Rizer, locul în care a început modernizarea Galaţiului

[dcp100168]

Zona Rizer - aproape cea mai arătoasă din oraş

Cum trebuie să arate un cartier normal din Galaţi? Ei bine, dacă până acum ceva ani toate străzile oraşului erau pline de gropi, iar pe unele se putea circula mai uşor cu sania decât cu maşina, în 2016 zona din jurul Parcului Rizer arată, în sfârşit, ca un cartier european. Toate străzile sunt asfaltate, trecerile de pietoni sunt semnalizate corect şi sunt şi dese, iar gropile şi denivelările au dispărut cu totul. Bine, asta este situaţia pe aproape toate străzile.

Trotuarul din jurul parcului, plin de denivelări

Dacă în preajma Spitalului Militar spaţiul pietonal este ca în palmă, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre zona parcului, acolo unde trotuarele nu arată chiar atât de bine. Este vorba, mai ales, de trotuarul de pe strada Traian, zona în care ar fi trebuit să se construiască noul muzeu de artă vizuală al Galaţiului, dar care a rămas acoperită cu iarbă, pe alocuri mare, pe alocuri deloc. "De ce oare nu s-a mai făcut aici nimic? Trotuarul arată cum arăta şi pe vremea vechiului parc, plin de denivelări şi gropi. Suntem obişnuiţi cu el, însă am vrea să fie reparat. Cred că parcul ăsta merită să arate foarte bine mereu, nu aşa, cârpit din loc în loc", ne-a explicat o doamnă, cu care ne-am întâlnit în staţia de autobuz de vizavi de spital.

Pe strada Bolintineanu mai e de lucru

Trotuarul din preajma parcului Rizer nu este singurul din zonă care ar mai avea nevoie de cosmetizare. Spre exemplu, locuitorii de pe strada Dimitrie Bolintineanu, care face legătura între Parcul Rizer şi Grădina Publică, sunt nevoiţi de ani buni să meargă prin gropi şi denivelări, dat fiind că betonul care a fost turnat acum mulţi ani pe trotuar s-a deteriorat serios. "Ţi-e şi frică să ieşi pe stradă, mai ales dacă eşti om bătrân. O clipă de neatenţie şi, gata, ai căzut. Nu vrem neapărat asfalt sau mai ştiu eu ce se mai pune pe trotuarele din Galaţi. E suficientă o rebetonare a zonei, numai să existe, ca să nu ne mai fie teamă să mergem pe trotuar. Aşa, suntem nevoiţi să mergem pe stradă şi, chiar dacă nu e o zonă intens circulată de maşini, poliţia ne poate amenda dacă nu mergem pe trotuar", ne-a explicat Adrian Zanopol, un cetăţean de 84 de ani.
Nici pe strada Dr. Nicolae Alexandrescu nu e mai roz situaţia, însă acolo nici măcar carosabilul nu a fost reparat. "Sperăm ca, după ce se termină reparaţiile pe strada Traian, autorităţile să îşi îndrepte atenţia şi către noi. Pe strada noastră e şi Maternitatea, şi sunt atâţia oameni care locuiesc aici, deci ar trebui refăcută infrastructura de drumuri şi trotuare. Arată groaznic acum, sunt numai gropi peste tot", ne-a spus un tânăr, care locuieşte ceva mai sus de Maternitatea "Buna Vestire".

Strada Elena Doamna, cea mai afectată

Există, totuşi, în cartier, o stradă pe care utilajele de reabilitare nu au apărut deloc. Ea se numeşte Elena Doamna şi despre acest subiect s-a mai scris în ziarul nostru, şi în 2013, şi în 2015, însă autorităţile nu şi-au îndreptat încă atenţia şi spre locuitorii de acolo. "În zona Rizer, toate străzile sunt asfaltate, mai puţin strada Elena Doamna. Aceasta a fost ignorată, din motive necunoscute. Este o lipsă de respect faţă de ce a mai rămas valoros în acest oraş. Nu cred că o stradă pe care domneşte neglijenţa trebuie să poarte un nume greu în istoria ţării şi a oraşului. Nu este nici îngrijită porţiunea asta de drum. Au crescut buruienile ca pe un teren necultivat, iar atunci când plouă se mai face şi noroi, pentru că a fost împrăştiat pământ peste câteva gropi", ne-a spus Bogdan Andrei, un tânăr de 28 de ani.
Potrivit declaraţiilor de vara trecută ale purtătoarei de cuvânt a Primăriei Galaţi, Emanuela Turcu, planuri de reabilitare există pentru mai multe străzi din oraş, iar în ceea ce priveşte zona Rizer, acestea ar fi trebuit finalizate până la finalul lui 2015. ECum trebuie să arate un cartier normal din Galaţi? Ei bine, dacă până acum ceva ani toate străzile oraşului erau pline de gropi, iar pe unele se putea circula mai uşor cu sania decât cu maşina, în 2016 zona din jurul Parcului Rizer arată, în sfârşit, ca un cartier european. Toate străzile sunt asfaltate, trecerile de pietoni sunt semnalizate corect şi sunt şi dese, iar gropile şi denivelările au dispărut cu totul. Bine, asta este situaţia pe aproape toate străzile.

Trotuarul din jurul parcului, plin de denivelări

Dacă în preajma Spitalului Militar spaţiul pietonal este ca în palmă, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre zona parcului, acolo unde trotuarele nu arată chiar atât de bine. Este vorba, mai ales, de trotuarul de pe strada Traian, zona în care ar fi trebuit să se construiască noul muzeu de artă vizuală al Galaţiului, dar care a rămas acoperită cu iarbă, pe alocuri mare, pe alocuri deloc. "De ce oare nu s-a mai făcut aici nimic? Trotuarul arată cum arăta şi pe vremea vechiului parc, plin de denivelări şi gropi. Suntem obişnuiţi cu el, însă am vrea să fie reparat. Cred că parcul ăsta merită să arate foarte bine mereu, nu aşa, cârpit din loc în loc", ne-a explicat o doamnă, cu care ne-am întâlnit în staţia de autobuz de vizavi de spital.

Pe strada Bolintineanu mai e de lucru

Trotuarul din preajma parcului Rizer nu este singurul din zonă care ar mai avea nevoie de cosmetizare. Spre exemplu, locuitorii de pe strada Dimitrie Bolintineanu, care face legătura între Parcul Rizer şi Grădina Publică, sunt nevoiţi de ani buni să meargă prin gropi şi denivelări, dat fiind că betonul care a fost turnat acum mulţi ani pe trotuar s-a deteriorat serios. "Ţi-e şi frică să ieşi pe stradă, mai ales dacă eşti om bătrân. O clipă de neatenţie şi, gata, ai căzut. Nu vrem neapărat asfalt sau mai ştiu eu ce se mai pune pe trotuarele din Galaţi. E suficientă o rebetonare a zonei, numai să existe, ca să nu ne mai fie teamă să mergem pe trotuar. Aşa, suntem nevoiţi să mergem pe stradă şi, chiar dacă nu e o zonă intens circulată de maşini, poliţia ne poate amenda dacă nu mergem pe trotuar", ne-a explicat Adrian Zanopol, un cetăţean de 84 de ani.
Nici pe strada Dr. Nicolae Alexandrescu nu e mai roz situaţia, însă acolo nici măcar carosabilul nu a fost reparat. "Sperăm ca, după ce se termină reparaţiile pe strada Traian, autorităţile să îşi îndrepte atenţia şi către noi. Pe strada noastră e şi Maternitatea, şi sunt atâţia oameni care locuiesc aici, deci ar trebui refăcută infrastructura de drumuri şi trotuare. Arată groaznic acum, sunt numai gropi peste tot", ne-a spus un tânăr, care locuieşte ceva mai sus de Maternitatea "Buna Vestire".

Strada Elena Doamna, cea mai afectată

Există, totuşi, în cartier, o stradă pe care utilajele de reabilitare nu au apărut deloc. Ea se numeşte Elena Doamna şi despre acest subiect s-a mai scris în ziarul nostru, şi în 2013, şi în 2015, însă autorităţile nu şi-au îndreptat încă atenţia şi spre locuitorii de acolo. "În zona Rizer, toate străzile sunt asfaltate, mai puţin strada Elena Doamna. Aceasta a fost ignorată, din motive necunoscute. Este o lipsă de respect faţă de ce a mai rămas valoros în acest oraş. Nu cred că o stradă pe care domneşte neglijenţa trebuie să poarte un nume greu în istoria ţării şi a oraşului. Nu este nici îngrijită porţiunea asta de drum. Au crescut buruienile ca pe un teren necultivat, iar atunci când plouă se mai face şi noroi, pentru că a fost împrăştiat pământ peste câteva gropi", ne-a spus Bogdan Andrei, un tânăr de 28 de ani.

Potrivit declaraţiilor de vara trecută ale purtătoarei de cuvânt a Primăriei Galaţi, Emanuela Turcu, planuri de reabilitare există pentru mai multe străzi din oraş, iar în ceea ce priveşte zona Rizer, acestea ar fi trebuit finalizate până la finalul lui 2015. Evident, asta nu s-a mai întâmplat, iar oamenii de pe Elena Doamna mai au de aşteptat.vident, asta nu s-a mai întâmplat, iar oamenii de pe Elena Doamna mai au de aşteptat.        

În tot cartierul sunt doar două WC-uri ecologice

Pentru că unii locuitori ai zonei s-au săturat de mirosul înţepător de urină care vine din anumite părţi ale cartierului, aceştia s-au hotărât să ceară Primăriei, prin intermediul nostru, aducerea mai multor toatele ecologice în zonă. "Momentan, sunt doar două, alea din Parcul Rizer, dar nesimţiţii îşi fac nevoile pe unde-i apucă. Eu am ieşit cu nepoţica la plimbare şi am văzut un needucat din ăsta care îşi făcea nevoile pe gardul parcului. Ar trebui amendaţi sever, mai ales că trec copii pe acolo. De asemenea, cred că aducerea şi montarea mai multor toalete ecologice în zonă nu ar fi o idee rea, mai ales că vine vara şi mirosul va fi groaznic, dacă nu se iau măsuri", ne-a explicat Adriana Dăescu, o doamnă de 65 de ani.
Ce-i drept, în jurul parcului am găsit şi noi urme de... nevoi fiziologice, însă toalete nu am găsit decât în parc. În rest, fiecare se duce acolo unde îl cheamă natura.

Locurile de parcare, prea puţine pentru o zonă atât de aglomerată

Dacă străzile au fost reparate cu simţ de răspundere, cel puţin în proporţie de 90 la sută, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre locurile de parcare. Mai exact, acestea au fost create doar în zona Parcului Rizer, în timp ce în restul cartierului fiecare şofer decide unde să îşi lase maşina fără să încurce traficul.

Chiar vizavi de Spitalul Militar, parcarea este plină ochi. Toate locurile sunt ocupate, iar în faţa maşinilor parcate sunt... alte maşini parcate. Nici măcar staţia de autobuz nu se vede din cauza maşinilor lăsate acolo de şoferii grăbiţi să ajungă la spital. Pe partea cealaltă, unde, teoretic, este staţie de taxiuri, sunt, la fel, parcate autoturisme personale, ale celor care nu au mai avut loc în parcare. "Din păcate, mai mereu este ocupată o bandă cu maşini parcate. Chiar dacă majoritatea se străduie să o parcheze în aşa fel încât să nu încurce traficul, mai sunt şi cei care îşi lasă în voia sorţii, cu spatele în stradă, astfel că dacă vin două maşini din sensuri opuse, trebuie să se aştepte una pe alta, neavând loc", ne-a spus Daniel Popa, un tânăr conducător auto.
Din cauza felului în care parchează unii şoferi, nu au fost rare cazurile în care o maşină a fost blocată de o alta parcată aiurea, motiv pentru care nu s-a putut ieşi din parcare. "Ce să le faci? Am mai sunat la poliţie, se mai dau amenzi, dar nu mereu. Ei tot aici parchează. Ce-i drept, nici nu prea ai unde în altă parte, pentru că asta şi parcarea de jos a parcului (dinspre strada Bolintineanu) sunt singurele special amenajate. În rest, fiecare pe barba lui", ne-a mai explicat Daniel Popa.

Haos pe străzile din spate

Dat fiind că fiecare dintre străzile situate între Spitalul Militar şi strada George Coşbuc nu sunt mai late de două benzi, traficul este, câteodată, infernal, din cauza maşinilor parcate pe marginea drumului. Spre exemplu, o astfel de situaţie este pe strada Războieni, acolo unde două maşini venind din sensuri opuse nu au loc una pe lângă cealaltă. Şi nu este singura situaţie de acest gen, majoritatea străduţelor fiind pline de maşini parcate pe marginea carosabilului.
"Cel mai bine este între 9,00 şi 16,00, atunci când majoritatea celor care au maşină pleacă la serviciu. Atunci bate vântul pe străzi, ai loc să joci şi fotbal. După 16,00 sau 17,00, când se întorc toţi acasă, e plin de maşini. Unii le mai urcă pe trotuar, în faţa porţii, alţii le bagă în curte, dar cei mai mulţi le lasă pe stradă. Din păcate, nu avem nici unde să facem spaţii de parcare. Doar dacă se mai taie din trotuar, că altfel nu prea văd cum", ne-a spus acelaşi Daniel Popa.
Chiar dacă la ora la care am fost noi în cartier joia trecută parcarea din faţa Spitalului Militar era plină, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre parcarea din Parcul Rizer, care era aproape goală. Un singur autoturism, Dacia Logan, stătea de pază într-o parcare în care aveai loc să întorci şi tirul, nu doar o maşină mică. "Le este lene să meargă pe jos două sute de metri. Vor să se dea jos din maşină, să intre în spital şi să ajungă repede înapoi. Ăştia sunt gălăţenii noştri", ne-a explicat o doamnă mai în vârstă.
Oricum ar fi, cert este că de locuri de parcare în cartier este nevoie cu disperare. În caz contrar, în următorii ani zona va fi sufocată de maşini parcate care încotro, iar oamenii vor fi nevoiţi să meargă pe stradă, pentru că pe trotuare nu vor mai avea loc.

Cine este vinovat de starea parcului

Inaugurat cu surle şi trâmbiţe acum nici patru ani, şi folosit de atunci ca loc de desfăşurare a mai multor concerte şi festivaluri din Galaţi, Parcul Rizer nu mai arată cum ar trebui. Pe alei, din loc în loc, se văd plăci dislocate, iarba creşte neregulat, dovadă că nu este tunsă periodic, mesele de tenis sunt vai de capul lor, vopseaua scorojindu-se în timp, iar amfiteatrul începe, uşor uşor, să piardă din tencuială şi din băncuţe. Singurele care încă se păstrează în stare bună sunt aparatele de fitness şi băncile, pentru că în rest e jale.

"Eu cred că tot noi, oamenii, suntem principalii vinovaţi. Ne-am bătut joc de banii noştri. Văd aici, seara, găşti de tineri, dar şi bătrâni care se adună, sparg seminţe, îşi fac nevoile pe unde apucă, trag de leagăne, de balansoare, dacă văd o placă din aia desprinsă se duc şi trag şi de ea. Degeaba avem un parc atât de frumos, dacă nu e păzit", ne-a explicat Daniel Popa.
Un proiect care a avut o finanţare de 2,5 milioane de euro este, acum, complet neîngrijit. Spre exemplu, joia trecută la ora 10,00, o singură doamnă, angajată a Ecosal, dădea plictisită cu mătura prin parc. În rest, linişte şi pace.

Ţarcul pentru câini e doar un petic de pământ împrejmuit

În Parcul Rizer se află singurul ţarc pentru câini din oraş, loc în care gălăţenii îşi pot aduce patrupedul să zburde, să sară, teoretic, peste obstacole şi să socializeze cu alţi câini. Numai că... nu prea mai e nimic. E doar un petic de pământ uşor în pantă, din care au fost smulse cam toate obstacolele, şi alea îndoite cumva. A mai rămas un fel de masă, în mijlocul ţarcului. În rest, nici măcar câinii. "Eu nu îmi mai duc acolo câinele. Prefer să îl plimb în lesă, să strâng gunoiul după el. Ce era pe faleză, cândva, era cu adevărat ţarc. Era iarbă, aveam şi noi unde să stăm. Aici... nu ştiu ce este, de fapt", ne-a explicat un cetăţean.

"În primul rând, se poate pune pază. Trebuie neapărat doi paznici, că unul singur nu are cum se vegheze întregul parc. Sau, dacă nu pază, măcar camere de luat vederi peste tot, nu doar în anumite locuri. Să fie identificaţi cei care fac ravagii pe aici seară de seară şi să fie amendaţi", ne-a mai explicat Daniel Popa.

Gaşca lui Lăbuş este prezentă şi aici

"Ce se face cu câinii fără stăpân? De ce nu se fac padocuri mai multe, ca să fie strânşi de pe străzi? De ce plătim taxă de ecarisaj?". Aşa ne-a întâmpinat doamna Aurelia Duma, în vârstă de 75 de ani, când am ajuns în cartier. "E o doamnă pe strada Traian care probabil e plătită ca să aibă grijă de câini. Doar că nu îi ţine în curte, le dă drumul pe stradă şi sunt vreo zece. Ori, ei fiind în haită, vă daţi seama că sunt agresivi. Nu am nimic cu femeia, bravo ei că ia bani pentru îngrijit câini, dar să îi ţină în curte, domnule, nu în stradă. Pentru astfel de lucruri ar trebui să i se dea amendă", ne-a mai explicat femeia.
Ce-i drept, ne-am învârtit şi noi prin cartier căutând maidanezi, dar nu am găsit decât vreo doi trei, împrăştiaţi ici şi colo. Haitele ori erau ţinute în curte, ori nu existau. Singurul loc în care am găsit doi câini laolaltă a fost pe strada Bolintineanu, acolo unde doi pechinezi trăgeau de un sac de gunoi menajer. În rest, linişte.

Gunoiul este depozitat la poartă

În lipsa unor containere în care să arunce gunoiul, locuitorii din zona Rizer stau cu resturile în pungi sau butoaie de plastic la poartă, în aşteptarea maşinii de la Ecosal, care să le ridice. "Nu e o situaţie plăcută, să ştiţi. Suntem obligaţi să stăm cu gunoiul în curte, iar vara miroase groaznic din cauza asta. Vrem şi noi să intrăm în normalitate şi să avem tomberoane de colectare selectivă a gunoiului. În faţa porţii, vin câinii şi trag de sacii de gunoi, se face mizerie şi apoi tot noi suferim", ne-a explicat un domn.

Staţii de autobuz dotate cu refugii

Spre deosebire de alte zone din oraş, în zona Rizer staţiile de autobuz au şi refugiu acoperit, astfel că oamenii care aşteaptă autobuzul să meargă la piaţă sau în barieră au unde să ia loc, să se adăpostească de ploaie şi vânt sau să nu fie bătuţi de soare direct în cap. Oamenii sunt extrem de mulţumiţi de acest lucru şi spun că astfel de refugii ar trebui să existe în tot oraşul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Rizer, locul în care a început modernizarea Galaţiului

Unică prin forma sa octogonală, zona Rizer - botezată cu numele inginerului care a proiectat-o acum 180 de ani - va găzdui, în curând, cea mai spectaculoasă construcţie realizată, poate, în ultimii ani la Galaţi: sediul Muzeului de Artă Vizuală. Arhitectura modernă, futuristă, îşi face acum loc în "târgul nou", după cum i s-a spus acestei zone în Hrisovul din 1 octombrie 1836, care legifera extinderea oraşului Galaţi pe deal, spre Vadul Ungurului. Istoria uimitoare a zonei Rizer ne-a fost dezvăluită de Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură.

"Prin domnescu Hrisov" din 1 octombrie 1836, odată cu atribuirea statutului de porto-franc, se legifera şi extinderea oraşului Galaţi pe deal spre Vadul Ungurului. Această parte a oraşului avea să se numească "târgul nou", iar prin hrisov se prevedea inclusiv trasarea uliţelor, care trebuiau să aibă o lăţime de cinci stânjeni, adică 12 metri, şi împărţirea de locuri pentru case", spune Marius Mitrof.

Conform Manualului Administrativ al vremii, misiunea trebuia încredinţată unui inginer sau "arhitector", iar marea provocare a autorităţilor a fost să-l găsească! Dovadă că, la 1 martie 1837, Pârcălăbia (Prefectura) arăta Departamentului din Lăuntru că în oraş nu se găseşte niciunul.

Venirea inginerului Ignat Rizer

"La 21 aprilie 1837 s-a oferit să vină la Galaţi, ca inginer, un locotenent în armata austriacă, însă acesta nu a mai sosit în oraş. La 1 iunie 1837, inginerul Ignat Rizer - despre care Gheorghe N. Munteanu-Bârlad, în lucrarea sa «Galaţii», spunea că era de origine italiană - încheie un contract cu Departamentul din Lăuntru pentru executarea planului carantinei, a unui plan «topograficescu», un plan pentru «urzirea târgului celui nou la Galaţi». Pentru buna activitate avea să primească rangul de serdar", povesteşte Marius Mitrof.

Potrivit acestuia, planul întocmit de Rizer prevedea lărgirea perimetrului construit al localităţii în trei direcţii: spre est, spre vest şi spre nord: "La sfârşitul anului 1860, printr-o adresă către edilii gălăţeni, prin care preda planul oraşului Galaţi, Ignat Rizer menţiona că în perioada 1 iulie - 31 decembrie 1838 a alcătuit primul plan al oraşului. Planul predat la 1860 era îmbunătăţit cu toate modificările survenite peste timp".

De la cerc, la octogon

După cum spune consilierul Mitrof, inginerul Ignat Rizer, cel care a proiectat Biserica Catolică pe care o admirăm astăzi, dar şi Grădina Publică - pe un amplasament cuprins, la acea vreme între Uliţa Domnească şi Uliţa Lungă, strada Traian de astăzi - a ştiut să îşi pună semnătura într-un mod aparte: o suprafaţă extinsă, de formă circulară - o piaţă la 1838 - capătă pe planul din 1860 formă octogonală.

"Pe latura de vest a pieţei porneau două străzi diagonale (Bucovinei şi Anul Revoluţiei 1848) şi o stradă dreaptă (strada Stelei de astăzi) până la limita extremă a oraşului de atunci - Şanţul, devenit peste timp strada George Coşbuc de astăzi. Pe latura opusă porneau, paralel, două străzi, Elena Doamna şi Vasile Alecsandri, care încadrau locul stabilit în mod definitiv al Grădinii Publice. O a treia stradă, strada Şcoalei, se afla între cele două străzi enunţate şi se oprea în strada Ştiinţei de astăzi. Din perspectiva evoluţiei oraşului, această extindere este de cea mai mare amploare din istoria oraşului, în acest perimetru urban având loc toate transformările inerente modernizării oraşului până în preajma Primului Război Mondial", explică Marius Mitrof.

Spitalul Militar şi strada Rizer

Cu trecerea timpului, spune consilierul Direcţiei pentru Cultură, piaţa octogonală proiectată de Rizer, care avea să îi poarte numele, a fost tăiată de la nord la sud de Calea Traian, devenită strada Traian. A primit destinaţia de obor de vite şi fân, până când, la 1882-1883, după o amplă corespondenţă şi negociere cu municipalitatea, Ministerul de Război cumpără latura de vest a pieţei, pentru construirea Spitalului Militar. Cealaltă jumătate a pieţei, situată la est de strada Traian, a rămas, în continuare, cu destinaţia de obor de vite şi fân. Însă la momentul acordării terenului Ministerului de Război, s-a născut şi strada Rizer de astăzi. Iar la 1887, Primăria Galaţi acorda celor doritori locuri de case în zonă.

Cum era în vremurile de altădată

Dezvoltarea oraşului a adus schimbări urbanistice, mai ales după ce s-a stabilit locul construirii Palatului Episcopal, când strada Şcoalei a fost mărită până în strada Domnească, devenind strada Palatului, iar apoi primind numele lui Dimitrie Bolintineanu. În faţa Grădinii Publice, exista o suprafaţă circulară de teren care a primit mai denumirea de Piaţa de Paradă, devenită ulterior Piaţa Ştefan cel Mare. La ceas aniversar, aici se adunau gălăţenii ca să admire parada soldaţilor din regimentele gălăţene.

"În faţa grădinei stă măreţ şi zmerit Palatul Episcopal; lângă el se întinde la deal, ca un bulevard, cocheta stradă Bolintineanu, şi în fundul ei, ca un buchet suspendat peste castanii tineri, stă spitalul militar", spune George I. Christescu, în lucrarea sa "Farmecul Dunărei şi Galaţii", apărută în 1909.

"O imagine splendidă o aveau şi cei care se aflau la oborul de vite şi fân privind în vale. Strada Bolintineanu, lungă şi largă, bordată cu castani, Piaţa Ştefan cel Mare, cu monumentul lui Rafaello Romanelli, ridicat în 1927, cu bustul lui Lascăr Catargiu, şi apoi Grădina Publică, iar în depărtare, luciul lacului Brateş şi înălţimile din Basarabia proaspăt revenită la România, în martie 1918", aminteşte Marius Mitrof.

Dar timpurile şi-au spus din nou cuvântul. "După 1950, Oborul de vite şi fân dispare, iar Piaţa Rizer şi strada cu acelaşi primesc denumirea de 11 iunie 1948. Fostul obor e transformat în parc, iar după 1953 se construieşte un cinematograf în aer liber, care a dăinuit până la începutul acestui mileniu, când a avut loc o modernizare a parcului. Fără ca semnătura inginerului Rizer, forma octogonală a zonei, să fie ştearsă, peste puţin timp, gălăţenii se vor bucura de un nou şi futurist Muzeu de Artă", ne readuce Marius Mitrof în vremurile de azi.

Cum se lucrează la viitorul muzeu

În dimineaţa de joi, 6 decembrie, în ciuda frigului pătrunzător, se lucra la armarea fundaţiei viitorului Muzeu de Artă Vizuală, muncitorii şi utilajele fiind la datorie. Firma bucureşteană Midanne Invest Grup SRL, care construieşte obiectivul în valoare 4,7 milioane de euro - finanţat din fonduri proprii ale Consiliului Judeţean Galaţi - a avut grijă să nu transforme întregul parc în şantier. Zona în care se lucrează este bine delimitată şi protejată de restul parcului, aceasta fiind şi una dintre cerinţele preşedintelui Consiliului Judeţean, Costel Fotea. Lui i se datorează faptul că, după aproape zece ani de aşteptare, proiectul futurist al construcţiei - realizat în 2008 de arhitectul Dan Ujeucă şi premiat, la nivel naţional, de către Ordinul Arhitecţilor - este transpus în realitate, într-un parc modernizat cu fonduri europene.

"Pârloaga din parc"

Aceasta a fost, pentru o bună bucată de vreme, denumirea terenului viran de 4.600 de metri pătraţi, care tăia în două Parcul Rizer, proaspăt modernizat cu fonduri europene. Suprafaţa respectivă fusese concesionată Consiliului Judeţean pentru construcţia muzeului, aşa că nu fusese prinsă în proiectul de modernizare a parcului, realizat în perioada septembrie 2011 - aprilie 2013.

O modernizare discutabilă, în condiţiile în care proiectul părea făcut de însuşi Dorel: iniţial nu fuseseră prevăzute rigole, deci apele pluviale urmau să se scurgă direct în Grădina Publică, amfiteatrul a avut nevoie de dale înierbate pentru ca spectatorii să nu stea cu picioarele în noroiul produs de aspersoare! În schimb, cei 115 stâlpi, amplasaţi din cinci în cinci metri, prevăzuţi cu 250 de corpuri de iluminat, "plantaţi" în Parcul Rizer surprind şi acum.

În cei cinci ani de la modernizarea realizată prin Programului Operaţional Regional 2007-2013, Parcul Rizer a găzduit multiple evenimente artistice, distractive şi culturale, în majoritate dedicate copiilor: spectacole de 1 Iunie, 1 Mai şi 23 August, concerte, festivaluri de folclor, de fanfare şi de film.

Muzeul va fi integrat în parc

În 2022, dacă lucrările se termină la timp, Parcul Rizer se va se va îmbogăţi cu un Muzeu de Artă Vizuală. O clădire de aproape 4.000 de metri pătraţi, cu săli de expoziţie şi de restaurare - Galaţiul are un patrimoniu cultural impresionant de peste 7.000 de lucrări de artă! - o bibliotecă, o sală Auditorium cu o capacitate de 180 de persoane. Desfăşurată pe patru niveluri, construcţia este concepută "ca o jumătate de cilindru înclinat spre est, cu planul acoperişului perpendicular pe generatoarea cilindrului. Pereţii faţadei înalţi de peste 20 de metri vor fi placaţi cu material ceramic, opac. Clădirea va avea o copertină perimetrală, lată de 15 metri, din sticlă stratificată, pe care se poate circula şi sub care pot fi găzduite vara expoziţii sau ateliere de creaţie plastică în aer liber", prevede proiectul.

Autorităţile judeţene promit să integreze construcţia în arhitectura parcului, refăcând zona afectată de lucrări.

Istorie actuală

Părăsind parcul, ajungi, inevitabil pe strada Rizer, despre al cărei nume poţi afla doar dacă reuşeşti să zăreşti, întâmplător, lipită pe zidul vreunei case, o modestă plăcuţă indicatoare! N-ai cum să nu observi asfaltul croit şi peticit după ce, jumătate de an, artera a fost blocată de o uriaşă groapă. Nu ştim cât ar fi durat pe vremea inginerului Ignat Rizer remedierea unui accident tehnic petrecut pe o arteră a cărei modernizare, în valoare de peste 6,1 milioane de lei, a fost recepţionată în mai 2016! Însă în vremurile noastre a durat surprinzător de mult, din februarie şi până în august 2018, şi a costat pe măsură - peste 30.000 de euro!

Nu departe de strada Rizer se află o stradă cu nume istoric, care arată ca acum două secole, dacă nu chiar mai rău! Pavată cu piatră, strada Elena Doamna este plină de gropi şi denivelări, unele generate chiar de dislocarea pietrelor din locaşul lor, motiv pentru care, pe o distanţă de peste 200 de metri, maşinile circulă cu viteză minimă. O scriem din 2013 încoace, am reamintit şi în 2015, şi în 2016, şi în aprilie 2018 când am fost penultima oară în zona Rizer. Degeaba! Nu s-a schimbat nimic în bine! Doar în mai rău…

Din zona Rizer nu lipsesc nici capcanele: canalizările cu capacul dislocat sau fără capac!

O pagină de istorie vie este şi Şcoala "Ludovic Cosma", "prima şcoală publică înfiinţată în Galaţi după reforma învăţământului din 1864", după cum se mândreşte pe site-ul propriu, şi cea de-a treia instituţie de învăţământ din oraşul Galaţi! Clădirea, veche de 154 de ani, are o arhitectură impresionantă, dar ar merita, totuşi, o culoare în armonie cu faţada impunătoare!

Insuficiente locuri de parcare

Lipsa locurilor de parcare reprezintă o problemă în zona Spitalului Militar. Dovadă că autoturismele ajung să blocheze trecerea de pietoni supraînălţată. Coloane lungi de maşini ocupă ambele laturi ale străzii Traian şi, logic, apare întrebarea unde vor parca viitorii vizitatori ai Muzeului de Artă Vizuală. Revenind de la artă la sănătate, nu putem remarca faptul că doar două trasee de transport public există pentru cei care au nevoie de servicii medicale la Spitalul Militar.

Ca la 1800, dar adaptat vremurilor de azi

O apariţie cu totul şi cu totul pitorească, de asta am avut parte în timpul petrecut joi, 6 decembrie, în zona Rizer. Un melanj de căruţă şi trăsură, gătită cu pozele lui Moş Crăciun, sută la sută ecologică, graţie calului care o trăgea, ne-a tăiat calea. Am apreciat că animalul avea o pătură pe spate, ca să nu-i fie frig, dar credem că nu i-ar fi stricat, totuşi, un companion care să tragă alături de el.

viata-libera.ro