Topul ascensiunilor politice fulminante la Galaţi

[dcp100168]

Nu aduce anul ce aduce partidul. Topul ascensiunilor politice fulminante (I)

Un mandat de primar, un fotoliu parlamentar, un post de viceprimar sau unul de ministru secretar de stat reprezintă ţinte pentru care unii politicieni trudesc ani buni pe moşia partidului. Câteodată însă, din motive mai mult sau mai puţin vizibile public, unii sunt propulsaţi neaşteptat de repede în funcţii şi demnităţi cheie. Vă prezentăm astăzi un top al celor mai fulminante ascensiuni politice ale ultimilor ani din Galaţi.

Ionuţ Pucheanu a ajuns primarul municipiului Galaţi la vârsta de 35 de ani, George Stângă a devenit senator la doar 34 de ani, iar Cătălin Cristache - deputat la 38 de ani. La vârsta de 48 de ani, Picu Apostol Roman a schimbat scaunul de director al Cantinei de Ajutor Social cu cel de viceprimar. La 49 de ani, Cristian Dima a fost secretar de stat în Guvernul României şi l-a trimis pe tuşa politicii pe „nemuritorul” politic Eugen Durbacă. Politicieni de vârste şi culori diferite, toţi aceştia au ceva în comun: o ascensiune fulminantă. Se spune că nu aduce anul ce poate aduce ceasul… politic.

Din consilier de primar, primar

Cea mai uimitoare şi rapidă carieră politică a ultimilor ani îi aparţine social-democratului Ionuţ Pucheanu, care, la doar 35 de ani, a devenit primarul municipiului Galaţi.

Pucheanu a intrat în politică acum zece ani, în 2008, şi a fost preşedintele organizaţiei municipale a TSD Galaţi. În octombrie 2012, Pucheanu era, alături de Silviu Bacalum, unul dintre cei doi consilieri personali plătiţi ai primarului Marius Stan. Mărturia îi aparţinea chiar edilului, care preciza că mai are doi consilieri personali care fac "muncă patriotică" - Mihai Istrate şi Gigel Caliga.

În primăvara anului 2013, Ionuţ Pucheanu ocupa, mai întâi interimar, apoi prin concurs, fotoliul de director al serviciului public de salubritate Ecosal din subordinea Primăriei, luându-i locul longevivului director Ion Ionescu, căruia Stan îi purta sâmbetele. Ionuţ Pucheanu a fost, atunci, soluţia unanim acceptată de PSD şi de primarul Stan.

În decembrie 2015, PSD l-a desemnat pe Ionuţ Pucheanu candidatul său la funcţia de primar al municipiului Galaţi, cu unanimitatea voturilor membrilor Biroului Permanent Judeţean. De ce Pucheanu? "Hotărârea Biroului Permanent al PSD Galaţi se bazează pe noul Cod de conduită al social-democraţilor, desemnând un om tânăr, recent intrat în politică, un om care ar putea moderniza şi dinamiza atât Primăria Galaţiului, cât şi organizaţia de partid. Ionuţ Pucheanu face parte din tânăra generaţie de politicieni, de la care atât votanţii PSD, cât şi societatea civilă au multe aşteptări şi speranţa că aşteptările le vor fi realizate", explica, la acel moment, Claudiu Brînzan, purtător de cuvânt al PSD Galaţi.

Cotat cu abia a treia şansă de a fi ales, pe 27 iunie 2016, Ionuţ Pucheanu a depus jurământul de primar al municipiului Galaţi. Câteva zile mai târziu, în iulie 2016, Pucheanu a numit-o, în locul său, director general temporar al Serviciului Public Ecosal, pe Mirela-Elena Furtună, care era şefa secţiei Depozit şi reciclare din cadrul acestui serviciu. Numirea s-a făcut „pe perioada exercitării mandatului de primar al municipiului Galaţi”, deşi pare greu de crezut că Pucheanu şi-ar mai putea dori, după anii petrecuţi la cârma oraşului, funcţia de director al serviciului de salubritate.

Din angajat la stat, senator

Fulminantă se dovedeşte a fi şi ascensiunea politică a liberalului George Cătălin Stângă, ajuns senator la doar 34 de ani. Un an mai târziu, Stângă a fost ales lider al organizaţiei judeţene PNL Galaţi, în locul deputatului Victor Paul Dobre, care a deţinut această funcţie timp de aproape 21 de ani! „Întotdeauna, visul meu a fost să preiau şefia Organizaţiei Judeţene”, mărturisea cel care în 2010 devenea preşedintele TNL Galaţi, iar în 2013, vicepreşedinte şi secretar general al PNL Galaţi. Nu trebuie uitat însă că liberalul de azi s-a "născut" politic lângă Eugen Durbacă.

Stângă este singurul senator gălăţean care nu a binevoit (încă) să-şi facă public CV-ul pe portalul Parlamentului, dar tot vă putem spune cât de rapid a „ars” etapele. Unii colegi de partid ar spune că Stângă a pornit de jos şi asta pentru că ar fi muncit, o vreme, prin ţările arabe.

Oficial însă, cu excepţia unui an şi jumătate (ianuarie 2006 – iunie 2007) în care a fost director de vânzări la o firmă privată, începând din august 2007, adică de la vârsta de 25 de ani, George Stângă a lucrat doar în instituţii publice. Mai întâi a fost inspector la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, şi apoi, din februarie 2013 până în decembrie 2016, când a depus jurământul de senator - director regional în cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare a Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice, Regiunea sud-est, Agenţia Teritorială Galaţi.

Fără tăgadă, George Stângă îi datorează toată cariera politică şi nu numai, lui Victor Paul Dobre, la umbra căruia a crescut. Dacă însă, între Victor Paul Dobre şi Marius Stan nu se ascuţeau săbiile şi nu s-ar fi produs o ruptură iremediabilă...

Cine l-a trimis de Durbacă pe tuşa politicii

Preşedintele ALDE Galaţi, Cristian Dima, a reuşit ceea ce niciunul dintre şefii partidelor prin care a trecut Eugen Durbacă nu a izbutit: să-l trimită pe tuşa politicii. Spre deosebire de restul protagoniştilor acestui articol, Cristian Dima s-a remarcat mai întâi ca om de afaceri, apoi ca politician. Fostul primar Marius Stan a susţinut că datorită lui a ajuns Cristian Dima pe lista candidaţilor PNL la Consiliul Local. Cert este că Dima şi-a început ascensiunea în iunie 2012, la vârsta de 45 de ani, când a depus jurământul de consilier local.

În septembrie 2014, graţie prevederilor OUG nr. 55, act normativ care le-a permis aleşilor locali să-şi schimbe partidul fără a-şi pierde mandatul, Dima a devenit consilier local PLR, partid care, prin unirea cu PC, s-a transformat în ALDE.

În 2015, din luna mai şi până în noiembrie, Cristian Dima a fost consilier pe probleme de mediu şi acvacultură al ministrului Mediului din Guvernul Ponta, Graţiela Leocadia Gavrilescu.

În iunie 2016, a câştigat un nou mandat de consilier local, la care a renunţat în ianuarie 2017, pentru postul de secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, în cadrul Guvernului Grindeanu. În aprilie acelaşi an, a fost eliberat din această funcţie, după ce a pierdut definitiv procesul cu Agenţia Naţională de Integritate, care l-a acuzat de conflict de interese. Dima a pierdut postul guvernamental, dar a câştigat partidul! Biroul Executiv Naţional al ALDE România a decis ca filiala să fie condusă de un preşedinte unic, Cristian Dima, şi de un birou teritorial, iar Durbacă a fost exclus din partid.

În decembrie 2017, Cristian Dima a devenit membru în Consiliul de Administraţie al SC Nuclearelectrica SA. Ar fi putut fi preşedintele acestei structuri, dacă nu l-ar fi interesat să consolideze ALDE la Galaţi.

De la Cantină la (vice)Primărie

Artizanii ascensiunii politice a lui Picu Apostol Roman, ajuns viceprimar al Galaţiului din partea UNPR, sunt Eugen Durbacă şi Marius Stan.

În iunie 2004, Picu Apostol Roman, în vârstă de 35 de ani, care se considera „Gigi Becali al Galaţiului”, devenea consilier local PUR, al treilea pe lista candidaţilor, după liderii Eugen Durbacă şi Bogdan Ciucă. În noiembrie acelaşi an, organigrama Centrului Judeţean pentru Protecţia Plantelor, aprobată în august de Consiliul Judeţean condus de Eugen Durbacă, era „ajustată”, stabilindu-se că singurii care au nevoie de studii superioare sunt contabilul-şef şi şefii de birou, directorului general - pus peste directoarea în funcţie - fiindu-i suficiente studii medii. Aşa a ajuns Picu Roman, „student la drept”, director al instituţiei transformate, apoi, în Serviciul Public de Administrarea Domeniului Public şi Privat (SPADPP) al Judeţului Galaţi. Trei ani mai târziu, în 2007, Picu Roman mai făcea un pas, fiind desemnat candidat la alegerile europarlamentare, locul şapte pe listă.

La finele celui de-al doilea mandat de consilier local, în iulie 2012, Picu Roman, căzut în dizgraţia lui Durbacă, a ajuns pe tuşă: postul de director general la SPADPP i-a fost desfiinţat. Cel care i-a întins mâna a fost Marius Stan! Aşa se face că în martie 2013, Picu Roman a intrat în pâine ca director la Cantina de Ajutor Social, susţinut de Stan, cu care migra, în 2014, la UNPR.

Pe Stan, însă, avea să-l trădeze de două ori în 2016: o dată când s-a abţinut la validarea mandatului de consilier local şi a doua oară când a cerut constatarea încetării mandatului acestuia, deoarece candidase la Senat din partea PMP… Preţul? Postul de viceprimar al municipiului Galaţi. Cât despre Cantina de Ajutor Social, Picu Roman s-a autosuspendat din funcţia de director, pe durata exercitării mandatului de viceprimar, deci scaunul nu-i poate fi ocupat.

Din renegat politic, deputat

La 38 de ani, când a câştigat mandatul de deputat în Parlamentul României, Cătălin Cristache avea deja un bogat trecut politic: PSD, PC, PDL şi PMP.

Cristache a intrat în PDL din 2008, iar în 2009 a devenit director la Registrul Auto Roman, iar în iunie 2012 a depus jurământul de consilier local.

În mai 2013, Cristache a fost exclus din partid pentru că ar fi avut o ieşire extrem de neprotocolară, ca să nu spunem de-a dreptul violentă şi vulgară, la adresa liderilor PDL veniţi de la Bucureşti - Cezar Preda şi Gheorghe Flutur. Odată cu excluderea, a pierdut şi mandatul de consilier local. În schimb, la cârma RAR a stat până în 2014.

Politicianul n-a rămas prea mult pe tuşa politică şi, tot în 2013, a intrat în PMP, unde a devenit preşedintele Organizaţiei Judeţene Galaţi şi vicepreşedinte în Consiliul Executiv Naţional.

În iunie 2016, Cristache a devenit consilier judeţean PMP, însă doar până în decembrie acelaşi an, când a fost ales parlamentar. Cristache îi datorează mandatul de deputat lui Marius Stan. Şi spunem asta pentru că fostul primar a acceptat să candideze la alegerile parlamentare din partea PMP, pentru un mandat de senator, iar prezenţa lui pe listă i-a adus lui Cristache un plus de voturi şi capital de imagine.

Şi iată cum, surprinzător sau nu, fiecare dintre cei care astăzi sunt protagoniştii unor cariere politice fulminante ar avea motive să-i mulţumească lui Marius Stan. Rămâne de văzut unde se va opri ascensiunea şi ce va urma după. Nu de alta, dar roata sorţii politice se întoarce repede…

Lista este mult mai lungă

Ionuţ Pucheanu (PSD), George Cătălin Stângă (PNL), Cristian Dima (ALDE), Picu Apostol Roman (UNPR) şi Cătălin Cristache (PMP) nu sunt, cu siguranţă, singurii politicieni ai Galaţiului care au ajuns neaşteptat de repede într-o importantă demnitate publică. Şi alţi colegi de partid au avut şansa unor promovări nu mai puţin spectaculoase, graţie conducerii partidului, care a investit încredere în ei, sau graţie unui lider care i-a susţinut.

Am decis să începem acest miniserial dedicat „alpiniştilor” politici cu ei tocmai pentru a arăta că în fiecare partid există, cel puţin teoretic, şansa unor promovări. Cum ar fi spus Napoleon, în raniţa fiecărui soldat se află bastonul de mareşal.

Deşi fiecare dintre cei cinci are altă culoare politică, protagoniştii analizei noastre mai au ceva în comun. Deocamdată cel puţin, niciunul dintre ei nu s-a dovedit o locomotivă pentru propriul partid.

Prin urmare, rămâne de văzut dacă vor reuşi să confirme prin propriile forţe la următoarele alegeri, sau dacă partidul, dezamăgit, îi va trimite de unde au venit.

Cât despre restul politicienilor care au ars etapele mai iute decât alţii, nu vă putem spune decât atât: urmăriţi-ne cu atenţie, fiindcă serialul va continua!

viata-libera.ro

[dcp100168]

Topul ascensiunilor politice fulminante (II)

Aşa cum a promis, ziarul „Viaţa liberă” continuă să vă prezinte cine sunt politicienii care, uimitor şi inexplicabil, au urcat neaşteptat de repede în vârful administraţiei locale şi naţionale.

Un mandat de parlamentar, un portofoliu de secretar ori de subsecretar de stat, îndelungate posturi de director în tot felul de instituţii publice politizate, sunt slujbele pe care partidul le poate oferi, ca recompensă, celor mai devotaţi membri. Însă, în vreme ce unii aşteaptă ani de zile recunoştinţa partidului, alţii sunt propulsaţi fulgerător în funcţii şi demnităţi cheie. Promovarea începe, însă, în mai toate cazurile, cu un mandat de consilier local sau judeţean. Cel puţin aşa se dovedeşte pentru următorii patru politicieni pe care noi i-am inclus în ascensiunilor politice fulminante ale ultimilor ani.

Când „ciasurile” sunt de vină

Până la vârsta de doar 31 de ani, când a devenit deputat în Parlamentul României, Mitică-Marius Mărgărit a reuşit să bifeze două meteorice mandate de consilier judeţean şi, respectiv, de subsecretar de stat la Ministerul Transporturilor, condus, la acea vreme, de Dan Şova.

Din biografia pe care o prezintă public pe portalul Camerei Deputaţilor, aflăm că Mărgărit s-a cam plimbat prin ţară pentru a-şi face studiile. Are o diplomă de licenţă în drept obţinută la Universitatea „Agora” din Alba Iulia (deşi universitatea îşi are sediul în Oradea!), un master la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia şi unul la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” din Bucureşti, din 2011 s-a apucat de studii economice la Universitatea „Titu Maiorescu” din Bucureşti, iar din 2014 îşi tot face studii universitare de doctorat în domeniul „Informaţii şi Securitate Naţională”.

În CV, Mărgărit spune că este membru PSD din 2013 şi preşedinte al Tineretului Social Democrat (TSD).

Politicianul pare să fi uitat că ascensiunea sa politică a început la UNPR. Noi am descoperit pe YouTube discursul pe care l-a susţinut în decembrie 2011, în calitate de preşedinte al tinerilor progresişti la Conferinţa Judeţeană UNPR Galaţi. Şi tot pe YouTube  se află un filmuleţ din martie 2012, când a participat la constituirea Organizaţiei de Tineret a UNPR în Independenţa. Clipuri video pe care el însuşi le-a postat! Pe 24 iunie 2012, Mărgărit depunea jurământul de consilier judeţean UNPR. Pe 21 decembrie acelaşi an, aleşii judeţeni luau act de încetarea mandatului său de consilier judeţean prin pierderea calităţii de membru al partidului politic pe lista căruia a fost ales. Pe scurt, Marius Mărgărit a renunţat la progresism pentru social-democraţie.

Dacă dăm crezare faptului că în 2013 a intrat în PSD, conform CV-ului său, trebuie să recunoaştem că ascensiunea lui politică a fost mai mult decât ultrarapidă. În aprilie 2014, Marius Mărgărit a fost numit, printr-o decizie semnată de prim-ministrul Victor Ponta, în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Transporturilor. Tânărul recunoştea, la acea vreme, că a fost numit la propunerea organizaţiei judeţene a PSD Galaţi. În iulie acelaşi an, Mărgărit era ales noul preşedinte al tinerilor social-democraţi gălăţeni. Deloc onorant pentru greutatea funcţiei, în declaraţia de avere de proaspăt subsecretar de stat, Mărgărit a scris că are „ciasuri de mâna de 12.000 de euro”. A aflat că sunt, totuşi, „ceasuri” în aprilie 2015, când a completat declaraţia de avere la eliberarea din funcţie de subsecretar la care susţinea că a renunţat „din motive personale, care nu au legătură cu politicul”.

În decembrie 2016, Marius Mărgărit ocupa un loc cinci pe lista candidaţilor PSD la Camera Deputaţilor, şi, graţie redistribuirii, a ajuns în Parlament. Curios este doar că din declaraţiile de avere ale tânărului deputat au dispărut cu totul pârdalnicele ceasuri… În rest, rămâne de văzut ce-i va aduce următorul ceas politic.

Din fotbalist de dreapta, politician de stânga

Vorbim despre Marius Humelnicu, actualul administrator public al municipiului Galaţi. A jucat fotbal de performanţă la FCM Dunărea, Oţelul Galaţi, Gloria Buzău, Cimentul Fieni, Dacia Unirea Brăila, Sahdag Qusar, Gilan Qabala (ultimele două, din Azerbaidjan), şi, potrivit Wikipedia, o accidentare la piciorul drept a determinat întreruperea carierei sportive, în 2007. Humelnicu a jucat fotbal ca fundaş dreapta/ mijlocaş dreapta, dar din 2009 încoace „joacă” pe stânga politicii.

Prima funcţie publică ocupată de Marius Humelnicu a fost cea de director coordonator al Direcţiei Judeţene pentru Sport Galaţi. Se întâmpla în mai 2009, când Humelnicu avea doar 31 de ani şi devenea succesorul Fiţei Lovin la cârma instituţiei. La vremea aceea, era membru PSD şi fusese şeful de campanie al proaspetei deputate PSD Lucreţia Roşca. În prima sa conferinţă de presă, Humelnicu declara că nu se va ţine cu dinţii de funcţie, dovadă că, în ianuarie 2010, i-a predat ştafeta Mariei Irincu.

În iunie 2012 Humelnicu a depus jurământul de consilier local al Galaţiului, iar în mai 2013, politicianul completa prima declaraţie de avere în calitate de şef al Agenţiei Teritoriale a Autorităţii Rutiere Române.

În mai 2015, Marius Humelnicu era propunerea organizaţiei PSD Galaţi pentru un post în Ministerul Transporturilor, unde rămăsese un loc liber după demisia lui Marius Mărgărit. Şi într-adevăr, pe 25 august 2015, conform deciziei premierului Victor Ponta, Humelnicu a fost numit secretar de stat în Ministerul Transporturilor, iar în septembrie a demisionat din Consiliul Local.

Pe 31 mai 2016, era publicată în Monitorul Oficial dispoziţia prim-ministrului Dacian Ciolos, prin care Marius Humelnicu era eliberat din funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

Pe 27 iunie 2016, imediat după depunerea jurământului de primar al municipiului Galaţi, întrebat de presă dacă are creionată o propunere pentru postul de administrator public, Ionuţ Pucheanu răspundea: „În principiu da, prima variantă şi singura în momentul de faţă - domnul Marius Humelnicu!”. Numai că, la acel moment, administrator public al Galaţiului încă era Aurel Vlaicu! Acesta şi-a dat demisia abia pe 5 iulie, când, la propunerea primarului, au fost votate regulamentul şi condiţiile de participare la concursul pentru ocuparea acestei funcţii.

Surpriză sau nu, Marius Humelnicu a fost singurul care s-a înscris în competiţie, şi a şi câştigat, susţinând, la dorinţa lui, în aceeaşi zi şi proba scrisă, şi pe cea orală. Cu 196 de puncte a devenit, pentru patru ani, city managerul Galaţiului.

Un cincinal la cârma Poliţiei Locale

Dacă liderul organizaţiei judeţene a PNL Galaţi, senatorul George Stângă, s-a "născut" politic lângă Eugen Durbacă, preşedintele organizaţiei municipale liberale, Cristian Gîscă, şi-a început ascensiunea la PSD.

În iunie 2000, la nici 29 de ani, Cristian Gîscă depunea jurământul de consilier judeţean din partea PDSR, cum se numea atunci actualul PSD. În septembrie 2002, cu susţinerea preşedintelui Consiliului Judeţului la acea vreme, Dan Lilion Gogoncea, Gîscă devenea primul preşedintele Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP), interfaţa între societatea civilă şi Poliţie. Politicianul şi-a încheiat primul mandat de consilier judeţean în iunie 2004, iar în august 2004, depunea din nou jurământul de ales. Numai că nu şi-a dus la final acest al doilea mandat. În iunie 2005, aleşii judeţeni luau act de demisia „din motive personale”, a lui Cristian Gîscă. Totodată se sfârşea şi preşedinţia lui la ATOP.

„Trebuie să fie un civil care are şcoala de poliţie şi care şi-a dat şi doctoratul”, acesta era portretul pe care, în iunie 2008, primarul municipiului Galaţi, Dumitru Nicolae, i-l făcea viitorului director al Poliţiei Comunitare. Posesorul unui doctorat în ordine şi siguranţă publică obţinut la Academia Militară, Cristian Gîscă era numit, pe 10 iulie 2008, prin hotărârea Consiliului Local, în funcţia de director executiv la Poliţia Comunitară Galaţi. În 2011, Poliţia Comunitară a devenit Poliţia Locală, iar Cristian Gîscă a rămas la cârma ei până în mai 2013, dar fusese suspendat încă din luna martie a aceluiaşi an, de către primarul Marius Stan. Acesta îi purta sâmbetele încă din septembrie 2012, când, în plină şedinţă extraordinară, afirma sec şi tare că Poliţia Locală „calcă apa”.

În iulie 2015, Cristian Gîscă se regăsea, alături de Nicuşor Ciumacenco, pe lista celor opt liberali dintre care urma să fie ales candidatul PNL la funcţia de primar al municipiului Galaţi, listă anunţată de preşedintele partidului, Victor Paul Dobre. Cum a ajuns Gîscă de la PSD la PNL, am aflat din declaraţiile făcute de politician la emisiunea „Deschide Lumea”, de la Realitatea TV Galaţi Brăila: „Nu am plecat de la PSD în urma unui conflict. La data intrării în vigoare a Legii Poliţiei Locale, în ianuarie 2011, toţi membrii Poliţiei Locale, prin statut, nu aveau voie să mai facă politică şi în acest fel mi-am dat demisia din PSD. Nu m-am mai gândit să revin, eu n-am fost vreun politician de vază, cu vreo funcţie înaltă în PSD! Nu mi-am dorit să revin, dar a fost o idee la momentul când s-a făcut noul PNL. Mentorii mei au fost Doruleţ Resmeriţă şi Nicuşor Ciumacenco”.

La alegerile locale din iunie 2016, când Nicuşor Ciumacenco a pierdut (din nou) mandatul de primar, Cristian Gîscă a fost reprezentantul PNL în Biroul Electoral Municipal!

În mai 2017, Cristian Gîscă a devenit preşedintele interimar al organizaţiei municipale a PNL Galaţi, în locul senatorului George Stângă, ales preşedintele judeţenei PNL. Iar în octombrie 2017, Cristian Gîscă a candidat de unul singur şi fost ales, pentru patru ani, preşedintele municipalei liberale.

O să spuneţi că, în prezent, în afară de şefia organizaţiei PNL, Gîscă nu deţine o funcţie politică. Aşa este, dar nu se ştie ce-i rezervă viitorul sau partidul… Şi e dovada vie că şi o ascensiune administrativă cu susţinere politică se poate opri la un moment dat.

Singura femeie preşedinte de partid parlamentar

În vreme ce, în alte partide, doamnele nu ocupă mai mult de o funcţie de vicepreşedinte şi se mulţumesc să conducă în cel mai bun caz organizaţia de femei, Oana Claudia Iurescu este preşedintele organizaţiei municipale a PMP Galaţi şi prim-vicepreşedinte al organizaţiei judeţene.

Trebuie spus că Oana Iurescu s-a implicat încă de la bun început în proiectul Mişcării Populare. Şi, spre deosebire de protagoniştii acestui articol, care au făcut cariere la stat, Oana Iurescu vine din mediul privat de afaceri, iar în prezent conduce o societate cu peste 20 de angajaţi.

În iunie 2016, la vârsta de 42 de ani, Oana Iurescu a depus jurământul de consilier local al municipiului Galaţi. În august acelaşi an, a fost desemnată preşedinte al municipalei PMP, fiind împuternicită să formeze echipa de conducere. Politiciana a deţinut această funcţie şi înainte de absorbirea UNPR de către PMP! Nu mai puţin adevărat este că a fost şi preşedinte al organizaţiei de femei a PMP Galaţi.

În iunie 2017, când a fost aleasă prin vot la cârma organizaţiei municipale, a declarat: „Am primit un vot de încredere, ceea ce pentru mine este foarte important. Mi-am asumat alături de colegii mei, acest proiect, acum trei ani şi jumătate şi spun astăzi cu mândrie: dinozaurii n-au reuşit, deşi s-au chinuit patru ani, să ne răpună”.

Rămâne de văzut ce-i va aduce viitorul politic.

Ce au de ascuns politicienii?

O astfel de întrebare se naşte de fiecare dată când un simplu cetăţean încearcă să afle ce-a făcut sau ce-l recomandă pe un anume om politic să ocupe o funcţie (bine) remunerată din bani publici. Din păcate, instituţiile care fac publice biografiile celor aflaţi în funcţii importante, de conducere, pot fi numărate pe degete.

De pildă, ca exemplu pozitiv, putem nominaliza Transurb, unde CV-urile directorului, oricare ar fi el, şi ale membrilor Consiliului de Administraţie pot fi consultate de orice curios. Şi pe site-ul Camerei Deputaţilor puteţi afla câte ceva din biografiile parlamentarilor! Din păcate, pe portalul Primăriei municipiului Galaţi, nu este disponibil nici un Curriculum Vitae, fie că vorbim despre primarul oraşului, de viceprimari, de city manager ori de marii directori. Dovadă că a trebuit să „încropim” biografia administratorului public Marius Humelnicu. Despre CV-urile consilierilor locali vă putem spune doar că sunt minunate, dar lipsesc cu desăvârşire.

Nici partidele politice nu se obosesc să dezvăluie cu ce s-au ocupat şi din ce trăiesc liderii lor sau membrii de partid aflaţi în posturi publice. Tocmai de aceea, cotidianul „Viaţa liberă” le solicită politicienilor gălăţeni aflaţi în funcţii publice să-şi facă publice CV-urile, dacă n-au nimic de ascuns.

viata-libera.ro