O dronă construită la Galaţi va parcurge drumul Unirii

[dcp100168]

O dronă construită la Galaţi va parcurge drumul Unirii

Ing. Mihai Dragu este din Buzău, locuieşte în Bucureşti şi face doctoratul la Facultatea de Ştiinţe şi Mediu a Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi. E absolvent al Academiei Tehnice Militare din Bucureşti şi pasionat de aparate de zbor. Construieşte vehicule aeriene civile fără pilot, de dimensiuni reduse, pe care le vinde în toată lumea, pentru aplicaţii în topografie, agricultură, filmări sau misiuni de salvare.

Sub coordonarea prof. dr. ing. Lucian Puiu Georgescu şi prof. dr. ing. Gabriel Murariu, din 2016 a început să lucreze la construcţia unui aeromodel cu propulsie solară şi motor electric, care să zboare complet autonom pe un traseu pre-programat, în cadrul unei teze de doctorat care abordează utilizarea dronelor în protejarea mediului înconjurător. Dorinţa sa, împlinită în vară, a fost ca drona cu propulsie solară să refacă drumul lui Aurel Vlaicu, de la Băneşti la Braşov.
"Au fost 84 de kilometri, pe care aparatul i-a parcurs cu succes. Sunt deja la a treia dronă construită integral în atelierul meu, din materiale compozite. Aparatul are 4,5 metri anvergură şi masa complet încărcată în zbor e de 8,5 kg, o viteză eficientă de 50-60 km/oră, dar poate ajunge până la 120 de km/oră. Zborul centenar Bucureşti - Alba Iulia face parte din proiectul meu de doctorat şi se va realiza în această săptămână, dacă aparatul, care rezistă 10 ore pe baterii, va trece de teste. Vrem să stabilim şi un record mondial de zbor pentru un aeromodel electric lansat din mână. E un omagiu adus pionierului aviaţiei române, un gest prin care celebrăm 100 de ani de la Unirea pe care Vlaicu nu a mai apucat să o vadă", a declarat Mihai Dragu.
Dincolo de acest gest omagial, dronele, spune Mihai Dragu, sunt viitorul cercetării şi pot ajuta cu adevărat la protejarea biosferei Deltei Dunării, în domeniul agricol şi topografic şi în siguranţa civilă (inundaţii, alunecări de teren, incendii, operaţiuni de căutare şi salvare).

Drone pentru protejarea mediului înconjurător

Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați este angrenată, de câțiva ani, într-o activitate complexă de cercetare aplicată legată de domeniul mediului, iar una dintre aceste direcții se referă la observarea aeriană a ecosistemelor forestiere. "Se știe că atât controlul suprafețelor forestiere reale, cât și calitatea și evoluția lor, inclusiv tăierile clandestine, se pot face atât prin control la sol, cât și prin observații aeriene. Ne ocupăm de validarea mijloacelor de observare aeriană, care necesită atât aparatele de zbor, cât și cunoștințe de software. Astfel s-a ajuns la ideea dotării acestor drone cu celule fotovoltaice care să permită zboruri de zi pe perioadă îndelungată, plus acumulare de energie, fără benzină", a declarat prof. univ. dr. Lucian Georgescu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Drona solară se pregăteşte să traverseze Carpaţii

După două zboruri de probă, ultimul încheiat săptămâna trecută, drona Centenar, realizată de doctorandul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, este gata să traverseze Carpaţii. “Am făcut al doilea zbor de probă, nu am avut evenimente, la primul au fost câteva probleme tehnice, dar le-am remediat. Mai trebuie să montăm celulele fotovoltaice şi aşteptăm o zi cu soare pentru a putea decola. Dacă vom avea vreme bună, până la sfârşitul acestui an, drona Cutezătorul Centenar îşi va împlini menirea”, a declarat inginerul Mihai Dragu, doctorand la Facultatea de Ştiinţe şi Mediu.

Pasionat de aparate de zbor, Dragu este absolvent al Academiei Tehnice Militare din Bucureşti. Construieşte vehicule aeriene civile fără pilot, de dimensiuni reduse, pe care le vinde în toată lumea, pentru aplicaţii în topografie, agricultură, filmări sau misiuni de salvare. Sub coordonarea prof. dr. ing. Lucian Puiu Georgescu şi a prof. dr. ing. Gabriel Murariu, din 2016, a început să lucreze la construcţia unui aeromodel cu propulsie solară şi motor electric, care să zboare complet autonom pe un traseu pre-programat, în cadrul unei teze de doctorat care abordează utilizarea dronelor în protejarea mediului înconjurător. Dorinţa sa a fost ca drona cu propulsie solară să parcurgă în acest an drumul Bucureşti-Alba Iulia, traversând Carpaţii. “E un omagiu adus pionierului aviaţiei române, un gest prin care celebrăm 100 de ani de la Unirea pe care Aurel Vlaicu nu a mai apucat-o”, a explicat Mihai Dragu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Drona Rebel, ce a realizat în urmă cu două săptămâni Zborul Centenar, s-a întors acasă

După un zbor de 260 de kilometri peste Carpaţi, din Bucureşti până la Alba Iulia, la 1900 de metri altitudine, Drona Rebel, construită de ing. Mihai Dragu, doctorand al Facultăţii de Ştiinţe şi Mediu din cadrul UDJG, a ajuns la Galaţi şi a fost prezentată publicului, printr-o demonstraţie în Cartierul Dimitrie Cantemir.

Cercetarea pe care s-a bazat construcţia acestei drone este parte componentă a unei lucrări de doctorat, coordonată de profesorii Lucian Georgescu şi Gabriel Murariu, şi a durat doi ani de zile. După mai multe probe realizate în 2018 şi prototipuri distruse, drona a parcurs în trei ore un drum de 260 de kilometri peste munţii Făgăraş.

“Am stabilit un record mondial de distanţă şi altitudine, drona mai având, la finalul zborului, o rezervă de 40 de kilometri. Autonomia se bazează pe aerodinamica dronei şi pe nişte baterii de înaltă eficienţă energetică litiu-ion. Ea are o greutate de circa 3,8 kg, este realizată dintr-un polimer dur şi poate duce în spate o cameră video de până la 1 kilogram”, a declarat în prezentare ing. drd. Mihai Daniel Dragu.

Precedentul record mondial pentru o dronă civilă aparţine unui francez, care a reuşit o autonomie de zbor de 134 de kilometri, dus-întors, dar în zonă de câmpie. “Produsul original realizat de doctorandul nostru este în curs de omologare ca un mijloc eficient dar în acelaşi timp ieftin, de monitorizare în agricultură a unor parametri, cum ar fi calitatea aerului, biodiversitatea, gradul de umiditate a solului. Pentru că e nepoluantă, drona poate avea multiple întrebuinţări, mai ales în ceea ce priveşte protecţia mediului”, a explicat prof. univ. dr. ing. Lucian Georgescu, unul dintre conducătorii de doctorat.

Nu e singura dronă de care se ocupă cercetătorii de la Dunărea de Jos, iar dacă va fi omologată, drona «Rebel» ar putea să intre în producţie de serie. “Mai avem trei drone în lucru. Ce este interesant este apăsarea pe accelerator în domeniul antreprenorial. Domnul inginer are firma lui, la fel şi ceilalţi, spin-off-urile sunt o noutate pentru Universitate, şi ne dorim să valorificăm ştiinţific dar şi practic, aceste cercetări. Noi punem la bătaie tehnica şi dotările universităţii, doctoranzii vin cu creativitatea şi munca”, a mai declarant Lucian Georgescu.

Vineri, drona a fost lansată într-un zbor demonstrativ în cartierul Dimitrie Cantemir. Imagini din Zborul Centenar găsiţi la adresa: https://www.youtube.com/watch?v=zT29RMOGFTs&feature=youtu.be

viata-libera.ro

 

[dcp100168]

Profesorul de drone care a stabilit recordul mondial de distanţă şi altitudine. „În viaţă, cel mai mare risc e să nu rişti nimic“

Inginerul Mihai Dragu este doctorand al Facultăţii de Ştiinţe şi Mediu din Galaţi. Dronele create de el stabilesc recorduri mondiale, ceea ce îl ajută să capteze interesul studenţilor săi pentru aceste aparate.

Mihai Dragu (41 de ani) a absolvit Academia Tehnică Militară în 2001, pentru o perioadă a activat în armată ca inginer de telecomunicaţii, iar după 5 ani a decis să plece pentru a da curs pasiunii sale pentru drone, care se numeau atunci aeromodele cu cameră video.

„Întotdeauna am considerat că pot face ceva deosebit în viaţă, iar postul pe care activam atunci nu îmi permitea să evoluez, să mă împlinesc. Mi-am spus că este timpul să risc. În viaţă, cel mai mare risc este să nu rişti nimic. M-am gândit că McDonalds-ul angajează oricând“, ne povesteşte cu umor Mihai cum a pornit aventura sa în necunoscut.

În prezent, este doctorand în anul III la Facultatea de Ştiinţe şi Mediu din Galaţi cu un proiect de eficientizare şi dezvoltare a dronelor UAV în protecţia mediului, cu care a devenit cunoscut la nivel mondial. Inovaţia sa permite dronei să aibă o autonomie de zbor foarte mare, astfel încât să poată acoperi o suprafaţă şi o distanţă cât de sute de kilometri, dar să şi poată fi controlată prin telecomandă pe o rază de 50 de kilometri şi pe o distanţă nelimitată prin intermediul internetului. La bordul dronei a fost montat un modem, care ia legătura cu staţia de bază, cum se numeşte în termeni tehnici computerul de la sol de pe care este operată aceasta.

Inginerul îi dă misiuni dronei şi citeşte informaţiile de telemetrie. „În acest mod, drona poate acoperi întregul teritoriu al României, pentru că operatorul de telefonie este naţional, iar dacă am roamingul activat, pot acoperi toată Europa. Deci, unde este internet, acolo poţi să mergi şi cu drona“, ne explică Mihai. Avantajul este că drona zboară la o înălţime de câteva sute de metri, iar legătura de internet este mereu bună, lucru care nu se întâmplă la sol, pentru că sunt zone, cum sunt cele montane, unde conexiunea este slabă sau chiar lipseşte.

Drona creată de Mihai, la care a lucrat doi ani, are o greutate de 3,8 kilograme, este acţionată de baterii electrice, fiind realizată dintr-un material „sandwich“, cum îl numeşte acesta. Astfel, structura internă este din fibră de carbon, iar exteriorul a fost realizat dintr-un polimer care absoarbe şocurile, asemănător celui din care sunt realizate căştile pentru biciclişti.

Zbor peste munţii Făgăraş

Drona se deplasează cu o viteză medie de 70 de kilometri pe oră şi o viteză maximă de 120 de kilometri pe oră. Inginerul a stabilit un nou record mondial de distanţă şi altitudine după ce a realizat un zbor de 260 de kilometri peste munţii Făgăraş, din Bucureşti până la Alba Iulia, la 1.900 de metri altitudine cu o dronă lansată din mână. „De fapt, drona poate urca mult mai mult. Am urcat până la 2.500 de metri şi a trebuit să ne oprim pentru că eram limitaţi de culoarele de zbor din spaţiul aerian. Cred că poate zbura până la o altitudine de 5.000 de metri fără probleme“, ne dezvăluie inginerul.

Utilitatea unei drone este dată de senzorii pe care îi are montaţi la bord. În cazul aparatului de zbor creat de Mihai, se pot monta senzori de fotografie în spectru vizibil. Asta înseamnă că aceştia pot fi folosiţi în topografie (măsurări de terenuri) sau pentru realizarea de fotografii multispectrale, care presupun utilizarea razelor ultraviolete şi a celor infraroşii.

În acest ultim caz, senzorii pot fi folosiţi în agricultură, pentru determinarea stării de sănătate a culturilor. „Se calculează un indice de vegetaţie pentru fiecare zonă a recoltei, iar dacă acesta este sub o anumită valoare, înseamnă că este o problemă, iar inginerul agronom se va deplasa acolo şi va aplica un tratament doar pentru acea porţiune de cultură“, ne explică Mihai o altă funcţie pe care drona o poate îndeplini.

Pe zona de mediu, drona are senzori ce pot determina gradul de împădurire sau defrişare, dar şi cât de sănătoasă este pădurea. Nu în ultimul rând, drona poate face măsurători atmosferice după ce vor fi montaţi pe aceasta senzori de gaze. „Vorbim de determinarea compoziţiei chimice a atmosferei pe diverse straturi, făcând practic o hartă a poluanţilor, cum ar fi monoxidul de carbon sau compuşi organici volatili. Drona este instrumentul ideal pentru aceste măsurători, deoarece nu poluează, având propulsie electrică”, punctează Mihai.

A produs deja 15 drone

După  ce  va finaliza proiectul de doctorat, inginerul îşi va breveta drona pe distanţe mari ca un instrument pentru protejarea ariilor naturale, dar şi a oraşelor. „Vom introduce şi senzori de detecţie a radiaţiilor ionizante. Sunt constant scurgeri de la centralele atomice, ce pot fi aduse de vânt de peste tot din lume. Este important să detectezi la timp zonele afectate de radiaţii ionizante pentru că distrug ADN-ul uman şi provoacă cancer“, precizează Mihai. 

A produs deja aproximativ 15 drone de acest tip, pe care le-a vândut atât în ţară, cât şi în străinătate. Are o mică firmă, unde face cercetare alături de un coleg pe aeronave fără pilot. „Noi nu vindem propriu zis drone. Un bisturiu nu te face chirurg. Noi vindem serviciile de integrare a dronelor în diverse companii. Practic, identificăm o nevoie la o companie, o acoperim cu o soluţie bazată pe drona noastră şi susţinem firma să implementeze drona în fluxul de producţie, de exemplu topografiere sau agricultură“, ne explică inginerul.

Un pachet ce include folosirea dronei, serviciile de mentenanţă şi service pentru topografie porneşte de la 10.500 de euro şi poate ajunge până la 15.000 de euro, incluzând aici şi senzorii pentru gaze şi radiaţii ionizante.

Următoarea provocare: drona care va face înconjurul lumii

Mihai şi-a descoperit pasiunea de a-i introduce pe studenţi în tainele  funcţionării dronelor. Ca doctorand a făcut numeroase prezentări în faţa tinerilor, atât teoretice, cât şi practice, a modului de funcţionare a dronelor şi a aplicaţiilor practice ale acestora la Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi şi Universitatea Bucureşti. 

Următoarea provocare pentru Mihai este să dezvolte o dronă cu celule fotovoltaice care să se deplaseze de la Galaţi la Timişoara şi să stea o întreagă zi în aer. Dacă va realiza cu succes acest lucru, tânărul va crea o dronă care să facă înconjurul lumii şi care să stea în aer permanent, zi şi noapte. 

Drona ar fi alimentată cu panouri solare, iar bateriile i-ar permite să zboare şi noaptea, urmând ca acestea să se încarce în timpul zilei cu energie solară. Capabilitatea sa de a zbura în jurul lumii ar fi doar un detaliu de palmares pentru Mihai, după cum ne-a mărturisit, ţinând cont că vorbim de o dronă lansată din mână, însă este un lucru care nu s-a mai făcut până acum nicăieri în lume.

adevarul.ro