Jump to content

Lacul Cătuşa - cel mai otrăvit din Moldova


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Lacuri mai curate, din taxa de poluare

Pentru prima dată, primarul municipiului Galaţi, Dumitru Nicolae, a anunţat că intenţionează, în acest an, să înceapă lucrările de decolmatare a lacurilor amplasate la „poalele” Combinatului, dincolo de liniile de cale ferată de la Barboşi. Din cauza colmatării acestor lacuri, în momentul inundaţiilor de acum trei ani, apa a deversat în gospodăriile locuitorilor din Barboşi. „Cu banii pe care i-am încasat din taxa de poluare vom începe lucrările de dragare a lacurilor situate între Combinat şi oraş. Vorbim de poluarea aerului, dar nu trebuie să uităm de poluarea din apă. Lacurile de acolo au gudroane pe fund şi alte minuni…”, a declarat Dumitru Nicolae. Primarul a adăugat că lucrările de decolmatare vor fi plătite cu banii colectaţi la bugetul local din taxa de poluare. Potrivit edilului şef, în ultimii trei ani, de la Combinat, administraţia locală a încasat circa 600.0000 de lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Lacu ... re__2.html

Link to comment
Share on other sites

Parafrazand un alt topic, - Galatiul ar fi un oras foarte turistic daca Bratesul ar arata cat de cat civilizat.

Zilele trecute am ajuns pe acolo, dar aceasta zona m-a dezamagit. In loc sa fie o oaza de liniste si un refugiu al galatenilor dupa o zi stresanta de munca, acolo am gasit un rai al gunoaielor. Mai mult, nu se poate ajunge la Brates decat pe un drum sinistru pe sub calea ferata, deci nu-i deloc de mirare ca Bratesul este foarte departe de ce ar trebui sa fie.

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Lacurile dintre ArcelorMittal şi oraş vor fi depoluate

Primarul Galaţiului, Dumitru Nicolae, a anunţat, marţi, că municipalitatea va începe, în acest an, lucrările de depoluare şi revitalizare a lacurilor din preajma combinatului siderurgic ArcelorMittal. Proiectul se numeşte „Revitalizarea zonelor industriale tradiţionale din Sud-Estul Europei (Retina) şi este finanţat de UE, transmite corespondentul Informaţia.ro (AMOS News). Valoarea totală a proiectului este de 3.327.500 euro, din care suma de 259.700 euro revine municipiului Galaţi, în calitate de partener, fiind defalcată după cum urmează: 220.745 euro finanţare FEDR, 38.955 euro cofinanţare (33.761 euro de la bugetul de stat, iar 5.194 euro de la bugetul local). „Vor fi tratate lacurile dintre ArcelorMittal şi oraşul Galaţi. În primul rând, vom trata bălţile Cătuşa şi Mălina, iar apoi vom aranja partea de vegetaţie”, a spus primarul Nicolae.

Principalul obiectiv al proiectului constă în dezvoltarea, testarea şi implementarea unei metode inovative pentru revitalizarea zonelor industriale dezafectate. În cadrul reuniunii Comitetului de Monitorizare pentru Programul de Cooperare Transnaţională Sud Estul Europei, care a avut loc în perioada 10-11 martie 2009, la Viena, Austria, au fost selectate în vederea finanţării 42 de proiecte, din care 37 cu participare românească. Selecţia a avut loc în două etape: în prima, din 821 de aplicaţii au fost selectate 95, iar în etapa a doua au fost depuse 90 fiind selectate aceste 42, din care doar 8, între care şi proiectul în care partener este municipiul Galaţi au fost aprobate. Acest proiect, în cadrul căruia Galaţiul are calitatea de partener, se numeşte „Revitalizarea zonelor industriale tradiţionale din Sud-Estul Europei (Retina)”, depus în cadrul Axei prioritate 4 – „Dezvoltarea sinergiilor transnaţionale pentru zonele de creştere durabilă”. Domeniul de intervenţie constă în abordarea problemor cruciale care afectează zonele metropolitane şi sistemele regionale de localităţi, având o durată de 36 de luni. Municipiul Galaţi este partener în acest proiect, iar calitatea de lider o are Districtul 21-Csepel din Budapesta (Ungaria). Ceilalţi parteneri sunt: provincia Ferrara (Italia), SOPRIP-Agenţia de Dezvoltare Regională Parma şi Piacenza (Italia). Municipalitatea Pernik (Bulgaria), Agenţia de dezvoltare locală Komotini (Grecia), municipalitatea Tavros (Grecia), Universitatea Maribor (Slovenia), municipalitatea Kosice (Slovacia) şi municipiul Iaşi (România).

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

Brateşul şi Cătuşa au îngheţat

Brateşul – răpus de ger

Da, Brateşul a fost răpus şi el de gerul din ultimele şapte zile. Nici n-avea cum să nu fie încorsetat de chingile gheţii din moment ce apele sale mai au, doar pe alocuri, o adâncime de cel mult un metru. Privit de pe mal, aşa cum vedeţi şi din imaginea alăturată, pare un uriaş patinoar natural neamenajat, pentru că nu luciul de gheaţă cheamă paşii, ci solzii albi, acoperiţi de zăpadă. Nici urmă de zburătoare (cormorani, gâşte, raţe sălbatice), poate doar, eventual, câte o vulpe să mai facă popas în peregrinările ei pe întinderea îngheţată. Atmosfera glaciară din jur e întregită de spectacolul rece oferit de ceea ce a mai rămas din Brateşul de odinioară. Ei bine, dacă zăpezile de altădată vor fi venit cumva în această iarnă, rămâne în continuare valabilă întrebarea: unde sunt apele Brateşului de altădată?

http://www.viata-libera.ro/articol-Bratesul_%E2%80%93_rapus_de_ger_2.html

Testare de copcă la Cătuşa

Acum câteva zile, lacul Cătuşa îşi vălurea încă apele, nepăsător la gerul crâncen. Pescarii mustăceau nemulţumiţi, încercând cu vârful cizmei pojghiţa subţire. Ieri, Cătuşa îşi făcuse deja datoria. Lacul era îngheţat suficient de bine ca amatorii de pescuit la copcă să se apuce de treabă. Doi pescari cercetau întinderea albă, indiferenţi la decorul cenuşiu al combinatului din apropriere. Testau grosimea gheţii. Păreau pregătiţi să se apuce serios de treabă. Fir întins, le-am urat, din deal, de acolo de unde imaginea plastică a lacului acoperit cu perdeaua fulgilor albi părea prietenoasă. Mai aproape să se ducă ei!

http://www.viata-libera.ro/articol-Testare_de_copca_la_Catusa_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

Decolmatarea lacurilor Cătuşa şi Mălina Nord trebuie făcută urgent

Controlul planificat efectuat timp de o săptămână de către comisarii Gărzii de Mediu Galaţi pe platforma siderurgică s-a finalizat prin trasarea unor măsuri care vizează protecţia mediului. „Nu au fost constatate deficienţe majore şi constatările au fost destul de mulţumitoare, în jurul notei 8. Au fost luate o serie de măsuri, iar ca măsuri pe care cei din Combinat vor trebui să le ia pentru următoarea perioadă sunt decolmatarea lacului Cătuşa şi a lacului Mălina Nord”, ne-a declarat comisarul şef al Gărzii de Mediu Galaţi, Mihai Turcu. Şeful Gărzii de Mediu Galaţi ne-a mai declarat că au fost stabilite termene precise pentru realizarea măsurilor dispuse cu ocazia controlului de către comisarii de mediu, prioritară fiind decolmatarea celor două lacuri.

http://www.monitoruldegalati.ro/economie/decolmatarea-lacurilor-catusa-si-malina-nord-trebuie-facuta-urgent.html

Link to comment
Share on other sites

  • 8 years later...

Lacul Cătuşa - cel mai otrăvit din Moldova

Luciul de apă cu o suprafaţă de 30 de hectare este cunoscut sub numele de balta Cătuşa şi se află între oraşul Galaţi şi combinatul siderurgic. Decenii de-a rândul, în lac s-au deversat tot fel de mizerii puternic toxice şi cancerigene.

La marginea de vest a oraşului Galaţi, între localitate şi platforma siderurgică, se află una dintre cele poluate ape din România. De altfel, în toată Moldova nu am descoperit niciun alt loc unde deşeurile industriale să fie aruncate, cu atâta lejeritate, într-o apă de suprafaţă ce comunică atât cu pânza freatică, dar şi cu râul Siret şi cu Dunărea.

Datele legate de încărcătura de poluanţi a apei nu sunt publice. Totuşi, o simplă analiză a autorizaţiei de mediu pentru ArcelorMittal Galaţi, cu numărul 1, din 24 august 2015 (cu termen de valabilitate până 2025, arată că lucrurile sunt cât se poate de alarmante, în ciuda faptului că instituţiile din subordinea Ministerului Mediului răspund, invariabil, acelaşi lucru: „concentraţiile de substanţe din apele reziduale respectă paramaterii stabiliţi de lege”.

Ultima oară când s-au spus lucrurilor pe nume a fost în anul 2008, adică acum 11 ani. Într-un raport al Gărzii Naţionale de Mediu, ajuns în mâna presei „pe surse”, se consemna că în iazurile decantoare ale apelor tehnologice provenite din combinatul siderurgic de la Galaţi e un adevărat dezastru.

În aceste incinte (care se mai numesc şi batale, dar sunt nişte simple îndiguiri din pământ, neizolate, în incinta lacurilor) depăşirile ale nivelurilor maxime admise prin lege erau uriaşe. Iată câteva exemple: cianuri – 0,392 mg/litru, faţă de un maxim admis de lege de numai 0,05 mg/litru (depăşire de 784%); -    nitraţi (substanţe puternic cancerigene) – 16,12 mg/litru faţă de in maxim admis de 15 mg/l (depăşire de 7,46%); plumb – 0,0161 mg/l, faţă de un maxim de 0,001 mg pe litru (depăşire de 1610%).

Aşa cum arătam, între aceste bazine decantoare şi lacurile Mălina (zona sălbatică dinspre DN25, nu explotarea din amonte de halda de zgură) şi Cătuşa sunt doar nişte diguri de pământ. Practic, apa se infliltrează prin acestea în voie, iar odată cu ea şi compuşii chimici periculoşi. Singur problemă este că n-a analizat nimeni niciodată apa din lacurile considerate „curate” şi convertite, pe nebănuite, în locurid e agrement. Aşa că populaţia nu are de unde să ştie ce pericole o paşte dacă se scaldă acolo sau mănâncă peşte prins.

Combinatul s-a micşorat, deşeurile nu prea

Faţă de acum 11 ani, activitatea economică a combinatului s-a micşorat considerabil. Numărul a angajaţi a scăzut cu 70%, nivelul producţiei e mai mic cu aproape 40%. Însă se lucrează şi se generează, în continuare, reziduuri. Nămolurile rezultate din procesul tehnologic - care conţin apă cu suspensii diverse, ce pot atinge concentraţii între 15 şi 25% - ajung în aceleaşi decantoare ca acum cinci decenii, când a început activitatea siderurgică.

Plecând dinspre Şoseaua Viilor, ce mărgineşte, cumva cinic, poluată baltă Cătuşa, cu greu poţi bănui ce se întâmplă în zonă. Iazul tehnologic Cătuşa, în care de-a lungul deceniilor s-au decantat apele provenite de la secţiile UPS, LTG, OLD3, Fabrica de Oxigen şi Fabrica de Var 1, este ascuns de o cortină verde de stuf. E imposibil să ajungi acolo.

Însă din aer lucrurile arată altfel. Imaginile luate prin satelit şi actualizate de Google Earth în iunie 2019 arată că în decantoare se adună deşeuri care fac ca apa să pară colorată bizar. Şi nu vorbim de câteva tone de reziduuri. Conform autorizaţiei de mediu amintite, acolo sunt depozitate anual peste 7 milioane de tone de ape poluate. Adică 19.000 de tone pe zi.

Practic, dacă apa depusă într-un an în incinta respectivă, de numai 7 hectare, ar rămâne pe loc, „depozitul” ar atinge o înălţime de 100 de metri. Vorbim, însă de apă, care se evaporă în parte (nu mai mult de 5-7%), iar restul se scurge în balta Cătuşa, iar de acolo în Siret.

Mai mult decât atât, pe sub baltă trec şi două mari conducte (una de 300 şi alta de 400mm în diametru) cu deşeuri menajere din combinat. Acestea duc, cel puţin teoretic (durata de viaţă le-a expirat de două decenii), apa uzată către staţia de epurare a oraşului Galaţi.

Jocul cu otrava

Dacă balta Cătuşa ar fi un luciu de apă mort, închis publicului, poate că toate cele expuse mai înainte n-ar conta prea mult. Însă lacul este deschis publicului şi este deja un loc de agrement. Acolo se pescuieşte frecvent, iar peştele prins ajunge în hrana unor familii din Galaţi.

„Oamenii nu ştiu la ce pericol se expun. Peştii sunt foarte adaptabili la produsele care pentru om sunt cancerigene. Ei se adaptează şi acumulează plumb, nichel, crom, gudron şi alte substanţe periculoase. Problema este ştiută şi la Apele Române şi la Mediu, însă se preferă legea tăcerii”, ne-a explicat, sub rezerva anonimatului, un cercetător în piscicultură de la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi.

Alarmant este că, deşi în zonă sunt numeroase indicatoare care avertizează că scăldatul este interzis, sunt destui cei care ignoră interdicţia. Unii chiar îşi lasă copiii să se scalde în balta care duhneşte deseori a reziduri petroliere şi a fecale. 

Pe lac se antrenează şi sportivii de secţia de caiac-canoe a CSM Dunărea Galaţi, care în mai multe rânduri au semnalat mirosuri ciudate şi pelicule de substanţe bizare pe luciul apei. De fiecare dată, însă, autorităţile de Mediu a declarat că nu există nici cea mai mică poluare.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

Cătușa, decolmatată în regim de urgență. Protocol între municipalitate și Sistemul de Gospodărire a Apelor Galați

Cursul de apă Cătușa va fi decolmatat în regim de urgență, în baza unui protocol de colaborare încheiat între Municipiul Galați și Administrația Bazinală de apă Prut-Bârlad – Sistemul de Gospodărire a Apelor Galați și aprobat de consilierii locali gălățeni.

„În urma verificării cursului de apă Cătușa, în zona cartier Filești, s-a constatat vegetație în exces atât pe cursul de apă Cătușa, cât și de-a lungul canalului de preluare a apelor pluviale ce se varsă tot în cursul de apă Cătușa, care, împreună cu materialul transportat de apele curgătoare (sedimente, aluviuni) și cu vegetația acvatică descompusă, împiedică curgerea naturală a râului. Având în vedere că în sezonul rece cantitatea de precipitații crește, este necesară decolmatarea în regim de urgență a cursului de apă Cătușa”, se arată în nota de constatare care a însoțit Hotărârea de Consiliu Local.

Lucrările de întreținere a cursului de apă se vor desfășura pe o lungime de 600 de metri.

Consiliile Locale sunt cele care trebuie să asigure fondurile necesare pentru întreținerea albiilor cursurilor de apă în zona localităților și pentru îndepărtarea materialului lemnos și a deșeurilor din albiile acestor cursuri de apă. Printre obligațiile municipalității gălățene prevăzute în protocolul de colaborare cu Administrația Bazinală de apă Prut-Bârlad – Sistemul de Gospodărire a Apelor Galați este prevăzută asigurarea unui buget de 35.000 de lei pentru acoperirea cheltuielilor privind carburanții, lubrifianții, aditivul AdBlue și transportul utilajelor la și de la punctul de lucru, potrivit raportului de specialitate.

„Lacul Cătușa este un liman fluviatil rezultat prin bararea pârâului omonim de către aluviunile transportate de Siret. Se află în vestul orașului, în valea dintre oraș și Combinatul Siderurgic. Lacul este folosit pentru deversarea deșeurilor Combinatului Siderurgic și a apelor uzate de la diferiți agenți economici, dar și pentru antrenamentele de caiac și pentru competiții de navomodele. În zona văii Cătușa, orașul este bordat de grădini cultivate cu legume, vie și pomi fructiferi. La sud este mărginit de calea ferată ce duce spre nodul feroviar Barboși”, se menționează în „Hidrografia orizontului local”, un material informativ realizat cu mai mult timp în urmă de profesorii gălățeni Gina Burghiu (Colegiul Național „Costache Negri”) și Mariana Ardeleanu (Liceul Teoretic „Emil Racoviță”).

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.