O facultate gălăţeană de tradiție nu găsește studenţi

[dcp100168]

Una dintre cele mai vechi specializări de la Universitatea Dunărea de Jos, în prag de desființare

Premieră nedorită la Universitatea Dunărea de Jos din Galați. La prima sesiune de admitere de la instituția gălățeană s-au înscris foarte puțini candidați, semn că emigrarea și îmbătrânirea populației încep să producă efecte și în mediul universitar. Cea mai afectată este piscicultura, o specializare cu o tradiţie de 70 de ani în cadrul Universitaţii Dunărea de Jos din Galaţi.

De-a lungul timpului, la Galați s-au format aproape toți specialiştii şi inginerii piscicoli din ţară. Asta pentru că exista un mediu propice: în perioada interbelică și în cea comunistă, orașul era cel mai mare centru de comercializare a peştelui din ţară. Declinul a început, însă, după Revoluţie: fabricile de conserve s-au închis, peştele nu a mai fost căutat, iar institutele de piscicultură nu au mai prezentat interes pentru autorităţi.

„Avem o lungă tradiţie în pescuit şi în industrializarea peştelui. În anii dinainte de 90 aveam chiar şi pescuit oceanic, specializare care era foarte cautată de către absolvenţii de liceu iar dupa 90, odată cu dispariția flotelor de pescuit oceanic, aceasta s-a restrâns doar la pescuit si industrializarea peştelui autohton”, a declarat Camelia Vizireanu, decanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor.

Pentru a duce tradiţia mai departe, universitatea gălăţeană a făcut eforturi, ani la rând, să ţină în viaţă specializarea de Piscicultură şi Acvacultură, din cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor. În cadrul secției au fost făcute investiții importante iar studenții au la dispoziție stații și laboratoare moderne de cercetare. Cu toate acestea, foarte puţini tineri se îndreaptă spre domeniul piscicol. Anul acesta, de exemplu, doar trei candidaţi s-au înscris la specializarea în discuție. Ca urmare, șefii universității au decis să suspende pentru un an cursurile de la Piscicultură.

„În ciuda faptului că infrastructura de cercetare și stația pilot de sistem recirculant de acvacultură este performantă, și cu toate laboratorele nou create care sunt de ultima generație, deși asigurăm o dotare excepțională pentru formare, pentru exploatare și pentru exportarea tehnologiei piscicole, cu toate acestea candidații la admitere au fost foarte puţini, ceea ce a dus la o hotărâre a conducerii universității de a nu face în acest specializarea de piscicultură și acvacultură”, a precizat Camelia Vizireanu.

Culmea, în domeniu sunt salarii mari și numeroase locuri de muncă pentru specialiști. De aceea, reprezentanții universității vor încerca să promoveze specializarea.

„Este un domeniu foarte atractiv dar pe tinerii liceeni cineva trebuie să-i direcţioneze… Săptămâna trecută am fost sunat de doi proprietari de ferme piscicole care ofereau un salariu de 6.000 de lei pe luna, plus cazare şi masa, ei nu găsesc ingineri specializaţi. Anul acesta s-au înscris doar trei candidaţi, dar sfârşitul nu este aici şi sunt convins de asta. Încercăm pe viitor să facem specializarea mai atractivă, mai cunsoscută. Anul acesta va fi o pauză pentru că este puţin probabil că în toamnă vom avea candidaţi să putem continua specializarea. Va urma reorganizarea politicii de promovare, încercăm să intrăm mai bine în licee pentru a mediatiza mai mult”, a explicat Tudor Ionescu, cercetător în cadrul UDJ Galaţi.

De asemenea, în strategia de promovare a pisciculturii vor fi atrași și reprezentanții mediului economic.

expressdedunare.ro

[dcp100168]

O facultate de tradiție nu găsește candidați pentru admitere

Vremuri grele la Universitatea Dunărea de Jos. Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor nu găsește studenți. O facultate de tradiție nu a atras decât 20 de candidați la prima sesiune de admitere. Explicațiile sunt multe, dar în fruntea listei este situația dezastruoasă a zonei din punct de vedere economic (intrastructură la pământ, lipsa investițiilor și a marilor proiecte etc) și social (șomaj, depopulare, îmbătrânire).

La prima sesiune de admitere, la facultatea gălățeană s-au înscris candidați care acoperă doar 20% din totalul locurilor puse la bătaie. Reprezentanții instituției speră ca în etapa a doua a admiterii să apară și alți candidați. „La ora actuală sunt 20 candidaţi pe 100 de locuri. Sesiunea deschisă care va începe pe 6 august, doar pe bază de dosar, va fi o mană cerească pentru facultatea noastră. Mai avem 80 de locuri pentru învăţământul de licenţă”, a declarat Camelia Vizireanu, decanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor (SIA Galaţi).

Numărul mic de candidați i-a surprins pe reprezentanții universității gălățene, cu atât mai mult cu cât facultatea are dotări moderne, iar agenții economici caută specialiști în domeniul alimentar. Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi este singura din ţară care are laboratoare performante unde se prepară produse din carne, lapte şi bere, iar agenții economici caută în permanență specialiști.

„Admiterea din acest an pentru Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor a însemnat un fel de lovitură sub centură pentru nu ne-am aşteptat să avem atât de puţin candidaţi, ţinând cont de dotarea şi valoarea facultăţii. Este prima facultate şi, la ora actuală, unica din ţară cu laboratoare de ultimă generaţie, atât pentru cercetare fundamentală, cât şi pentru practica studenţilor, pentru căpătarea competenţelor profesionale cu care ei pot pleca în mediul economic în ţară şi peste hotare. Cererile sunt mari din partea agenţilor economici, avem solicitări pe site-ul Universităţii”, a mai spups Camelia Vizireanu, decanul SIA Galaţi.

În prezent, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor are 600 de studenţi şi se confruntă cu cel mai este scăzut nivel în ultimii 10 ani, atunci când studiau 2.000 de tineri. De vină sunt trendurile și situația dezastruoasă a orașului din punct de vedere social și economic. „Din păcate în ultimii ani ne confruntăm cu o scădere a numărul de candidaţi atât la admitere cât şi a absolvenţilor care doresc să pătrundă în mediul economic din ţara noastră pe zona de industrie alimentară. Trendul în ultimii ani la admiterile care s-au dat si pe formarea universitară este în domeniul IT-ului, posturi care sunt foarte bine plătite şi în zona facultăţilor de medicină, care le oferă o şansă de a pleca în străinătate. De asemenea, din cauza condiţiilor socio-economice, politice, s-a produs o migraţie, o deplasare a tinerilor către alte centre universitare in defavoarea oraşului Galați. Aici aş pune şi condiţiile oferite de oraş pentru că neavând un mediu economic bine dezvoltat e normal că nu ai ce să le oferi tinerilor. Ceea ce nu ştiu elevii de liceu este că şi cu această facultate se poate pleca peste hotare”,  a explicat Camelia Vizireanu.

Într-o situație asemănătoare se află și specializarea de Piscicultură şi Acvacultură, din cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor. În această vară doar trei candidaţi s-au înscris la specializarea în discuție iar șefii universității au decis să suspende cursurile timp de un an.

expressdedunare.ro

[dcp100168]

Facultate uitată. Meserii căutate care au rămas fără experţi

Industria alimentară duce lipsă de ingineri de profil. De exemplu, Facultatea Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi, considerată cea mai bună instituţie de profil din ţară, nu reuşeşte să îi atragă pe absolvenţii de Bacalaureat. În acest an, au fost scoase la concurs 100 de locuri şi s-au înscris doar 22 de candidaţi. Reprezentanţii facultăţii spun că salariile prea mici nu îi atrag pe tineri în domeniu.

Deşi mulţi patroni din industria alimentară spun că îşi doresc tineri şcoliţi pe care să îi angajeze ca ingineri, studenţii nu par interesaţi de acest domeniu. Drept dovadă, concurenţa de la Facultatea de Inginerie Alimentară din Galaţi este foarte mică. Conf. dr. ing. Gabriela Iordăchescu, Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor: Până acum, în a doua sesiune de înscrieri figurează numai patru studenţi pe listă, din păcate, care sperăm să se alăture celor 18 care figurează... vor fi viitorii noştri studenţi în anul I. În general se duc în zone din vestul ţării, sunt angajaţi în acele zone şi preferă acele zone.

Ana este absolventă a Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, promoţia 2000. Spune că nu regretă nicio secundă alegerea făcută. Ana: Profesorii, pregătirea profesională, ceea ce înveţi de la dânşii, nu se compară. Mi-am dorit foarte mult să fiu ingineră, mi-am dorit foarte mult ca ceea ce iese pe piaţă să fie bun, un produs bun, consumatorul să fie mulţumit de produsul pe care îl va consuma.

Însă nu toţi sunt la fel de optimişti. Studenţii din actuala promoţie se orienteză către alte specializări. Explică şi de ce....

Student: Nu prea mă atrage deloc. Sunt pasionat de informatică, în general.

- Inginerie navală. Reporter: De ce, ce te-a motivat să alegi domeniul ăsta? - Pentru o nouă perspectivă în domeniu.

Cei din industrie recunosc însă că salariul e mic pentru debutanţi, astfel că studenţii se pregătesc mai degrabă pentru posturile scoase la concurs de stat. Dr. Dana Tănase, dir. executiv Asociaţia Română a Cărnii: În momentul de faţă, în industrie există o criză de personal calificat pe de o parte, iar pe de altă parte există foarte mulţi absolvenţi de facultăţi, atât de medicină veterinară, cât şi de facultăţi cu specific tehnologic, care aşteaptă poate găsesc un loc la stat unde sunt mai bine plătiţi.

Cezar Năstase, director AJOFM Galaţi: Există posturi vacante anunţate de angajatori. Ceea ce ne bucură pe noi ca instituţie este că există o ofertă şi pentru absolvenţii de studii superioare. Desigur, mai numeroasă este oferta pentru meserii, gen ospătar, cofetar, patiser.

A doua sesiune de admitere la facultatea uitată din Galaţi se termină pe 17 august.

digi24.ro

[dcp100168]

Cel mai negru an pentru Facultatea de Ingineria Alimentelor

Înainte de Revoluţie, concurenţa la Facultatea de Industrie Alimentară din Galaţi era de peste 20 de candidaţi pe un loc, fiind singura din ţară, chiar dacă atunci se şcolarizau peste 200 de studenţi pe an. În prezent, instituţia devenită Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor are dotări şi profesori de top,dar a intrat într-un declin de neimaginat, deoarece tinerii nu doresc să se mai înscrie pentru a-i frecventa cursurile.

Doar cei mai  buni dintre cei buni reuşeau să fie admişi înainte de '89 la Facultatea de Industrie Alimentară, instituţie care este de multă  vreme un brand pentru oraşul nostru. Sunt absolvenţi care povestesc şi acum cu mândrie că pe vremea când au dat admitere concurenţa era de peste 20 de candidaţi pe un loc. Deşi a rămas în continuare o şcoală de top, cu un corp profesoral de excepţie şi cu dotări de milioane de euro, absolvenţii de liceu o ocolesc şi nu se mai înscriu la admitere aici. Situaţia trenează de prin 2015, dar anul acesta a fost decretat ca fiind cel mai negru din istoria instituţiei. La admiterea din iulie au fost scoase 83 de locuri la buget la specializarea industria produselor alimentare şi 20 de locuri la Piscicultură. Dacă pentru primul domeniu s-au înscris 30 de candidaţi, pentru cel de-al doilea s-au înscris doar trei. Prin urmare, Universitatea "Dunărea de Jos" a fost nevoită să renunţe la a mai înfiinţa grupe pentru acest profil, la nici un an de când specializarea a fost reînfiinţată şi reacreditată provizoriu de ARACIS. Doar 18 tineri au fost consideraţi admişi în prima etapă, unii dintre candidaţii înscrişi la mai multe facultăţi optând pentru alte specializări. La admiterea din "toamnă", în prima etapă a fost şi mai multă jale. Facultăţii de Industrie Alimentară i-au fost alocate 87 de locuri (o parte provenind de la grupa de Piscicultură), dar n-au fost consideraţi admişi decât doi candidaţi, chiar şi în condiţiile în care absolvenţii de liceu nu aveau altceva de făcut decât să depună un dosar.

Speranţa vine de peste Prut

Prorectorul Ştefan Baltă susţine că până pe 31 august urmează încă o perioadă de admitere, care va fi reluată în intervalul 3 - 15 septembrie, când sunt aşteptaţi cei care au promovat Bacalaureatul în sesiunea a doua. "Norocul nostru a venit din Basarabia, de unde avem 13 studenţi înscrişi pe locurile românilor de pretutindeni. Nu alocasem atâtea iniţial, pentru acest segment de candidaţi, dar am făcut o nouă repartizare, pentru a putea salva situaţia", ne-a mai declarat prorectorul.

Posibile motive - lipsa locurilor de muncă şi salariile mici

Tot cu prorectorul Ştefan Baltă, dar şi cu decanul facultăţii, Camelia Vizireanu, am discutat despre motivele pentru care tinerii nu se mai înghesuie la porţile acestei prestigioase instituţii.
"În primul rând, este o facultate destul de grea, nu sunt locuri de muncă, mai ales pentru cei de la Piscicultură. Iar salariile sunt mici. Alt motiv este şi faptul că s-au înfiinţat astfel de facultăţi în mai multe oraşe din ţară, iar tinerii care veneau de peste tot la noi, acum  preferă să meargă în oraşe mai apropiate", spune Ştefan Baltă.
De aceeaşi părere este şi decanul de la SIA, Camelia Vizireanu care susţine că specialiştii în industrie alimentară sunt la coada grilei de salarizare. "În plus, Galaţiul, din punct de vedere economic, este un oraş mort. Şi cum  nici autorităţile nu fac nimic, nu sunt şi nici nu vor fi locuri de muncă, iar facultatea nu mai e atractivă şi din acest motiv, tinerii din alte oraşe alegând centre universitare din municipii în care treburile merg mult mai bine, acolo având oportunităţi mai bune", susţine Camelia Vizireanu.
Paradoxal, în cea mai recentă ofertă a AJOFM Galaţi, din şapte locuri de muncă disponibile pentru absolvenţii de studii superioare, şase sunt pentru inginer în industria alimentară.

"Vor salarii mari, dar vor să investească puţin"

Am discutat şi cu directoarea Colegiului de Industrie Alimentară, profesoara Mariana Coman, pentru a descoperi ce se întâmplă cu absolvenţii acestei şcoli, care, de regulă, furniza studenţi pentru SIA. "Tinerii de azi vor salarii mari, dar vor să investească puţin. Industria alimentară şi ca facultate, şi ca domeniu de muncă nu este uşoară. A scăzut numărul de elevi, dar şi numărul celor care promovează bacalaureatul. Nici noi nu am reuşit să completăm la admitere decât jumătate dintre locuri. Sistemul de  învăţământ e găunos. Elevii sunt admişi aici cu medii mici şi după patru ani nu pot promova bacalaureatul, mai ales că la matematică subiectele sunt dificile. Dintr-o promoţie de 190 de elevi, doar 81 au intrat în bacalaureat şi au promovat puţin peste 50. La a doua sesiune avem 140, că s-au înscris şi cei din promoţiile anterioare. Mulţi aleg să nu mai dea bacalaureatul, pleacă afară să muncească pe baza certificatului de competenţe. Dar revin în anii următori şi încearcă să promoveze examenul", mai spune Mariana Coman. Aceasta susţine şi faptul că e nedrept ce se întâmplă cu SIA în prezent, mai ales că, lucrând cu profesorii de acolo, a beneficiat întotdeauna de tot sprijinul şi competenţa lor. Deşi numărul studenţilor devine din ce în ce mai mic, SIA deţine în prezent trei staţii de producţie pentru carne, bere şi lapte, laboratoare dotate cu aparatură de ultimă generaţie, profesori foarte bine pregătiţi şi cu experienţă în domeniul cercetării şi inovării produselor alimentare. Vorbesc despre toate acestea premiile obţinute de studenţii gălăţeni la competiţiile internaţionale de profil.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Piscicultura, suspendată din cauza lipsei de studenţi

La Galaţi, una dintre cele mai vechi şi mai rare specializări universitare, Piscicultura, a fost suspendată din cauza lipsei de studenţi. Anul acesta, la admitere s-au prezentat doar doi candidaţi şi profesorii au decis să suspende cursurile.

Piscicultura, o specializare cu o tradiţie de 70 de ani în cadrul Universitaţii Dunărea de Jos din Galaţi, a fost suspendată timp de un an. Asta deşi facultatea are dotări moderne, cu laboratoare şi staţii de cercetare în care au fost investite sume mari de bani.

„În ciuda faptului că infrastructura de cercetare şi staţia pilot de sistem recirculant de acvacultură şi cu toate că laboratorele nou create sunt de ultima generaţie şi asigurăm o dotare excepţională pentru formare, pentru exploatare şi pentru exportarea tehnologiei piscicole, candidaţii la admitere au fost foarte puţini, ceea ce a dus la o hotărâre a conducerii universităţii de a nu face în acest an specializarea de piscicultură şi acvacultură”, a declarat decanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, Camelia Vizireanu.

Profesorii gălăţeni spun că piscicultura este un domeniu atractiv din punct de vedere financiar, însă absolvenţii de liceu nu ştiu nimic despre acest lucru.

„Este un domeniu foarte atractiv, dar pe tinerii liceeni cineva trebuie să-i direcţioneze, să le insufle această specializare, care este foarte frumoasă. La liceu, la zoologie ar trebui studiat acest domeniu, nu e nicio lecţie despre peştii din Dunăre sau peştii din Marea Neagră. Şi atunci e foarte greu dacă nu ai cunoştinţe despre acest domeniu să te îndrepţi spre această specializare. Săptămâna trecută am fost sunat de doi proprietari de ferme piscicole care ofereau un salariu de 6.000 de lei pe lună, plus cazare şi masă, ei nu găseau ingineri specializaţi. Sfârşitul nu e aici şi sunt convins de asta. Încercăm pe viitor să facem mai atractivă, mai cunoscută această specializare. Anul acesta va fi o pauză. Va urma reorganizarea politicii de promovare, încercăm să intrăm mai bine în licee pentru a mediatiza mai mult”, a spus profesorul Tudor Ionescu.

Reprezentanţii universităţii gălăţene cred că de vină pentru lipsa de interes a tinerilor sunt trendurile actuale şi condiţiile proaste din Galaţi.

„Din păcate, în ultimii ani ne confruntăm cu o scădere a numărul de candidaţi care doresc să pătrundă pe zona de industrie alimentară. Trendul în ultimii ani la admiterile care s-au dat şi pe formarea universitară este în domeniul IT-ului, posturi care sunt foarte bine plătite şi în zona facultăţilor de medicină, care le oferă o şansă de a pleca în străinătate. De asemenea, din cauza condiţiilor socio- economice şi politice s-a produs o migraţie, o deplasare a tinerilor către alte centre universitare în defavoarea oraşului Galaţi. Aici aş pune şi condiţiile oferite de oraş pentru că, neavând un mediu economic bine dezvoltat, e normal că nu ai ce să le oferi tinerilor. Ceea ce nu ştiu elevii de liceu este că şi cu această facultate se poate pleca peste hotare”, a afirmat decanul SIA, Camelia Vizireanu.

Profesorii de la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi cred că specializarea piscicultură ar putea fi revigorată prin implicarea agenţilor economici.

„Soluţia ar fi ca mediul economic să se implice. Cei din mediul economic vin la universitate şi solicită specialişti în acvacultură, în pescuit, pentru ferme piscicole de sturioni, de păstrăvi, dar ceea ce nu fac ei este faptul că nu mediatizează lucru acesta, nu spun că au nevoie. Din cauza asta, absolvenţii de liceu au impresia că specializarea nu este oportună pentru cariera lor chiar dacă sunt pasionaţi de mediul acvatic”, a explicat Marian Coadă, unul dintre specialiştii gălăţeni în piscicultură.

Specializarea piscicultură din cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor a avut soarta industriei din Galaţi: pe vremuri era prosperă, iar după revoluţie a început să decadă şi apoi s-a închis. Oraşul Galaţi era în perioada interbelică cel mai mare centru de comercializare a peştelui din ţară, pentru ca după Revoluţie fabricile de conserve să se închidă una după alta. Ca urmare, institutele de piscicultură nu au mai prezentat interes pentru autorităţi, iar facultatea gălăţeană a avut din ce în ce mai puţini studenţi. În prezent, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor are 600 de studenţi, dar în anii ‘90 acolo învăţau mii de tineri.

mediafax.ro

[dcp100168]

Firmele caută absolvenți de inginerie alimentară de la Galați. Stații-pilot performante și oportunități de practică

Conf. univ. dr. ing. Cristian Dima, noul decan al Facultății de Ingineria Alimentelor din Galați, a prezentat motivele reale pentru care un absolvent de liceu ar trebui să urmeze cursurile „SIA”. Întrebat dacă girează din punctul de vedere al pregătirii teoretice și practice pentru studenții săi, acesta a remarcat dotările unice ale facultății, susținând că angajatorii sunt deja obișnuiți să aleagă absolvenți SIA pentru dezvoltarea afacerilor lor, fiindcă programele de practică din facultate îi ajută efectiv să se pregătească pentru meseriile din domeniul ingineriei în chimia alimentară. Prezentăm, în exclusivitate, partea a doua a discuției din podcastul ”SPOT ON la «Viața liberă» - Galațiul sub reflector”, unde am avut invitați cadre didactice universitare și o studentă de la Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor din Galați. 

„Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor oferă această posibilitate de pregătire practică, a precizat dl decan. Să nu uităm că vorbim de inginerie, de industrie alimentară și deci vorbim de două componente pe care nu le putem separa: o componentă teoretică și aici vorbim de un procent, 20-30%, dar eu consider că procentul cel mai mare a trebuit să fie în zona de abilitate practică. Ei bine, această practică, la noi, la Facultatea de Știință și Ingineria Alimentelor, o oferim studenților încă din timpul anului II și III de studii. Studenții realizează practica aceasta de specialitate în cadrul stațiilor-pilot din SIA, cu care ne mândrim atât noi, cât și antreprenorii. SIA are o tradiție și o vechime, este prima facultate de profil de industrie alimentară din România, în jurul căreia au apărut și celelalte facultăți de profil, antreprenorii solicitând absolvenți de la facultatea noastră an de an, nu doar pentru că avem rezultate foarte bune, dar avem aceste stații-pilot care oferă o pregătire practică foarte bună. Studenții dobândesc aceste abilități practice obligatorii în timpul anului universitar în stațiile-pilot de lapte, de bere, de carne, de acvacultură, piscicultură, avem și  un sistem recirculant,  și laborator gastronomic. Iată deci că avem aceste atuuri care le oferă studenților posibilitatea de a-și îmbunătăți și de a-și perfecționa aceste abilități practice. După ce termină această practică de specialitate, în CV-ul lor o pot trece ca o experiență. Putem spune că studenții noștri realizează stagiatura în timpul anului universitar în cadrul facultății noastre. Evident că încercăm să răspundem tuturor cerințelor din industria alimentară, simulând condiții reale de muncă”.

La SIA practica se desfășoară conform orarului normal al unei zile de muncă

Conf. dr. ing. Cristian Dima a menționat și seriozitatea cu care studenții fac practică de specialitate, îndrumați de profesorii lor, respectând condițiile și programul unei zile normale de lucru într-o fabrică. „O zi de practică se desfășoară ca o zi normală de muncă. Începe practica la ora 8,00, se termină la ora 16,00 și respectăm fluxul, conform legislației în vigoare privind condițiile de utilizare din industria alimentară. Studenții noștri, prin aceste stații-pilot, își dezvoltă nu doar partea această practică, dar pot face și cercetare și transfer tehnologic, plecând de la o altă parte din rezultatele cercetării noastre care deja s-au realizat în aceste stații-pilot. Pentru că reamintesc faptul că brevetul are nevoie obligatoriu de transfer tehnologic. Noi trebuie să ne asigurăm că soluția oferită agentului economic poate fi reproductibilă. Cu alte cuvinte, noi simulăm la o scară mai mică ceea ce se întâmplă într-o fabrică, deci prin aceste stații-pilot, ne asigurăm că la un nivel macro soluția oferită de noi prin acest brevet poate fi reproductibilă. Noi nu desfășurăm doar activități didactice, care sunt prioritare pentru noi, ci și activități de cercetare, inclusiv cu studenții de la licență, dar în special cu cei de la masterat și de la doctorat. Agenții economici cunosc acest aspect și ne solicită un absolvent, chiar precizează acest lucru,pentru că au aflat că în cadrul facultății noastre avem aceste stații-pilot și ei câștigă timp din acea perioadă de acomodare”.

„Până la urmă, examenul final se dă cu agenții economici, nu cu noi!”

El însuși absolvent al SIA, conf. univ. dr. ing. Cristian Dima a prezentat modul în care s-au îmbunătățit lucrurile în sistemul de învățământ universitar gălățean și a vorbit despre colaborarea dintre liceele de profil din oraș și facultatea pe care o manageriază. 

„Eu sunt un produs al Facultății de Știința și Inginerie Alimentelor Galați, la fel ca și colegele mele. Însă, deși vorbim de generații diferite, vorbim despre produse autentice ale SIA. Și aș putea spune că, în generația mea, această practică nu se realiza în cadrul facultății noastre, trebuia să mergem la diverși agenți economici. Ei bine, lucrurile acestea s-au schimbat și această practică o putem face în cadrul facultății noastre pe o perioadă mult mai mare, repet, anul II, anul III. Avem colaborări din zona liceelor, iar colegele mele au fost implicate în diferite proiecte, prin intermediul cărora am asigurat aceste vizite din partea elevilor de liceu de profil în cadrul facultății noastre. Au existat și lucrări practice, comune, dar studenții noștri le-au arătat diverse lucrări de laborator, au lucrat împreună, bineînțeles le-au fost prezentate stațiile-pilot. Ei sunt bazinul nostru de potențiali candidați și de aceea vrem să ținem aproape, mai mult vrem și să creăm, așa cum le creăm și studenților noștri, perspective, fie susținându-i în internship-uri, fie mergând cu ei la producători, la agenții economici. Până la urmă, examenul final se dă cu agenții economici, nu cu noi. Iar noi, evident, vom privi rezultatele lor subiectiv, pentru că sunt produsul muncii noastre, iar elevilor le oferim perspectiva vieții de viitor student, prin relația cu studenții noștri, reușind să cunoască mai bine mediul universitar. De foarte multe ori, fiind membru în comisia de Admitere a Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor, am văzut absolvenți debusolați, care nu știu ce potențial au, nu știu ce și-ar dori. Fiecare trebuie să-și urmeze visul și ar trebui să se intereseze mai îndeaproape ce se întâmplă. Nu e suficient să privim criteriile de admitere de pe un site. Ideal ar fi să ia pulsul studenților, pentru că ei cu siguranță au simțit altfel lucrurile de cum le simțim noi sau le vedem noi și de asemenea să creeze colaborări. Avem deja studenți care au venit la SIA doar pentru că am fost recomandați sau doar pentru că am fost în promovare la liceele lor, sau doar pentru că au venit și au făcut o lucrare de laborator la noi și au fost foarte încântați de infrastructura de la noi și de interacțiunea cu ei”. 

Programe de studiu cu tradiție, dar și noi, cu foarte mare succes

Fiindcă la Universitatea „Dunărea de Jos” și, implicit, la Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor, se desfășoară, în acest moment, selecția pentru admitere, am vrut să aflăm și care sunt condițiile pentru a intra la FSIA, iar conf. univ. dr. ing. Cristian Dima ne-a dezvăluit care au fost cele mai de succes programe de master de anul trecut.

„Admiterea este un punct fierbinte pentru Universitatea «Dunărea de Jos», cu cele 14 facultăți ale sale, și un moment important pentru noi. Facultatea noastră oferă trei programe tradiționale de studii universitare de licență. Este vorba despre „Ingineria produselor alimentare”, „Controlul și expertiza produselor alimentare” și „Piscicultură și acvacultură”. Pentru acestea, avem 55 de locuri scoase la buget, pentru absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat, avem și locuri la taxă și alte locuri pentru românii de pretutindeni. La facultatea noastră este un concurs pe bază de dosar, care are la bază două componente: 50% media de la bacalaureat și 50% media multianuală la una din disciplinele algebră, chimie sau biologie. Înscrierea se realizează în perioada 1-23 iulie, online și fizic, în cadrul Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor, în perioada 15-24 iulie. Avem convingerea că, după toate eforturile pe care le-am făcut să ne promovăm activitatea, vom avea candidați la toate cele trei programe de studii universitare de licență. Există și cea de-a doua sesiune din septembrie, între  2 și 10 septembrie, pentru înscrierile on-line în cadrul facultății noastre.

Facultatea noastră vine în fața absolvenților studiilor de licență cu cinci programe de studii universitare de master, dintre care trei se realizează în cadrul facultății noastre, la Galați, și două la extensiunea pe care noi o avem de anul trecut la Buzău. La Galați, avem master în Controlul, expertizarea și siguranța alimentelor, Știința și ingineria bioresurselor acvatice și Nutriție, acesta din urmă derulat în parteneriat cu Facultatea de Medicină și Farmacie Galați. Programele de master pe care le desfășurăm la Buzău sunt noi: Managementul alimentației publice și agroturism și  Expertiza în combaterea fraudelor alimentare. La acestea, anul trecut am avut studenți mai mult decât ne-am fi așteptat. Pentru aceste cinci programe de studii de master oferim 88 de locuri la buget și în plus avem și locurile cu taxă. Criteriile de admitere la programele de master sunt un concurs pe bază de dosar în care regăsim 60% media de la licență, proiectul de diplomă și 40% media multianuală din timpul anului sau anilor de studii universitare. Ca perioadă de înscriere avem din nou două sesiuni: sesiunea din iulie între 19-25 iulie și cea de-a doua sesiune 11-16 septembrie. Înscrierile se fac on-line în cadrul facultății noastre. Concluzionăm deci cu programe de tradiție pe zona de licență, iar pe zona de master venim cu două programe noi pe care am început să le desfășurăm de anul trecut”. 

Absolvenți în firme de renume, dar și în domeniul academic

În încheiere, conf. univ. dr. ing. Cristian Dima a vorbit despre absolvenții SIA care activează în străinătate și care au făcut carieră pe baza cunoștințelor practice și teoretice acumulate în timpul celor patru ani de studenție la SIA. „Putem spune că sunt destul de mulți absolvenți ai facultății noastre care activează în cadrul unor firme de renume la nivel internațional, dar sunt absolvenți care lucrează chiar în mediul academic, cadre didactice cu poziții destul de înalte în cadrul unor universități. La Universitatea «Cornell» (New York, SUA) în care doamna Carmen Moraru este profesor cu o poziție destul de înaltă și recunoscută în universitate. Sunt și absolvenți SIA Galați care lucrează și în cadrul unor filme de cercetare de renume în afară. Dar aș putea spune că sunt și firme cu renume la nivel internațional care au venit în țară și chiar în cadrul facultății noastre pentru că avem un centru de cercetare pe zona produselor lactate și derivate din lapte, unde firma „Christian Hansen” oferă un suport tehnic în cercetare. Avem absolvenți cu care ne mândrim, sunt ambasadorii noștri, atât pe plan național, cât și pe plan internațional. Pe plan național aș putea spune că în cadrul unei conferințe sau al unui workshop în sală, dacă vom pune întrebarea câți dintre cei prezenți au absolvit Facultatea de Chimie Alimentară (așa cum era știută înainte), peste 80% ar ridica mâna. În ceea ce privește extinderea, putem spune că avem în vedere specializări noi, chiar și colaborări internaționale, dar în prezent ne concentrăm pe valorificarea  programelor noi de studii pe care le avem în derulare. Există proiecte tip „«Erasmus» în cadrul universității noastre prin intermediul cărora studenții vin și fac un anumit stagiu de cercetare, mai ales la doctorat, dar și la master. Sunt studenți din alte țări, care își finalizează o parte din cercetarea lor în cadrul facultății noastre, făcând astfel și un schimb de experiență”.

viata-libera.ro