Cum scoatem drogurile din licee?

[dcp100168]

Campanie VL. Cum scoatem drogurile din licee?

Dacă înainte de '89 tinerii abia dacă auziseră despre existenţa drogurilor, acum orice elev din orice liceu, chiar şi de la cele cu ştaif, îţi poate povesti că are un prieten, sau că a discutat cu un coleg care a "fumat" ceva. Fenomenul pare să fi scăpat de sub control şi pentru că ei sunt prima generaţie de consumatori, cu părinţi şi profesori care nu au trecut prin aşa ceva. Pentru că ne lipseşte pregătirea de specialitate, ne e şi mai greu să transmitem corect un mesaj care să fie auzit şi asumat de tineri. Din ruşine şi teama de etichete, subiectul e unul tabu, realitatea este ascunsă sub preş. În tot acest timp, consumul de droguri şi etnobotanice naşte drame şi chiar tragedii în unele familii. Prin campania de faţă, "Viaţa liberă" a lansat o provocare societăţii civile, nu ne propunem să arătăm cu degetul sau să stigmatizăm unele instituţii de învăţământ. Ne propunem să informăm şi să încercăm să identificăm soluţii, lucru deloc uşor când vine vorba de o problemă atât de delicată. Mâine, 31 octombrie, vom publica un o serie de articole din Campania "Cum scoatem drogurile din licee", rezultatul unei mese rotunde la care au fost invitaţi să participe directori de instituţii şcolare, psihologi, reprezentanţi ai Poliţiei şi ai DIICOT. În perioada următoare, vom prezenta publicului şi concluziile pe care le-am tras noi în urma unei discuţii sincere cu reprezentanţi ai elevilor, care ne-au dezvăluit cum văd ei lucrurile. Demersul nostru nu se va opri aici, campania continuând cu o serie de interviuri pe acest subiect.

viata-libera.ro

[dcp100168]

A crescut numărul consumatorilor de etnobotanice

Traficul şi consumul de etnobotanice ia amploare mai ales printre elevi, iar legislaţia este din ce în ce mai permisivă. Recent, printr-o decizie judecătorească s-a stabilit faptul că deţinerea, în vederea consumului propriu, de substanţe cu efect psihoactiv, nu este infracţiune. Acest lucru va îngreuna munca anchetatorilor, iar depistarea celor care vând astfel de substanţe va fi din ce în ce mai greu de făcut. Asta în condiţiile în care numărul consumatorilor, care au vârste din ce în ce mai fragede, creşte alarmant de mult, iar efectele substanţelor psihoactive sunt devastatoare, consumatorii ajungând chiar să se sinucidă. Din păcate, acesta este tristul adevăr, iar cazurile de suicid întâmplate la noi în oraş ne-au determinat să tragem un semnal de alarmă.

Atât poliţiştii de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO), cât şi procurorii de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) atrag atenţia asupra faptului că legislaţia românească este mult prea permisivă, atunci când vine vorba de consumul de etnobotanice, în ciuda faptului că aceste substanţe sunt foarte periculoase pentru sănătate. Iar acest lucru se vede din datele statistice, care arată că, până în luna octombrie, la nivelul judeţului Galaţi, au fost prinşi cu etnobotanice tot atâtea persoane cât au fost prinse în tot anul 2017. „Statistic vorbind, până în octombrie 2018 avem tot atâtea infracţiuni constatate cât tot anul 2017, deci suntem în creştere. Nu este o creştere care să ne alarmeze, dar orice copil care consumă astfel de substanţe este o pierdere pentru societate, pentru că efectele sunt devastatoare pentru un consumator care devine dependent. Cei care sunt ţintele consumului de etnobotanice sunt cei cu vârste cuprinse între 14 şi 24 de ani, deci consumul începe de la o vârstă foarte fragedă. Consumul se extinde, din păcate, şi în mediul rural, nu doar în mediul urban, ceea ce este un lucru agravant”, ne-a explicat comisar şef Dănuţ Lefter, şeful BCCO Galaţi.

Preţul, principala atracţie

Preţul de comercializare este principalul atu folosit de traficanţi, atunci când reuşesc să îi convingă pe adolescenţi să încerce aceste substanţe.    
„Se prepară relativ uşor şi au un cost foarte scăzut, astfel că elevii de liceu îşi permit, material vorbind, să şi le achiziţioneze. Aceasta sunt principala problemă. Practic sunt nişte ceaiuri care se fierb cu acetonă şi cu nişte substanţe care se procură relativ simplu, de pe internet”, a menţionat cms. şef Dănuţ Lefter.
Chiar dacă au un preţ scăzut şi se procură relativ uşor, chiar de pe internet, atât poliţiştii, cât şi procurorii DIICOT sunt în permanentă alertă, atunci când vine vorba despre traficanţi.
„Încercăm să ajungem cât mai sus pe ierarhia dealerilor şi să reuşit tragerea la răspundere penală a celor care fac operaţiuni de procurare, depozitare, transport, comercializare şi toate celelalte forme alternative prevăzute de legea penală. Chiar anul acesta am destructurat două astfel de grupări care comercializau substanţe cu efect psihoactiv, ultima fiind în urmă cu aproximativ trei săptămâni. Avem şi rezultat judiciar, din punctul meu de vedere, în sensul că instanţele de judecată au dispus arestarea preventivă. Cu ocazia percheziţiilor s-a descoperit 1,5 kilograme de substanţă care era utilizată pentru prepararea substanţelor cu efect psihoactiv.
Dintr-o sută de grame de substanţă pură (substanţă folosită în vederea confecţionării de substanţe cu efect psihoactiv) se pot confecţiona cinci-şase kilograme de substanţe gata de consum. Această substanţă se impregnează în diverse materii vegetale, cum ar fi ceaiuri, plante uscate, care sunt achiziţionate în special de la plafar, farmacii, care se îmbibă, se stropesc sau se fierb în acea soluţie rezultată din amestecarea substanţei respective cu apă. Noi am găsit atunci 1,5 kilograme de substanţă necesară pentru prepararea, vă daţi seamă cât ar fi rezultat de aruncat pe piaţă. Preţul unei doze variază între 7 şi 15 – 16 lei, în funcţie de mărimea dozei. Se comercializează doze de 0,2 grame (dintr-un gram se produc cinci astfel de doze)”, ne-a explicat Sorin Cărare, procurorul şef al DIICOT Galaţi.
Din păcate însă, chiar dacă anchetatorii au reuşit să destructureze două astfel de grupări, locul lor este, în permanenţă, luat de alţi indivizi dornici să obţină venituri facile, vânzând otravă la plic.

Nu se pedepseşte consumul de etnobotanice

Galaţiul a fost printre primele oraşe în care consumatorii de substanţe psihoactive au fost trimişi în judecată. În urma unei decizii date la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cei care deţin substanţe psihoactive în vederea consumului propriu nu mai pot fi traşi la răspundere penală. „La Curtea de Apel Suceava s-a ridicat problema de drept, care a fost înaintată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru dezlegarea unor probleme de drept, şi acolo s-a pronunţat decizia nr 10/2018, în sensul că nu mai poate fi sancţionată persoana care deţine o cantitate de etnobotanice, de fapt de substanţe cu efect psihoactiv, pentru consum propriu. Decizia pronunţată de ICCJ are efecte pentru viitor, ceea ce înseamnă că de la publicarea în Monitorul Oficial această procurare şi deţinere pentru consumul propriu nu mai este sancţionată penal”, ne-a explicat Sorin Cărare, procuror şef al DIICOT Galaţi.
Acest lucru nu înseamnă însă că se vor putea consuma etnobotanice oriunde pe stradă. „Am avut discuţii cu echipele de poliţie (cei de la BCCO, de la IPJ) şi chiar cu poliţia locală, cărora le-am recomandat să nu întrerupă aceste controale şi depistări. Şi asta pentru că de la un consumator depistat putem ajunge la dealer. Nu putem să nu facem acel minim efort de a-l opri să fumeze pe stradă”, a adăugat procurorul şef DIICOT.

Problema este lupta cu comercializarea acestor droguri, dar şi faptul că legislaţia este permisivă privind pedepsirea celor care le comercializează. Ideea noastră şi intenţia noastră este să aibă copiii acces cât mai puţin la aceste droguri şi dealerii să fie sancţionaţi  şi pedepsiţi potrivit legii. cms. şef  Dănuţ Lefter - BCCO Galaţi

Acum doi ani am avut o reţea care a acţionat pe raza municipiului Galaţi, desfacerea realizându-se preponderent în unităţile de învăţământ. Am reuşit destructurarea grupării, din păcate am fost nevoiţi să dispunem nişte măsuri şi faţă de anumiţi elevi din licee, pe care i-am trimis în judecată în stare de libertate, ceea ce nu înseamnă că vor lua pedepse cu închisoarea, pot primi amenzi penale. Uneori facem acorduri de recunoaştere cu anumite sancţiuni, care merg de la amendă până la închisoare cu suspendare pe un anumit termen de supraveghere. Sorin Cărare - procuror şef DIICOT Galaţi

viata-libera.ro

[dcp100168]

Când salvarea vine la liceu, din cauza drogurilor

Dacă înainte de '89 tinerii abia dacă auziseră despre existenţa drogurilor, acum orice elev din orice liceu, chiar şi de la cele cu ştaif, îţi poate povesti că are un prieten, sau că a discutat cu un coleg care a "fumat" ceva. Fenomenul pare să fi scăpat de sub control şi pentru că ei sunt prima generaţie de consumatori, cu părinţi şi profesori care nu au trecut prin aşa ceva. Nu există specialişti care să-i lămurească, interdicţiile prescrise "după ureche" părând să fie mai degrabă invitaţii la consum, decât să îl domolească. În acelaşi timp, tendinţa de a nu discuta deschis despre asemenea probleme pe motiv că este ruşinos să ai consumatori în familie sau şcoală pare să facă mai mult rău decât bine. Cu toate acestea, mai mulţi directori ai instituţiilor învăţământ au răspuns provocării lansate de ziarul "Viaţa liberă", împărtăşind unii altora din propria experienţă, vorbind despre probleme, dar şi despre soluţii.

Cea care a spart gheaţa a fost inspectoarea generală Mioara Enache care a recunoscut că, deşi şcoala are rolul de a educa tânăra generaţie inclusiv în această problemă, nu dispune deocamdată de mijloacele necesare.
"Şcoala este pusă la zid pe nedrept şi poate face şi mai puţin, dacă nu este sprijinită de părinţi. Din acest punct de vedere avem o mare problemă, pentru că aceştia nu prea vin spre şcoală. Nu vin pentru că nu-i interesează sau din jenă, din ruşine sau din teama de a nu le fi stigmatizat copilul. Drogurile ajung la elevi, indiferent de starea materială a familiilor lor, indiferent de liceul la care învaţă. Şi elevii care nu au bani, se pot informa de pe internet cum se prepară asemenea substanţe şi le fac singuri. Părinţii îşi spun că lor nu li se poate întâmpla aşa ceva ", punctează Mioara Enache.
Cei mai mulţi dintre directorii prezenţi la dezbatere au obiectat că este greşită ideea că drogurile şi etnobotanicele sunt consumate în şcoală. În general, elevii se dedau la aşa ceva cu anturajul, după orele de program sau pe lângă şcoală, în cazul ţigărilor cu spice-uri. Cu toate acestea, chiar şi elevi de gimnaziu îţi pot relata că au fost întrebaţi de colegi mai mari dacă nu vor să cumpere "markere", adică ţigări cu etnobotanice.

"Discutând cu copiii, afli că au trăit experienţe cumplite"

Corina Gavrilă, directoarea Colegiului de Alimentaţie şi Turism "D. Moţoc", a povestit: "Eu m-am confruntat direct cu astfel de situaţii. Acum doi-trei ani, predam la o clasă şi am observat că un elev are un pachet de ţigări desfăcut în bancă, dar avea nişte ierburi în el. În momentul în care am vrut să iau pachetul, am fost izbită de perete, de am crezut că voi rămâne afiş acolo".
Directoarea de la "Moţoc" susţine că în paralel cu combaterea fenomenului s-a străduit să găsească motivele pentru care respectivii elevi deveniseră consumatori. "Am foarte mulţi elevi care provin din familii unde ambii părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, sau au părinţii divorţaţi, sau plecaţi nu se ştie unde, lăsaţi în grija unor rude. Am copii care nici la vârsta asta nu au buletin. De aceştia chiar nu are cine să se ocupe. Miezul problemei este la a ajunge să aflăm de ce copilul face asta. Am discutat cu unii dintre ei ore în şir. Singura metodă ca să-i ajuţi şi să-i monitorizezi este să ajungi la sufletul lor. Aşa afli secrete cumplite, pe care le-au ţinut ascunse şi care îi macină", spune Corina Gavrilă.

Şocant, dar eficient

Aceasta recunoaşte că, în urmă cu doi-trei ani, nu era săptămână în care să nu vină salvarea la poarta liceului, din cauza consumului de etnobotanice, dar în urma măsurilor pe care le-a luat, situaţia s-a îmbunătăţit simţitor. "A fost o colaborare interinstituţională. În primul rând cu poliţia locală, căreia i-am cerut să-şi modifice programul, astfel încât să patruleze dimineaţa la intrarea şi după-amiaza la ieşirea din program a elevilor. Poliţia trebuie să fie acolo, pentru că uniforma îi mai temperează. Am făcut acţiuni cu Centrul de prevenire anti-drog. Am ţinut legătura cu domnul procuror Cărare, i-am trimis SMS, de câte ori aveam suspiciunea că un elev consumase ceva. Am dus elevii în vizită la Penitenciarul de Minori Tichileşti. Au discutat cu dealeri de droguri, cu elevi care comiseseră diferite infracţiuni, pentru că drogurile merg mână în mână cu prostituţia, cu alcoolul şi furtul. Este greu să lucrezi cu ei, pentru că unii sunt violenţi. Am avut şi cazuri de părinţi care au venit şi mi-au spus faceţi-i ce vreţi, că pe mine mă bate. M-am gândit că a le arăta pe viu ce se poate întâmpla atunci când devii dependent e cel mai bun lucru. Aşa am convins un fost elev de-al nostru care a fost consumator, a fost pe la diferite centre pentru a scăpa de dependenţă, să vină să le povestească prin ce drame a trecut şi a acceptat. Săracul, arată foarte rău. Numai cât intră pe uşă într-o clasă şi efectul e imediat. S-au speriat când l-au văzut.”

"Părinţii şi elevii pot fi consiliaţi oricând"

De la Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CRPECA), subcomisarul de poliţie dr. Angela Ene ne-a declarat că şi la instituţia pe care o conduce numărul beneficiarilor de consiliere a crescut faţă de anul trecut. 
"Din ianuarie până în octombrie 2018, am avut pentru consiliere şi evaluare 45 de consumatori: de  la  DIICOT au fost deferiţi 38, de la DGASPC - unul, de la serviciul de probaţiune - patru şi numai doi au venit din proprie iniţiativă. Din consumatorii care au venit prin instituţii, nu avem niciunul pe etnobotanice, ci pe canabis şi cocaină. Cei mai mulţi sunt elevi. La noi ajung persoane cu vârste de la 17, la 37 de ani. Ținem evidenţa celor care ajung la UPU, așa că vă mai putem spune că au fost înregistrate 125 de fişe de la unităţile de primiri urgenţe, iar aici consumatorii sunt majoritari pe etnobotanice", ne-a declarat Angela Ene.
Aceasta susţine că de consiliere din partea CRPECA pot beneficia şi părinţii copiilor care nu sunt consumatori, dar care vor să se informeze, dar şi elevii, centrul desfăşurând campanii de prevenire în toate şcolile de unde vin solicitări. Totodată, Angela Ene susţine că specialiştii din cadrul CRPECA pot forma elevii care se oferă voluntari: "Avem nevoie de sprijinul şcolilor. Formarea durează aproximativ 20 de ore, iar grupul trebuie să aibă minimul 12 persoane".

O refulare din cauza abuzurilor

De la psihologul din cadrul Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), Tereza Antal, care s-a ocupat de consilierea minorilor care au consumat droguri, susţine că apariţia tentaţiei e generată, de regulă, de unele probleme psihice. "Din experienţa mea, am constatat că acei copii au suferit un abuz fizic, emoţional sau sexual, care i-a determinat să consume droguri. De regulă, la noi ajung cu asemenea probleme copiii din familii care au trecut printr-un divorţ, sau familii în care părinţii lipsesc".

viata-libera.ro

[dcp100168]

Un consumator se transformă uşor în traficant

Etnobotanicele reprezintă o categorie de droguri psihoactive care sunt foarte periculoase pentru sănătate. Deşi la bază sunt nişte plante, substanţele folosite pentru prepararea lor pot avea efecte devastatoare asupra organismului. Din păcate, traficanţii reuşesc să ajungă din ce în ce mai uşor consumatori, marea lor majoritate fiind elevi. Mai grav este că de la consum, la trafic este doar un pas, un pas care poate fi făcut, cel puţin la început, inconştient. Asta susţin procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, dar şi poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate.

„Linia între un consumator şi un traficant este foarte fină, chiar imperceptibilă. Ca exemplu vă pot spune aşa: eu am cumpărat o doză pentru consum şi lângă mine se mai află un prieten, căruia i-am dat să fumeze din aceeaşi ţigară din care am fumat eu. În clipa aceea m-am transformat din consumator în traficant, sub forma oferirii de droguri. Deci, linia este foarte fină. Transformarea din consumator în traficant este atunci când respectivul vrea să îşi asigure singur dozele pentru consumul propriu, din profitul obţinut din comercializare. Un gest de prietenie sau de politeţe te transformă în traficant”, ne-a explicat Sorin Cărare, procurorul şef al DIICOT Galaţi.

Iar linia aceasta fină poate fi uşor încălcată atunci când vorbim de elevi de liceu, care încep să consume din curiozitate, iar apoi se dau drept exemplu altora, care devin ulterior consumatori fără să realizeze că astfel îşi pot tara viaţa. „Este o linie fină între a fuma o ţigară şi a vinde o ţigară. Copiii încep să consume de la vârste foarte fragede şi nu cred că se poate face o diferenţă între licee bune sau mai puţin bune, mai ales că acestea droguri au un preţ relativ scăzut. Părinţii ar trebui să conştientizeze că un copil se duce degeaba la un liceu foarte bun, dacă el îşi ratează viaţa, din punctul meu de vedere, cu o condamnare, cu un dosar penal. Degeaba învaţă, dacă o să fie urmat toată viaţa de un cazier din cauza traficului de droguri. Diferenţa între a vinde trei ţigări unor colegi şi a vinde trei kilograme este de pedeapsă, infracţiunea este aceeaşi: trafic de droguri”, ne-a spus cms. şef Dănuţ Lefter, şeful BCCO Galaţi.

Anturajul şi internetul

Anchetatorii au constatat, după ce au instrumentat zeci de astfel de dosare, că anturajul este cel care influenţează cel mai mult consumul de etnobotanice. Chiar dacă nu ştiu prea multe despre efectele acestor droguri, elevii se încurajează unul pe altul să le utilizeze. „În momentul acesta este destul de simplu de procurat, elevii îşi cumpără şi de pe internet şi din anturaj, pentru că anturajul este cel care atrage către consum. Cei care vând o fac pentru a-şi asigura nişte venituri, veniturile nu sunt extraordinare, ca la drogurile de mare risc, dar sunt unele importante, care asigură un mijloc de trai. Şi astfel au nevoie să îşi atragă, prin intermediul anturajului, clienţii”, ne-a povestit şeful BCCO Galaţi.

Acest lucru este întărit şi de Cristina Pană, comisar în cadrul IPJ Galaţi, care se ocupă de prevenirea infracţionalităţii în şcolile din judeţul Galaţi. „Elevii ştiu, chiar şi părinţii s-au informat. Dar au aşa o atitudine, că lor nu li s-ar putea întâmpla asta. Sau chiar dacă li s-a întâmplat, neagă, pentru că este ruşinos. Soluţia e următoarea: copiii ar trebui abilitaţi de la vârste cât mai fragede să reziste presiunii de grup. Pentru că despre asta este vorba, despre anturaj. Trebuie să ne coordonăm eforturile în acest sens. Nu cred că este o soluţie să le transmiţi mai multe informaţii despre ceea ce vor păţi. Ei le ştiu. Problema e că ei nu rezistă presiunii anturajului. Părintele şi psihologul trebuie să construiască o relaţie cu ei”, ne-a explicat comisarul Cristina Pană.

Efecte devastatoare

Consumul de etnobotanice este mai des întâlnit în rândul elevilor decât consumul de droguri de risc sau de mare risc şi asta pentru că au un preţ mult mai mic. Cu toate acestea, specialiştii atrag atenţia că, cu cât preţul este mai mic, cu atât efectele dăunătoare sunt mai mari. „Efectul la consumul de etnobotanice este imediat. Din păcate, pedepsele sunt mai mici la Legea 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive. Şi, deşi pedepsele sunt mult mai mici decât la drogurile de risc sau de mare risc, efectele sunt devastatoare la consumul de etnobotanice. Dintre aceste efecte pot enumera scăderea drastică a masei musculare, lipsa de concentrare, lipsa de atenţie şi pot culmina şi cu suicidul”, ne-a spus procurorul şef al DIICOT Galaţi.
„Ei folosesc coada calului, nalbă şi le fierb cu acea substanţă, dar sunt şi unii care fierb ierburile cu acetonă şi îşi fac creierii praf, după ce fumează aşa ceva. Cei care fumează şi vând ţigări de calitate o fac pe un preţ mai mare, cele cu preţ mai mic sunt şi mai nocive” a completat Dănuţ Lefter. 
Iar efectele nocive s-au văzut de-a lungul timpului, zeci de tineri ajungând la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean. Din păcate, după ce cad în această ispită, consumatorii fie se tem să ceară ajutor, fie spun că se descurcă singuri să scape de dependenţă şi revin în acelaşi anturaj continuând astfel să îşi otrăvească corpul.

Traficanţii, cu un pas în faţa anchetatorilor

Consumul de droguri şi de etnobotanice nu va putea fi eradicat niciodată. O recunosc chiar cei care anchetează astfel de cazuri. Cu toate acestea, anchetatorii spun că vor să ajute şcolile să combată consumul acestor substanţe. Ei speră să primească la rândul lor sprijin din partea cadrelor didactice, care ar trebui să îi informeze imediat ce constată că un elev are un comportament suspect.  „Noi nu facem prevenire, facem combatere. Atunci când aflăm de existenţa unei astfel de reţele, acţionăm pentru a-i atrage la răspundere. Dar îii putem ajuta cu date şi informaţii. Putem merge la dezbateri, la discuţii, dacă suntem invitaţi”, ne-a precizat Sorin Cărare, procurorul şef al DIICOT Galaţi.
„Diriginţii pot să ne sesizeze comportamentul atipic şi sunt de mare ajutor, atât prin conştientizarea părinţilor, dar şi prin informarea noastră. Noi le mulţumim poliţiştilor locali că fac percheziţii corporale şi îi depistează pe consumatori”, a adăugat cms. şef Dănuţ Lefter, şeful BCCO Galaţi.
Din păcate însă, lupta anchetatorilor este îngreunată de multe ori de legislaţie mai ales pentru că traficanţii sunt bine informaţi cu privire la listele care cuprind substanţele interzise de lege, liste care se actualizează o dată la şase luni, şi folosesc mereu alte combinaţii chimice. „Traficanţii sunt cu un pas înainte noastră, ei ştiu exact când substanţa este trecută le lista de interzise, schimbă ceva în componenţa ei şi devine legală, până la se trece pe listă noua componenţă”, a conchis Sorin Cărare.

Din nefericire, dacă-şi doresc să consume substanţe care modifică starea de conştiinţă, găsesc informaţii peste tot. Fac schimb de experienţă între ei sau consultă internetul, unde se află o mulţime de informaţii. Nici nu le trebuie foarte mulţi bani. Cristina Pană - comisar IPJ Galaţi

viata-libera.ro

[dcp100168]

Piedici în lupta cu drogurile. Părinţii nu ajută, iar şcoala nu are suficiente pârghii

O concluzie unanim acceptată de toţi directorii prezenţi la dezbatere a fost că părinţii care incriminează şcoala că nu face nimic, nu ajută, ba, dimpotrivă, dându-le prea multă libertate copiilor lor, îngreunează procesul educativ. În plus, şcoala nu dispune de mijloacele necesare pentru a combate şi preveni eficient consumul de droguri şi spiceuri, regulamentele fiind prea permisive, iar personalul specializat prea puţin. 

Pentru că Angela Ene, coordonatorul Centrului Anti-drog, s-a oferit să trimită specialişti la şedinţele cu părinţii, directorii au răspuns că e puţin probabil ca aceştia să vină la şcoală, pentru a fi consiliaţi corespunzător. "Dacă, la liceele de top, părinţii vin frecvent la şedinţe, la cele tehnologice, unde sunt foarte mulţi copii din mediul rural, nu se întâmplă acelaşi lucru. Atenţia familiei este primordială în ceea ce priveşte timpul, anturajul, activităţile, bugetul", spune inspectoarea generală Mioara Enache. 
Romeo Zamfir, directorul de la Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri", susţine că părinţii elevilor săi vin la şedinţe, dar au de multe ori o atitudine prea libertină când vine vorba de respectarea regulamentului şcolar: "Finanţarea o asigură părinţii pentru ţigări şi droguri, fără să ştie asta, bineînţeles. Observ că elevii încep să fumeze foarte devreme, unii chiar de la clasa a VII-a. Trist e că, uneori, sunt sprijiniţi de părinţi. Vin cu ţigări electronice, le confişti. Vin cu părinţii să le capete înapoi. Degeaba le explici că regulamentul interzice în şcoală orice fel de ţigară. Noi ne-am canalizat pe trei direcţii: psihologul şcolar, care face treabă foarte bună, părinţii şi diferite acţiuni cu caracter de prevenire. La psiholog, elevul trebuie să vină din proprie iniţiativă. Nu-l poţi obliga".
Directoarea de la Liceul Teoretic "Dunărea", Lucia Moţoc, a subliniat că rolul cel mai important îl are tot familia: "Undeva, legătura între părinte şi copil s-a întrerupt. Se mint reciproc. Eu aş vedea o legătură mai strânsă între copil şi părinte, pentru că părintele poate sesiza mai uşor modificări în comportament şi poate lua măsuri".
De aceeaşi părere s-a arătat şi directorul de la Liceul de Artă "D. Cuclin", Mircea Titi Roşca: "Elevii şi-au pierdut încrederea în tot ceea ce înseamnă autoritate. Şi totuşi, şcoala răspunde de ceea ce se întâmplă în interiorul ei. Dar ei consumă, de regulă, în afara şcolii. În plus, noi nu suntem abilitaţi să-i controlăm şi să-i percheziţionăm. Tot familia e cea care trebuie să ia măsuri". 

O mai bună cooperare între instituţii

Romeo Zamfir susţine că elevii nu consumă substanţe psihoactive în şcoală, ci în apropierea ei, în baruri sau la petreceri şi că, din acest punct de vedere, autorităţile sunt vinovate pentru că nu închid barurile care comercializează alcool minorilor, consumul de droguri venind la pachet cu cel de alcool.
Directorii au căzut de acord că ineficienţa demersurilor lor are drept cauză slaba comunicare dintre instituţii, şcoala neprimind niciun fel de feed-back nici de la psihologi, nici de la Poliţie, nici de la unităţile de primiri urgenţe. "Am solicitat în repetate rânduri să ni se transmită şi nouă ce se întâmplă. Sunt copii care sunt luaţi cu salvarea din curtea şcolii şi nu ştim de ce. Ni s-a spus că nu au voie să dea astfel de diagnostice. Copilul se întoarce a doua zi, iar noi nu ştim ce s-a întâmplat", spune inspectoarea generală.

Regulament şcolar permisiv, libertăţi prost înţelese

Directorii s-au plâns că elevii, dar şi părinţii nu mai sunt dispuşi să respecte regulamentul şcolar şi că libertatea de multe ori este prost înţeleasă de aceştia. Inspectoarea generală Mioara Enache a adus în discuţie cazul de  anul trecut al grevei elevilor de 18 ani de la CNVA, care s-au plâns că sunt ţinuţi prizonieri în liceu, deşi pentru ei regulamentul prevede că au dreptul să părăsească în pauze instituţia. "Am fost reclamaţi de tatăl unui elev şi la Preşedinţie, la primul ministru şi la Minister. Toată lumea a pus presiune pe ISJ şi pe acest colegiu care, chipurile, a încălcat drepturile elevilor, dar noi nu am vrut decât să-i protejăm", spune, supărată, Mioara Enache.
Întrebată dacă a făcut demersuri la Ministerul Educaţiei să se introducă măsura obligativităţii ca orice elev să nu mai părăsească şcoala în timpul programului, aceasta a ripostat că reprezentanţii MEC nu ţin cont de părerile inspectorilor generali. "La minister cele mai multe propuneri vin din partea elevilor şi părinţilor. Noi nu suntem chemaţi la negocieri. Sunt doar reprezentanţii Ministerului, cei ai elevilor şi părinţilor şi Sindicatele. Noi comunicăm nişte lucruri, dar nu putem exercita asupra ministerului o presiune, aşa cum fac ceilalţi. Nu avem suficiente pârghii pentru a apăsa acceleraţia ca să putem face educaţie. Sunt o mulţime de libertăţi prost înţelese", se plânge Mioara Enache. Situaţia este nuanţată şi de Onuţ Atanasiu: "Noi nu mai avem nicio pârghie asupra copiilor. Nu avem cum să-i sancţionăm. Doar prin nota la purtare. Dacă îi pun patru şi rămâne repetent, mai ales la liceele tehnologice, nu mai vine la şcoală şi l-am pierdut. Ori eu nu vreau asta. Nici măcar la muncă în folosul şcolii nu mai putem să-i chemăm".  

Lipsa psihologilor şcolari, o problemă

Toţi oamenii şcolilor prezenţi la dezbatere au concluzionat că, într-o problemă atât de complicată cum e cea a drogurilor, consilierea elevilor ar trebui făcută cu ajutorul psihologilor şcolari, care însă sunt foarte puţini. Conform normelor de la minister, există un singur psiholog la 800 de elevi, ceea ce este foarte puţin. "Noi avem foarte puţini psihologi şcolari şi consilieri şi mai puţini, aceştia fiind cei care s-ar putea să comunice şi să convingă elevii şi să desfăşoare acţiuni de prevenţie. Deci, fiind foarte puţini, şi acţiunile sunt foarte puţine. În schimb, diriginţii fac eforturi pentru a suplini această lipsă, ei având printre temele de dirigenţie şi dezbateri legate de consumul de droguri. Numai că diriginţii nu sunt specializaţi pe această problemă şi fiecare se ocupă de ea cum poate. Sunt şi activităţi care se desfăşoară cu personal specializat, dar probabil nu sunt suficiente", a declarat inspectoarea generală, Mioara Enache.
Directoarea Colegiului Cuza, Iulia Chirnoagă, susţine că mai e un alt inconvenient în ceea ce priveşte această problemă: "Important este impactul pe care îl are mesajul pe care îl transmite psihologul şcolar. Din acest punct de vedere, faptul că în fiecare an avem un alt psiholog nu ne ajută, pentru că se stabileşte greu legătura între aceştia şi elevi. Până să apuce să le câştige încrederea, a venit altcineva şi tot aşa. Ar trebui găsite soluţii ca fiecare liceu să aibă propriul psiholog şcolar pe termen lung".

Mesaje de la elevi pentru colegii lor

Directorul-adjunct al CNVA şi consilierul local Onuţ Atanasiu consideră că undeva există o sincopă: "Eu cred că nu transmitem mesajele pe care ei să le înţeleagă. Transmitem mesaje pe care doar noi le înţelegem şi noi le auzim. Elevii ar trebui să transmită elevilor mesajele anti-drog pentru că au mai multă încredere într-unul de-al lor". Acesta a propus organizarea unei mese rotunde cu elevii, pentru a afla de la ei cele mai eficiente soluţii în combaterea şi prevenirea consumului de  droguri.

viata-libera.ro