, dotate cu bănci din lemn, acoperiş şi coşuri de gunoi. Luni, la vizita noastră în Băleni, refugiile arătau impecabil, semn că autorităţile au avut grijă să le întreţină aşa cum se cuvine. La fel şi oamenii.

Mai puţini asistaţi social

"Din punct de vedere economic, stăm mai bine decât în anii trecuţi", a concluzionat primarul Lică Oprea, la o scurtă radiografie a numărului asistaţilor social şi o trecere în revistă a agenţilor economici. Dacă în 2017 comuna avea aproximativ 160 de dosare înregistrate conform Legii 416, în prezent numărul asistaţilor social a scăzut la mai puţin de jumătate - 60-70 de dosare. "Cei mai mulţi au acceptat locurile de muncă ce le-au fost oferite şi fac naveta. Vin firmele respective să îi ia, le asigură transportul. Lucrează la Vânători, la Galaţi... la fabrici de panificaţie, la croitorie, la fast-food. Acesta este un lucru bun", a explicat alesul.

Fiecare pădure, cu uscăturile ei

Zicala se aplică şi în cazul comunei Băleni. Chiar dacă localitatea este una dintre cele mai curate şi mai bine întreţinute din judeţul Galaţi (nu doar graţie autorităţilor, ci şi oamenilor gospodari), există însă şi excepţii, după cum am remarcat chiar în parcul aflat la doi paşi de sediul Primăriei. În ciuda faptului că în locul de relaxare au fost montate câteva coşuri de gunoi, câţiva săteni au ales să arunce ambalajele pe jos, fără nicio jenă.

Gunoiul localnicilor ajunge la groapa Galaţiului

Deşeurile menajere din comuna Băleni ajung la groapa de gunoi a Galaţiului, de la jumătatea acestei luni, când consilierii locali, la solicitarea Consiliului Judeţean, au decis să nu lase comunele din judeţ cu deşeurile în bătătură şi să permită autorităţilor să depoziteze la groapa de gunoi de la Tirighina. De la finele lunii aprilie, când Brăila nu a mai dorit să primească deşeurile din judeţul Galaţi şi până la jumătatea lunii mai, din mediul rural nu s-a putut transporta gunoiul menajer. La Băleni, potrivit autorităţilor, gunoiul din gospodăriile oamenilor se ridică de două ori pe lună. De altfel, luni, la vizita noastră în comună, numeroşi localnici aveau la poartă saci de gunoi, depozitaţi civilizat, în aşteptarea maşinii de colectare a deşeurilor.

Loc de joacă pentru copii

Din 2012, în Băleni există un loc de joacă pentru cei mici, care, în ciuda anilor care au trecut, arată mai bine decât multe dintre locurile de joacă din municipiul Galaţi. Dotat cu leagăne, tobogane, balansoar, o căsuţă, bănci şi nu numai, locul de joacă dedicat celor mici a fost realizat cu fonduri de la bugetul local.

Populaţia, tot mai redusă

La fel ca multe alte comune din judeţul Galaţi, Băleni se confruntă cu o scădere acută a populaţiei. De la 2.770 de persoane, câte figurau în statistică în anul 2000, la recensământul din anul 2011 a rezultat un număr de 2.332 de locuitori. Dintre aceştia, în comună se mai regăsesc efectiv 1.700 - 1.800, la acest moment, conform datelor Primăriei. "Mulţi locuiesc în alte localităţi, dar au rămas cu domiciliul stabil în Băleni. Suntem într-o descreştere serioasă a populaţiei. Este chiar îngrijorătoare", ne-a spus primarul.
Numărul tot mai mic al populaţiei afectează şi unităţile de învăţământ din comună. Din două şcoli, funcţionează, în prezent, doar una. Conform autorităţilor, clasa pregătitoare are doar nouă elevi. În comună sunt 38 de copii înscrişi la grădiniţă, 69 în clasele primare şi 71 la gimnaziu.

Centru de permanenţă

De aproximativ şapte ani, în comuna Băleni funcţionează un centru de permanenţă dotat la standarde europene, ale cărui uşi sunt deschise pentru săteni la orice oră din zi şi din noapte. Oamenilor nu le lipseşte nici cabinetul stomatologic. De serviciile centrului de permanenţă au beneficiat, de-a lungul timpului, şi localnici din comunele apropiate, precum Cuca, Scînteieşti, Corni, Fîrţăneşti, Rediu, Smulţi şi Vârlezi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Unul dintre primii francizaţi LaDoiPaşi a făcut afaceri de un milion euro

Reţeaua LaDoiPaşi a fost lansată de către Metro Cash&Carry ca o soluţie pentru hemoragia din comerţul tradiţional care pierdea – şi încă pierde - câteva mii de unităţi an de an. Sub brandul LaDoiPaşi sunt astăzi 1.400 de magazine în România.

„Sunt convins că unii şi-au schimbat atitudinea faţă de comerţul traditional şi ne-au obligat în acelaşi timp pe noi să listăm şi produse mai scumpe, de o calitate superioară.“

Compania Dinatos din comuna Băleni, judeţul Galaţi, care ope­rează un magazin LaDoi­Paşi ce măsoară 140 mp, şi-a ma­jorat veni­tu­ri­le în 2020 până la peste 4,8 mi­l. lei (aproa­pe 1 mil. euro). În ulti­mul an creşterea a fost de 26%, în timp ce bu­si­nessul din 2016 până în 2020 s-a dublat. „Creşterea busi­nessului nostru este rezultatul unei munci care a împletit cumva experienţa acumulată de-a lungul celor 16 ani de prezenţă piaţă - dintre care aproape zece ani în cadrul francizei LaDoiPaşi -, cu capacitatea de a ne plia pe această nouă situaţie dată de pandemie şi de a face tot posibilul să oferim clienţilor produsele dorite, chiar dacă unele nu erau listate în oferta noastră înainte de pandemie“, spune Ionel Popa, proprietarul businessului.

zf.ro

Magazinul LaDoiPaşi din co­mu­na Băleni, judeţul Galaţi, şi-a ma­jo­rat vânzările în pandemie pe aproape toa­te categoriile de produse - peste 60 -, scăderi con­semnând produsele con­ge­late, covrigeii, carnea con­ge­lată şi car­te­lele prepay. Mierea, băuturile spir­toase şi compoturile şi gemurile se află în topul celor mai mari creşteri de vânzări, de peste 100% fiecare.

„Sunt convins că unii consumatori şi-au schimbat atitudinea faţă de co­mer­ţul traditional şi ne-au obligat în acelaşi timp pe noi să listăm şi produse mai scumpe, de o calitate superioară“, spu­ne Ionel Popa, proprietarul businessului.

Comerţul traditional a revenit în aten­ţia consumatorilor după ani de zile în care reţelele internaţionale se ex­tin­deau agresiv şi duceau astfel la în­chi­derea de mii sau chiar peste 10.000 de mici chioşcari anual. În 2020 însă, când autorităţile au recomandat consu­ma­torilor să meargă la magazinul cel mai apropiat de casă, chioşcurile, ali­men­tarele şi în general unităţile mici, mai puţin aglomerate, au devenit o opţiune. „Fără îndoială creşterea a fost in­flu­enţată şi de pandemie. Perioada ace­ea în care oamenii nu puteau circula fără declaraţie ne-a adus cu siguranţă o creş­tere a vânzărilor, chiar dacă am şi pier­dut o parte din clienţii ocazionali care veneau din trafic. Lunile martie, aprilie şi mai au adus creşteri oarecum atipice. În condiţii normale acele cresteri de 35-40% în cele trei luni nu ar fi fost posibile.“

zf.ro