Un profesor gălăţean, membru corespondent al Academiei Române

[dcp100168]

Profesorul gălăţean Eugen Rusu şi colaborările sale militare

Profesorul gălăţean Eugen Rusu, de la Facultatea de Mecanică a Universităţii Dunărea de Jos, are numeroase colaborări internaţionale în zona militară. A colaborat cinci ani de zile cu un institut al marinei portugheze. A fost solicitat să lucreze la accidentul navei Prestige, fiind singurul străin care a fost solicitat să lucreze acolo. A făcut estimări legate de valurile şi probabilitatea deplasării petei de petrol spre ţărm. A prezentat rezultatele în Canada, a fost invitat la un dineu la care a participat ministrul Apărării din Portugalia şi a fost recomandat pentru NATO de marina portugheză. A făcut modele complexe, cu mii de parametri, pentru studiul deplasării valurilor. În anul 2005, fiind în atenţia americanilor, a obţinut un post de consultant ştiinţific pe probleme de hidrodinamică, la NATO. A fost primul consultant ştiinţific din Europa de Est. Profesorul Rusu a fost şef de promoţie al Facultăţii de Nave, pe care a absolvit-o în 1982, a ajuns universitar şi şi-a luat doctoratul la universitatea la care predă acum cu prof.univ.dr. Iordan Matulea. Este expert CNCSIS, încă lucrează la proiecte în echipa internaţionale, un exemplu fiind proiectul --Valurile lusitane--, în colaborare cu prof.Carlos Guedes Soares, unul dintre cei mai prestigioşi specialişti în domeniu.

http://www.atac-online.ro/26-10-2008/Pr ... itare.html

[dcp100168]

O familie de specialişti gălăţeni studiază valurile în Portugalia

• Liliana şi Eugen Rusu sunt profesorii de la Universitatea "Dunărea de Jos" care, de 15 ani, pendulează între România şi Portugalia, pentru a participa la cele mai avansate cercetări în modelarea numerică a valurilor
• Viaţa de cercetător nu este una comodă şi uşoară, dar au reuşit să depăşească greutăţile făcând echipă bună în muncă şi în viaţa de zi cu zi

"De obicei, eu făceam prezentări de lucrări ştiinţifice mai bune decât ea. Dar acum, la Conferinţa internaţională de cercetări în domeniul în domeniul energiei verzi, care s-a desfăşurat la jumătatea lunii aprilie în Thailanda, soţia mea a obţinut premiul pentru cea mai bună prezentare la una dintre cele două secţiuni. Am concurat amândoi, dar ea a fost de data aceasta mai bună", povesteşte prof. dr. ing. Eugen Rusu, în glas cu acel amestec de sentimente pe care orice mentor îl are atunci când se vede depăşit de învăţăcelul său.

Pe cei mai mulţi dintre noi, valurile ne fac să ne gândim la vacanţă, la ţărmuri însorite. Nicidecum la cercetări avansate, cu sute de parametri de luat în calcul, pentru a stabili cu exactitate înălţimea, rapiditatea şi direcţia în care apele oceanice se lovesc de ţărm, pentru a preveni pericolele sau pentru a planifica activităţile din porturi. În timp ce valurile pentru noi înseamnă distracţie, pentru alţii sunt resurse inepuizabile de energie a viitorului destul de apropiat şi, de ce nu, un mod de a-şi câştiga şi împlini existenţa. Printre cei puţinii specialişti din lume care se ocupă cu studiul valurilor se numără şi doi gălăţeni, soţ şi soţie, cadre didactice la Universitatea "Dunărea de Jos", la Facultatea de Inginerie.

Ambii, fie în proiecte comune sau separate, au ştiut să facă o artă din precizia, tenacitatea şi profesionalismul de care au dat dovadă în cercetările avansate într-un domeniu în care au făcut iniţial pionierat. Aşa se face că în prezent sunt cercetători colaboratori ai Centrului de Tehnologie Marină şi Inginerie Oceanică (CENTEC) din Lisabona (Portugalia), unul dintre cele mai prestigioase centre de cercetare în acest domeniu din lume şi din Europa. În timp ce ambii soţi au aici oricând uşile deschise, pentru a iniţia şi coordona proiecte de cercetare, sunt liste întregi de aşteptare cu învăţăcei din toată lumea care vin şi plătesc taxe pentru a fi acceptaţi să beneficieze de experienţa care se capătă lucrând într-o asemenea instituţie.

Cum a început odiseea portugheză

În spatele acestor realizări şi al acestui statut se ascund ani la rând de muncă şi sacrificii, departe de casă şi de familie. "Soţul meu a plecat în 1999 cu o bursă NATO de cercetare la Institutul Hidrografic al Marinei Portugheze. Era pe atunci singurul străin chemat să muncească în acel institut, într-un domeniu spre care, pe atunci, nu mulţi îşi aplecaseră atenţia: modelarea numerică a valurilor, adică studiul fenomenelor asociate cu generarea şi propagarea valurilor marine în apropierea ţărmului.

După un an, pentru că munca i-a fost apreciată de cei de la Lisabona i s-a mai propus un grant de cercetare, de trei ani, de data aceasta. Pentru că soţul meu le-a spus că nu va veni atât de mult timp plecat departe de casă, fără noi, aceştia i-au aprobat să vină cu tot cu familie. În anul 2000, mi-am dat demisia de la Şantierul Naval unde lucram şi am plecat cu tot cu copil în Portugalia. Pentru că nu-mi plăcea să stau degeaba, am aplicat pentru o bursă de cercetare. Am luat-o pas cu pas, pentru că nu ştiam mare lucru despre ingineria oceanică. Soţul meu mi-a fost un mentor foarte exigent. M-a ajutat să nu renunţ atunci când mi-era greu, dar a cerut mereu foarte mult de la mine", povesteşte Liliana Rusu.

Au urmat apoi ani de studii, proiecte şi muncă susţinută. În 2006, obţine prima diplomă de doctorat la Universitatea "Dunărea de Jos", cu teza cu titlul "Cercetări şi contribuţii privind modelele spectrale şi hamiltoniene aplicate în studiul dinamicii valurilor". Cea de-a doua diplomă a fost obţinută în anul 2009 la Universitatea Tehnică din Lisabona, teza cu titlul "Wave modelling and ship response in coastal waters with currents". "Am cuplat un model care simulează dinamica navei cu modelul numeric de simulare a valurilor şi am obţinut nişte hărţi care indică unde sunt zonele periculoase pentru respectivele nave şi unde pot naviga protejat", vin explicaţiile despre teza de doctorat.

De două ori doctor în valuri

Ca membru al centrului de cercetare CENTEC a câştigat, apoi, prin concurs internaţional două granturi de cercetare individuală şi un proiect de cercetare cu echipă. De asemenea, a predat cursuri la Universitatea din Lisabona, la nivel de şcoală doctorală şi a îndrumat studenţi la toate nivelele de studiu conform ciclului Bologna (licenţă, masterat, doctorat). Este primul cadru didactic de la Facultatea de Inginerie care a câştigat prin concurs (nu prin depunerea unui simplu dosar) abilitarea pentru a fi conducător de doctorat.

Anul trecut a primit Premiul pentru cea mai bună lucrare din partea Editurii Elsevier şi a revistei "Renewable Energy", iar în urmă cu câteva zile i s-a decernat o altă diplomă, pentru cea mai bună prezentare de lucrare, la conferinţă internaţională, unde au participat cercetători din 15 ţări.

Cum fiica lor nu s-a putut adapta în Portugalia, s-a întors în ţară, unde a stat în grija bunicilor. Liliana Rusu recunoaşte că soţul a susţinut-o nu numai în primele demersuri ştiinţifice, ci şi mai târziu, când ea era ocupată până peste cap cu cercetările la cele două doctorate: "Cum am fost mai mereu plecată, el era cel care venea în România şi se ocupa de copil şi de lucrurile de acasă".

Primul român care a lucrat pentru NATO

Fiind un domeniu în care a făcut pionierat cu profesionalism, profesorul Eugen Rusu s-a făcut remarcat în mai multe ocazii. În 2002, a fost invitat de ministrul apărării portughez la un dineu, întrucât reuşise să prezică cu exactitate direcţia în care se îndrepta pata de petrol vărsat în mare cu ocazia catastrofei ecologice provocate de scufundarea navei Prestige. A fost apoi invitat, înainte ca România să intre în NATO, la două exerciţii militare - Unified Odyssey în 2002 şi Swordfish în 2003. Ca urmare a impresiei bune pe care a făcut-o în toate aceste ocazii, în 2005 a fost invitat să lucreze ca la Centrul de Cercetări Subacvatice din cadrul NATO, în Italia. "Am fost consultant ştiinţific în simulările pentru exerciţiile navale. Primul român şi primul est-european invitat să lucreze acolo. A fost foarte mult de muncă, dar am şi fost plătit pe măsură", îşi aminteşte cel care a absolvit Facultatea de Nave din Galaţi ca şef de promoţie în 1982.

S-a remarcat nu numai prin activitatea sa de cercetare, ci şi prin  munca sa la catedră, unde generaţii de studenţi i-au admirat stilul de predare, venind mereu cu provocări menite să-i determine să gândească şi să găsească singuri soluţii. Cu un doctorat obţinut în 1997, la Universitatea gălăţeană în colaborare cu cea din Atena, preşedinte al Comisiei pentru Cercetare Ştiinţifică a Senatului şi cu o bogată experienţă de lucru în instituţii internaţionale, Eugen Rusu a fost în anii 2012, 2013 şi 2014 expert evaluator internaţional la Consiliul Europei pentru domeniul energiei refolosibile în mediul marin. Anul trecut, Universitatea Maritimă din Constanţa i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa.

Amândoi au aerul unor oameni mulţumiţi cu ceea ce au reuşit să realizeze în viaţă. În curând vor deveni bunici. Fiica lor, căsătorită cu un portughez, lucrează acum la o multinaţională în Elveţia. Îşi doresc să fie sănătoşi să poată continua munca de cercetare.

"Cu câteva excepţii, nu avem proiecte şi lucrări de cercetare realizate împreună. Dar, lucrând în acelaşi domeniu, am învăţat unul de la celălalt, ne-am sprijinit reciproc şi ne-am ţinut permanent în priză, ambiţionându-ne atunci când ne-a fost greu", concluzionează Eugen Rusu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Un profesor gălăţean, fost consultant ştiinţific la Centrul de Cercetări Subacvatice NATO, a devenit membru corespondent al Academiei Române

Printre cei opt noi membri corespondenţi ai Academiei Române aleşi pe 28 iunie 2018 se numără şi un gălăţean, prof. univ. dr. ing. Eugen Victor Cristian Rusu, de la Departamentul de Inginerie Mecanică al Facultăţii de Inginerie, din cadrul  Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi.

Director al Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat (CSUD), prorector responsabil cu activitatea doctorală în cadrul UDJG, profesor colaborator al  Centrului pentru tehnologie şi inginerie marină (CENTEC) din cadrul Universităţii din Lisabona, profesorul Eugen Rusu a absolvit Universitatea „Dunărea de Jos”, specializarea Nave, în anul 1982, ca şef de promoţie. 

În perioada 1990-1997 a urmat studiile de doctorat în domeniul Inginerie Mecanică la UDJG, în colaborare cu Universitatea Tehnică din Atena (NTUA). În perioada 1999-2004 a obţinut burse post doctorale la Institutul Hidrografic al Marinei Portugheze, Lisabona, Portugalia.

Prof.dr.ing. Eugen Rusu are o bogată experienţă de lucru în instituţii internaţionale: începând din anul 2012 este Expert  Evaluator Internaţional la Consiliul Europei pentru domeniul energiei refolosibile în mediul marin. În anii 2012 şi 2013 - Expert internaţional în cadrul proiectului “CCSEWAVS - Estimating the effects of Climate  Change on sea level and wave climate of the Greek seas, coastal  vulnerability and safety of coastal and marine structures”, finanţat de UE.

În anii 2008 şi 2009 - Evaluator internaţional pentru Fundaţia de Ştiinţă şi Tehnologie din Bulgaria. În anul 2005 a fost Consultant ştiinţific la Centrul de cercetări subacvatice NATO - NATO Undersea Research Centre, primul cetăţean român invitat să lucreze în această instituţie. În perioada 2002-2003, membru în echipele internaţionale care au asigurat suportul logistic operativ  la exerciţiile NATO Unified Odyssey 2002 şi Swordfish 2003. 

În anul 2002 a fost membru în echipa internaţioanlă care a asigurat suportul logistic în cazul catastrofei provocată de acidentul petrolierului Prestige, fiind felicitat personal pentru activitatea depusă de către ministrul portughez al Apărării Naţionale de la acea vreme. Cu o experienţă de peste 20 de ani ȋn domeniul ingineriei marine, profesorul Eugen Rusu a fost coordonatorul proiectului Nearport (2009-2011), de implementare a unui sistem de predicţie ȋn timp real a valurilor pentru porturile portugheze, proiect apreciat cu calificativul „foarte bine” de comitetul internaţional de evaluare.

Din 2015, profesorul gălăţean este Doctor Honoris Causa al Universităţii Maritime din Constanţa. La toate acestea se adaugă peste 100 de lucrări ştiinţifice relevante publicate de prof. dr. ing. Eugen Rusu  în străinătate, în jurnale cu factor de impact ridicat. În data de 17 mai 2018, la recomandarea academicianului Dorel Banabic, profesorul Eugen Rusu a susţinut o prezentare la Academia Română, în urma căreia a fost selectat pentru a deveni membru corespondent al Secţiei de Ştiinţe Tehnice a Academiei Române:

„Concurenţa a fost acerbă, peste 30 de dosare s-au înscris iniţial. Nici nu visam să devin membru corespondent al Academiei Române. Când a venit domnul Banabic în aprilie, la Galaţi, şi mi-a spus să îi trimit dosarul, nu am sperat că voi fi selectat. Din câte mi s-a spus, sunt singurul din secţia de Ştiinţe Tehnice din toată zona Moldovei”, a declarat profesorul Eugen Rusu.

adevarul.ro

[dcp100168]

Academicianul Eugen Rusu, solicitat de ONU ca evaluator

Academicianul Eugen Victor Cristian Rusu, directorul Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat din cadrul UDJG Galaţi, a fost selecţionat, de către Organizaţia Naţiunilor Unite, să se ocupe de evaluarea unui capitol care va face parte dintr-un document oficial al ONU despre oceane.

“Capitolul de care mă ocup are în vedere Energia marină, adică aria mea de expertiză. De altfel, în 2005 eu am fost primul cercetător roman ales consultant ştiinţific pentru Centrul de cercetări subacvatice al NATO, iar din 2012 am fost expert evaluator internaţional la Consiliul Europei pe domeniul energiei refolosibile în mediul marin. Chiar şi anul acesta sunt evaluator al UE pe proiectul Marinet 2, tot pe energia marină. În ţară nu mai sunt astfel de experţi. În ceea ce priveşte documentul ONU, am avut la dispoziţie o lună să evaluez capitolul, am trimis observaţiile şi aştept să se opereze corecturile necesare”, a explicat prof. dr. ing. Eugen Victor Cristian Rusu.

Gălăţeanul, membru corespondent al Academiei Române, are o îndelungată activitate în domeniu: a fost evaluator internaţional pentru Fundaţia de Ştiinţă şi Tehnologie din Bulgaria - 75 de proiecte evaluate; evaluator Comisia Europeană pentru programele FP7 şi Horizont 2020, evaluator naţional (CNCSIS, ANCS, UEFISCDI, CNMP, ARACIS, ACPART) pentru peste 100 de proiecte în ultimii cinci ani. A participat la peste 50 de manifestări ştiinţifice în 15 state, iar în 2002-2003 a fost membru în echipele internaţionale care au asigurat suportul logistic la exerciţiile NATO Unified Odyseey şi Swordfish.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Doi profesori de la Universitatea 'Dunărea de Jos' au ajuns în Top World Ranking 2%, topul celor mai importanţi oameni de ştiinţă din lume

Doi profesori de la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi se găsesc în Top World Ranking 2%, al celor mai importanţi oameni de ştiinţă din lume, realizat de Universitatea Stanford, împreună cu Editura Elsevier and SciTech Strategies, informează, marţi, Biroul de presă al instituţiei de învăţământ superior. Potrivit sursei citate, este vorba despre academicianul Eugen Victor Cristian Rusu, directorul Şcolilor Doctorale din Universitate şi prof. univ. dr. habil. Liliana Celia Rusu, de la Facultatea de Inginerie din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos", potrivit agerpres.ro.

Eugen Victor Cristian Rusu a fost evaluat pentru cele peste 132 de lucrări ale sale în domeniul Energiei, iar Liliana Celia Rusu pentru cele 80 de lucrări scrise pe domeniul Civil engineering. World Ranking 2% este un TOP ce conţine aproape 160.000 de nume ale celor mai citaţi cercetători mondiali.

"E onorant că ne găsim pe o listă cu cei mai valoroşi oameni de ştiinţă din lume. Sunt aproape 100 de nume din România şi mulţi dintre ei sunt colegii mei de la Academie. E o recunoaştere frumoasă, pe nişte criterii obiective, a cercetării în domeniu", a declarat Eugen Victor Cristian Rusu.

Cei doi profesori de la Dunărea de Jos sunt printre puţinii specialişti din lume care se ocupă cu studiul valurilor, ambii fiind colaboratori ai Centrului de Tehnologie Marină şi Inginerie Oceanică din Lisabona, Portugalia. Eugen Rusu a fost, de asemenea, primul est-european invitat să lucreze la Centrul de Cercetări Subacvatice din cadrul NATO, în Italia şi tot el are o bogată experienţă de lucru în instituţii internaţionale, fiind, începând cu anul 2012, expert evaluator internaţional la Comisia Europeană pentru domeniul energiei regenerabile în mediul marin.

Luând în considerare mai mulţi indicatori - indexul h, indexul hm ajustat pentru coautorizare, citările către lucrări în diferite poziţii de autor şi un indicator compus -, Top World Ranking 2% a analizat lucrările a aproximativ 7 milioane de oameni de ştiinţă din 22 de domenii majore, de la chimie la inginerie, până la economie şi afaceri, în intervalul 1996 - 2019, oferind astfel o bază de date cuprinzătoare a celor mai importante articole scrise la nivel mondial.

stiripesurse.ro

[dcp100168]

Cine sunt cei patru cercetători români incluşi în topul celor mai importanţi oameni de ştiinţă din lume

Patru profesori de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi se găsesc în Top World Ranking 2%, al celor mai importanţi oameni de ştiinţă din lume, realizat de Universitatea Stanford, împreună cu Editura Elsevier and SciTech Strategies. Este vorba despre academicianul Eugen Victor Cristian Rusu, directorul Şcolilor Doctorale din Universitate, profesorul universitar Liliana Celia Rusu, de la Facultatea de Inginerie (Departamentul de inginerie mecanică), profesorul universitar Lidia Benea, de la Facultatea de Inginerie, domeniul Ingineria materialelor şi profesorul universitar Constantin Apetrei, de la Departamentul de chimie, fizică şi mediu, Facultatea de Ştiinţe şi Mediu.

Cei patru cercetători de top fac parte din cei 190 de români incluşi în listă, criteriul de selecţie fiind realizările în domeniul cercetării pe anul 2020. În plus, conform clasificării pe 2020, academicianul Eugen Rusu ocupă în prezent poziţia 52.380 din 190.064 total, situându-se astfel în primii 30% din acest top mondial al celor mai performanţi oameni de ştiinţă.

La capitolul „opera omnia”, din cei 133 de cercetători de top din România, trei sunt de la Universitatea „Dunărea de Jos” Din Galaţi. Este vorba despre academicianul Eugen Rusu, profesorul universitar Lidia Benea şi profesorul universitar Liliana Rusu. Anul trecut, instituţia de învăţământ superior din Galaţi era reprezentată la nivel mondial la acest capitol de doar doi profesori, este vorba de soţii Rusu, specialişti în studiul valurilor, ambii colaboratori ai Centrului de Tehnologie Marină şi Inginerie Oceanică (CENTEC) din Lisabona (Portugalia).

Recent, Universitatea Stanford (California, SUA) a pus la dispoziţie o actualizare a clasamentului celor mai citaţi oameni de ştiinţă din întreaga lume, cunoscut sub numele de „Top World Ranking 2%”. Este vorba de o bază de date disponibilă public, realizată împreună cu Editura Elsevier cu aproape 200.000 de oameni de ştiinţă de top, care oferă informaţii despre impactul acestora de-a lungul întregii cariere sau pentru un singur an (2020). Luând în considerare mai mulţi indicatori (indexul h, indexul hm ajustat pentru coautorizare, citările către lucrări în diferite poziţii de autor şi un indicator compus), Top World Ranking 2% a analizat lucrările a aproximativ 7 milioane de oameni de ştiinţă din 22 de domenii majore şi 176 de subdomenii, de la chimie la inginerie, până la economie şi afaceri, în intervalul 1996-2020, oferind astfel o bază de date cuprinzătoare a celor mai importante articole scrise la nivel mondial.

Lista completă a cercetătorilor este disponibilă aici: https://elsevier.digitalcommonsdata.com/datasets/btchxktzyw/3

adevarul.ro

[dcp100168]

Litoralul nostru va fi măturat de uragane. Episoadele de vreme extremă din Marea Neagră se vor înmulți

Țărmul românesc al Mării Negre va fi lovit în următorii ani de vânt cu viteze de peste 120 de kilometri pe oră și valuri de 10 metri înălțime, estimează un profesor universitar.

Academicianul Eugen Rusu (66 de ani), profesor în cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, este evaluator ONU în domeniul predicţiei valurilor și dezvoltator al unor sisteme de predicţie a valurilor folosite inclusiv în cadrul misiunilor navale NATO. El a prezis cu precizie furtuna devastatoare care a lovit recent litoralul românesc și care a provocat distrugeri catastrofale.

Expertul prognozează că în Marea Neagră vor avea loc în următorii ani uragane mai puternice decât cel de săptămâna trecută, cu vânt de peste 120 km/h și valuri ce vor depăși 10 metri înălțime, iar efectele asupra litoralului românesc sunt incalculabile. "Spuneam în 2019 că în Marea Neagră vor fi furtuni care vor avea intensitatea unui uragan și vor fi forme ciclonice, iar una dintre acestea a avut loc mult mai devreme decât estimasem. Din studiile pe care le-am efectuat recent, viteza vântului va crește semnificativ în Marea Neagră și Marea Nordului", a declarat profesorul Rusu pentru Adevărul.

Uraganele se împart în patru categorii, în funcție de gradul de pericol pe care îl prezintă - acestea pot fi foarte periculoase, extrem de periculoase, devastatoare și catastrofale. Potrivit profesorului, uraganul care a măturat recent litoralul românesc s-a încadrat în categoria "foarte periculos".

"Pe baza previziunilor pe care le-am făcut, cred că următoarele uragane din Marea Neagră vor fi extrem de periculoase sau devastatoare", este prognoza profesorului Eugen Rusu pentru următorii 10-20 de ani, precizând că schimbările climatice majore ar putea devansa mult acest termen, așa cum s-a întâmplat cu uraganul care s-a produs recent în Marea Neagră.

Încălzirea climei intensifică ploile abundente care pot provoca inundații catastrofale

Nu doar intensitatea uraganelor din Marea Neagră va crește, ci și frecvența acestora, arată expertul. Valurile provocate de aceste furtuni sunt pe locul al doilea ca înălțime după cele generate de un tsunami care pot avea înălțimea unui bloc cu patru etaje. Profesorul Eugen Rusu spune că valurile mari pot provoca inundații.

Pe lângă datele oferite de propriul sistem de predicție, profesorul a luat în calcul și informațiile de la Centrul European de Prognoză Meteo și de la mai multe centre hidrometeorologice cunoscute din lume, precum Institutul Hidrologic și Meteorologic din Suedia, care face simulări meteorologice până la sfârșitul secolului prin luarea în calcul a diferite scenarii climatice. Rezultatele sunt extrem de îngrijorătoare, spune Rusu.

Profesorul a lucrat şi în România la mai multe proiecte de modelări numerice pentru zona Mării Negre, sistemul său de predicţie a valurilor fiind focalizat pe gurile Dunării, unde valurile sunt foarte înalte, iar unele dintre ele sunt anormale.

În 2005, Eugen Rusu a fost numit consultant ştiinţific la Centrul de Cercetări Subacvatice NATO, fiind primul român invitat să lucreze în această instituţie. Timp de şapte luni, el a lucrat la un program informatic de predicţie a valurilor care să fie folosit pentru debarcarea în siguranţă a trupelor NATO în zonele de coastă.

Rusu a fost şi coordonatorul proiectului Nearport, în perioada 2009-2011, prin care a implementat un sistem de predicţie în timp real a valurilor pentru porturile din Portugalia. Pe baza sistemului pe care el l-a creat, autoritățile portugheze şi-au redefinit planurile de apărare împotriva dezastrelor, investind milioane de euro pentru amenajarea unor diguri pe țărm.

spotmedia.ro

[dcp100168]

Profesor de la „Dunărea de Jos”, în Consiliul ştiinţific al Academiilor Europene

Academicianul Eugen Rusu, profesor la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, este singurul român acceptat printre membrii Consiliului Consultativ pentru Știință al Academiilor Europene (EASAC). Nominalizarea a fost făcută de Academia Română, care l-a propus pe profesorul Rusu pentru grupul de coordonare a energiei din cadrul EASAC. "Suntem încântați să primim nominalizarea din partea Academiei Române pentru Comitetul de coordonare a energiei EASAC și am plăcerea să vă informez că aceasta a fost acceptată", a confirmat dr. William Gillett, director în cadrul EASAC Energy Programme.

Nominalizarea profesorului Eugen Rusu a fost susținută de Dorel Banabic, președintele secției de Științe Tehnice a Academiei Române, și Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române.

Consiliul Consultativ pentru Știință al Academiilor Europene este un for al consilierilor științifici din Uniunea Europeană și grupează 29 de academii naționale de știință din țările membre. EASAC are trei secţii: bioștiințe, energie și mediu, în care activează oameni de știință de renume internațional.

viata-libera.ro