Viorel Ştefan, la Curtea Europeană de Conturi

[dcp100168]

Viorel Ştefan, respins pentru Curtea Europeană de Conturi

Europarlamentarii din Comisia de control bugetar a Parlamentului European au respins propunerea Guvernului Dăncilă pentru funcţia de membru al Curţii Europene de Conturi, nimeni altul decât gălăţeanul Viorel Ștefan, în prezent viceprim-ministru fără portofoliu.

Potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului European, candidatura lui Viorel Ştefan s-a lovit în Comisia de control bugetar (CONT) a PE de rezultatele slabe ale luptei anticorupţie din România, un subiect, de altfel, foarte aprins între instituţiile europene şi Guvernul Dăncilă.
„Deputații europeni au respins candidatura lui Viorel Ștefan, deputat în Parlamentul României și viceprim-ministru, cu 8 voturi „pentru” şi 12 „împotrivă”. În timpul audierilor, câțiva deputați europeni au ridicat chestiunea contribuției acestuia la traseul dezamăgitor al ţării în lupta anticorupţie”, se precizează într-un comunicat de presă al Parlamentului European.
Situaţia este mai mult decât stânjenitoare pentru Guvernul Dăncilă, în condiţiile în care Viorel Ştefan a fost singurul candidat desemnat din partea României, iar funcţia de membru al Curţii Europene de Conturi este rezervat ţării noastre. Mai mult, România deţine în această perioadă preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. În acelaşi timp, actuala coaliţie de guvernare din România trecere printr-o criză de credibilitate fără precedent la nivelul UE, vizavi de respectarea independenţei justiţiei şi a respectării normelor statului de drept.
În paralel cu Viorel Ştefan a mai fost audiată în comisia CONT candidata Croaţiei, Ivana Maletic, europarlamentară şi membră a Comisiei pentru economie şi finanţe. Ea a trecut de votul comisiei cu 11 voturi „pentru”, opt „împotrivă” şi două abţineri, precizează Biroul de Presă al Parlamentului European.
Viorel Ştefan are la activ mai multe mandate de deputat şi senator în Parlamentul României. A condus Comisia de Buget Finanţe din Parlament, dar a fost şi ministru al Finanţelor Publice şi, în prezent, este viceprim-ministru.
Chiar dacă a pierdut votul din comisia CONT, Viorel Ştefan ar putea, teoretic, avea câştig de cauză săptămâna viitoare, când are loc votul în plen. Pe de altă parte, e puţin probabil ca, după ce a fost respins de Comisia de control bugetar, să fie acceptat în plen. Dar nici în acest caz lucrurile nu se opresc aici. Curtea Europeană de Conturi, cu sediul în Luxemburg, are 28 de membri, câte unul din fiecare țară. Ei sunt numiți pentru un mandat de şase ani. Consiliul, după consultări cu Parlamentul European, decide asupra candidatului propus de fiecare țară. Dacă PE are o opinie nefavorabilă despre unul dintre candidați, președintele legislativului european cere Consiliului să retragă această nominalizare și să propună un alt candidat. Totuși, Consiliul poate să numească și candidații respinși de Parlament.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Viorel Ștefan, umilit la Bruxelles! Parlamentul respins numirea sa la Curtea de Conturi a UE

• S-a făcut de râs! La audieri a fost întrebat dacă e beneficiar de fonduri UE și a răspuns „nu știu”!

Dan Nica, liderul Grupului PSD din Parlamentul European nu a reușit să îi convingă pe parlamentarii europeni, nici măcar pe cei din PES, să îl voteze pe Viorel Ștefan ca reprezentant al României la Curtea Europeană de Conturi, deși Ștefan nu avea contracandidat, urmând să ocupe locul rezervat României.

Săptămâna trecută, numirea lui Viorel Ștefan fusese respinsă de Comisia de Control Bugetar a Uniunii Europene, dar decizia comisiei era una consultativă, numirea putând fi totuși hotărâtă prin votul favorabil al Parlamentului European. Dar n-a fost să fie: au fost 372 de voturi împotriva numirii lui Viorel Ștefan și numai 222 de voturi în favoarea acestuia.

Un eurodeputat austriac a declarat că Viorel Ştefan a fost respins pentru că nu ar fi demonstrat calificarea profesională necesară acestei numiri, dar în schimb și-a demonstrat incompatibilitatea cu această funcție, de auditor european. A fost întrebat dacă este sau nu beneficiar de fonduri europene și a răspuns „Nu știu”, dar s-a descoperit că două dintre firmele la care este acţionar ar fi accesat fonduri europene și ar fi conflict de interese.

Viorel Ștefan a pierdut o funcție pentru care nu avea contracandidat, pentru că ar fi urmat să ocupe funcția rezervată României, preluând locul ocupat de actualul reprezentant, George Pufan, care își încheie mandatul în această vară. Mandatul unui membru al Curții Europene de Conturi este de șase ani, cu posibilitatea prelungirii. Viorel Ștefan ar fi urmat să încaseze în următorii șase ani un salariu brut de 22.000 de euro pe lună, adică echivalentul a 103.552 lei. Dar pentru asta ar fi trebuit să își demonstreze calificarea pentru funcția de auditor european.

În altă ordine de idei, avem un indiciu și despre cât de „greu” este cuvântul lui Dan Nica între colegii săi din Parlamentul European, din moment ce liderul Grupului PSD nu a reușit să îi convingă pe parlamentarii europeni să treacă peste decizia consultativă a Comisiei de Control Bugetar și să îl voteze totuși pe Viorel Ștefan.

stiridegalati.ro

[dcp100168]

Viorel Ștefan, numit la Curtea Europeană de Conturi pentru un mandat de 6 ani

Vicepremierul Viorel Ștefan a fost numit membru al Curții de Conturi Europene pentru un mandat care va începe la 1 iulie 2019 și se va încheia la 30 iunie 2025, anunță instituția europeană. Acesta îl va înlocui pe domnul George Pufan, membrul român al cărui mandat expiră. În conformitate cu tratatul, membrii trebuie să își exercite îndatoririle în deplină independență și în interesul general al Uniunii Europene, se mai arată în comunicat. Consiliul a luat aceste decizii pe baza propunerilor formulate de statele membre din care aceștia provin și după consultarea Parlamentului European.

De notat că, în aprilie 2019, Comisia de control bugetar (CONT) a Parlamentului European a respins propunerea Guvernului Dăncilă pentru poziția de membru al Curții Europene de Conturi, respectiv Viorel Ștefan, după cum anunța atunci europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan. „A avut 8 voturi pentru și 12 voturi împotrivă. Votul a fost secret, dar numărul de voturi de fiecare parte confirmă că au votat împotriva sa colegi din mai multe grupuri politice, inclusiv din ALDE”, spune Siegfried Mureșan, într-o postare pe Facebook.

Colegiul membrilor, prezidat de domnul Klaus-Heiner Lehne, președintele Curții de Conturi Europene, se va reuni în noua sa componență pentru a stabili atribuțiile specifice care vor reveni celor doi noi membri. Doamna Maletić și domnul Ștefan vor depune jurământul în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene la o dată ulterioară.

Social-democratul Viorel Stefan, 63 de ani, fost șef al comisiei de buget finanțe al Camerei Deputaților, vicepremier dar și ministru de Finanțe în Guvernul Grindeanu, a fost remaniat în urma unor acuzații repetate venite din partea președintelui PSD, Liviu Dragnea, dar și ale lui Sorin Grindeanu. Dragnea se arătase deranjat de forma proiectului de buget pe care ministerul lui Viorel Stefan o lansase în dezbatere. El i-a imputat ministrului de Finanțe că în proiectul de buget nu sunt cuprinse anumite măsuri promise de PSD, iar alocările unor ministere nu reflecta programul de guvernare al social-democraților. După părăsirea demnității ministeriale, a revenit la conducerea comisiei de specialitate din Camera Deputaților. Stefan este membru PSD din 1993, el având la activ trei mandate de senator și două de deputat.

In perioada în care a fost la conducerea Ministerului Finanțelor, a fost lansată intenția aplicării impozitului pe gospodărie, la care ulterior s-a renunțat. "Cu siguranță, la un moment dat și în România va trebui să aplicăm globalizarea veniturilor. Nu avem un termen prestabilit, dar este un proces pe care îl vom gestiona cu multă seriozitate", a spus Viorel Stefan.

Este creditat ca fiind un bun finanțist, fiind respectat ca atare atat de membrii comisiei de buget a Camerei din rândul Puterii cât și de către cei din Opoziție.

Inainte de Revoluție, Viorel Stefan a lucrat în cadrul Navrom, companie de transport fluvial de stat. După evenimentele din decembrie, Stefan a devenit șef de serviciu iar in 1991 ajunge director general al Navrom. Stefan detine actiuni la firmele in care Navrom s-a divizat in urma privatizarii (Navrom Bac si Navrom Reparatii), el avand de asemenea plasati circa 3 milioane de lei in actiuni ale Transport Trade Services- un grup de companii cu activitati in transporturi fluviale si pe calea ferata. Din grup fac parte firmele TTS, Transfer International Spedition, Mast Co, Navrom Galati si NFR Drobeta. Stefan mai detine un teren intravilan de peste 2500 metri patrati in Galati (cumparat in 2010), doua apartamente (unul in Capitala si altul in Galati) si o casa in Galati. El conduce o Toyota Auris model 2009, dar mai are un Seat Ibiza. Are declarati circa 10.000 de euro cash si doua credite luate de la BRD (unul de 110.000 de dolari, scadent in 2019 si altul de 1,3 milioane de lei, scadent in 2024).

hotnews.ro

Vicepremierul României Viorel Ştefan a fost numit la 21 mai 2019 de Consiliul Uniunii Europene în funcţia de membru la Curtea de Conturi Europeană, conform unui comunicat al Consiliului. Mandatul lui Viorel Ştefan va începe la 1 iulie 2019 şi se va încheia la 30 iunie 2025.

Viorel Ştefan s-a născut la 26 iulie 1954, la Mitoc, în judeţul Botoşani.

A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, Universitatea "Al. I. Cuza" Iaşi, în 1980, iar în 2002 a susţinut doctoratul în economie, la Universitatea "Dunărea de Jos" Galaţi, potrivit CV-ului postat pe site-ul Camerei Deputaţilor, http://www.cdep.ro/.

Viorel Ştefan a lucrat ca economist, la Întreprinderea de Navigaţie Fluvială NAVROM Galaţi (1980-1987), apoi a fost şef serviciu la aceeaşi întreprindere (1987-1991). A ocupat funcţia de director general (1991-1996), apoi de preşedinte (1996-2002), la Compania de Navigaţie Fluvială Română NAVROM SA Galaţi.

În perioada 1992-1998, a fost preşedinte la Asociaţia Patronală din Transporturi Navale, iar în perioada 1995-2001 - preşedinte al Asociaţiei Armatorilor şi Operatorilor Portuari Fluviali din România.

Este membru al Partidului Social Democrat din anul 1993. În prezent, este vicepreşedinte PSD, ales în urma Congresului extraordinar al partidului din 18 octombrie 2015.

A fost ales senator în circumscripţia electorală nr.18 Galaţi, în mandatele 1996-2000, pe listele PDSR, în 2000-2004, făcând parte din Grupul parlamentar al PSD, şi în 2004-2008, pe listele PSD. În legislatura 1996-2000, a făcut parte din Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital (din aprilie 1997) şi din Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru controlul bugetului Curţii de Conturi. În mandatul 2000-2004, a fost preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat, iar în legislatura 2004-2008 a fost vicepreşedinte al aceleiaşi comisii şi a făcut parte din Comisia comună specială a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru controlul execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2003.

În legislatura 2008-2012, a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 18 Galaţi, pe listele Alianţei Politice Partidul Social Democrat + Partidul Conservator, fiind preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, până în mai 2011, şi preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Japonia. A făcut parte din Comisia comună specială pentru analizarea crizei intervenite în funcţionarea justiţiei.

A fost reales deputat PSD pentru legislatura 2012-2016, mandat în care a fost preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor (din septembrie 2014) şi preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Federaţia Rusă. A făcut parte din Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru avizarea Proiectului de Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România.

În urma alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016, a obţinut un nou mandat de deputat de Galaţi, candidând pe listele PSD. A fost preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci în perioada iunie 2017 - ianuarie 2018.

La 3 ianuarie 2017, Viorel Ştefan a fost propus ministru al Finanţelor Publice în Cabinetul Sorin Grindeanu, fiind învestit în funcţie la 4 ianuarie 2017. La 14 iunie 2017, şi-a înaintat demisia din funcţie, alături de majoritatea membrilor Cabinetului Sorin Grindeanu. La 21 iunie 2017, Guvernul Grindeanu a fost demis prin Moţiune de cenzură.

Viorel Ştefan a fost propus vicepremier în cabinetul Dăncilă la 26 ianuarie 2018, iar la 29 ianuarie 2018 a fost învestit în funcţie.

A fost distins cu Ordinul Naţional "Pentru Merit" în gradul de Cavaler.

agerpres.ro

[dcp100168]

Cel mai vechi parlamentar gălăţean pleacă pe un salariu mai mare

Viorel Ştefan, parlamentarul gălăţean cu cea mai îndelungată activitate în Legislativ, va primi începând cu 1 iulie o remuneraţie de 21.837 de euro. Potrivit site-ului Curţii Europene de Conturi, la salariul brut, stabilit conform Statutului funcţionarilor Uniunii Europene şi prin Regulamentul aplicabil celorlalţi agenţi ai Uniunii Europene, se adaugă anumite indemnizaţii şi alocaţii în funcţie de situaţia personală şi de componenţa familiei.

Activitatea parlamentară

Senator din 1996 până în 2008, Ştefan Viorel a deţinut, ulterior, încă 4 mandate de deputat, din 2008 până în prezent. Aşadar, viitorul reprezentant al României în cadrul Curţii Europene de Conturi s-a aflat în forul legislativ timp de 23 de ani.
În 1996, Ştefan Viorel îl înlocuia, din data de 19 decembrie, în Senat, pe fostul primar al Galaţiului, pe acea vreme, Eugen Durbacă, activând în grupul parlamentar PDSR. El a fost membru în Comisia pentru Buget - Finanţe a Senatului şi în Comisia Comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru controlul bugetului Curţii de Conturi.
În 2000, gălăţenii îl trimit din nou pe Ştefan Viorel în Parlament, în legislatura 2000 – 2004 acesta deţinând funcţia de senator, preşedinte al Comisiei de Buget – Finanţe, iniţiind în această perioadă 4 propuneri legislative, una singură devenind lege.
Patru ani mai târziu, în 2004, Ştefan Viorel revine în Senatul României, fiind din nou ales de gălăţeni să-i reprezinte în forul legislativ superior al Parlamentului. De această dată, senatorul Ştefan Viorel ocupă în perioada 2004 – 2008 poziţia de vicepreşedinte al Comisiei de Buget – Finanţe. În această legislatură gălăţeanul a avut 16 propuneri legislative, 3 dintre acestea devenind legi.
În 2008, gălăţeanul decide să schimbe camera legislativului şi candidează pentru un post de deputat. Astfel, pentru următorii 4 ani, din 2008 până în 2012, Ştefan Viorel devine deputat şi deţine funcţia de preşedinte al Comisiei de Buget – Finanţe până în luna mai 2011. În aceşti 4 ani el iniţiază 14 propuneri legislative, două devenind legi.
Încheiat un nou ciclu electoral, în 2012, Ştefan Viorel candidează din nou pentru un post de deputat şi ajunge din nou în Parlament. Din luna septembrie 2014, al devine din nou preşedintele Comisiei de Buget – Finanţe din Camera Deputaţilor. Iniţiază 42 de propuneri legislative, 17 dintre acestea devenind legi.

Apogeul în funcţiile publice

Din 2016, Ştefan Viorel pare să atingă apogeul în funcţiile publice deţinute la nivel naţional. El devine, din nou deputat, şi din iunie 2017 până în ianuarie 2018 deţine funcţia de preşedinte al Comisiei de Buget – Finanţe din Camera Deputaţilor. În 2017, din luna ianuarie şi până în luna iunie este numit ministru de Finanţe în Guvernul condus de Sorin Grindeanu. În luna februarie 2018 devine viceprim-ministru în Guvernul Dăncilă.

Despre Curtea de Conturi Europeană

Misiunea Curţii de Conturi Europene este de a contribui la îmbunătăţirea gestiunii financiare a UE, de a promova răspunderea pentru actul de gestiune şi transparenţă şi de a îndeplini rolul de gardian independent al intereselor financiare ale cetăţenilor Uniunii. În calitate de auditor extern independent al Uniunii Europene, rolul Curţii este de a verifica dacă fondurile UE au fost corect contabilizate, dacă ele au fost colectate şi cheltuite cu respectarea normelor şi a legislaţiei relevante, precum şi dacă s-a obţinut un raport optim costuri-beneficii în utilizarea lor (sursa: site-ul Curţii de Conturi a Uniunii Europene).

monitoruldegalati.ro