Combinatul siderurgic din Galaţi, bilanţuri financiare anuale

[dcp100168]

ArcelorMittal Galaţi a pierdut 334 de milioane de euro în 2009

* Miliardarul indian a pierdut 424 de milioane de euro în România

Miliardarul Lakshmi Mittal, proprietarul celui mai mare producător de oţel din lume, ArcelorMittal, a pierdut anul trecut 424 milioane euro la cele patru combinate siderurgice pe care le are în România. Numai activitatea de la Galaţi i-a adus miliardarului o gaură de 334 milioane euro (1,4 mld. lei), de peste două ori mai mult decât câştigul consemnat de ArcelorMittal Galaţi în anul precedent, care s-a cifrat la 164 milioane euro.

Activitatea din România a ArcelorMittal a mâncat aproape tot profitul înregistrat de grup la nivel mondial, care s-a ridicat anul trecut la numai 118 mil. dolari (85 mil. euro). Vânzările combinatelor deţinute de grup la Galaţi, Iaşi, Roman şi Hunedoara s-au prăbuşit în 2009 cu 52,7%, până la 4,18 mld. lei (985 mil. euro), de la un nivel de 8,8 mld. lei (2,4 mld. euro) realizat în anul precedent. "Când funcţionează la 25% din capacitate cum s-a întâmplat pe parcursul anului trecut sunt şi pierderi mari, dar când treaba merge bine şi profitul combinatului de la Galaţi ajunge la 400-500 mil. dolari pentru că ponderea costurilor cu personalul este mică, undeva la 15%", spune Petru Ianc, director în Ministerul Economiei, specializat în siderurgie. Un singur an a fost de ajuns pentru ca indienii să piardă jumătate din tot ce agonisiseră la Galaţi începând cu anul 2001, la privatizarea Sidex (vechea denumire a ArcelorMittal Galaţi).

Disponibilizările masive au umflat pierderile

Circa 4.400 de oameni au plecat anul trecut de la ArcelorMittal Galaţi prin disponibilizări voluntare cu plata de către combinat de salarii compesatorii. Pierderile record ale combinatului din Galaţi ar putea fi umflate şi de costurile acestor costuri compensatorii. ArcelorMittal Iaşi, spre exemplu, a disponibilizat anul trecut 109 persoane şi a plătit angajaţilor respectivi plăţi compensatorii în valoare de 7,1 mil. lei.

La 4.400 de salariaţi câţi au plecat de la ArcelorMittal Galaţi, dacă se aplică acelaşi cost mediu pe angajat, costurile cu plăţile compensatorii ale combinatului s-ar putea cifra la 290 mil. lei (68,5 mil. euro).

zf.ro

[dcp100168]

Combinatul, o afacere păguboasă anul trecut

Dacă anul 2008 s-a dovedit a fi unul extrem de profitabil pentru Combinat, fiind obţinut un profit net consistent, de 604.871.529 lei, nu acelaşi lucru se poate spune despre rezultatele financiare înregistrate anul trecut de colosul siderurgic. Astfel, conform datelor făcute publice pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, colosul siderurgic a avut în cursul anului 2009 o cifră de afaceri netă în sumă de 3.586.372.958 lei, iar veniturile totale s-au ridicat la 3.906.361.543 lei, în timp ce cheltuielile totale au fost de 5.324.508.721 lei. Potrivit datelor făcute publice pe site-ul ministerului, în cursul anului trecut colosul siderurgic a avut o pierdere netă ce s-a ridicat la 1.418.175.845 lei.

În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, la sfârşitul anului 2009 numărul acestora se ridica la 11.049 de persoane, în scădere faţă de anul precedent, când pe platforma Combinatului lucrau 13.709 persoane.

În cursul anului 2008 cifra de afaceri a colosului siderurgic a fost de 7.170.812.866 lei.

http://www.monitoruldegalati.ro/deschidere/combinatul-o-afacere-paguboasa-anul-trecut.html

[dcp100168]

ArcelorMittal, profit de 1,5 mld. dolari în trimestrul II 2011

ArcelorMittal a anuntat miercuri un profit net de 1,5 miliarde de dolari in trimestrul II, superior previziunilor analistilor, care se asteptau la un beneficiu de 1,4 miliarde de dolari, relateaza Reuters.

Rezultatul operational este de 3,4 miliarde de dolari, peste peste previziunile de 3,25 miliarde.

Cifra de afaceri a atins 25,12 miliarde de dolari in aceeasi perioada, superioara estimarilor analistilor, de 24,61 miliarde dolari.

Pentru trimestrul III, ArceloMittal estimeaza un rezultat operational de 2,4 - 2,8 miliarde de dolari. Grupul a majorat obiectivul de cheltuieli de investitii in 2011 cu 10%, de la 5 miliarde la 5,5 miliarde dolari.​

hotnews.ro

[riaji]

Pai.. hai, nu mariti salariile oamenilor? Sau nu-i rechemati la munca pe aia disponibilizati?

[Braileanul]

Cam cat sunt salariile la combinat ? Are cineva cifre ? Profitul scos de indian e urias oricum ... cea mai tare afacere .

Edited July 28, 2011 by Braileanul

[Mikka]

Cam cat sunt salariile la combinat ? Profitul scos de indian e urias oricum

Da, poate. Dar nu scrie nicaieri ca profitul asta e de la Sidex... Asa ca e foarte probabil sa nu se intample nimic (nimic bun, ma refer).

[Relu]

Cam cat sunt salariile la combinat ? Are cineva cifre ?

Un muncitor cu vechime ia în jur la 1000 lei ... depinde de sector... pe flux, se ia cam 1500 lei, incluzând și sporurile...

[dcp100168]

ArcelorMittal Galaţi a pierdut 620 de milioane de lei în 2011

* Singurul care a obţinut profit este Romportmet Galaţi

ArcelorMittal Galaţi înregis­trează, pentru al treilea an consecutiv, pierderi majore, reuşind ca în 2011 să-şi dubleze rezultatul negativ obţinut în 2010. Practic este vorba despre o pierdere care se ridică la 620.130.335 de lei, în condiţiile în care Ministerul Finanţelor a raportat cheltuielile companiei din 2011 ca fiind de 5.708.709.655 lei, mult mai mari faţă de veniturile nete în valoare de doar 5.088.579.320 lei. Cifra de afaceri înregistrată anul trecut de ArcelorMittal Galaţi a fost de 4.663.330.401 lei.

Cu toate acestea, cel mai prost an al combinatului siderurgic rămâne 2009, când pierderile înregistrate s-au ridicat la 1.418.175.845 lei, un dezastru financiar în condiţiile în care acest rezultat negativ venea după 2008 când profitul unităţii de la Galaţi a fost de 604.871.529 lei, adică aproape egal cu pierderile obţinute în 2011.

Oficialii companiei nu au dorit să comenteze rezultatele publicate de Ministerul Finanţelor, o declaraţie care viza situaţia actuală a companiei a fost dată, săptămâna trecută, de directorul general al combinatului Ribo Bruno: "Suntem într-un mod de funcţionare de tip supravieţuire şi trebuie să ne echilibrăm după patru ani de pierderi", a explicat Bruno Ribo.

În schimb, Gheorghe Tiber, liderul sindicatului Solidaritatea, a comentat rezultatele financiare ale ArcelorMittal Galaţi caraterizându-le ca "inginerii financiare". "Acele cifre nu sunt reale. Sunt inginerii financiare. Reprezentanţii ArcelorMittal umflă costurile prin cumpărarea unei materii prime la suprapreţ pentru ca, apoi, să vândă produsele finite la preţuri mult mai mici faţă de cele de pe piaţă către firme pe care le deţin tot ei dar în ale ţări. Sunt pierderi artificiale şi sper că şi aceste inginerii să fie dovedite aşa cum, acum, se scoate la iveală faptul că ArcelorMittal a fost trader de energie. Cumpăra o cantitate dublă de energie faţă de cât avea nevoie şi o vindea la un alt preţ către alţi consumatori", a declarat Gheorghe Tiber.

Pierderi la majoritatea unităţilor ArcelorMittal din România

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanţelor, în 2011 compania ArcelorMittal a afişat rezultate negative la majoritatea unităţilor pe care le deţine în România, respectiv ArcelorMittal Hunedoara, ArcelorMittal Tubular Product Galaţi, Roman şi Iaşi. Astfel, unitatea de la Hunedoara care are peste 600 de salariaţi a raportat în 2011 pierderi de aproximativ de 20.000.000 de lei, fiind totuşi singura unitate care a reuşit să-şi scadă nivelul pierderilor faţă de cele din 2010 care s-au ridicat la peste 60.000.000 de lei.

ArcelorMittal Tubular Products Roman a raportat o pierdere mult mai mare, de peste 26.000.000 de lei însă, chiar şi aşa a fost depăşită de ArcelorMittal Tubular Products Iaşi cu o pierdere de peste 35.000.000 de lei. Tot în pierdere a funcţionat anul trecut şi ArcelorMittal Tubular Products Galaţi, care deşi este o secţie cu doar o sută de salariaţi, rezultatul negativ s-a ridicat la aproximativ 3 milioane de lei.

Singura unitate a grupului ArcelorMittal deţinută în România care a finalizat anul 2011 cu un rezultat financiar pozitiv a fost Romportmet Galaţi care a comunicat un profit de 10.494.231 de lei. Operatorul portuar de la Galaţi are 200 de salariaţi şi deţine docuri, depozite, macarale precum şi o reţea de căi ferate conectată la sistemul naţional de căi ferate din România deţinut de CFR. Operatorul portuar este dependent de combinatul siderurgic a cărui pondere în total prestaţii se ridică la 99%. Este unicul port mineralier din Galaţi şi a fost privatizat în februarie 1999, iar în septembrie 2005 pachetul majoritar de acţiuni a fost cumpărat cu preţul de 47 milioane de dolari de grupul ArcelorMittal. În anul 2007, portul mineralier a avut un trafic de 8,7 milioane tone marfă.

bursa.ro

[dcp100168]

ArcelorMittal raportează profit în scădere puternică, dar mai ridicat decât aşteptările analiştilor

Profitul net al ArcelorMittal, cel mai mare producător de oţel din lume, a scăzut cu aproape 38% în trimestrul al doilea, la 959 milioane dolari, iar grupul a avertizat că în a doua jumătate a anului condiţiile vor rămâne dificile, piaţa din Europa generând în continuare cea mai mare îngrijorare.

Declinul profitului ArcelorMittal, de la 1,54 miliarde de dolari în trimestrul al doilea al anului trecut, a fost cauzat de reducerea cererii pe piaţa oţelului, potrivit cotidianului Wall Street Journal.

Analiştii estimau un câştig de 452 milioane de dolari pentru cel mai mare producător de oţel din lume după volum, responsabil de 6% din producţia globală.

"Condiţiile de pe piaţă au fost foarte dificile în prima jumătate a anului, mai dificile decât anticipam. Chiar dacă economia globală rămâne fragilă, ne aşteptăm la condiţii operaţionale similare în a doua jumătate a anului", a declarat Lakshmi Mittal, director general şi preşedinte al ArcelorMittal.

Veniturile au coborât în trimestrul al doilea cu 11%, la 22,5 miliarde de dolari.

Producătorii de oţel s-au confruntat cu presiuni asupra marjelor de profit în ultimele trimestre, crerea slabă forţând declinul preţurilor. ArcelorMittal a răspuns acestei situaţii prin oprirea unor capacităţi de producţie şi vânzarea unor active neesenţiale, pentru reducerea datoriei şi consolidarea situaţiei financiare.

Grupul a vândut active de 2,2 miliarde de dolari începând din septembrie 2011. La sfârşitul lunii iunie, datoria netă se situa la 22 miliarde de dolari, sub nivelul vizat de 22,5 miliarde de dolari.

La semestru, profitul a scăzut cu 63%, de la 2,6 miliarde de dolari în prima jumătate a anului trecut la 970 milioane de dolari, în timp ce veniturile au coborât de la 47,3 miliarde de dolari la 45,2 miliarde de dolari.

[dcp100168]

ArcelorMittal a înregistrat pierderi în primul trimestru din 2013

Grupul siderurgic ArcelorMittal, prezent şi pe piaţa din România, a anunţat vineri că în primele trei luni ale acestui an a înregistrat pierderi de 345 milioane de dolari, comparativ cu un profit de 92 milioane de dolari în perioada similară a anului trecut, dar cu toate acestea şi-a menţinut estimările pentru întregul an pe fondul speranţelor că vânzările de oţel îşi vor reveni în cursul anului, transmite Reuters.

În primul trimestru cifra de afaceri a ArcelorMittal a scăzut cu 13% până la 19,75 miliarde de dolari în timp ce profitul operaţional a înregistrat o scădere de 26% până la 1,565 miliarde de dolari, peste estimările analiştilor care se aşteptau la un rezultat de 1,36 miliarde de dolari.

'Condiţiile economice rămân dificile însă performanţele noastre trimestriale reflectă acţiunile luate de echipa de conducere pentru a contracara efectele crizei financiare' a declarat directorul general de la ArcelorMittal, Lakshmi Mittal. 'Ne-am redus semnificativ datoria iar măsurile pe care le-am luat pentru a ne concentra producţia pe activele mai competitive încep să dea roade', a adăugat Mittal.

În pofida pierderilor înregistrat în primul trimestru ArcelorMittal şi-a reiterat prognoza privind profitul operaţional pentru întregul an 2013, care ar urma să fie mai mare decât cel de 7,1 miliarde de dolari înregistrat în 2012. Compania estimează că cererea mondială de oţel va creşte cu 3-3,5% în acest an, după o creştere de 2% anul trecut. În plus, ArcelorMittal şi-a reafirmat intenţia de a reduce datoriile până la 17 miliarde de dolari la finele anului de la 21,8 miliarde de dolari la finele lunii decembrie 2012.

agerpres.ro

[dcp100168]

Arcelor Mittal Galaţi a raportat pierderi de 231 milioane de lei în 2012

Combinatul siderurgic Arcelor Mittal a raportat pentru anul 2012 o pierdere de 231 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 5,4 miliarde de lei, rezultă din datele furnizate de Ministerul Finanţelor.

Este al patrulea an consecutiv în care compania raportează pierderi. Ultimul an ce s-a încheiat pozitiv pentru Arcelor Mittal a fost 2008, când s-a raportat un profit net de 604 milioane de lei. În 2009 s-au raportat pierderi de 1,4 miliarde de lei, în 2010 de 342 milioane de lei, iar în 2011 pierderile au fost de 620 milioane de lei.

Numărul mediu de angajaţi al companiei a fost, în 2012, de 7.936 de persoane, în scădere cu 819 persoane faţă de anul precedent.

viata-libera.ro

[dcp100168]

ArcelorMittal a avut pierderi de 780 mil. dolari în trimestrul doi şi reduce estimările pentru 2013

ArcelorMittal, cel mai mare producător de oţel la nivel mondial, prezent şi în România, şi-a redus estimările privind profitul pentru acest an, după o pierdere de 780 milioane de dolari în trimestrul al doilea, acuzând cererea slabă din Statele Unite şi Europa.

Pierderea de 780 milioane de dolari înregistrată în perioada aprilie-iunie vine după un rezultat negativ de 345 milioane de dolari în primele trei luni ale anului, faţă de un profit de 1 miliard de dolari în trimestrul al doilea al anului trecut, potrivit raportului financiar prezentat joi de grup.

Grupul şi-a redus de la 7,1 miliarde de dolari la 6,5 miliarde de dolari prognoza privind profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) în acest an.

Profitul companiei este afectat de scăderea cererii de oţel pe cele mai mari pieţe, Statele Unite şi Europa, şi de anvergura relativ limitată a grupului pe pieţele aflate în creştere puternică, îndeosebi China, notează Bloomberg.

Consumul de oţel din SUA a scăzut cu 5,6% în prima jumătate a anului, în timp ce piaţa europeană s-a contractat cu 5,7%.

Acţiunile ArcelorMittal au scăzut joi la Amsterdam cu 2,2% şi afişează un declin de 25% de la începutul acestui an.

În trimestrul al doilea, profitul EBITDA a scăzut de la 2,6 miliarde de dolari la 1,7 miliarde de dolari, uşor peste estimările analiştilor.

Producătorii de oţel din Europa au o capacitate totală de producţie de aproximativ 210 milioane tone metrice pe an, cu până la 60 milioane tone mai mult faţă de cerere, potrivit grupului de lobby Eurofer.

Datoria net a ArcelorMittal a scăzut la 16,2 miliarde de dolari la sfârşitul celui de-al doilea trimestru, dar va creşte la 17 miliarde de dolari în a doua jumătate a anului, anticipează compania.

[dcp100168]

La ArcelorMittal, "terapie de şoc" de 200 milioane de euro

* Combinatul siderurgic a trecut prin cinci ani de criză, dar cu o cifră de afaceri de 5,4 miliarde de euro rămâne temelia economică a Galaţiului * Chiar şi “pe minus” fiind, combinatul siderurgic a plătit în 2012 taxe şi impozite către stat în valoare de peste 246 milioane de lei * De la privatizare şi până în prezent, 800 de milioane de euro s-au investit în retehnologizare * Preţurile şi taxele la energie, “nuca tare” din marea industrie

 

Nu este un secret că, pe fondul crizei economice, piaţa oţelului a fost printre cele mai grav afectate, iar unda de şoc s-a resimţit din plin inclusiv la nivelul combinatului ArcelorMittal Galaţi. Combinatul siderurgic râmâne însă un “colos” care ţine în viaţă o bună parte din economia Galaţiului: 7.000 de angajaţi, 5,4 miliarde de lei cifră de afaceri şi 246 milioane de lei plătite anul trecut sub formă de taxe şi impozite.

Investiţii şi pe timp de criză

După ce criza a lovit industria siderurgică, producţia ArcelorMittal a scăzut de la 2,5 - 3,5 milioane de tone/an la 1,5 - 1,7 milioane de tone/an, nivelul actual. Acest trend negativ a decurs, în principal, din reducerea consumului de oţel din Europa (cu 30 la sută faţă de 2008), dar a avut la bază şi cauze regionale. “Pieţele noastre naturale, bazinul Mării Negre şi Balcanii de Est, au devenit cele mai competitive pieţe regionale din Europa, în condiţiile în care au apărut noi producători, precum şi o competiţie mai agresivă din partea companiilor care provin din ţări unde resursele energetice sunt de două-trei ori mai ieftine decât în România”, ne-a explicat directorul general al ArcelorMittal, Bruo Ribo.
Când combinatul siderurgic “răceşte”, întregul Galaţi “tuşeşte”. Dacă este să ne raportăm la indicatorii financiari, ArcelorMittal Galaţi a traversat o perioadă de veritabilă “penumonie” şi a fost nevoie de intervenţia la nivelul întregului grup ArcelorMittal pentru a preveni o deteriorare iremediabilă a situaţiei. Şocul principal a fost în 2008-2009, când cifra de afaceri de 7,1 miliarde de lei s-a înjumătăţit, iar de la un profit de 60 milioane de lei s-a trecut pe o pierdere de nu mai puţin de 1,4 miliarde de lei.

Continuarea programului de investiţii în modernizarea capacităţilor combinatului a fost singura cale de stopare a declinului. Gruul ArcelorMittal a investit la Galaţi, chiar şi după debutul crizei, nu mai puţin de 200 milioane de euro! Astfel, în total, de la momentul privatizării, s-au investit în siderurgia gălăţeană peste 800 milioane de euro, atât în tehnologie, cât şi în programe de protecţia mediului. “Investiţiile nu s-au oprit niciodată, dar acum este mai dificil să lansăm proiecte din cauza constrângerilor financiare. Alături de investiţiile de mediu, proiectele vizează îmbunătăţirea calităţii produselor noastre, serviciilor pentru clienţi, reducând costurile şi obţinând o eficienţă sporită, mai ales în domeniul energiei. Totodată, investim şi în oameni: programele importante de instruire, cele patru valuri de instruiri din ultimii ani reprezintă doar un exemplu”, a arătat directorul general Bruno Ribo, acesta precizând că securitatea muncii este un punct central al programelor de investiţii.

Semne bune în primul trimestru

Ca urmare a procesului de restructurare, combinatul gălăţean a reuşit treptat să-şi crească cifra de afaceri de la 3,5 miliarde de lei în 2009 la 4,1 miliarde de lei în 2010 şi 4,6 miliarde de lei în 2011. În ultimul an financiar, 2012, s-a atins o cifră de afaceri de 5,4 miliarde de lei.

În acelaşi timp, s-a reuşit şi o reducere a pierderilor. De la acel apăsător 1,4 miliarde de lei în 2009, pierderile s-au redus la 620 milioane de lei lei în 2011 şi la “doar” 231 milioane de lei în 2012.
În acest moment, sustenabilitatea Combinatului este asigurată de către Furnalul 5, recent modernizat în urma unei investiţii de peste 83 de milioane de Euro. "Un fapt îmbucurător este acela că eforturile de îmbunătăţire a calităţii produselor şi serviciilor n-au rămas fără ecou pe piaţă.În primul trimestru (al acestui an - n.r.) am raportat, la nivel intern, indicatori ai eficienţei tehnice neatinşi până acum. Am reuşit să ne mărim cota de piaţă în România cu 20 la sută, faţă de anul 2010, în ciuda unei cereri mai scăzute. În ceea ce priveşte produsele noastre cheie, deţinem o cotă de piaţă mai mare de 50 la sută”, ne-a declarat directorul general Bruno Ribo.

Beneficii sociale

Cu sau fără criză economică, unul dintre principalii beneficiari de pe urma activităţii combinatului siderurgic ArcelorMittal este bugetul general consolidat al statului şi bugetul local, la care, numai în cursul anului 2012, s-au plătit peste 246 milioane de lei! Defalcat, cea mai mare parte a contribuţiilor ArcelorMittal Galaţi au mers la bugetul de stat, respectiv 102,3 milioane de lei. La acestea s-au adăugat sumele virate la bugetul pentru sănătate (28 milioane de lei), bugetul asigurărilor sociale (94,6 milioane de lei) şi bugetul pentru şomaj (2,6 milioane de lei). La bugetul local, valoarea taxelor plătite de ArcelorMittal a fost de 18,4 milioane de lei.

Dar statul are şi o serie de beneficii indirecte, dat fiind faptul că, în prezent, pe platforma siderurgică ArcelorMittal lucrează 200 de companii contractoare care, la rândul lor, au un număr de circa 2.300 de angajaţi. De asemenea, de loc de neglijat este rolul important pe care combinatul îl are în balanţa de import-export, 70 la sută din producţie fiind destinată pieţei externe.

Facturi apăsătoare la energie

În ciuda semnelor pozitive, preţurile la energiei şi anumite tipuri de taxe din acest domeniu (cogenerare, distribuţie, transport etc.) reprezintă o povară şi un motiv de îngrijorare nu numai pentru ArcelorMittal, ci pentru toate companiile industriale din România. „Facturile la energie (electricitatea şi gazele) au crescut cu aproximativ 25 de milioane de euro pe an, pentru aproximativ acelaşi consum şi ar putea să crească la 52 de milioane de euro pe an, în viitor, dacă nu vor fi luate măsuri”, a subliniat managerul ArcelorMittal Galaţi.

Acesta a precizat că schimbările venite din partea Guvernului privind schema de sprijin pentru producătorii de energie regenerabilă sunt de salutat, dar măsura rezovă doar o parte dintre dificultăţile din industrie. “Această problemă rămâne gravă şi ameninţă, în continuare, sustenabilitatea noastră. Romania ar trebui să decidă dacă doreşte să aibă o industrie a oţelului sau alte industrii energo-intensive. Alte ţări au aplicat reguli clare, care protejează aceste activităţi, precum şi locurile de muncă din domeniile respective”, a explicat directorul ArcelorMittal.
Prin urmare, protejarea industriei locale, atâta câtă a mai rămas, ar trebuie să se numere printre priorităţile adminsitraţiei publice. Altfel, tot crescând taxele şi preţurile, s-ar putea să plătim în final un „preţ” economico-social mult mai mare.

viata-libera.ro

[dcp100168]

ArcelorMittal Galaţi a pierdut 110 milioane euro în 2014

ArcelorMittal Galaţi a raportat pentru anul trecut afaceri de 3,59 mld. lei (808,5 mil. euro) la Galaţi, în scădere cu 3,2% faţă de 2013 şi pierderi de 480 de milioane de lei (110 mil. euro).

Afa­cerile combinatului au fost lovite puternic din trei părţi, respectiv reducerea cererii de oţel, scăderea pre­ţu­lui oţe­lului şi concurenţa Turciei şi Ucrai­nei. În urmă cu zece ani combinatul avea afaceri de peste 6,3 mld. lei.

Fostul SIDEX, una dintre mândriile erei industriale comuniste, controlat în prezent de miliardarul indian Laksh­mi Mittal, unul dintre cei mai bogaţi bri­tanici, a înregistrat în perioada 2009-2014 pierderi cumulate de 3,9 miliarde de lei (aproa­pe 1 mld. euro), potrivit calculelor ZF.

„De la şase furnale câte aveau acum 25 de ani, mai au doar unul. Pentru mi­ne este dezolant să merg pe platformă. Acum sunt numai grădini acolo“, sintetizează profesorul Victoraş Geantă, de la Universitatea Politehnică Bucu­reşti, situaţia actuală de la Mittal, combinat pe platforma căruia mai lucrează 6.700 de oameni, faţă de 27.000 la privatizare şi aproape 16.000 în 2006.

Reprezentanţii ArcelorMittal Ga­laţi nu au comentat pe marginea rezultatelor financiare de anul trecut.

Cel mai sever rezultat negativ a fost raportat în 2013, respectiv o pierdere de 741,6 milioane de lei, în timp ce anul 2012 a însemnat un reviriment al afacerilor co­losului gălăţean (5,41 miliarde de lei) la un nivel apropiat de cel din anii buni ai combinatului, respectiv 2005-2007.

Pierderile masive, precum şi costu­rile asociate energiei regenerabile au fost în mai multe rânduri puse pe masă de reprezentanţii combinatului siderurgic, inclusiv miliardarul Mittal, evocând în 2013, într-o vizită la Bucureşti, unde a avut discuţii cu premierul Victor Ponta, posibilitatea retragerii din Europa din cauza preţurilor mari la energie.

Businessul Mittal, cel mai mare angajator din Galaţi şi cea mai mare com­panie din judeţ după cifra de afaceri, în­cearcă să îşi găsească un viitor în noile con­diţii, unde, la nivel global ce­rerea nu şi-a revenit, iar China face jocurile.

Preţul oţelului a oscilat masiv în ul­ti­mii şase-şapte ani, de la un nivel de pes­te 1.200 dolari/tonă în 2008, la 400 $/ tonă în 2009, reiese din datele Bursei de Metale din Londra. În 2010 pre­ţul începuse să crească, depăşind pra­gul de 600 $/tonă pentru ca apoi să coboare constant până în 2013, când a atins pragul minim istoric de 125 $/tonă.

Fostul colos siderurgic Sidex, actualul ArcelorMittal Galaţi, a avut un deceniu dezastruos în privinţa afacerilor, care s-au înjumătăţit. Numărul de angajaţi s-a redus cu aproape 11.000 de oameni, iar pierderile cumulate s-au dus peste 4 mld. lei.

ArcelorMittal Galaţi, companie controlată de miliardarul Lakshmi Mitttal, a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 3,59 miliarde de lei (808,5 milioane de euro), în scădere cu 3,2% faţă de 2013, şi a continuat să adune pierderi, deşi acestea s-au redus cu 35% faţă de anul anterior, la 480 de milioane de lei (110 mil. euro).

Combinatul este pe pierderi de şase ani încoace şi a avut profit în doar trei din ultimii zece ani. De la o cifră de afaceri de 6,35 miliarde de lei în 2005, compania controlată de cel mai mare producător de oţel din lume, Arcelor­Mittal, a ajuns la afaceri de 3,59 miliarde de lei anul trecut.

Contextul nu a fost unul tocmai favorabil. Criza economică şi financiară a lovit masiv cererea de oţel, atât la nivel mondial, cât şi intern, şi implicit preţul acestui aliaj. Mai mult, în anii 2011-2012 preţul la energie şi gaze naturale a crescut, ceea ce a erodat şi mai mult afacerile companiei. Combinatul din Galaţi a fost construit în anii ’60 şi este singurul combinat integrat de producere a oţelului din România, fiind specializat în fabricarea de produse plate şi tablă galvanizată. Totodată, este cel mai mare producător şi exportator de oţel din România.

Compania cumpără materiile prime din Rusia, Ucraina, Kazahstan, India, Australia, Brazilia şi Statele Unite ale Americii.

Sidex a fost privatizat de statul român în 2001. Preţul plătit de fostul Mittal Steel, actualul ArcelorMittal, a fost de 70,7 milioane de dolari pentru 92,12% din acţiunile statului la combinatul siderurgic.

La momentul priva­tizării, com­binatul avea o capacitate de producţie de 5 mi­lioane tone de oţel pe an. Potrivit profesorului universitar Victoraş Geantă, de la Univer­sitatea Politeh­nică Bu­cureşti, România ar putea încă să absoarbă o astfel de cantitate, chiar dacă în ultimii ani cererea a scăzut.

„Piaţa din România ar putea consuma anual 5 milioane de tone de oţel. România produce 4 milioane de tone, iar un milion de tone vin din importuri din Turcia şi Ucraina“, spune Victoraş Geantă.

În prezent, fostul Sidex are o capacitate de producţie de circa 3 milioane tone oţel. În septembrie 2014, combinatul a anunţat că în 2015 vizează creşterea producţiei la peste 2 milioane de tone, de la estimarea de 1,6 milioane de tone pentru 2014.

Spre sfârşitul anului trecut, Ionel Borş, country manager pentru România al companiei, spunea că ArcelorMittal Galaţi ar trebui să investească 100 milioane euro pentru a ajunge la performanţele unui combinat siderurgic modern şi a promis că „la un moment dat vom investi aceşti bani“.

În opinia lui Geantă, declinul afacerilor ArcelorMittal Galaţi poate fi explicat prin scăderea consumului mondial şi de pe piaţa internă, pe care criza economică a lovit-o sever. O altă cauză este reprezentată de concurenţa din Turcia şi Ucraina, unde preţurile sunt mai mici. Chir dacă România produce oţel mai ieftin ca în Occident, posibilitatea pătrunderii pe pieţele vestice este sub semnul întrebării, apreciază Geantă. „Pieţele de oţel sunt contingente. Nu poţi tu din România să vinzi în Germania sau Japonia, ca exemplu.  Nu poţi intra pe astfel de pieţe dacă nu ţi se dă voie. Treburile astea se fac între guverne“, spune Geantă.

Totuşi, ArcelorMittal Galaţi rămâne unul dintre pilonii exportului românesc. Anul trecut, compania a exportat mărfuri în valoare de 1,94 miliarde de lei, în scădere cu 11,4% de la nivelul de 2,19 miliarde de lei în 2013. Vânzările pe piaţa internă au crescut cu 7,8%, de la 1,52 miliarde de lei în 2013 la 1,64 miliarde de lei anul trecut. Anul 2013, care a marcat şi un preţ minim record pentru oţel de 125 dolari/tonă, l-a adus la Bucureşti pe însuşi Lakshmi Mittal, pro­prie­tarul grupului Ar­celorMittal, cel mai mare pro­ducător de oţel din lume.

Deşi cu ocazia acelei vizite Mittal nu a declarat nimic presei, premierul Victor Ponta, a spus că miliardarul indian a evocat varianta retragerii din Europa din cauza preţurilor ridicate ale energiei. Pe lângă cerinţele expuse de grupul siderurgic odată cu vizita lui Mittal la Bucureşti, Guvernul i-a transmis miliardarului indian că o mai bună coordonare cu celelalte industrii din Româania, implicit cu producătorii de maşini Dacia Renault şi Ford Craiova ar putea fi utilă tuturor.

ArcelorMittal Galaţi este unul dintre cei mai mari consumatori de energie electrică din România, iar preţurile în creştere din perioada 2011-2012 au contribuit la erodarea indicatorilor financiari. De altfel, reprezentanţii companiei au avertizat de mai multe ori asupra costurilor ridicate cu certificatele verzi, instrumentul ales de guvernul României pentru sprijinirea producerii de energie din surse regenerabile.

Numărul angajaţilor fostului SIDEX a scăzut cu repeziciune după privatizare. Dacă în 2001 la combinatul gălăţeanu munceau 27.000 de oameni, anul trecut numărul acestora a scăzut la mai puţin de 7.000 de oameni. Pe de altă parte, cheltuielile cu salariile aferente conducerii şi membrilor Consiliului de Administraţie au crescut anul trecut cu 6,8%, la 22 milioane de lei, de la 20,6 milioane de lei în 2013.  Potrivit datelor companiei, anul trecut personalul de conducere număra 50 de persoane. Anul trecut, compania a cheltuit cu salariile angajaţilor suma de 196,9 milioane de lei, în scădere cu 1,8% faţă de 200,5 milioane de lei în 2013.

În timp ce afacerile companiei scad, accidentele de muncă de pe platforma siderurgică se înmulţesc, ajungând anul trecut la aproape acelaşi nivel ca în 2006. Potrivit ArcelorMittal Galaţi, anul trecut au avut loc zece accidente de muncă, dintre care două mortale. Spre comparaţie în perioadă 2011-2013, când nu a fost raportat niciun astfel de incident. De asemenea, în primele patru luni ale anului în curs au fost înregistrate tot atâtea accidente câte în 2014, adică zece. Singurul an din istoria post-privatizare a combinatului în care s-au întâmplat aproape la fel de multe accidente de muncă a fost 2006, când au avut loc opt astfel de incidente. Între 2007 şi 2010 au avut loc în total opt accidente de muncă, potrivit datelor ArcelorMittal Galaţi prezentate la sfârşitul lunii aprilie.

zf.ro

[dcp100168]

Bruno Ribo, ArcelorMittal: "Încă pierdem bani la Galaţi. Vremea producţiei planificate a trecut. Soluţia e la costuri."

Bruno Ribo, 52 de ani, directorul general al ArcelorMittal Galaţi, cel mai mare combinat siderurgic local, spune, într-un interviu acordat ZF, că deşi a reu­şit să aducă patru trimestre de profit operaţional la Galaţi, rezultatul net ră­­mâne negativ atâta timp cât reuşeşte să acopere doar costurile de pro­duc­ţie, nu şi programele de investiţii.

„După 17 trimestre de EBITDA negativ, am avut patru trimestre de EBITDA pozitiv, însă realitatea este că încă pierdem bani la Galaţi“, a spus executivul de origine franceză care are pe mână destinul combinatului controlat de miliardarul Lakshmi Mittal de la începutul anului 2012. Explicaţiile vin în contextul în care ZF a scris săptămâna trecută că Mittal a raportat pierderi de 480 mil. lei în 2014, al şaselea an consecutiv cu pierderi, care ajung cu­mulat la 4 miliarde de lei în ultimul deceniu.

„Vremea producţiei planificate comuniste a trecut. Piaţa este deschisă tuturor companiilor. Nu avem altă soluţie decât să avem costuri competitive“, a mai spus Ribo, care afirmă că sunt producă­tori de oţel din Rusia, Turcia sau China care au făcut investiţii şi concurează cu Ga­la­ţiul având avantajul unor costuri mult mai mici.

zf.ro

[dcp100168]

Pierderi de 110 milioane de euro la combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi

* Criza de pe piaţa oţelului şi politicile energetice imprevizibile au afectat grav metalurgia gălăţeană * „Fără ajutorul la nivel de grup, nu am fi supravieţuit până acum”, declară directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo * Investiţii mai multe, angajaţi mai puţini

Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi a înregistrat oficial al şaselea an consecutiv cu pierderi. Potrivit rapoartelor financiare ale companiei, în 2014 s-a înregistrat, la o cifră de afaceri de 3,59 miliarde de lei, o pierdere netă de 482,2 milioane de lei, adică aproximativ 110 milioane de euro. Un fapt pozitiv este, totuşi, că nivelul pierderilor a fost semnificativ mai mic faţă de cele din 2013, când combinatul a ieşit pe minus cu 741,6 milioane de lei, pentru a nu mai pomeni de reculul din 2009, când în urma căderii pieţelor pe fondul crizei economice s-au înregistrat pierderi de peste 1,41 miliarde de lei.

ArcelorMittal Galaţi a iniţiat în ultimii ani un amplu plan de redresare, însă efectele crizei pe piaţa oţelului sunt încă vizibile. Pe de o parte, au scăzut atât preţurile, cât şi consumul de oţel, iar pe de altă parte, la nivel local, combinatul gălăţean a resimţit efectele controversatelor politici energetice şi ale liberalizării pieţei gazelor naturale.

„Aproximativ 70 la sută din preţul oţelului este reprezentat de materii prime (minereu de fier, cocs, etc), iar energia înseamnă mai mult de o treime din costurile care se adaugă celor cu materiile prime. Creşterea imprevizibilă a facturii la energie a avut impact major asupra rezultatelor noastre financiare şi operaţionale. În fiecare an, începând cu 2009, am plătit facturi tot mai mari pentru energie şi pentru gaz. Singura soluţie a fost să investim pentru creşterea eficienţei energetice. Cu toate acestea, eforturile noastre au fost anulate de creşterea constantă a preţului energiei, atât din cauza certificatelor verzi, cât şi din cauza pseudo-liberalizării pieţei gazului. Din fericire, am observat o reechilibrare a pieţei de energie pentru industrie. Sperăm să fie un proces sustenabil", a declarat, pentru "Viaţa liberă", directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.

Acesta a precizat că, fără sprijinul la nivel de grup, combinatul gălăţean pur şi simplu nu ar mai fi existat. Mai mult, în ciuda pierderilor, din 2009 şi până în prezent s-au investit la Galaţi în retehnologizare peste 300 milioane de euro, cel mai important pas fiind, desigur, modernizarea completă a Furnalului 5. În 2015, sunt planificate în combinat investiţii de încă 40 milioane de euro.

Unde îşi vinde combinatul marfa

Vânzările ArcelorMittal Galaţi au avut, în 2014, o valoare de peste 3,59 miliarde de lei, din care 1,64 miliarde de lei au fost vânzările pe piaţa internă, iar 1,94 miliarde de lei au fost vânzările pe piaţa externă. "Am continuat eforturile pentru a ne recâştiga clienţii, în special în România şi în Europa Centrală şi de Vest. De asemenea, ne concentrăm pe fabricarea de produse cu valoare adăugată mai mare, în special table groase. Ne-am îmbunătăţit nivelul serviciilor şi va trebui să continuăm să lucrăm în această direcţie", a arătat Bruno Ribo, precizând că, în actualele condiţii de piaţă, loializarea clienţilor prin calitatea produselor este un element-cheie pentru reuşita redresării economice.

Ca structură a exporturilor, ArcelorMittal Galaţi a avut anul trecut cele mai mari desfaceri în Orientul Mijlociu, cu vânzări de 757,8 milioane de lei, urmate de cele din ţările din Europa de Est (669,2 milioane de lei). Spre alte ţări din Europa au mai mers mărfuri în valoare de 516 milioane de lei. O parte relativ mică din vânzări (44,3 milioane de lei) a avut drept clienţi companii din Africa.

ArcelorMittal Galaţi mai are în pregătire un proiect important, respectiv instalarea unei noi linii de acoperire organică (tablă prevopsită), care are potenţialul de a lărgi semnificativ numărul de clienţi, pe o gamă de produse cu valoare adăugată mare.

Scădere a numărului de salariaţi

Unul dintre cele mai vizibile efecte atât ale crizei economice, cât şi ale introducerii unor tehnologii bazate pe automatizare este reducerea drastică a numărului de angajaţi de pe platforma siderurgică.

În ultimii zece ani, numărul de salariaţi ai ArcelorMittal a scăzut cu aproape 11.000 de persoane.

Anul trecut, numărul mediu de angajaţi a scăzut cu 362 de persoane, până la un total de 6.752 de persoane. Cei mai mulţi salariaţi au plecat prin schemele de prepensionare voluntară. ArcelorMittal Galaţi a făcut şi o serie de angajări, a redeschis Şcoala de Ucenici, dar trendul numărului de angajaţi din combinat va fi în continuare unul descrescător, în aceste zile fiind lansată o nouă schemă de prepensionare.

Semne bune, viitor încă incert

Potrivit conducerii ArcelorMittal Galaţi, un semnal pozitiv pentru viitorul combinatului este că, după 17 trimestre consecutive cu rezultate operaţionale (EBITDA) negative, din trimestrul al treilea al anului 2014 s-a trecut, în sfârşit, „pe plus”. „În acest moment, sperăm să încheiem cel de al patrulea trimestru consecutiv cu EBITDA pozitiv. Pe termen scurt, sperăm ca întregul an 2015 să fie pozitiv operaţional. Mai avem încă un pas de făcut. Pe scurt, astăzi, putem acoperi costurile de producţie, dar nu putem susţine din surse proprii investiţiile şi costul stocurilor de materii prime. Aceasta este provocarea pe care o avem în lunile şi în anii viitori”, ne-a declarat directorul general al ArceloMittal Galaţi, Bruno Ribo.

În acest an, este planificată o creştere a producţiei cu aproximativ 20 la sută, la aproximativ 2 milioane de tone de oţel, faţă de 1,6 - 1,7 milioane de tone, cât s-a înregistrat în ultimii ani. Acest lucru va însemna, desigur, îmbunătăţirea rezultatelor financiare ale ArcelorMittal Galaţi, însă nu se va putea spune că lupta pentru supravieţuirea combinatului s-a încheiat.

viata-libera.ro

[dcp100168]

ArcelorMittal Galaţi a rămas pe minus și în 2015

ArcelorMittal Galaţi, cel mai mare combinat siderurgic din ţară, a terminat anul trecut cu pierderi de 297 de milioane de lei, cu 40% mai mici decât în 2014 şi de 4,5 ori mai mici decât în 2009. Acesta din urmă a fost un an „record“ pentru com­bi­natul din Galaţi de­oarece a înregistrat pier­deri de 1,4 mld. lei la afa­ceri de 3,6 mld. lei. Ultimul an pe profit a fost 2008, ul­ti­mul an de boom eco­nomic.

Anul trecut totuşi busi­nessul ArcelorMittal a revenit pe plus după ce com­pania a reuşit să pro­du­că 2 milioane de tone de oţel, în contextul în care în perioada 2009-2014 pro­duc­ţia anuală nu depăşea 1,6 milioane de tone de oţel. Astfel, în 2015 Arce­lorMittal Galaţi a avut afaceri de 3,8 mld. lei, în urcare cu peste 6%.

Compania mai avea la finalul anului trecut aproape 6.400 de salariaţi, cu 350 mai puţini decât în anul anterior. În 2001, în anul privatizării, în combinatul siderurgic lucrau 27.000 de oameni, pe când în prezent în companie sunt mai puţin de 6.500 de persoane. 

Fostul Sidex a fost privatizat de statul român în 2001. Preţul plătit de fostul Mittal Steel, actualul ArcelorMittal, a fost de 70,7 milioane de dolari pentru 92,12% din acţiunile statului la combinatul siderurgic.

zf.ro

[dcp100168]

Al şaptelea an consecutiv de pierderi la ArcelorMittal Galaţi

• Combinatul siderurgic a înregistrat, în 2015, pierderi de 66 milioane de euro, potrivit datelor Ministerului de Finanţe
• De la izbucnirea crizei economice, în 2008, compania nu a mai reuşit să obţină profit
• Anul trecut, socotelile au fost date peste cap de importurile pe piaţa UE de oţel chinezesc la preţ de dumping

Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi a încheiat anul 2015 cu o pierdere de 297,61 milioane de lei (adică aproximativ 66 milioane de euro - n.r.), potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice. Acest rezultat financiar a fost obţinut în condiţiile în care siderurgia europeană este nevoită să facă faţă avalanşei de produse din oţel comercializate la preţ de dumping pe piaţa comunitară, combinatul gălăţean resimţind dificultăţi pe piaţă în special din a doua jumătate a lui 2015.
"Anul trecut a fost un an mai bun în ceea ce priveşte volumul de producţie - am înregistrat 2,09 milioane de tone, cu 15 la sută mai mult decât anul precedent, de fapt chiar mai mult decât în toţi anii de după ce ne-a lovit criza, în 2009. În primele trei trimestre, rezultatul operaţional a fost bun, însă în trimestrul al patrulea din 2015 şi în primul trimestru în acest an ne-am confruntat cu o situaţie foarte dificilă, care vine în principal din importurile masive de oţel ieftin din Asia, mai ales din China. Nu este o criză de cerere sau de volum, ci este o criză de preţuri, mai degrabă - preţurile s-au prăbuşit din cauza importurilor masive", explica recent directorul general ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.
Aşa se face că, în 2015, deşi cifra de afaceri a combinatului siderurgic ArcelorMittal a crescut la 3,8 miliarde de lei, cu mai bine de 210 milioane de lei faţă de anul precedent, iar veniturile au crescut şi ele cu aproximativ 170 milioane de lei, la valoarea de 3,84 miliarde de lei, acestea din urmă nu au fost suficiente pentru a acoperi cheltuielile păstrate relativ constante, în jurul valorii de 4,1 miliarde de lei.

Unde e profitul de altădată

În aceste condiţii, ArcelorMittal Galaţi înregistrează, din punct de vedere fiscal, al şaptelea an consecutiv de pierderi. O parte bună ar fi, totuşi, că pierderile au fost sensibil mai mici decât în anii precedenţi. În 2014, combinatul siderurgic a avut pierderi de peste 482,2 milioane de lei, iar în 2013 pierderi de nu mai puţin de 741,6 milioane de lei. Practic, ArcelorMittal Galaţi nu a mai raport profit de când a izbucnit criza economică, iar rezultatele din 2008, când la o cifră de afaceri de 7,17 miliarde de lei se obţinea un rezultat financiar net pozitiv de 604,8 milioane de lei, devin o amintire tot mai îndepărtată.
De-a lungul ultimilor şapte ani, combinatul siderurgic a trebuit să facă faţă unor probleme dintre cele mai diverse. Cea mai importantă a fost, după 2008, prăbuşirea pieţelor, în condiţiile în care, la nivel mondial, atât activitate sectoarelor industriale, cât şi o serie de proiecte de infrastructură au cunoscut o diminuare drastică, la asta adăugându-se şi problemele care au apărut în urma creşterii preţurilor la energie, în contextul controversatelor costuri pentru acoperirea certificatelor verzi. De altfel, în condiţiile în care autorităţile au realizat că „energia verde” poate pune pe chituci întreprinderile mari consumatoare, în cursul anului 2015 s-a decis o reducere a contribuţiei acestor societăţi la acoperirea acestor costuri, numai că între întreprinderi şi Executiv a apărut un litigiu cu privire la data de aplicare a acestor prevederi.
O serie de investiţii în creşterea eficienţei energetice şi a gradului de automatizare a proceselor tehnologice din combinatul ArcelorMittal Galaţi, în special modernizarea Furnalului 5, au dus la diminuarea unor costuri, iar 2015 era anul în care, în sfârşit, se contura perspectiva trecerii „pe plus”. Din păcate, problemele pe piaţă induse de influxurile de oţel chinezesc la preţ de dumping au dat socotelile peste cap.

Noi reglementări pe piaţa oţelului

În condiţiile în care întreaga industrie europeană a acuzat problemele cu oţelul chinezesc, în cele din urmă Comisia Europeană a reacţionat şi a iniţiat un set de măsuri menit să asigure o concurenţă loială pe piaţa internă şi să contracareze efectele capacităţilor excedentare ale unor producător la nivel mondial, nu neapărat numai din China. Una dintre cele mai importante măsuri este cea care vizează introducerea pe piaţa comunitară, începând de la 15 mai, a unui sistem de supraveghere prealabilă a importurilor de anumite produse din fier şi oţel, fapt ce va duce la o identificare mai facilă a eventualelor introduceri de produse la preţ de dumping. De altfel, Comisia a şi ajuns să aplice un număr record de măsuri antidumping şi compensatorii, 37 cu totul, din care 16 vizează importurile de oţel din China. Nu în ultimul rând, la nivelul instituţiilor europene s-a iniţiat o revizuire a procedurilor, astfel încât măsurile contra comerţului ilegal să poată fi luate mai rapid.
Cu perspectiva unei îmbunătăţiri a mediului concurenţial, combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi ar avea şanse să revină din nou pe un trend ascendent din a doua jumătate a acestui an, însă rămâne de văzut dacă acest lucru se va şi întâmpla.

Mai puţini angajaţi

Trendul descendent al numărului de angajaţi s-a făcut simţit şi în cursul anului 2015. Potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, în cursul anului trecut ArcelorMittal Galaţi a avut în medie 6.379 de salariaţi, în condiţiile în care în 2014 se înregistrau 6.752 de salariaţi, deci în decurs de un an numărul de angajaţi a scăzut cu 373 de persoane. Scăderea ar fi şi mai accentuată dacă s-ar ţine cont că, fie şi după izbucnirea crizei economice, ArcelorMittal Galaţi încă avea, în 2010, mai bine de 9.200 de salariaţi. În cursul acestui an, ArcelorMittal a relansat „Şcoala de ucenici”, menită să aducă personal tânăr în companie, însă, per total, numărul de salariaţi va fi în continuare descendent, ca urmare a plecărilor ce se vor face prin noul program de pre-pensionare voluntară, adresat angajaţilor care au mai puţin de doi ani până la ieşirea de drept la pensie. De altfel, în repetate rânduri, conducerea combinatului a amintit că, în condiţiile avansului tehnologic la nivel global, creşterea gradului de automatizare a proceselor este o necesitate pentru păstrarea sustenabilităţii combinatului. Pe de altă parte, pentru deservirea unor astfel de echipamente este nevoie de personal bine pregătit, iar din acest punct de vedere, pe anumite segmente profesionale, calificarea noilor generaţii de muncitori a rămas în urma necesităţilor pieţei. „Şcoala de ucenici”, dar şi relansarea unor programe de colaborare între ArcelorMittal şi instituţiile de învăţământ gălăţene sunt menite să compenseze în parte acest deficit de personal calificat.

viata-libera.ro

[dcp100168]

ArcelorMittal Galaţi, al optulea an consecutiv pe pierdere, în 2016

ArcelorMittal Galaţi, cel mai mare combinat siderurgic din ţară şi una dintre mândriile erei industriale comuniste, a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri de circa 3,5 miliarde de lei (786 mil. euro), în scădere cu aproape 8% şi cu pierderi de 271 milioane de lei (60 mil. euro), mai mici cu doar 9% faţă de anul anterior, arată datele făcute publice la Ministerul de Finanţe.

Astfel, combinatul, liderul industriei siderurgice locale şi unul din cei mai mari exportatori din economie, a bifat al optulea an de pierderi. În perioada 2009-2016 compania a adunat pierderi de 4,4 miliarde de lei (circa un miliard de euro), potrivit calculelor ZF. Combinatul nu a mai obţinut un rezultat pozitiv din 2008, când finalizase cu un profit de 604 mil. lei.

Reprezentanţii ArcelorMittal Galaţi nu au comentat rezultatele financiare de anul trecut.

Combinatul din Galaţi, cel mai mare angajator din oraş şi jucătorul care asigură 55% din PIB-ul oraşului şi 27% din PIB-ul judeţului, a fost construit în anii ‘60 şi este singurul combinat integrat de producere a oţelului din România, fiind specializat în fabricarea de produse plate şi tablă galvanizată.

zf.ro

[dcp100168]

Pierderi de 60 milioane de euro, la ArcelorMittal Galaţi

Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi a încheiat anul 2016 cu o pierdere de 271 milioane de lei (adică aproximativ 60 milioane de euro - n.r.), potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice. Acest rezultat a fost obţinut în condiţiile în care Combinatul a avut anul trecut venituri ce au totalizat 3,48 miliarde de lei, însă cheltuielile raportate au fost de aproximativ 3,75 miliarde de lei.

Cu aceste rezultate financiare, ArcelorMittal Galaţi marchează al optulea an consecutiv în care a înregistrat pierderi. Practic, de la izbucnirea crizei economice, în 2008, combinatul gălăţean a ieşit doar "pe minus".

Dacă este să privim partea… pozitivă a rezultatului fiscal negativ obţinut de ArcelorMittal Galaţi, atunci aceasta ar fi că pierderile raportate în 2016 au fost, totuşi, mai mici decât în anii precedenţi. Faţă de 2015, diferenţa este de "doar" vreo 26 milioane de lei, dar diferenţele faţă de 2014 sunt de peste 211 milioane de lei, iar faţă de 2013 pierderile au fost mai mici cu 470 milioane de lei! Pe de altă parte, mai este mult până la a reveni la indicatorii din 2008, când la o cifră de afaceri de 7,17 miliarde de lei se obţinea un profit net de aproape 605 milioane de lei.

În 2016, nivelul producţiei a fost aproximativ la fel ca în anul precedent, respectiv 2 milioane de tone de oţel, însă în primul trimestru, în special, s-au făcut simţite efectele care s-au "rostogolit" încă de la sfârşitul lui 2015 în materie de oţel chinezesc vândut la preţ de dumping pe piaţa europeană. Atunci s-a ajuns chiar la o reducere a programului de lucru, pentru a se evita şomajul tehnic. Între timp, situaţia s-a mai îmbunătăţit, după ce Comisia Europeană a iniţiat o serie de măsuri anti-dumping, menite să protejeze unităţile siderurgice din spaţiul comunitar.

Investiţiile se regăsesc în cheltuieli

Un element care influenţează rezultatul fiscal este dat de programele de investiţii, ele regăsindu-se din punct de vedere contabil la capitolul cheltuieli. Iar ArcelorMittal Galaţi şi-a menţinut programele de retehnologizare, vitale, de altfel, pentru menţinerea competitivităţii pe piaţă, fiind însă necesar şi sprijin la nivel de grup.

"Până în prezent, suma totală a investiţiilor realizate în Galaţi este de aproape 400 milioane de euro, începând cu anul 2009 (…) Atâta timp cât reuşim să generăm suficiente resurse, vom continua să investim - în medie - 35 de milioane de euro pe an. Proiectele se referă la toate segmentele de producţie, dar se concentrează în special asupra Oţelăriei. Vrem să "copiem" succesul Furnalului nr. 5. Veţi vedea schimbări importante la Oţelărie, în următoarele luni şi ani. În laminoare, investiţiile vor îmbunătăţi calitatea produselor şi securitatea muncii, consumul de energie şi impactul asupra mediului", declara recent, pentru „Viaţa liberă”, directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.

Desigur, rentabilitatea investiţiilor trebuie să se regăsească în rezultatele financiare. Un prag important a fost atins, în ultimii doi ani, în revenirea "pe plus" în ceea ce priveşte profitul operaţional - EBITDA (profitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare - n.r.). La modul practic, asta înseamnă că ArcelorMittal Galaţi a reuşit să-şi susţină costurile de producţie şi nu a mai mers în pierdere din acest punct de vedere.

Mai puţini salariaţi

Ca număr de angajaţi la ArcelorMittal Galaţi, în 2016 s-a menţinut un trend negativ. Cei care au părăsit Combinatul, mai ales prin intermediul programului de pre-pensionare, au fost mai mulţi decât noii veniţi. Mai exact, în 2016, numărul mediul de salariaţi a fost de 6.006 persoane, faţă de 6.379 în 2015 şi 6.752 în 2014. În 2010, Combinatul avea mai bine de 9.200 de salariaţi. Pe de altă parte, în 2016, ArcelorMittal Galaţi a relansat „Şcoala de ucenici”, menită să aducă tineri în companie, însă, per total, numărul de salariaţi va fi în continuare descendent.

O problemă spinoasă va rămâne partea de salarizare, conducerea Combinatului declarându-se îngrijorată de creşterea „administrativă” a salariilor operată în ultimele luni de Guvern. Directorul general Bruno Ribo avertiza că tipul acesta de măsuri, atâta timp cât nu sunt legate de îmbunătăţirea productivităţii, nu sunt compatibile cu adevăratele posibilităţi economice ale majorităţii industriilor şi ameninţă indirect sectorul privat.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Bruno Ribo: Sperăm ca 2018 să fie primul an fără pierderi. Vom continua să reducem forţa de muncă

Bruno Ribo, directorul general al celui mai mare combinat siderurgic lo­cal, ArcelorMittal Galaţi, a spus că anul viitor compania ar putea să scape de pierderi, în con­textul în care nu a mai realizat profit de opt ani. „De câţi­va ani noi avem rezultate opera­ţionale po­zitive (EBITDA), acum trebuie să fa­cem pasul următor, anume să putem finanţa com­plet activitatea noas­tră şi să ob­ţinem cel puţin un rezultat financiar neu­tru“, a spus Bruno Ribo într-un inter­viu pentru ZF.  

Combinatul Arce­lorMit­tal Galaţi a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri de circa 3,5 mld. lei (786 mil. eu­ro), în scădere cu aproa­pe 8%, şi cu pierderi de 271 mil. lei (60 mil. euro), mai mici cu doar 9% faţă de anul anterior. Pro­ce­sul de restucturare a personalului va con­tinua şi în ur­mătorii ani, în contextul ac­tual al digi­ta­lizării, care aduce schim­bări ale profilu­ri­­lor joburilor, dar şi dispa­ri­ţia unora, spune managerul.

„Vom continua să re­ducem forţa de muncă an de an. Vor pleca unii co­legi mai în vârstă, dar vom continua să aducem for­ţă de muncă nouă şi tânără. Totuşi ponderea celor care vor fi angajaţi nu este la acelaşi nivel cu pon­derea celor care plea­că, deci nu câţi vor ple­ca vor şi veni.  Pas cu pas mo­der­ni­zăm amprenta noas­tră industrială, dar se schim­bă şi profilul slujbelor.“

zf.ro

[dcp100168]

Combinatul ArcelorMittal de la Galaţi şi-a majorat afacerile la 1,1 mld. euro şi a trecut pe profit în 2018

ArcelorMittal Galaţi, cel mai mare combinat siderurgic din ţară, preluat în 2018 de grupul Liberty House, şi-a majorat afacerile cu 9% în 2018, până la aproape 1,1 mld. euro, şi a trecut de pe pierdere la un profit de 40,5 mil. euro, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

Numărul de angajaţi a con­tinuat însă să scadă, astfel că, după ce în 2017 coborâse sub 6.000, anul trecut s-a apro­piat şi mai mult de 5.000, bi­fând un nou minim în istoria com­paniei. Spre comparaţie, în anul 2001, când combinatul a fost privatizat şi preluat de Mit­tal Steel, actualul Arce­lorMit­tal, numărul de salariaţi era de 27.000.

ArcelorMittal Galaţi a fost preluat la sfârşitul anului trecut de grupul Liberty House, controlat de magnatul indian Sanjeev Gupta, după ce Comisia Europeană a aprobat această tranzacţie. Combinatul din Galaţi a fost construit în anii ‘60 şi este singurul combinat integrat de producere a oţelului din România, fiind specializat în fabricarea de produse plate şi tablă galvanizată.

zf.ro/companii

După 8 ani în care a înregistrat pierderi – potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe – în 2018 Combinatul Siderurgic Galați şi-a majorat afacerile cu 9%, până la aproape 1,1 miliarde euro și a trecut de la pierderi la un profit de 40,5 milioane euro.

Combinatul a înregistrat o pierderi începând din anul 2009, când, din cauza crizei economice care a afectat și piața europeană a oțelului, producția a scăzut de la 4,6 milioane tone la 1,9 milioane tone de oțel.

Încheierea crizei și revirimentul pieței oțelului nu a adus o îmbunătățire a situației financiare a Combinatului din Galați, din cauza costurilor mari la energie ca urmare a introducerii în preț a subvențiilor pentru producătorii de „energie verde”, dar și din cauza dumpingului practicat pe piața europeană de combinatele din China care determinau combinatele europene să scoată laminatele pe piață la prețuri sub costurile de producție. În 2017, Comisia Europeană a luat măsuri anti-dumping, de protejarea a companiilor din siderurgia europeană.

În 2018, numărul de angajaţi a continuat însă să scadă, astfel că, după ce în 2017 coborâse sub 6.000, anul trecut s-a apropiat şi mai mult de 5.000, bifând un nou minim în istoria companiei. În 2001, când combinatul a fost privatizat şi preluat de Mittal Steel, actualul ArcelorMittal, numărul de salariaţi de pe platforma siderurgică era de 28.000.

În prezent, este perfectată tranzacția de preluare a Combinatului de la Grupul ArcelorMittal de către grupul Liberty House, controlat de magnatul indian Sanjeev Gupta, după ce Comisia Europeană a aprobat această tranzacţie.

stiridegalati.ro

[dcp100168]

ArcelorMittal Galaţi rămâne cel mai mare jucător din industria siderurgică

Combinatul siderurgic din Galaţi conduce detaşat ca cifră de afaceri. Uzina din Zalău a grupului Tenaris este cel mai profitabil jucător din top zece. În 2018, cei mai mari zece jucători din siderurgia românească aveau împreună 12.000 de angajaţi. 

ArcelorMittal Galaţi, cel mai mare combinat siderurgic din ţară, rămâne cel mai mare jucător din industria siderurgică, cu afaceri de 5,1 miliarde de lei în 2018, în creştere faţă de nivelul de 4,6 miliarde de lei anul anterior, arată datele publice de la Ministerul de Finanţe. Compania a reuşit să obţină profit anul trecut, de 189 milioane de lei, faţă de pierderi de 153 milioane de lei în anul anterior. În schimb, numărul de angajaţi s-a redus la 5.183 de oameni, faţă de 5.682 de angajaţi cu un an în urmă. Combinatul a fost preluat la sfârşitul anului trecut de grupul Liberty House, controlat de magnatul indian Sanjeev Gupta, după ce Comisia Europeană a aprobat această tranzacţie. 

.zf.ro

[dcp100168]

Afaceri de un miliard de euro, dar profit mic. Siderurgia gălățeană, la limita profitabilității

Combinatul siderurgic de la Galați a încheiat anul 2019, primul sub emblema Liberty Steel, cu o cifră de afaceri de peste 5,077 miliarde de lei - echivalentul a aproximativ un miliard de euro, reușind să-și păstreze și chiar să-și dezvolte portofoliu de comenzi pe care îl avea sub blazonul ArcelorMittal, rezultă din datele centralizate de Ministerul Finanțelor.

Pentru combinatul gălățean, anul 2019 a fost unul al ”limpezirii apelor” în ceea ce privește trecerea oficială în proprietatea Liberty Steel. S-a pus capăt ”furtunii” iscate în 2017, atunci când, în contextul "afacerii Ilva", ArcelorMittal anunța că, în schimbul achiziționării celei mai mari oțelării din Italia, este dispus să renunțe la o serie de unități europene, printre care și combinatul de la Galați. Măsura era stabilită în acord cu Comisia Europeană, pentru echilibrarea pieței europene a oțelului, în conformitate cu normele privind concurența, pentru a preveni riscul ca ArcelorMittal să devină prea puternic și să poată, eventual, distorsiona piața pe anumite categorii de produse, în special pe gama produselor laminate.
Acordul privind preluarea de către Liberty House Group - Liberty Steel a combinatului de la Galați a venit în aprilie 2019, după punerea la punct a mecanismelor de tranziție a unității siderurgice către noul proprietar.
Chiar dacă a părăsit ArcelorMittal, combinatul gălățean a reușit să-și păstreze clienții și chiar să-și mărească portofoliul de comenzi cu 15 la sută, iar producția a crescut de la aproximativ 1,9 milioane de tone de oțel la 2,1 milioane de tone. Pe de altă parte, balanța dintre venituri și cheltuieli nu a fost una la fel de profitabilă, pentru că și piața europeană a fost alta. Per ansamblu, în 2019, cererea de oțel în UE a scăzut cu 5,3 la sută. Așa se face că, deși a avut, totuși, comenzi mai mari - cifra de afaceri a crescut cu aproape 1,2 miliarde de lei în ultimii cinci ani, conform datelor Ministerului de Finanțe, pe fondul scăderii prețurilor produselor siderurgice, veniturile totale obținute de combinat au fost de 5,99 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au fost de 5,96 miliarde de lei. Prin urmare, chiar dacă a terminat ”pe plus” un an destul de dificil, profitul net obținut de combinatul Liberty Galați a fost, în 2019, de 28,82 milioane de lei. Altfel spus, la o cifră de afaceri de un miliard de euro, profitul net a fost de doar aproape 6 milioane de euro.
Pe de altă parte, dacă ținem cont că, după criza din 2008, combinatul a trecut prin zece ani de pierderi financiare, faptul că siderurgia gălățeană a rămas pe ”linia de plutire” este, totuși, de salutat. În același timp, după cum remarca Sanjeev Gupta, patronul Liberty Steel, combinatul gălățean va atinge un nivel rezonabil de profitabilitate atunci când va trece de pragul de 3 milioane de tone de oțel. Pentru acest lucru este nevoie de retehnologizare, iar planurile anunțate de conducerea combinatului includ, printre altele, construirea unui cuptor cu arc electric, care să asigure, în tandem cu Furnalul nr. 5, creșterea producției de oțel până la atingerea capacității de 4 milioane de tone de oțel pe an.
Ce va aduce anul 2020, în termeni financiari, rămâne de văzut. Cert este că pandemia de coronavirus a dus la blocaje majore în economie, ceea ce va afecta și comenzile de oțel. Per ansamblu, conform unor estimări Eurofer, piața europeană a oțelului va cunoaște în acest an o contracție de cel puțin 15 la sută la sută.

Mai puțini angajați în siderurgie

Combinatul siderurgic Liberty Galați a avut, în 2019, un număr mediu de 5.081 de angajați, în scădere cu 102 persoane față de anul precedent, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Scăderea numărului de angajați din combinat a fost constantă în ultimii ani. În 2017, combinatul avea 5.682 de angajați, în 2016 - 6.006 angajați, iar în 2015 - 6.379 angajați.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Profit de 52 milioane euro, în primele 3 luni ale anului

LIBERTY Galaţi raportează cele mai bune rezultate trimestriale din 2008 până în prezent, precum şi o perspectivă pozitivă, transmite compania prin intermediul unui comunicat de presă. Astfel, LIBERTY Galaţi, cel mai mare producător integrat de oţel din România, a raportat o serie de rezultate puternice pentru primul trimestru al acestui an, care pornesc de la îmbunătăţirile de producţie obţinute în 2020. Combinatul şi-a crescut acum obiectivul de producţie pentru 2021 şi accelerează planificarea proiectelor strategice necesare transformării unităţii către neutralitatea amprentei de carbon, până în 2030.

Compania a raportat rezultate solide pentru trimestrul încheiat la 31 martie 2021: o cifră de afaceri de 1,77 miliarde de lei (359 milioane de Euro) şi EBITDA (profit operaţional înainte de scăderea amortizărilor, dobânzilor şi impozitul pe profit) de 256 milioane de lei (52 milioane de Euro), cele mai bune rezultate trimestriale înregistrate din 2008 până în prezent. Este o continuare a evoluţiei  pozitive din cea de-a doua jumătate a anului trecut. În 2020 LIBERTY Galaţi a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 4,7 miliarde de lei (1 miliard de Euro) şi EBITDA de 187 milioane de lei (38 milioane de Euro).

În prezent, compania este în cursul unei creşteri semnificative de producţie, atingându-se aproximativ 531.000 de tone în primul trimestru al anului 2021. Acest lucru se compară cu cele aproape 2 milioane de tone de oţel livrate în 2020, realizate în pofida faptului că prima jumătate a anului 2020 a fost afectată de provocarea extrem de dificilă cu care s-a confruntat piaţa europeană a oţelului şi exacerbată de pandemia Covid-19, aspecte care au forţat un număr de clienţi-cheie să îşi oprească  operaţiunile. Datorită îmbunătăţirilor operaţionale şi gestionării eficiente a producţiei sale, Combinatul nu a trebuit să îşi înceteze operaţiunile - aşa cum au făcut mulţi alţi producători europeni - ci a continuat să îşi servească, prompt, clienţii. Piaţa şi-a revenit în a doua jumătate a anului.

monitoruldegalati.ro