La Smulţi, sătenii încă visează la eolienele pierdute

[dcp100168]

La deszăpezire, pe uliţele satului Smulţi. ”Generalul Iarnă”, pus pe fugă cu tractorul

Pe dealurile de la Smulţi, iarna, atunci când vine, loveşte cu toată forţa. Drept în inima judeţului Galaţi! Crivăţul te ia pe sus, nămeţii pot să se adune cât gardul, nici că-ţi vine să ieşi pe aşa vreme! Dar cum viaţa merge înainte, oamenii au treburile lor, au nevoie de uliţe desfundate. Să vină cineva de aiurea să dea zăpada la o parte, nu-i chip. Aşa că, la primărie, se pregăteşte "arsenalul": tractorul cu lamă, cupă, tot ce-i trebuie. Iar la volan, nimeni altul decât primarul Costică Gafton!

Când am ajuns în faţa primăriei din Smulţi şi am văzut tractorul gata să dea piept cu nămeţii, ne-am mirat. Prin judeţ mai sunt comune unde cum a căzut prima ninsoare, cum se blochează tot. Dar aici, iaca, oamenii sunt pregătiţi. Tractorul e bine întreţinut, zici că ieri a fost luat, dar nu mică ne-a fost surprinderea să află că utilajul e deja "veteran", are vreo opt, nouă ani de când e la datorie în slujba comunităţii! "E un "Belarus", l-am luat din fondurile proprii de la nivelul comunei şi l-am dotat cu tot ce trebuie: încărcător frontal, cupă, lamă, avem şi o cisternă de intervenţie, de 5 tone, pentru pompieri, în caz că apare vreun necaz cu focul…", ne spune primarul Costică Gafton. Dar şi mai mult ne-am mirat când am aflat că, atunci când e rost de deszăpezire, chiar primarul e cel care intră în acţiune.

"Păi, ce să facem, asta e situaţia! Nu prea avem personal. Şi uite aşa, primarul asigură şi deszăpezirea comunei! Pe cine să pun? Ce să-i faci, nu poţi să-i treci în fişa omului, dacă e casier, să se urce pe tractor la patru dimineaţa şi să se ducă să deszăpezească prin comună, că trebuie să vină copiii la şcoală! Dacă zice că-i abuz în serviciu! Aşa că mă urc eu! Bine, acum îmi şi place, nu pot să zic că nu. E aşa, un fel de voluntariat. Plus că e şi o mulţumire sufletească atunci când vezi că toţi copiii zic "mulţumim!". Adevărul este că, atunci când ninge, se aşează zăpadă de 40-60 cm. Şi să pleci la 7,30, la clasa întâi, cu ghiozdanul în spate, prin nămeţi pe uliţe, nu ar fi tocmai uşor", ne spune primarul.

În iarna asta, Costică Gafton a ieşit deja de vreo trei ori la zăpadă, iar rezultatele se văd - drumurile sunt practicabile, nimeni nu se teme că o să rămână îngropat în zăpadă până la primăvară. Şi asta se întâmplă de ani buni. "Din 2004 mă ocup cu asta. Înainte am avut un tractor, donaţie din Danemarca, până am reuşit şi l-am cumpărat pe acesta nou. Acum, cică se mai anunţă un val de ninsori. Să vină! Dacă vine, suntem pregătiţi!", ne mai spune primarul.

Acum, mai este o socoteală în lupta cu "Generalul Iarnă". Tractorul e bun, dar bună pentru a preveni înzăpezirea comunei e şi o perdea forestieră, cam un hectar cu totul, plantată pe o lungime de vreo 800 de metri de-a lungul drumului judeţean DJ 21C, la Lihani, spre Crăieşti. "Ne ajută foarte mult. E ca un scut! Acolo se adunau altădată munţi de zăpadă! Ne prinde bine tare perdeaua asta de salcâmi!", ne mai spune primarul Costică Gafton.

Până una, alta, gerul s-a mai muiat pe dealurile de la Smulţi. Se vede treaba că "Generalul Iarnă" a bătut niţel în retragere. Păi, ce să facă? La Smulţi, nu prea e chip să învingă cu una, cu două!

Unde sunt eolienele de altădată

Şi acum le stă gândul sătenilor din Smulţi la… eolienele de altădată. Prin 2009-2010 s-a ivit ocazia pentru afacerea vieţii lor. O firmă spaniolă dorea să construiască la Smulţii nu mai puţin de 67 de turbine, staţie de transformare, ce mai... o mină de aur pentru comunitate. Numai impozitele locale pentru o turbină ar fi fost vreo 10.000 de lei, plus vreo 1.000 de euro pe an, chirie, la oamenii din sat, pentru 10-15 arii cât trebuia pentru o eoliană.

"Era afacerea comunei! Firma asta a montat echipamente pentru măsurarea curenţilor, au adunat date timp de doi ani. În jur de 280 de zile pe an aveau curenţi propice pentru eoliene!", ne spune primarul Costică Gafton. Din păcate, toată tărăşenia s-a încurcat când s-au schimbat regulamentele privind acordarea certificatelor verzi pentru cei ce investeau în energie regenerabilă. S-au redus avantajele pentru cei ce montau eoliene, aşa că spaniolii şi-au revizuit calculele, iar dintr-o zi… n-au mai călcat prin Smulţi. Sătenii au rămas doar cu amintirea investiţiei ce se dorea a fi şi cu speranţa, mai firavă acum, că se vor găsi alţii care să-şi dorească să producă energie regenerabilă. Acum, la Smulţi, se învârte agale doar o eoliană, ca un fel de aducere aminte a minunii ce ar fi putut să se pogoare pe dealurile din împrejurimi.

Prin 2009, cei de la ANRE socoteau că potenţialul eolian din judeţul Galaţi era undeva cam de două ori cât centrala nucleară de la Cernavodă! Vântul bate la fel de tare şi acum, după zece ani. Din păcate, în lipsa investitorilor, ce e vânt ca vântul trece!

Căminul Cultural, inaugurat de Fuego

Centrul de greutate al comunei Smulţi, când vine vorba de evenimente publice, este Căminul Cultural. Trecut printr-o amplă renovare, graţie unui proiect de aproape 100.000 de euro, finanţat prin Grupul de Acţiune Locală (GAL) Covurlui, instituţia are acum o sală mare, de 200 de locuri, cu scena total refăcută, cu termopan, s-a pus faianţă. Artă, nu glumă! Nu degeaba, spre încântarea locuitorilor, "botezul" Căminului Cultural renovat s-a făcut cu un spectacol susţinut de Fuego! "Aici m-am simţit un artist adevărat!", se povesteşte că ar fi spus Fuego, când a văzut condiţiile în care a fost primit la Smulţi. Anul trecut s-a refăcut şi acoperişul - cel de tablă a fost înlocuit cu unul din materiale mai durabile şi mai elegante. Dar dincolo de spectacole, la Căminul Cultural se mai organizează, dacă e nevoie, şi câte un botez adevărat sau chiar o nuntă în toată regula. Unde mai pui că instituţia adăposteşte şi biblioteca localităţii şi o sală de internet, ambele foarte apreciate, de elevi în special.

Drumul străinătăţii, pentru o viaţă mai bună

Comuna Smulţi are, în prezent, în jur de 1.300 de locuitori. Pe timpuri erau vreo 3.000, dar populaţia s-a înjumătăţit atât pe fondul scăderii demografice naturale, dar mai ales prin plecarea multora spre alte zări, în căutarea unor posibilităţi de câştig mai bune. Au plecat tinerii în Italia şi Spania, unii se mai întorc pe acasă, din când în când, dar cei mai mulţi nu se mai stabilesc în comună. Locurile de muncă sunt destul de puţine. Creşterea animalelor e baza. În zonă sunt vreo 14 crescători de oi şi capre. Dar puse astea în balanţă cu mirajul străinătăţii, alegerea e de la sine înţeleasă.

Reţea de apă, proiect în desfăşurare

Toate ca toate, dar dacă n-ai o cană cu apă limpede, curată, să-ţi ţină de sete sau să faci un blid de mâncare, atunci nu-i treaba bună. Abia când nu o ai îţi dai seama că de multe lucruri te poţi lipsi, dar de apă nu! De asta, la Smulţi, de când cu povestea asta cu nitriţii şi nitraţii din apa de la fântâni, aducţiunea cu apă potabilă şi trasul reţelei de distribuţie în comună a devenit prioritate zero.

"Cu sănătatea nu te joci! Zic unii că "dacă tata şi mama au băut apă din fântână, atunci nici eu n-oi păţi nimic!". Dar nu-i chiar aşa. Că altă apă era la fântână pe vremuri, nu era contaminată cu nitraţi şi nitriţi! Acum, că mai dai o găleată de apă la animale, mai e cum mai e, dar de băut, nu e bine. Pentru copii, mai ales... De asta mulţi aşteaptă această reţea, era o necesitate pentru sănătatea populaţiei!", ne spune primarul Costică Gafton. Analizele nu prea dau loc de întors. Din 25 de fântâni de pe domeniul public, la analize, doar două au ieşit că au apă potabilă!

Aşa stând lucrurile, atunci când prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) s-a ivit ocazia de a rezolva problema apei, la Primăria din Smulţi nu s-a mai stat pe gânduri. S-a depus proiectul pentru staţia de tratare, trei puţuri de aducţiune - fiecare cu adâncimea de 225 metri, plus reţea de vreo 15 km. În total, proiectul a ajuns la vreo 3 milioane de lei, alocaţi prin PNDL, plus vreo 500.000 de lei, de la bugetul local, pentru reţeaua electrică necesară pentru alimentarea staţiei de apă.

"În 2018, am ajuns la final cu lucrările la aducţiunea cu apă. Cu acest prim proiect am început în 2015 şi acoperim cam 40 la sută din comună. Am prins centrul şi unităţile principale - şcoală, cămin cultural, grădiniţă - şi o parte dintre locuinţe, vreo 250 cu totul. La case s-a tras reţeaua până la portă şi i s-a pus omului şi apometru, tot cu banii din proiect! De acolo, fiecare îşi face reţeaua proprie - poate să-şi ducă în casă, să-şi facă o baie, poate să pună un robinet afară", ne explică primarul.

Ce mai rămâne de făcut ca apa să curgă la robinete este finalizarea alimentării cu energie electrică. E vorba de vreo 2 km de reţea, cu stâlpi şi postul de transformare de înaltă tensiune cu tot. "Pe partea asta, treaba e gata cam în proporţie de 60 la sută. Se şi vede pe unde s-au tras reţelele electrice, iar în primăvară sigur va fi gata totul! Prin urmare, şi reţeaua de apă, prima etapă, va fi funcţională!", ne explică primarul Gafton.

Dar lucrurile nu se vor opri aici. După cum ziceam, actuala reţea de apă acoperă doar 40 la sută din comună. Dar sunt planuri pentru a se trage apă şi la restul gospodăriilor din comună.

"Aici e al doilea proiect, l-am depus din 2017, tot pe PNDL, care a fost şi el aprobat. Deja s-a încheiat licitaţia pentru lucrări, a trecut şi perioada de contestaţii, urmează zilele astea să semnăm contractul. Din primăvară o să înceapă lucrările şi la al doilea proiect de apă, care include întreg satul - o reţea pe o lungime de 25 km, în valoare de 6,5 milioane de lei. Şi eu zic că mai mult de doi ani nu trebuie să dureze, pentru că, e de treabă, dar nu e foarte complicat din punct de vedere tehnic", ne mai spune Costică Gafton.

Una peste alta, din 2020, cel târziu, ar cam trebui să fie date uitării problemele cu asigurarea apei potabile la Smulţi. Ar mai fi de rezolvat şi problema cu canalizarea, dar asta e deja altă poveste. Proiecte există, însă rămâne de văzut cum s-or brodi lucrurile cu eligibilitatea la finanţare şi pentru comunele mai mici. Comunele mai mari au, deocamdată, prioritate, dar nici astea mai mici nu se lasă!

Teren pentru plantat vie sau livadă

Cum o dai, cum o întorci, drumurile economiei din comuna Smulţi tot la agricultură duc. Inclusiv în administraţia locală. Numai că nu întotdeauna lucrurile sunt chiar atât de simple. De exemplu, de câţiva ani, primăria se chinuieşte să găsească un concesionar pentru 42 de hectare de vie, aflate în proprietatea Consiliului Local. Problema e că via nu prea mai e… vie, după ce, o lungă perioadă de timp, nu a mai fost îngrijită. Până acum vreo zece ani, a fost o firmă care a exploatat via, dar după ce i s-a încheiat contractul a plecat în altă parte, şi-a făcut alte planuri. A urmat altcineva, care, deşi promitea marea cu sarea, n-a făcut nicio brânză. Ba au dispărut şi şpalierii din vie, de a fost nevoie de un proces întreg pentru a recupera şi paguba de la şpalieri şi banii ce ar fi trebuiţi din concesiune. Problema e că via, lăsată de izbelişte, s-a deteriorat, au mai intrat unii şi cu oile în ea, nu mai arată deloc a vie.

"Încercăm să o scoatem acum la licitaţie ca teren arabil. Dar, în fine, fiind o zonă în pantă, terasată, tot pentru plantat viţă-de-vie sau o livadă ar merge", ne spune primarul Costică Gafton. De s-o găsi sau nu investitor, rămâne de văzut. Cert este că dealurile însorite din Smulţi erau vestite pentru vinurile produse aici - Fetească, Risling. Consiliul Local este chiar dispus să acorde şi nişte facilităţi fiscale dacă s-ar găsi cineva care să refacă via sau să planteze o livadă. Pământul se cere muncit, să-şi arate roadele.

Bază sportivă, pe locul fostului CAP

Unul dintre planurile importante de la Primăria Smulţi este realizarea, cu fonduri europene, a unei baze sportive. Locul s-a găsit, e şi aproape de şcoala din localitate, pe locul fostei Cooperative Agricole de Producţie (CAP). Investiţia, cu tot cu TVA, ar urma să ajungă la aproximativ 100.000 de euro. "Proiectul a fost depus prin GAL Covurlui, urmează să-l semnăm în curând", ne spune primarul Costel Gafton. Baza sportivă ar urma să fie dotată cu un teren multifuncţional sintetic, va avea şi nocturnă, o mică tribună, o parcare pentru câteva maşini, împrejmuire etc. "Acolo trebuie adus terenul la formă, dar ce ne ajută e că deja avem acolo o clădire care e mobilată şi pe care am prins-o în proiect pentru un viitor vestiar. Baza va fi pentru comunitatea locală, dar gândul, de ce să nu recunoaştem, ne-a fost în primul rând la şcoală. Dar şi tinerii aveau nevoie de un loc amenajat să facă sport. Trebuie şi un pic de condiţii, să nu deranjăm vecinii", ne mai spune primarul comunei.

Părculeţ din donaţii de la Galaţi

Pe lângă parcul pentru copii din apropierea Primăriei, la Smulţi s-a mai realizat un părculeţ, pentru copiii de grădiniţă, cu ajutorul unor donaţii venite din partea municipiului Galaţi. "Cu ajutorul dlui primar Pucheanu şi al dlui viceprimar Enache, am făcut o cerere şi ne-au dat nouă o parte din mobilierul urban pe care dumnealor l-au înlocuit în parcurile din Galaţi. Câteva bănci, leagăne, balansoare, tobogane, le-am aranjat şi le-am montat aproape de grădiniţă, pentru că nu prea aveau unde să iasă copiii în pauză să se joace”, ne-a spus primarul Costică Gafton.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primarul comunei Smulţi: Sper ca oamenii să se întoarcă acasă, în sat

Smulţi este una dintre cele mai mici comune din judeţul Galaţi, are un singur sat în componenţă şi  numai în jur de 1.200 de locuitori. Dintre aceştia, mulţi, vreo 200, spune primarul Costică Gafton, au plecat la muncă în străinătate. Acesta însă crede că în viitorul apropiat vor fi familii care se vor întoarce. "Mă străduiesc să creez condiţii, astfel încât oamenii care au fugit din cauza vieţii grele de la sat să vină înapoi. Am mai vorbit cu câţiva şi mi-au spus că îi trage aţa spre locurile natale, dar nu-şi pot convinge nevestele să vină, pentru că nu au toate utilităţile. Fiind o comună cu număr mic de locuitori a fost greu să accesăm fonduri pentru utilităţi, dar în ultimul timp am intrat şi noi în calcule", spune edilul de la Smulţi. Costică Gafton susţine că deja sunt familii care au revenit acasă, şi-au deschis afaceri în sat şi nu mai au de gând să plece.

Firmă de salubrizare chiar în comună

Mai mult decât atât, cei care s-au întors au devenit de ajutor şi comunei: "Am un băiat, Mihai Cepraga, a venit şi a deschis o firmă de salubrizare. Înainte plăteam o cursă, făcută de o firmă din Vrancea, în jur de 3.200 de lei. Erau costuri mai mari pentru că venea din Vrancea la noi pentru a lua gunoiul. Acum, cu firma lui Cepraga, costurile pentru un transport s-au redus la jumătate", povesteşte Costică Gafton.

O altă familie s-a întors după 20 de ani de stat în Italia. "Au venit cu tirul lor. Acum se gospodăresc, cred că-şi vor deschide şi ei o afacere. Probabil vor face transport de cereale. Cum nu avem foarte mulţi investitori, orice mică afacere e bună şi pentru comună, dacă aduce bani la buget".

Primarul mai spune că un alt beneficiu al reîntoarcerii familiei respective îl reprezintă faptul că au cinci copii, astfel creşte şi populaţia şcolară, care are foarte mult de suferit în ultima vreme, şcoala şi grădiniţa numărând numai 130 de copii.

Case ieftine în comună

Primarul susţine că şi numai zece-cincisprezece familii dacă se vor stabili în comună, lucrurile vor evolua în bine. Şi are foarte multe speranţe că asta se va întâmpla în curând: "Dacă se vor crea condiţii, viaţa la ţară e mult mai uşoară. Creşti ceva în curte, casele sunt ieftine. Găseşti acum cu 15.000 - 20.000 de lei şi cu teren de 20 -30 de ari în jur. Sunt bătrâni care s-au dus, iar copiii sunt plecaţi şi bucuroşi să vândă repede", mai spune primarul.

Acesta crede că şi locuri de muncă şi-ar găsi destul de uşor la Tecuci. Sunt deja tineri care fac naveta zilnic. "Cum drumurile sunt acum foarte bune, o navetă la Tecuci înseamnă 40 de minute. Fac gălăţenii la oraş jumătate de oră până la muncă!", justifică primarul.

Apă potabilă pentru tot satul, anul viitor

Una dintre problemele cele mai mari ale comunei Smulţi este lipsa apei potabile. Fiind o comună cu puţini locuitori, finanţarea prin proiecte a avut prioritate în alte părţi, dar acum Smulţiul va avea propria reţea de apă, cu acoperire pe toată comuna, în primăvara anului viitor. Printr-un proiect început în 2015 şi finalizat în 2018 cu finanţare PNDL, care presupune conducte de 15 kilometri,  staţia de tratare, trei puţuri de aducţiune - fiecare cu adâncimea de 225 metri, s-a ajuns să se acopere necesarul de apă curentă pentru 40 la sută din comună. Singura problemă din cauza căreia apa nu curge încă la robinete este faptul că a durat destul de mult să se tragă electricitate pe locul din afara comunei unde se află puţurile şi staţia de tratare, spune primarul Costică Gafton. Însă acesta este optimist şi susţine că luna aceasta sigur se va rezolva problema, iar apa va ajunge în casele oamenilor şi la instituţiile importante şcoală, cămin cultural, grădiniţă, dar şi o parte dintre locuinţe.
Asta a fost partea cea mai grea de implementat. Pentru racordarea întregii comune la apă s-au început alte lucrări, în primăvară, printr-un alt proiect PNDL, la care s-a lucrat în proporţie de 20 la sută. Cum finanţarea este câştigată, nu sunt motive ca lucrările să nu fie gata până în primăvară, când toţi locuitorii din Smulţi vor avea apă curentă.

Următorul pas ar fi o staţie de epurare şi canalizarea, mai spune primarul Gafton. Acesta susţine că pentru asemenea utilităţi a depus deja două proiecte care au fost respinse pentru că Smulţiul are sub 2.000 de locuitori. Dar va încerca şi alte proiecte prin alte finanţări.

La capitolul asfaltat drumuri e destul de mult de muncă. Edilul declară că în mandatul trecut a reuşit să asfalteze cinci kilometri de şosea, astfel comuna având asfaltaţi doar 6,5 kilometri din cei 25 pe care îi deţine. Însă lucrurile nu se opresc aici. Primăria a câştigat un alt prioect prin Fondul de Investiţii, contractul de finanţare urmând să se semneze în cursul acestei săptămâni, mai spune primarul. Astfel se vor mai asfalta încă 5 kilometri, iar alţi 3,5 vor fi acoperiţi cu zgură de la combinat.

Doctor de familie din comună

Locuitorii din Smulţi se pot considera norocoşi pentru că au medic de familie care stă în comună şi poate fi găsit pentru urgenţe chiar şi după programul de la cabinet. "Iarna trecută, a salvat un om de la moarte. Avea hemoragie puternică, drumurile erau blocate. Am luat doctoriţa cu tractorul, am dus-o la om acasă. A reuşit să-l stabilizeze. Dacă nu era în comună, se putea întâmpla ce-i mai rău", povesteşte primarul Costel Gafton. Acesta susţine că tot un medic din Smulţi a deschis aici şi un cabinet stomatologic, dotat cu tot ce trebuie prin fonduri europene, astfel că cetăţenii se pot programa în cele trei zile pe săptămână şi la dentist.

Gazele, un proiect realizabil

Printre planurile din viitorul apropiat se numără şi racordarea comunei la reţeaua de gaze. "Lemnul devine din ce în ce mai scump şi e necesar să ne gândim din timp la alternative. E un proiect realizabil, din moment ce magistrala trece la 11 kilometri de comuna noastră. Ne-ar trebui 40 de kilometri de conductă. Să vedem dacă şi pentru Transgaz investiţia va fi una interesantă, astfel încât să ne aprobe proiectul în curs de elaborare", spune edilul din Smulţi.

Un investitor pus pe fugă

Necazul cel mai mare al primarului Costică Gafton este faptul că în momentul în care au fost retrase certificatele verzi, comuna a pierdut cel mai important investitor pe care ar fi putut să-l aibă. "O firmă din Spania ar fi amplasat pe teritoriul comunei peste 60 de turbine eoliene. Au făcut măsurători şi au văzut că 290 de zile pe an acestea ar fi fost eficiente. Au făcut oamenilor la notar dezbaterea moştenirii, astfel încât aceştia să le poată închiria terenul, ba le-au dat şi o parte din chirie. Dar nu s-a mai dat acea subvenţie şi investitorii s-au retras. Pentru comună, ar fi însemnat peste șase miliarde de lei vechi pe an impozitul. Ne-ar fi ajutat mult în dezvoltarea comunei", spune primarul care speră în continuare că se va reveni la ideea de producere a energiei regenerabile.

Proiect pentru modernizarea iluminatului public

Primăria din Smulţi a depus un proiect pentru modernizarea iluminatului public, care vizează înlocuirea a peste 500 de lămpi, dar şi a cablurilor. "Avem foarte multe pene de curent. Cablurile sunt vechi şi, din cauza vegetaţiei, se rup şi se ard conductorii. Sperăm să se aprobe finanţarea cât mai repede, astfel încât să nu mai avem probleme din cauza avariilor frecvente la reţeaua electrică", spune primarul Costică Gafton.

Via satului, scoasă la licitaţie pentru plantat livezi

Înainte de Revoluţie, comuna Smulţi a deţinut nu mai puţin de 700 de hectare de vie, însă a fost retrocedată sătenilor, care nu s-au ocupat cum trebuie de ea. Consiliul local al comunei a mai rămas cu 42 de hectare, care, împreună cu societatea de vin-alcool, a fost gestionată până în 2007, de o societate care s-a retras. Firma a fost închisă, via a ajuns şi ea în paragină, pentru că nimeni nu a mai vrut să se ocupe de ea. Acum, primarul Costică Gafton vrea să valorifice măcar terenul. "E un teren terasat, nu se pretează la arătură. Prin urmare, facem cărţi funciare şi vrem să-l scoatem la licitaţie, câte cinci hectare, pentru concesionare, în vederea plantării unor livezi. Dacă la un an de la data semnării contractului de concesiune nu au plantat livada, clauza va fi ca terenul să se întoarcă înapoi la Consiliul local", precizează primarul.

Buldoexcavator, până la începerea iernii

Primarul Costică Gafton, aflat la al treilea mandat, este genul de om care nu-şi face treaba din birou. Când ninge şi se înzăpezesc drumurile comunei, el se urcă în tractorul de la primărie dotat cu cuvă şi lamă de deszăpezit şi curăţă drumurile. Anul acesta, pe lângă tractorul condus de primar, Smulţi va avea şi un buldoexcavator. "Am depus un proiect la AFIR Constanţa. Săptămâna viitoare mi-a promis directorul de acolo că se va ocupa de el, astfel încât să avem utilajul până la începutul iernii. Probabil va fi nevoie să angajez un om", declară edilul.

Căminul cultural, cea mai impozantă clădire

Căminul cultural din comună a fost renovat în 2014, printr-un proiect cu finanţare de 100.000 de euro, prin Grupul de Acţiune Locală (GAL) Covurlui. Acum are o sală mare, de 200 de locuri, cu scena total refăcută, cu termopan, s-a pus faianţă. Anul trecut s-a refăcut acoperişul, în vară s-au pus jaluzele lamelare, iar acum se vor achiziţiona rafturi noi pentru biblioteca adăpostită tot aici. La Căminul cultural se organizează spectacole, serbări, dar şi nunţi şi botezuri. În plus, aici se găseşte şi o sală de internet, apreciată în special de elevi.

Cinci ore de spectacol şi artificii de ziua comunei

Pe 26 octombrie, de Sfântul Dumitru, locuitorii din Smulţi au sărbătorit ziua comunei. Iar primarul Gafton e mândru că sărbătoarea care a fost ideea lui a ajuns deja la a 11-a ediţie. "Am avut solişti dragi publicului nostru: Margareta Clipa, Geta Postolache, Aurel Moldoveanu, unul dintre soliştii de la formaţia Haiducii, doi din Republica Moldova, în total vreo cinci ore de spectacol, care s-au terminat cu un frumos foc de artificii de zece minute", povesteşte încântat primarul.
Costel Gafton susţine că anul acesta, la sărbătoarea comunei s-a triplat populaţia, foarte mulţi locuitori din comunele învecinate venind la spectacolul de la Smulţi.
"Şi Jandarmeria şi Poliţia locală ne-au ajutat foarte mult, astfel încât nu am avut niciun incident pe tot parcursul sărbătorii", mai spune edilul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Alimentare cu apă, în comuna Smulţi, de 11 milioane de lei

La 70 de kilometri de Galați, pe dealurile Smulțiului, viața se desfășoară pe alte coordonate. Comuna datează din timpul lui Ştefan cel Mare, iar un act emis la Suceava la 15 iulie 1448 reprezintă cea mai veche atestare documentară. În anul 1448, urca pe tronul Moldovei Petru al II-lea. Fraţii Cernat, ajutându-l, primesc drept răsplată pentru „slujba dreaptă şi credincioasă”, un ţinut în sudul Moldovei şi uricul prin care „să întemeieze sat Zmulţi”. Probabil că cei care s-au stabilit aici au fost „mulţi şi zmulşi”, din locurile lor de baştină. Oricum, se spune că omul care a condus această mulţime s-a numit Zmultu.

Scriptic, comuna mai are doar circa 1.300 de locuitori, dar este întinsă. În urmă cu circa 45 de ani, populația era de aproape trei ori mai mare, iar acum sunt foarte multe case nelocuite.

”Din 2004 sunt în Primăria Smulți. Noi suntem o comună de răzeși. Smulțeanul tace, dar când ajunge în cabina de vot știe exact ce ai făcut și dacă te-ai implicat în comunitate. Până în 2008, discuția despre investiții în comună se învârtea în jurul a două poduri. Le-am făcut imediat ce am ajuns primar, ca să depășim odată momentul și să mai facem și altceva, să mișcăm lucrurile. Dacă respecți alegătorii cu fapte, mergi înainte. Dacă nu ai respect pentru oameni, mai bine stai acasă”, spune primarul Costică Gafton, după trei mandate, plus unul de viceprimar.

”Bugetul comunei este anual de circa 4-500.000 de lei. Fără ajutorul Consiliului Județean și al proiectelor cu fonduri nerambursabile, nu ne-am descurca. Doar cele două proiecte din zona alimentării cu apă sunt în valoare de peste 11 milioane de lei. Înființarea sistemului de alimentare cu apă a început la finele lui 2015 și în urmă cu două-trei săptămâni am reușit să dăm drumul. Practic, s-au forat trei puțuri la o adâncime de 225 de metri fiecare și am reușit să construim o stație modernă de tratare a apei, cu un bazin de 200 de metri cubi. Apa este tratată electronic, doar cu clor alimentar, și este de foarte bună calitate, iar oamenii se branșează în permanență. Un alt proiect de extindere a alimentării cu apă se derulează prin PNDL 2 și lucrăm din 2019. În zona de canalizare, am depus proiecte atât pe fonduri europene, cât și pe PNDL, dar deocamdată nu ne încadrăm, din pricina numărului mic de locuitori. Prioritate au comunele cu peste 2.000 de locuitori”, spune Costică Gafton.

Proiecte și utilități - gaze, iluminat public, parc şi bază sportivă

În zona iluminatului public, comuna Smulți a realizat cu fonduri proprii un transformator. ”Acum facem ridicare topo pentru extinderea iluminatului public cu lămpi LED, să dublăm numărul acestora până la 400. În tot satul sunt circa 500 de lămpi și toți locuitorii sunt branșați”, ne-a precizat primarul Costică Gafton.

Acesta a adăugat că pentru alimentarea cu gaze a fost depusă anexa 3 la Ministerul Dezvoltării, împreună cu alte comune învecinate, pentru a spori șansele. ”Oricum, eu sunt încrezător pentru că magistrala Tecuci - Tg. Bujor trece în linie dreaptă la doar 14 kilometri de Smulți”, mai spune edilul.

Alte proiecte au depuse și câștigate la AFIR, reabilitarea căminului cultural cu 100.000 de euro, o bază sportivă multifuncțională în valoare de 200.000 de euro și achiziționarea unui buldoexcavator cu o valoare de 62.000 de euro.

”Pe fonduri europene, am reabilitat o râpă, am astupat-o și am făcut un parc, unde seara vin copiii din comună și se joacă. Păcat că, în parc, Poșta Română a lăsat o clădire de izbeliște, care se poate transforma într-un pericol” a menționat Costică Gafton.

Teren multisport de jumătate de milion de lei

Recent, în SEAP, firma mureșeană Adru Solution SRL a câștigat procedura de amenajare a terenului multisport din Smulți, în valoare de aproape 535.000 de lei. Conform specificațiilor, sportul ce va putea fi practicat va fi în special minifotbalul, dar cu posibilitatea de a găzdui și handbal, baschet, volei sau tenis. Ca dotări sportive, terenul va avea două porți de handbal/ minifotbal, coșuri de baschet și gradene pentru spectatori.

Proiect unic de reabilitare a uliţelor cu piatră cubică

Comuna Smulți are 32 de kilometri de drumuri, din care reabilitați prin asfaltare sunt 6,5 kilometri, prin PNDL, în timp ce drumurile județene DJ 251C și DJ 251D, care parcurg comuna pe o distanță de 2,2 kilometri, sunt modernizate de Consiliul Județean.

”Avem în prezent un proiect de reabilitare a ulițelor pe o lungime de 1,8 kilometri cu piatră cubică. Cu ajutorul Consiliului Județean și chiar al Primăriei Galați, am recuperat această piatră cubică și lucrăm în prezent pe trei ulițe, dintre care una este deja finalizată. Părerea mea e că această piatră cubică nu are moarte. Când vine apa, spală până la lut galben, nu și piatra. Eu aș vrea să continui acest proiect și pe alte ulițe, dat fiind specificul comunei”, spune, încântat de propria-i idee, edilul Costică Gafton. În Sistemul Electronic de Achiziții Publice, acest proiect unicat, după știința noastră, este denumit ”amenajare străzi rurale cu piatră cubică și construcție trotuar pe strada 8 Martie în comuna Smulți, judeţul Galați”. Cu o valoare de aproape 400.000 de lei, lucrarea a fost atribuită, în urma unei proceduri simplificate, firmei gălățene Massimo Alex Edil Srl, din satul Fundeanu, comuna Drăguşeni.

”La Fondul de Dezvoltare și Investiții am depus un proiect de asfaltare a altor cinci kilometri din comună, însoțit de un mare ghinion. Joi a fost desființat fondul, iar eu vineri trebuia să fiu la București să semnez contractul. În urma dialogului cu consultantul, vom redepune proiectul la Compania Națională de Investiții și pe PNDL 3, în condițțile în care valoarea sa este de un milion de euro”, ne-a expus primarul Smulțiului deznodământul oarecum neașteptat al unui proiect de infrastructură.

Una caldă, alta rece, spune o vorbă românească. ”Pe măsura 1.2.5 am depus în 2010 un proiect, tot de un milion de euro, pentru realizarea unei centuri a Smulțiului, în lungime de cinci kilometri, din care 4,2 kilometri asfalt. Răspunsul inițial a fost eligibil, dar fără finanțare și mi-am cam luat gândul. Totuși, în 2015, proiectul a fost aprobat. Centura leagă Smulțiul pe câmp și iese în comuna învecinată, Drăgușeni. Importanța sa este deosebită, pentru că am mutat traficul greu, care nu mai trece acum prin comună, și totodată deservește în jur de 500-600 de hectare de teren agricol”, a încheiat Costică Gafton expunerea proiectelor de infrastructură rutieră din Smulți.

Despăgubiri pentru potopul din iunie

În zilele de 17 și 23 iunie, localitatea Smulți s-a aflat, succesiv, sub incidența a două Coduri roșii de precipitații.

”În decurs de 40-45 de minute, au căzut circa 50-60 de litri pe metrul pătrat. Comuna e așezată pe dealuri și au fost măturate ulițele cu zgură. Aluviunile au ajuns pe străzile asfaltate și, mai grav, până în pârâul Perișani. Practic, avem peste cinci kilometri afectați. Am profilat ulițele cu un greder pentru ca oamenii să poată intra în curți. Din fericire, nu am avut situații în care apa să intre în case”, ne-a descris situația primarul Costică Gafton.

În urma rapoartelor comisiei de specialitate și centralizării transmise de Instituția Prefectului, Guvernul României a alocat comunei Smulți fonduri destinate localităților afectate de calamitățile naturale în cuantum de 458.000 de lei. Această sumă de bani face parte dintr-un total de 1,666 milioane lei acordat județului Galați în vederea refacerii infrastructurii.

Majoritate în Consiliul Local

Consiliul Local al comunei Smulți este dominat de PSD și aliatul său ALDE, care, împreună, dețin opt din cele nouă locuri, unul singur revenind, după alegerile din iunie 2016, PNL. Totodată, conform edilului-șef Costică Gafton, organigrama Primăriei este acoperită, în decembrie 2019 fiind ocupat și postul vital de secretar al comunei.

Niciun caz de Covid la Smulți

Școala Gimazială ”Ene Patriciu” din Smulți a fost reabilitată și extinsă cu un corp nou, din fonduri proprii. Grădinița este relativ nouă, din anul 2005. Ambele unități de învățământ au toaletele în interior, iar grădinița este în curs de branșare la noua rețea de apă.

”În zona sanitară, suntem acoperiți, pentru că la dispensar avem un medic de familie care este din Smulți și un medic stomatolog care are cabinet la Galați, dar a deschis și în comună un cabinet foarte modern. Din ce știu eu, și aceasta a fost o investiție pe fonduri europene. Doctorul lucrează în weekend aici și vin pacienți din toate localitățile din zonă. Mulțumesc lui Dumnezeu nu am avut niciun caz de Covid-19 în comună. Populația a răspuns foarte bine la apelurile noastre în perioada stării de urgență, iar bătrânilor le-a fost asigurată apa potabilă pentru a nu mai ieși din case, inclusiv le-am făcut aprovizionarea cu alimente”, a precizat primarul Costică Gafton.

Cerealele și zootehnia sunt la putere

Satul-comună Smulți s-a dezvoltat iniţial într-o regiune de păduri întinse, codrii Bârladului, care, ulterior, prin defrişare, a fost înlocuită de terenuri agricole. Și în prezent majoritatea locuitorilor din Smulți, câți au mai rămas, lucrează în agricultură, potrivit primarului Costică Gafton.

”Avem câțiva investitori autohtoni, smulțeni care încet-încet și-au pus pe picioare propriile afaceri și se lucrează pe câteva sute de hectare. Discutăm, în special, de culturi de porumb, grâu, floarea soarelui și rapiță. La nivelul comunei, terenul arabil însumează 5.000 de hectare. Nu am fost afectați de secetă, ca sudul județului. De asemenea, avem 14-15 crescători de animale, unii chiar cu o peste o mie de capete. Cei tineri lucrează la firma de distribuție a apei. Era și logic să fie angajați oameni din comună, astfel fiind scutite cheltuieli cu transportul sau cazarea”, a descris situația edilul-șef al micii localități din nordul județului.

viata-libera.ro