Alegerile prezidenţiale 2019, pe 10 şi 24 noiembrie

[dcp100168]

Alegerile prezidenţiale 2019, pe 10 şi 24 noiembrie

Președintele AEP, Constantin Mituleţu Buică, a declarat că a avut o discuție cu premierul Viorica Dăncilă, privind data alegerilor prezidenţiale care urmează să se desfăşoare în acest an. În urma discuţiilor s-a decis ca alegerile prezidențiale să se desfășoare pe 10 noiembrie - primul tur de scrutin, și 24 noiembrie - al doilea tur de scrutin. Decizia va fi luată printr-o Hotărâre de Guvern, care a fost pregătită de AEP, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) fiind coinițiator al documentului. Actul normativ ar putea fi adoptat de Guvern, în ședința de săptămâna viitoare, a mai spus Constantin Mituleţu Buică.

[dcp100168]

Tabloul candidaților la prezidențiale

Majoritatea partidelor și-au lansat candidații la alegerile prezidențiale. La start s-au aliniat și candidați independenți. Alegerile prezidențiale se vor desfășura pe 10 noiembrie (primul tur) și 24 noiembrie (turul doi). Dacă niciun candidat nu întrunește 50% plus unu din voturi în primul tur, primii doi candidați intră în al doilea tur de scrutin.

Candidaturile oficiale anunțate până în prezent

Klaus Iohannis (60 de ani), susținut de PNL: Președintele în exercițiu, a fost primar al Sibiului în 2000-2014

Viorica Dancila (55 de ani), susținută de PSD: Premier și președinte PSD, a fost europarlamentar în 2009-2018 și consilier local și județean în Teleorman

Dan Barna (44 de ani), susținut de USR-PLUS: Președinte USR și deputat, a fost consultant, evaluator și trainer în domeniul fondurilor europene

Călin Popescu Tăriceanu (67 de ani), susținut de ALDE: Președinte al Senatului și lider ALDE, a fost premier (2004-2008), președinte PNL și om de afaceri

Florin Călinescu (63 de ani), susținut de Partidul Verde: Actor, realizator de emisiuni TV, fost director de ziar și fost membru PNL

Gheorghe Funar (67 de ani), susținut de Partidul România Noastră: Primar al municipiului Cluj-Napoca în 1992-2004, a mai fot senator, lider PUNR și PRM

Ramona Ioana Bruynseels (39 de ani), susținută de Partidul Puterii Umaniste(social-liberal), promotorul ideilor lui Dan Voiculescu: A fost consiliera Vioricăi Dăncilă, secretat de stat în cabinetul Mihai Tudose și șefa comunicării fostului vicepremier Gabriel Oprea.

Viorel Cataramă (64 de ani), susținut de Dreapta Liberală: Om de afaceri, fost secretar de stat, vicepreședinte PNL și senator

Corina Crețu (52 de ani) este în pole-position pentru a fi susținută de Pro România dar o decizie finală nu a fost luată: A fost comisar european pe politici regionale, consilier prezidențial în mandatele lui Ion Iliescu, senator și europarlamentar PSD

PMP i-a sondat peEugen Tomac, Robert Turcescu, Theodor Paleologu, Mihail Neamţu şi George Mioc. Ulterior, s-a anunțat că alegerea va fi făcută între Theodor Paleologu și Mihail Neamţu.

UDMR nu și-a anunțat candidatul, varianta probabilă fiind deputatul Kelemen Hunor, lider al formațiunii

Candidează independent:

Liviu Pleșoianu (39 de ani) - deputat PSD, fost redactor-șef al unei publicații editată de o asociație fondată de Adrian Năstase

Florentin Pandele (58 de ani) - primarului orașului Voluntari (Ilfov) din anul 2000, soțul Gabrielei Firea

Bogdan Stanoevici (61 de ani) - director al Circului Metropolitan Bucuresti, a fost ministru pentru relația cu Diaspora în cabinetul Victor Ponta

Carmen Zamfirescu - scriitoare care se declară de „centru-stânga”

Urmează să-și anunțe candidați la prezidențiale partidele naționaliste PRU și PRM, partidul de stânga DEMOS, formațiunea susținută de Marian Vanghelie, PSDI, precum și UNPR-ul lui Gabriel Oprea.

stiripesurse.ro

Alternativa Dreaptă, compus din Partidul M10, Forta Moldova și Alianța Conservatoare, îl va susține pe Mihail Neamțu.

[dcp100168]

Declaraţiile de avere şi de interese ale candidaţilor la preşedinţie

Biroul Electoral Central a publicat declaraţiile de avere şi de interese ale celor 14 candidaţi la alegerile prezidenţiale din noiembrie.

Potrivit declaraţiei de avere, preşedintele Klaus Iohannis (independent, susţinut de PNL) deţine împreună cu soţia sa, Carmen Iohannis, două apartamente şi trei case, dobândite între anii 1992 şi 2007. Şeful statului are un cont deschis la BCR cu 250.000 lei şi venituri de la Administraţia Prezidenţială de 165.100 lei şi din închirierea unui imobil - de 35.829 lei. De asemenea, soţia sa are venituri din salariul de profesor de 33.276 lei, iar din chirii, suma de 35.829 lei.

Premierul Viorica Dăncilă (PSD) are, împreună cu soţul său, Cristinel Dăncilă, două terenuri intravilan şi unul agricol, dobândite în 2000 şi în 2015, precum şi două apartamente şi două case de vacanţă. Viorica Dăncilă mai deţine un autoturism marca Volkswagen Passat cumpărat în 2014 şi bijuterii din aur: inele, cercei, pandantive, brăţări şi broşe, achiziţionate în 2017, în valoare de 5.000 euro. Premierul are deschise 13 conturi, depozite bancare, unul fiind fond de investiţii pensii private în lei, în valoare de 518.218 de lei, respectiv 57.615 euro şi 18.233 dolari. Ea a obţinut de la Secretariatul General al Guvernului venituri de 142.519 de lei din activitatea de premier, iar de la Parlamentul European a obţinut 32.628 euro. Soţul său, Cristinel Dăncilă, a obţinut venituri de 325.949 de lei de la OMV Petrom Piteşti.

Dan Barna (Alianţa USR PLUS) deţine un teren de 1.252 metri pătraţi dobândit în 2016, iar, împreună cu Olguţa Dana Totolici, are trei apartamente dobândite în perioada 2007 - 2014. De asemenea, Barna are 13 conturi, depozite bancare şi fonduri de investiţii, inclusiv pensii private în valoare de 1.342.707 lei, 70.674 euro şi 150 dolari. Barna are acţiuni sau părţi sociale la trei societăţi în valoare de 54.516 lei şi două împrumuturi acordate în nume personal în sumă de 28.000 lei, dar şi un credit de 202.000 lei contractat în 2012 şi scadent în 2027. Veniturile din activitatea de deputat al lui Barna sunt în sumă de 128.044 lei, iar din închirierea unui apartament - 37.427 lei, în timp ce soţia sa are venituri de la Petrom SA Bucureşti.

Theodor Paleologu (PMP) are două terenuri agricole moştenite în 2005 şi o casă de 400 metri pătraţi. Acesta mai deţine cinci conturi şi depozite bancare de 189.418 lei şi 32.072 euro. Veniturile de la Fundaţia Paleologu sunt de 8.424 lei, la acestea adăugându-se venituri din activităţi independente de 108.113 lei şi din arendă - 23.625 lei.

Kelemen Hunor (UDMR) deţine, împreună cu soţia, şase terenuri intravilan şi agricole şi patru case dobândite în perioada 2000-2017. El mai are un autoturism Ford Fiesta din 2004, tablouri de artişti contemporani în valoare de 6.000 euro, precum şi cinci conturi, depozite bancare şi fonduri de investiţii în sumă de 216.082 lei şi 500 euro, dar şi un credit contractat în 2017 în valoare de 152.580 lei. Kelemen Hunor are venituri din indemnizaţia de deputat şi de la UDMR în sumă de 222.636 lei, iar soţia sa are venituri din salariu de 52.691 lei şi din alocaţia pentru copii de 9.564 lei.

Mircea Diaconu (Alianţa Electorală Un Om) deţine, împreună cu soţia, cinci terenuri intravilan, un apartament, două case de locuit, o casă de vacanţă şi un grajd dobândite în perioada 1974 - 2016. El are trei autoturisme - Citroen Mehari, Aro10 şi Smart - din 1971, 1996 şi, respectiv, 2001. Diaconu mai are şi patru conturi bancare în sumă de 26.516 lei şi 113.340 euro. Veniturile obţinute de Mircea Diaconu sunt din pensii - 95.154 lei, din mandatul de europarlamentar - 150.913 euro şi 244.527 lei, precum şi din drepturi de autor - 2.200 lei. Soţia sa, Diana Diaconu, are venituri de la Teatrul Nottara de 48.448 lei.

Viorel Cataramă (Partidul Dreapta Liberală) are 20 de terenuri intravilan, agricol, forestier. De asemenea, Cataramă mai deţine două case de locuit, două apartamente, un spaţiu comercial şi un cavou dobândite în perioada 1997 - 2009. El mai deţine şi o barcă cu motor şi un skijet Yamaha cumpărate în 2013, precum şi tablouri, statui, vase decorative, 12 ceasuri de mână, bijuterii în valoare de 3.085.000 euro. Acesta mai are 7 conturi şi fonduri de investiţii de 253.725 lei, 20.800 dolari, 15.000 euro şi 115.027 CHF, precum şi acţiuni şi părţi sociale la mai multe societăţi comerciale, dar şi împrumuturi acordate în nume personal în sumă de 29.202.771 lei, 652.025 dolari şi 100.000 euro. Totodată, Cataramă are şi două maşini luate în leasing şi un credit contractate în 2018. Veniturile lui Viorel Cataramă sunt din salariu de la Elvila - 209.162 lei şi din chirii - 1.409.635 lei, precum şi din arendă - 59.850 lei. Soţia sa are venituri din activităţi independente 25.400 lei şi din chirii - 10.300 lei.

Alexandru Cumpănaşu (independent) deţine, împreună cu soţia, trei terenuri intravilan, patru apartamente şi trei case de locuit, dobândite în perioada 2013 - 2017. El are două autoturisme Subaru şi Mercedes cumpărate în 2008, respectiv 2018. Cumpănaşu are trei conturi şi depozite bancare în sumă de 260.862 lei şi 17.000 euro şi un împrumut acordat Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei în valoare de 152.972 lei. El are şi două credite în valoare de 300.000 euro şi, respectiv 171.000 lei, scadente în 2022 şi 2023. Acesta a obţinut venituri din salarii în total de 212.545 lei, din drepturi de autor şi prestări servicii - 814.140 lei, precum şi din chirii - 106.842 lei. Soţia sa a obţinut venituri din salarii - 261.626 lei şi din activităţi independente - 334.200 lei.

Ramona Ioana Bruynseels (PPUSL) deţine, împreună cu soţul, două terenuri intravilan dobândite în 2018 şi 2019, două apartamente, două case de locuit şi două case de vacanţă dobândite în perioada 2001- 2018, precum şi un autoturism Land Rover cumpărat în 2010. Ea mai are bijuterii, ceasuri şi obiecte de artă de aproximativ 100.000 euro. Împreună cu soţul mai deţine 23 de conturi, depozite bancare şi fonduri de investiţii în valoare de 153.164 lei, 333.255 euro, 1.343.853 GBP, 742.076 dolari. De asemenea, are mai multe acţiuni şi părţi sociale la societăţi comerciale, dar şi împrumuturi acordate în nume personal. Veniturile acesteia sunt din activitatea de secretar de stat şi de consilier al ministrului apărării naţionale în sumă totală de 13.278 lei. Soţul său are venituri din investiţii, dobânzi, dividende, poliţă de asigurare ajunsă la maturitate şi din pensii.

Cătălin Ivan (Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională) are un apartament cumpărat în 2009, împreună cu soţia, precum şi trei autoturisme achiziţionate în perioada 2007 - 2018. De asemenea, acesta are cinci conturi şi depozite bancare în sumă de 6.695 euro şi 15.000 lei şi patru credite, scadente anul acesta şi anul viitor, de 60.000 euro. El a obţinut venituri de la Parlamentul European de 78.174 euro şi din chirie - 23.500 lei, iar soţia sa are venituri din salariu de 23.167 lei, iar din alocaţia pentru copii - 3.024 lei.

Bogdan Stanoevici (independent) are un autoturism Chevrolet şi o motocicletă Honda cumpărate în 2001 şi, respectiv, în 2002, precum şi trei conturi şi depozite bancare în sumă de 150.120 lei. Acesta a obţinut venituri din salariul de manager la Circul Metropolitan de 85.795 lei şi din activităţi independente - 118.900 lei.

John-Ion Banu (Partidul Naţiunea Română) deţine şase terenuri intravilan, forestier, păşune şi lac dobândite în perioada 2006 - 2016, precum şi trei case de locuit. Are un autoturism BMW cumpărat în 2016, tablouri de 12.000 euro, trei conturi bancare de 197.000 dolari, dar şi o datorie de 178.000 dolari scadentă în 2029. Veniturile acestuia sunt din activitatea de preşedinte al unei firme private de 87.000 dolari, din dividende - 21.000 dolari, din pensii - 18.500 dolari şi din profitul unei ferme de animale - 35.000 dolari.

Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie) nu deţine terenuri, casă sau venituri.

Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc) are nouă terenuri intravilan şi agricol dobândite în perioada 2005 - 2012, o casă de locuit şi o casă de vacanţă şi două autoturisme Mercedes cumpărate în 2007. De asemenea, acesta are bijuterii de 400.000 euro şi trei conturi bancare de 8.000 lei. El mai deţine părţi sociale la şase firme, a acordat trei împrumuturi în nume personal de 2.311.319 lei şi a contractat două credite de 85.000 lei. Ninel Peia a obţinut venituri din salarii de 79.000 lei, iar soţia sa are venituri de 18.000 lei.

AGERPRES

[dcp100168]

Ordinea pe buletinele de vot la alegerile prezidențiale

Biroul Electoral Central (BEC) a stabilit, sâmbătă, prin tragere la sorți, ordinea pe buletinele de vot a candidaților la alegerile prezidențiale. Primul candidat clasat pe buletinul de vot este Klaus Iohannis, urmat de Theodor Paleologu, Dan Barna, Kelemen Hunor și Viorica Dăncilă. Următorii candidați pe buletinele de vot sunt: Cătălin Ivan, Ninel Peia, Sebastian Popescu, John-Ion Banu, Mircea Diaconu, Bogdan Stanoevici, Ramona Bruynseels, Viorel Cataramă și Alexandru Cumpănașu, potrivit listei obținute de Mediafax.

Biroul Electoral Central (BEC) a anunțat, vineri, lista candidaturilor rămase definitive la prezidențiale, care cuprinde 14 persoane. „Candidaturile rămase definitive la alegerile pentru Președintele României din anul 2019: 1. Viorel Cataramă – Dreapta Liberală, 2. Viorica Dăncilă – PSD, 3. Theodor Paleologu – PMP, 4. Klaus Iohannis – PNL, 5. Dan Barna – Alianța USR-PLUS, 6. Kelemen Hunor – UDMR, 7. Mircea Diaconu – Alianța UN OM, 8. Ramona Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste (social-liberal), 9. Cătălin Ivan – Alternativa pentru Demnitatea Națională, 10. Bogdan Stanoevici – candidat independent, 11. John-Ion Banu – Partidul Națiunea Română, 12. Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie, 13. Alexandru Cumpășanu – candidat independent, 14. Ninel Peia – Partidul Neamului Românesc”, a transmis BEC, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Pe lista finală a candidaturilor validate de BEC au rămas 14 candidați, deși Biroul a sesizat Parchetul în privința mai multor candidați la alegerile prezidențiale, în contextul în care în urma verificărilor instituția a constatat elemente de similitudine în semnăturile depuse de către aceștia. Printre candidați se numără Alexandru Cumpănașu și Viorel Cataramă.

Pe 12 octombrie este startul oficial al campaniei electorale.

Primul tur al alegerilor prezidențiale are loc pe 10 noiembrie iar al doilea tur pe 24 noiembrie. Conform unei hotărâri de Guvern, românii din străinătate vor putea vota la primul tur al alegerilor prezidenţiale între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.

hotnews.ro

[dcp100168]

1.Klaus Iohannis – PNL

2.Theodor Paleologu – PMP

3.Dan Barna – Alianța USR-PLUS

4.Kelemen Hunor – UDMR

5.Viorica Dăncilă – PSD

6.Cătălin Ivan – Alternativa pentru Demnitatea Națională

7.Ninel Peia – Partidul Neamului Românesc

8.Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie

9.John-Ion Banu – Partidul Națiunea Română

10.Mircea Diaconu – Alianța UN OM

11.Bogdan Stanoevici – candidat independent

12.Ramona Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste (social-liberal)

13.Viorel Cataramă – Dreapta Liberală

14.Alexandru Cumpășanu – candidat independent

[dcp100168]

Cum să vă găsiţi mai uşor secţia de votare. Pregătiri pentru alegerile prezidenţiale

Duminica viitoare, pe 10 noiembrie, între orele 7,00 şi 21,00, gălăţenii, alături de toţi ceilalţi cetăţeni de pe teritoriul României sunt aşteptaţi la urne pentru a-şi alege preşedintele, pentru următorii cinci ani. Românii din diaspora, care nu şi-au exprimat deja opţiunea electorală prin corespondenţă şi au cerut să voteze la secţiile organizate în străinătate, vor avea la dispoziţie trei zile - 8, 9 şi 10 noiembrie, pentru a participa la primul tur al alegerilor prezidenţiale. Pregătirile pentru organizarea scrutinului în judeţul Galaţi sunt pe ultima sută de metri.

Potrivit Instituţiei Prefectului - judeţul Galaţi, nu mai puţin de 577.295 de buletine de vot, câte a repartizat Regia Autonomă Monitorul Oficial judeţului Galaţi, vor fi preluate astăzi, 2 noiembrie, urmând a fi transportate şi depozitate sub pază militară. De asemenea, s-au achiziţionat 2.180 de ştampile cu menţiunea „VOTAT”, 436 de ştampile de control, 537.628 timbre autocolante, 1.308 broşuri şi 3.924 de ecusoane pentru membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare.

„În judeţul Galaţi, s-a respectat întocmai programul calendaristic al acţiunilor de pregătire a alegerilor pentru Preşedintele României, organizarea fiind coordonată de prefectul judeţului Galaţi, Dorin Otrocol, în calitate de preşedinte al Comisiei tehnice judeţene pentru coordonarea activităţilor de organizare a alegerilor”, se arată într-un comunicat de presă.

436 de secţii de votare

Potrivit informaţiilor oficiale, în judeţul Galaţi au fost amenajate 436 de secţii de votare, din care 176 în municipiul Galaţi şi 33 în municipiul Tecuci, numărul total de alegători aflaţi pe listele electorale permanente fiind de 522.164. Conform legii, în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi au domiciliul sau reşedinţa, cetăţenii pot vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa.

Pentru a afla care este secţia de votare la care sunt arondaţi şi adresa acesteia, cetăţenii pot accesa Registrul electoral - https://www.registrulelectoral.ro/ introducând, apoi, datele personale cerute.

În cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi au domiciliul sau reşedinţa, cetăţenii pot vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.

Documente şi ştampile, sub pază militară

Buletinele de vot şi toate celelalte materiale necesare votării (ştampilele de control, formularele listei electorale suplimentare, formularele extrasului din listele electorale, formularele necesare pentru consemnarea situaţiilor semnalate de Sistemul informatic pentru monitorizarea prezenţei la vot şi prevenirea votului ilegal, lipici, tuşiere, pixuri, ceară sigiliu, sfoară, dosare mapă etc.) vor fi repartizate în saci pentru fiecare secţie, urmând a fi distribuite şi predate preşedinţilor secţiilor de votare din întreg judeţul pe parcursul zilei de sâmbătă, 9 noiembrie 2019. Transportul buletinelor a fost organizat pe opt trasee în municipiul Galaţi şi nouă trasee în celelalte localităţi, toate sub pază militară, structurile Ministerului Afacerilor Interne asigurând securitatea şi ordinea publică pe întreg parcursul procesului electoral.

Cum este ales preşedintele

Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi valabil exprimate ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur.

Cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale este programat pe 24 noiembrie 2019 pentru românii din ţară, şi pe 22, 23 şi 24 noiembrie pentru cei din străinătate.

viata-libera.ro

[dcp100168]

De alegeri, deschis la ”buletine”

Pentru asigurarea desfășurării în condiții optime a procesului electoral pentru alegerile prezidențiale, Serviciul Evidența Persoanei Galați va desfășura activități de lucrul cu publicul după următorul program:

-9 noiembrie 2019, intervalul orar 08.00 – 16.00

-10 noiembrie 2019, intervalul orar 07.00 – 21.00.

”De asemenea, vă comunicăm faptul că vor fi soluționate cu celeritate cărțile de identitate care au ca motiv expirarea, pierderea, furtul sau deteriorarea acestora”, informează Primăria Galați.

Taxele pentru eliberarea cărții de identitate și cărții de identitate provizorii vor putea fi achitate prin sms sau pe site-ul www.ghiseul.ro (fără a fi necesară autentificarea, cu obligativitatea prezentării dovezii plății).

expressdedunare.ro

[dcp100168]

S-a modificat numerotarea şi delimitarea secţiilor de votare din Galaţi

Având în vedere faptul că până la Alegerile Prezidenţiale 2019 mai sunt numai câteva zile, autorităţile locale se organizează pentru a facilita cetăţenilor exercitarea dreptului la vot. În acest sens, Primăria municipiului Galaţi informează că a fost publicată pe site-ul municipalităţii lista cu cele 176 secţii de votare, numerotarea acestora fiind modificată. Cetăţenii pot consulta lista accesând următorul link: https://www.primariagalati.ro/portal/act/delim_sectii.pdf

[dcp100168]

Peste 15.000 de alegători au votat prin corespondenţă

Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că până joi, 7 noiembrie 2019, ora 10,30, au fost validate plicurile care conţin votul prin corespondenţă a 15.551 de alegători. AEP mai anunţă că a început verificarea codurilor de bare imprimate pe plicurile exterioare şi înregistrarea primirii acestora de către birourile electorale pentru votul prin corespondenţă şi de către birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate care îndeplinesc atribuţii pentru birourile electorale pentru votul prin corespondenţă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

A început amenajarea secţiilor de votare

Cu două zile înainte de alegerile prezidenţiale, la Galaţi au început deja pregătirile. Primele secţii de votare au fost amenajate, muncitorii având noroc să poată lucra în unităţile de învăţământ în care sunt clase libere.

Una dintre aceste unităţi de învăţământ este Liceul Tehnologic "Paul Dimo", aici fiind pregătite pentru alegători patru secţii de votare. "Este o perioadă în care elevii noştri sunt în practică la agenţii economici, motiv pentru care avem şi clase goale. Tocmai de aceea, la noi au putut fi amenajate cele patru secţii de votare, situate la parterul clădirii. Procesul de învăţământ nu este perturbat", ne-a explicat Mirela Niţă, directoarea Liceului Tehnologic "Paul Dimo".

Pregătirile de la această unitate de învăţământ nu au durat foarte mult, muncitorii având nevoie de maximum 20 de minute pentru a instala cabinele de vot într-o secţie. "Am început astăzi (joi - n.r.), de la ora 12.00, iar vineri vom începe de la ora 8.00. Montajul efectiv durează 15-20 de minute, iar până vineri, în jurul orei 22.00, vom finaliza amenajarea tuturor celor 176 de secţii de votare din municipiu. Nu am putut face treabă în toate unităţile de învăţământ încă de astăzi pentru că sunt cursuri şi sălile sunt ocupate. Sunt câte patru sau cinci secţii de votare pe unitate şcolară şi nu ne putem permite să perturbăm cursurile elevilor. La Şcoala  Nr. 12, de exemplu, avem zece secţii de votare, cele mai multe. Dar suntem patru echipe, suntem împărţiţi pe cartiere şi totul va fi gata până vineri seară, astfel încât să nu existe probleme în ziua votului", ne-a declarat Vasile Onofrei, reprezentantul Primăriei Galaţi.

Aşadar, toate secţiile de votare vor fi amenajate în timp util, astfel că alegătorilor nu le rămâne decât să meargă la secţia de care aparţin şi să-şi exprime dreptul de vot.

Potrivit informaţiilor oficiale, în judeţul Galaţi vor fi amenajate 436 de secţii de votare, din care 176 în municipiul Galaţi şi 33 în municipiul Tecuci. Numărul total de alegători aflaţi pe listele electorale permanente este de 522.164 de persoane.

În judeţul Galaţi, au fost repartizate 577.295 de buletine de vot, s-au achiziţionat 2.180 de ştampile cu menţiunea "VOTAT", 436 de ştampile de control, 537.628 de timbre autocolante, 1.308 broşuri şi 3.924 de ecusoane pentru membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cine şi cum poate solicita să voteze cu urna specială

Potrivit legii, persoanele netransportabile din motive de boală sau invaliditate, cele care din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară nu se pot prezenta la secţia de votare, dar şi persoanele reţinute, deţinute sau care execută o pedeapsă privativă de libertate pot solicita să voteze la alegerile prezidenţiale prin intermediul urnei speciale.

Cel mai târziu în preziua votării, adică sâmbătă, 9 noiembrie, alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate pot solicita în scris urna specială. Solicitarea trebuie să fie însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba ca duminică, 10 noiembrie, o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea "VOTAT", buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea.

O noutate este aceea că pot solicita urna specială şi persoanele care, în ziua votării, din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară, nu se pot prezenta la secţia de votare.

Cererile de votare prin intermediul urnei speciale pot fi formulate şi de persoanele cu drept de vot internate în spitale şi de persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale.

Biroul Electoral Judeţean a stabilit deja arondarea pe secţii de votare a unităţilor sanitare, a căminelor pentru persoane vârstnice, a Penitenciarului Galaţi şi a Inspectoratul de Poliţie al Judeţului. De pildă, penitenciarul, unde se estimează că ar putea vota 424 de persoane, a fost arondat secţiilor 38, 40 şi 43, iar Spitalul Judeţean, unde ar putea vota 1.200 de persoane - la nouă secţii de votare.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Prezentarea candidaţilor la alegerile prezidenţiale

La 27 septembrie 2019, Biroul Electoral Central a constatat rămânerea definitivă a 14 candidaturi şi a semnelor electorale depuse de partidele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi, iar la 28 septembrie s-a stabilit următoarea ordine de înscriere pe buletinul de vot a candidaţilor: 1. Klaus- Werner Iohannis, 2. Theodor Paleologu, 3. Ilie-Dan Barna, 4. Hunor Kelemen, 5. Vasilica-Viorica Dăncilă, 6. Cătălin-Sorin Ivan, 7. Ninel Peia, 8. Sebastian-Constantin Popescu, 9. John-Ion Banu, 10. Mircea Diaconu, 11. Bogdan-Dragoş-Aureliu Marian-Stanoevici, 12. Ramona-Ioana Bruynseels, 13. Viorel Cataramă, 14. Alexandru Cumpănaşu.

1.Preşedintele Klaus-Werner Iohannis candidează pentru al doilea mandat din partea Partidului Naţional Liberal (PNL). Este cel de-al patrulea preşedinte al României ales după decembrie 1989. S-a născut la 13 iunie 1959, la Sibiu, într-o familie de saşi transilvăneni, conform www.presidency.ro. A urmat Liceul "Samuel von Brukenthal" din Sibiu, iar în 1978 a fost admis la Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii "Babeş Bolyai" din Cluj-Napoca. A ajuns să predea la Liceul "Samuel von Brukenthal", titularizându-se aici. A fost numit în conducerea învăţământului local din Sibiu, fiind inspector şcolar general adjunct (1997-1999) şi apoi inspector şcolar general (1999-2000). Începând cu 1990, a devenit membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), ulterior fiind ales preşedintele organizaţiei, la conducerea căreia s-a aflat timp de peste un deceniu. A deţinut patru mandate consecutive de primar al oraşului Sibiu, din partea FDGR, fiind ales la scrutinele din 2000, 2004, 2008 şi 2012. La 20 februarie 2013 s-a înscris în PNL. A fost primar al Sibiului până în decembrie 2014, când, în urma câştigării alegerilor prezidenţiale de la 2 decembrie 2014, a devenit preşedinte al României. Sloganul campaniei sale este: "Pentru o Românie normală".

2.Theodor Paleologu candidează din partea Partidului Mişcarea Populară. S-a născut la 15 iulie 1973, la Bucureşti. A urmat cursuri de licenţă şi studii aprofundate în filosofie la Universitatea Paris - Sorbonne - UFR de Philosophie (1992-1998) şi Ecole Normale Superieure, Paris (1996-2001). A absolvit doctoratul în studii politice la Centre Raymond Aron, Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris (1998-2001), conform CV-ului publicat pe www.cdep.ro. A urmat cursuri şi la University of Copenhagen, ECLA Berlin, Deep Springs College, Boston College şi programe de cercetare la Wissenschaftskolleg zu Berlin, Harvard University, University of Notre Dame, conform datelor biografice de pe pagina oficială de Facebook. A desfăşurat activitate didactică la Facultatea de Filosofie - Universitatea "Al. I. Cuza" Iaşi, Facultatea de Psihologie şi Asistenţă Socială- Universitatea "Petre Andrei" Iaşi şi Universitatea de vară din cadrul European College of Liberal Arts din Berlin. A fost ambasadorul României în Danemarca şi Islanda, la Copenhaga (2005-2008). A câştigat un loc de deputat în municipiul Bucureşti din partea PDL, din 30 noiembrie 2008. A deţinut funcţia de ministru al Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (decembrie 2008- octombrie 2009). Este preşedinte al Fundaţiei Paleologu, ce "actualizează modelul şcolilor antice de filosofie şi retorică", în cadrul căreia predă cursuri, potrivit paginii sale oficiale de Facebook. Sloganul campaniei sale este: "Respect. Educaţie. Performanţă".

3. Ilie-Dan Barna este candidatul Alianţei USR-PLUS la alegerile prezidenţiale. S-a născut la 10 iulie 1975. Este licenţiat în Drept al Universităţii din Bucureşti (1998) şi a absolvit cursuri de master în Management de Proiect în cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti (2003), conform CV-ului publicat pe www.fonduri-ue.ro. A urmat cursuri de perfecţionare în domeniul fondurilor structurale la Institutul Naţional de Administraţie - MAI; Institut für Europäische Politik şi InWent Germania (2005-2006) şi Grupul de Consultanţă pentru Dezvoltare (2009, 2013), obţinând certificările de instructor internaţional, manager de proiect, formator, expert accesare fonduri structurale şi de coeziune. A deţinut funcţiile de: coordonator program asistenţă juridică - INFOTIN (1996-1999), vicepreşedinte/preşedinte Naţional al ELSA (European Law Students Association) România (1996 -1999; 1999 -2001), coordonator de curs - International Development Law Organisation, Roma (2000), consilier juridic la Bertagna Gruia Dufaut Gruia SRL, Bucureşti (2000-2001), Secretar general/Formator la Asociaţia Română de Drept pentru Dezvoltare - IDLO Alumni (din 2001), expert în cadrul Transparency International România (2003-2004), trainer şi consultant la Institutul Român de Training (2003-2007), Consultant Tehnic şi Financiar la Salvaţi Copiii România (2004-2008), Senior PHARE Expert (2001-2007) şi Coordonator naţional al campaniilor de informare "Fondul Europa" (2005-2007) la Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti, Expert în cadrul echipei de implementare a proiectului ''Calitate în sănătate prin instruirea medicilor de familie'', finanţat din POSDRU (2009-2012), Managing Partner/Trainer şi consultant la European Consultants Organisation, Bruxelles (2007-2016), secretar de stat în cadrul Ministerul Fondurilor Europene (mai - septembrie 2016). A fost ales deputat în circumscripţia electorală Sibiu, din partea Uniunii Salvaţi România (USR), la alegerile din 2016. A fost ales preşedinte al USR la 28 octombrie 2017. Sloganul campaniei sale este: "Fericiţi în România''.

4. Hunor Kelemen candidează din partea Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR- RMDSZ) pentru a treia oară (2009, 2014). S-a născut la 18 octombrie 1967, în comuna Cîrţa, judeţul Harghita. A absolvit Facultatea de Medicină Veterinară a Universităţii de Ştiinţe Agricole Cluj-Napoca (1993) şi Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (1998), potrivit www.cdep.ro. A fost redactor la Radio Cluj, emisiunea în limba maghiară (1990-1997) şi redactor la revista culturală "Korunk" (1993-1997). A devenit membru UDMR în 1997 şi a fost preşedintele Consiliului de coordonare al UDMR (1999-2007), preşedinte executiv al UDMR (2007-2011), iar din 2011 este preşedintele partidului. A fost secretar de stat în Ministerul Culturii (1997-2000), ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional (2009-2012), vicepremier, ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional (martie-octombrie 2014). Este deputat UDMR începând din 2000 (legislaturile 2000-2004, 2004-2008, 2008-2012, 2012-2016, 2016-prezent), fiind ales în circumscripţia electorală Harghita. Este membru fondator şi face parte din Consiliul de administraţie al Fundaţiei Academia ''Kos Karoli Akademia'', conform declaraţiei de interese publicate de BEC. În perioada 2003-2014, a fost preşedinte al Fundaţiei pentru Şcoală (Iskola Alapítvány). A publicat două volume de poezii - "Minuszévek", "A Szigetlakó" (1995, 2001) şi un roman - "A Madárijesztők Halála" (1999). I-a fost decernat Premiul Uniunii Scriitorilor (1995) şi Ordinul Steaua României în grad de Comandor (2000), conform www.udmr.ro. Sloganul campaniei sale este: ''Respekt pentru toţi''.

5. Vasilica-Viorica Dăncilă este candidatul Partidului Social Democrat (PSD). S-a născut la 16 decembrie 1963, la Roşiorii de Vede, judeţul Teleorman. A absolvit Facultatea Forajul Sondelor şi Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi - Institutul de Petrol şi Gaze Ploieşti (1988) şi masterul ''Spaţiul Public European'', în cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti (2006). S-a specializat în programarea şi managementul proiectelor, bazele economiei petroliere, armonizare legislativă - integrare europeană în cadrul Fundaţiei "Friedrich Ebert Stiftung" (FES), potrivit http://gov.ro. A fost profesor la Liceul din Videle (1989-1997), inginer la OMV Petrom SA (1988-2009). Este membră a PSD din 1996 şi a ocupat funcţiile: preşedinte al Organizaţiei de Femei a PSD din Videle (2000-2003), consilier local din partea PSD în oraşul Videle (2004-2008), consilier judeţean PSD în Teleorman (2008-2009), preşedinte al Organizaţiei PSD din Videle (2003-2011), preşedinte al Organizaţiei Judeţene de Femei a PSD şi vicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene PSD Teleorman (2005-2014), vicepreşedinte (2010-2014) şi preşedinte al Organizaţiei Naţionale de Femei a PSD (2015-2018), preşedinte executiv al PSD (2018-2019), preşedinte al PSD (din iunie 2019). La 21 ianuarie 2009, a devenit europarlamentar, în urma unor schimbări în echipa ce reprezenta România la Bruxelles. A fost aleasă europarlamentar pe listele PSD+PC, în cadrul scrutinului din iunie 2009, iar la scrutinul din 2014 a obţinut un nou mandat de eurodeputat, pe listele Alianţei Electorale PSD+UNPR+PC. A fost lider al delegaţiei deputaţilor europeni români în Grupul S&D - Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (2014-2018). În ianuarie 2018, a fost propusă de către PSD pentru funcţia de premier şi desemnată în această funcţie de preşedintele Klaus Iohannis. Sloganul campaniei sale este: "Luptăm pentru fiecare român!".

6. Cătălin-Sorin Ivan este candidatul proiectului politic Alternativa pentru Demnitate Naţională - ADN. S-a născut la 23 decembrie 1978, la Galaţi. Absolvent al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea ''Al.I. Cuza'' Iaşi (2003), a absolvit cursuri de master în Afaceri Internaţionale - Universitatea ''Al.I. Cuza'' (2006), conform profilului de pe platforma LinkedIn. În 2009, a fost ales europarlamentar pe listele PSD+PC şi a activat în cadrul Grupului S&D, iar în 2014, a fost reales pentru un nou mandat, pe listele Alianţei electorale PSD+UNPR+PC. În 2018, a demisionat din formaţiunile politice din care făcea parte şi a devenit eurodeputat neafiliat, conform www.europarl.europa.eu. Este membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei ''Iniţiativa pentru dezvoltare RoAction'' şi fondator al ADN - Alternativa pentru Demnitate Naţională, formaţiune înfiinţată în octombrie 2018. A candidat la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019 pe lista PRODEMO. Sloganul campaniei sale este: "Preşedinte pentru români".

7. Ninel Peia este candidatul Partidului Neamul Românesc. S-a născut la 7 octombrie 1969, la Brastavăţu, judeţul Olt. Licenţiat în ştiinţe juridice, a absolvit programe de master în Drept Intern şi Internaţional de Mediu (2004-2005), Economia şi managementul Mediului (2005-2007) şi Administraţie Publică şi Aquis Comunitar (2006-2007), conform CV-ului publicat www.cdep.ro. A mai urmat studii la Academia Militară Carol I- Colegiul Naţional de Apărare, Securitate Naţională şi Internaţională (2008), Ministerul Afacerilor Externe- Institutul Diplomatic Român (2009-2010), Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza, Colegiul naţional de Afaceri Interne (2001). A deţinut funcţiile: consilier personal al ministrului mediului Speranţa Ianculescu (2004), consilier personal al secretarului de stat pentru mediu Constantin Popescu (2005), consilier personal al viceprim-ministrului Bogdan Pascu (2006), consilier local al oraşului Voluntari (2008), director executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Ilfov (2009-2012). A fost deputat PSD în circumscripţia electorală Ilfov, în legislatura 2012-2016. Din februarie 2018, este preşedinte al Partidului Neamul Românesc. Sloganul campaniei sale este: "Un român pentru România!''.

8. Sebastian-Constantin Popescu este candidatul Partidului Noua Românie. S-a născut pe 12 februarie 1982, în Balş, judeţul Olt. A absolvit Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara (2006), conform partidulnouaromanie.ro. Este fondatorul şi preşedintele Partidului Noua Românie. A profesat timp de cinci ani ca medic veterinar în Bucureşti, înainte să se îndrepte spre domeniul media. Coordonează câteva site-uri de ştiri, prin intermediul companiei Exclusiv News. A candidat la alegerile parlamentare din 2016 şi la alegerile europarlamentare din 2019 pe listele Partidului Noua Românie. Sloganul campaniei lui este: "Pentru o nouă Românie".

9. John-Ion Banu candidează din partea Partidului Naţiunea Română. S-a născut în 1960, în oraşul Roman, dar a copilărit în Câmpulung Muscel, potrivit datelor biografice de pe pagina personală de Facebook. A absolvit Institutul Politehnic Bucureşti şi a emigrat în SUA în 1983, unde a urmat cursuri la Florida Atlantic University. A fost preşedinte al Romanian-American League (RAL), din Florida, conform site-ului organizaţiei. Este proprietar al companiei Ocean Test Equipment, cu sediul în Florida, conform declaraţiei de interese. Este membru fondator şi preşedinte al formaţiunii Partidului Naţiunea Română, lansat în aprilie 2019, conform site-ului partidului şi sursei citate anterior. Sloganul campaniei lui este: "Alege Adevărul".

10. Mircea Diaconu reprezintă Alianţa UN OM în alegerile prezidenţiale. S-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş, conform mirceadiaconu.ro. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (IATC) ''Ion Luca Caragiale', din Bucureşti (1971). A debutat în teatru cu "Harfa de iarbă" (1970), de Truman Capote, pe scena Teatrului Bulandra. Primul rol în cinematografie a fost în filmul ''Nunta de piatră'', realizat în 1971, după Ion Agârbiceanu, în regia lui Dan Piţa. A fost actor la Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara (1972-1982); asistent universitar la Specializarea Actorie, IATC (1977-1978), profesor universitar la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică ''Ion Luca Caragiale'' (1990- 1996). În 1977, a debutat în literatură, cu volumul ''Şugubina'' (premiat de Uniunea Scriitorilor), urmat de ''La noi când vine iarna'' (1980) şi ''Scaunul de pânză al actorului'' (eseu, 1985). După evenimentele din 1989, a devenit liber profesionist. A fost membru fondator al Alianţei Civice, înfiinţată la 7 noiembrie 1990. În 1994, a pus bazele Fundaţiei ''D-ale Bucureştilor'', care a organizat ''Carnavalul Bucureştii la 1900''. La alegerile parlamentare din noiembrie 2008 a devenit senator din partea PNL, în Colegiul uninominal Câmpulung, Curtea de Argeş. A fost ministru al Culturii (mai-iunie 2012), în cabinetul condus de Victor Ponta. În martie 2014, a demisionat din PNL, unde îndeplinea funcţia de vicepreşedinte, şi a decis să candideze ca independent la alegerile pentru Parlamentul European. A obţinut mandatul de europarlamentar şi a fost membru în Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa şi vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură şi educaţie din Parlamentul European (2014-2019), conform www.europarl.europa.eu. Sloganul campaniei său este: "Cu bună-credinţă".

11. Bogdan-Dragoş-Aureliu Marian-Stanoevici candidează ca independent. S-a născut la 22 ianuarie 1958, la Bucureşti. A absolvit IATC "I.L. Caragiale" (1982), conform bogdanstanoevici.ro. A interpretat o serie de roluri principale în film şi în teatru şi a fost unul dintre cunoscuţii membri ai grupului SONG (1979-1989). A debutat în cinematografie cu rolul din "Eu, tu, şi... Ovidiu" (1978), în regia lui Geo Saizescu. În mai 1989, s-a stabilit prin căsătorie în Franţa, unde a mai jucat în filme ca: "La Ferme" (2001), "Quicksand" de John Makenzie (2001), "Toronto R-V" de Andra Nicols (2004), "Tertium non datur" de Lucian Pintilie (2005). A apărut în emisiuni de televiziune şi a jucat pe scene de teatru franceze. În februarie 2011, a revenit in România, cu ocazia premierei filmului israelo-franco-român "Misiunea directorului de resurse umane", în regia lui Eran Riklis. A fost ministru pentru Românii de pretutindeni (martie-decembrie 2014) în guvernul condus de Victor Ponta. Este director al Circului Metropolitan Globus Bucureşti (din 2017). Sloganul campaniei lui este: "România din nou acasă".

12. Ramona-Ioana Bruynseels reprezintă Partidul Puterii Umaniste (Social Democrat) în alegerile prezidenţiale. S-a născut în 1980, la Cluj. A absolvit Facultatea de Drept la Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", din Cluj-Napoca (2002) şi cursuri de master în cadrul aceleiaşi instituţii (2005), conform CV-ului publicat pe http://gov.ro. A mai urmat cursuri la Colegiul Naţional de Apărare - Academia de Înalte Studii Militare (2005), HEC Montreal University & Universitatea BCR - Executive Development Program (2007-2008), Şcoala "John F Kennedy" din cadrul Harvard University (2014-2015). A deţinut funcţiile: Consilier Juridic al Corpului 4 Teritorial de Armată Transilvania (2002-2003), preparator universitar la Universitatea "Dimitrie Cantemir" (2003-2005), manager relaţii Corporate/Retail la Banca Comercială Română (2005-2007), şef Departament Afaceri Comunitare şi Consilier al Preşedintelui Executiv la BCR (2009-2011), şef Cancelarie - Preşedinte Executiv BCR (2011-2013), Director Executiv al organizaţiei Repatriot (2016), facilitator şi fondator al Boston Business Consult (2016-2017), consilier de stat (iulie-noiembrie 2017) şi secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului (noiembrie 2017- februarie 2018), consilier de stat al Prim-ministrului Viorica Dăncilă (decembrie 2018-mai 2019). Sloganul campaniei sale este: "O nouă alegere, un nou viitor, o nouă Românie".

13. Viorel Cataramă este reprezentantul formaţiunii Dreapta Liberală în alegerile prezidenţiale. S-a născut în 1955, la Bacău. A absolvit Facultatea de Comerţ, din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti (1980). A absolvit doctoratul în economie la Academia de Studii Economice din Bucureşti - Catedra de Relaţii Economice Internaţionale (2004), conform datelor biografice publicate pe pagina sa oficială de Facebook. A lucrat ca economist la Tehnoforestexport, iar în 1987 a fost numit director pentru Europa de Est al firmei BELCO - Belgia la Camera de Comerţ şi Industrie a României. Din 1990 este preşedinte-director general al grupului de firme Elvila. În 1990, a devenit membru în Comitetul Director al Partidului Naţional Liberal - Aripa Tânără, iar în 1991 a fost numit Secretar de Stat la Ministerul Comerţului şi Turismului, în guvernul condus de Petre Roman. A fost vicepreşedintele al PNL (1993-1999). A îndeplinit funcţia senator PNL de Bacău în legislatura 1996-2000. A fost preşedinte al Federaţiei Române de Tenis (1992-1996). Se numără printre membrii fondatori ai Grupului pentru Dialog Liberal, al cărui preşedinte este. Din 2013, face parte din conducerea Consiliului Investitorilor Români. În 1994, a fost numit Preşedinte al Filialei Bucureşti a Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii. Este preşedinte şi fondator al partidului Dreapta Liberală, conform site-ului partidului. Sloganul campaniei lui este: "Munceşti şi câştigi o Românie Dreaptă".

14. Alexandru Cumpănaşu este candidat independent la alegerile prezidenţiale. S-a născut la 29 martie 1981, la Caracal, judeţul Olt. Deţine calificarea de asistent analist programator. La scurt timp după absolvirea liceului, a devenit membru al delegaţiei României în programul Guvernul Germaniei privind politica de securitate şi apărare comună europeană, conform datelor biografice de pe pagina www.facebook.com/presedintecnmr. A absolvit cursuri cu specializarea Leadership, în cadrul OUS Royal Academy of Economics and Technology din Elveţia. A mai absolvit programul de internship la National Democratic Institute - Departamentul de Stat al SUA şi Programul pentru Leaderi al Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii la Bucureşti. În octombrie 2015, a fost numit preşedinte al Coaliţiei Naţionale pentru Modernizarea României (CNMR), potrivit paginii Facebook a organizaţiei. Conform Declaraţiei de interese publicate de BEC, deţine calitatea de preşedinte al Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, secretar general al Asociaţiei pentru Bună Guvernare şi vicepreşedinte al Fundaţiei Colegiul Naţional de Apărare. Sloganul campaniei sale este: "Ori noi, ori ei!".

agerpres.ro

[dcp100168]

Alegeri pentru preşedintele României. Peste 520.000 de gălăţeni sunt aşteptaţi la vot

Toţi cetăţenii cu drept de vot sunt aşteptaţi duminică, 10 noiembrie, la urne, pentru a decide cine va fi preşedintele României pentru următorii cinci ani. Votul va începe la ora 7,00 şi se va încheia la ora 21,00, dar se poate prelungi până la ora 23,59 pentru alegătorii care, la ora 21,00, se află la rând la secţia de votare. Pentru a vota, nu vă trebuie decât un act de identitate valabil şi o conştiinţă care să vă spună că ştampila pe care o aplicaţi nu este doar un drept, ci şi o responsabilitate!

Potrivit datelor oficiale, nu mai puţin de 522.224 de cetăţeni cu drept de vot, câţi sunt înscrişi în listele permanente ale judeţului Galaţi - din care 261.725 de persoane doar în municipiul Galaţi - ar trebui să participe duminică, 10 noiembrie, la primul tur al alegerilor prezidenţiale. Pentru că este important să fiţi corect informaţi, vom încerca să vă prezentăm tot ce trebuie să ştiţi despre scrutinul de duminică.

Cine votează

La alegerile prezidenţiale au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniţi până pe 10 noiembrie inclusiv. Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

Unde votaţi

În judeţul Galaţi au fost amenajate 436 de secţii de votare, din care 176 în municipiul Galaţi şi 33 în municipiul Tecuci.

Conform legii, în cazul în care vă aflaţi în localitatea de domiciliu sau de reşedinţă, puteţi vota numai la secţia de votare la care sunteţi arondat conform adresei din actul de identitate.

Atenţie, în municipiul Galaţi, numerotarea secţiilor s-a modificat! Prin urmare, pentru a şti sigur care este secţia de votare la care sunteţi arondat şi adresa acesteia, accesaţi Registrul electoral - https://www.registrulelectoral.ro/ şi introduceţi datele personale cerute.

În cazul în care în ziua votului vă aflaţi în altă localitate decât în cea de domiciliu sau reşedinţă, puteţi vota la orice secţie de votare.

Cetăţenii care, din motive de boală sau invaliditate, sunt în imposibilitatea de a se deplasa la secţia de vot pot solicita în scris urna mobilă, în cursul zilei de sâmbătă, 9 noiembrie, în intervalul orar 18,00 - 20,00.

În ce condiţii se prelungeşte votul

Votarea începe duminică la ora 7,00 şi se încheie la ora 21,00. Conform legii, alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23,59.

Prin urmare, dacă la ora 21,00 nu vă aflaţi deja în secţia de votare sau la coadă în faţa sediului secţiei nu veţi putea vota după această oră!

Actele de care aveţi nevoie

Pentru a vota nu vă trebuie decât un act de identitate valabil în ziua votului, emis de statul român. Este vorba despre cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic sau carnetul de serviciu militar.

Atenţie, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar şi titlul de călătorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România!

Cum se votează

Odată intraţi în secţia de votare veţi prezenta actul de identitate operatorului de calculator, care va introduce datele în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Sistemul va semnala dacă nu aveţi drept de vot, dacă sunteţi arondat la secţia respectivă sau dacă aţi votat deja.

Dacă totul este în regulă, veţi primi un buletin de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT", pe care, odată întrat în cabina de votare, o veţi aplica înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului preferat. Conform legii, alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor!

După ce aţi votat, veţi introduce buletinul de vot în urnă, veţi restitui ştampila şi vi se va aplica pe actul de identitate ştampila sau autocolantul care dovedesc participarea dumneavoastră la scrutin.

Nu vă obligă nimeni şi nimic - în afară de propriei conştiinţe - să vă exercitaţi dreptul a alege. Însă votul este un drept şi o responsabilitate!

Câte voturi te fac şef al statului

În urma scrutinului din 10 noiembrie, este declarat ales candidatul care a întrunit jumătate plus unu din voturile celor peste 18 milioane de alegători. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin, în data de 24 noiembrie 2019, la care participă numai primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Doar 44,06 la sută prezenţă la vot în judeţul Galaţi

Conform datelor înregistrate în timp real de Biroul Electoral Central, prezenţa la vot în judeţul Galaţi, la finalul primul tur al alegerilor prezidenţiale, a fost de 44,06 la sută. Mai exact, până la ora 21,00, au votat 230.095 cetăţeni, dintre care: 211.138 pe listele permanente, 17.488 pe listele suplimentare şi 1.469 cu urna mobilă.

Prezenţa la vot este sub media pe ţară – 47,66 la sută.

Participarea la urne este net inferioară alegerilor prezidenţiale precedente: 2014 - 50,17 la sută, 2009 - 52,83 la sută.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Rezultate exit-poll

Curs Avangarde

Klaus Iohannis - 39,0%
Viorica Dăncilă - 22,5%
Dan Barna - 16,4%
Mircea Diaconu - 7,9%
Theodor Paleologu - 6,1%
Kelemen Hunor - 3,9%
Ramona Ioana Bruynseels - 1,9%
Alexandru Cumpănașu - 1,2%

Sociopol (inclusiv voturile din diaspora)

Klaus Iohannis - 42%
Viorica Dăncilă - 18%
Dan Barna - 16%
Mircea Diaconu - 10%
Theodor Paleologu - 5%

[dcp100168]

Cum au votat gălăţenii la alegerile prezidenţiale

Klaus Iohannis – 77.841 de voturi (34,43 la sută), Viorica Dăncilă – 61.420 de voturi (27,17 la sută), Dan Barna – 30.076 de voturi (13,30). Aşa arată podiumul electoral potrivit rezultatelor finale ale alegerilor prezidenţiale în judeţul Galaţi. Un scrutin la care au participat 230.099 de cetăţeni, adică 44,06 la sută din cei înscrişi pe listele permanente.

Nu mai puţin de 16.420 de voturi, adică 7,26 procente, au făcut diferenţa între Klaus Iohannis, clasat pe primul loc în preferinţele gălăţenilor, şi Viorica Dăncilă, plasată pe locul secund în opţiunile electorale ale cetăţenilor. Aşa reiese din procesul-verbal privind centralizarea voturilor pentru alegerea preşedintelui României din 10 noiembrie 2019, document întocmit şi semnat de Biroul Electoral Judeţean Galaţi. Conform datelor oficiale, la cele 436 de secţii de votare din judeţul Galaţi s-au prezentat 230.099 de alegători. Dintre aceştia, 17.510 au fost trecuţi pe listele suplimentare, iar 1.478 – cu urna mobilă. Numărul voturilor valabil exprimate a fost de 226.024 (43,28 la sută), iar cel al voturilor nule - 4.075 (1,77 la sută).

Topul preferinţelor electorale

Klaus Iohannis a fost votat de 77.841 de cetăţeni, reprezentând 34,43 la sută, un procent mai mic decât cel înregistrat la nivel naţional. 

Pe Viorica Dăncilă şi-au dorit-o preşedinte al României 61.420 de cetăţeni, adică 27,17 la sută, un rezultat procentual net superior celui de la nivel naţional. 

Dan Barna a primit 30.076 de voturi, însemnând 13,30 la sută. 

Mircea Diaconu a obţinut un scor destul de bun în judeţul Galaţi - 25.714 de voturi, adică 11,37 la sută. 

Pentru Theodor Paleologu au votat 12.960 de persoane, reprezentând 5,73 la sută. 

Ramona Bruynseels a primit, la Galaţi, 7.825 de voturi, adică 3,46 la sută. 

Nu mai puţin de 3.687 de cetăţeni, (1,63 la sută) l-au vrut în fruntea ţării pe Alexandru Cumpănaşu. 

Au urmat, în topul preferinţelor gălăţenilor: Viorel Cataramă - 1.203 de voturi (0,53 la sută), Bogdan Stanoevici - 1.169 de voturi (0,51 la sută), Cătălin Ivan - 872 de voturi (0,38 la sută), John Banu - 864 de voturi (0,38 la sută), Constantin Popescu – 840 de voturi (0,37 la sută), Hunor Kelemen - 830 de voturi (0,36 la sută) şi Ninel Peia – 723 de voturi (0,31 la sută).

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cum au votat gălățenii în primul tur

Klaus Iohannis a câștigat turul 1 al alegerilor prezidențiale în județul Galați. Conform cifrelor finale, candidatul susținut de PNL a obținut 34,43% din totalul voturilor gălățenilor, fiind urmat la mare distanță de Viorica Dăncilă-PSD (27,17%) și de Dan Barna- Alianța USR PLUS (13,30%). Iohannis și liberalii s-au impus în 31 de comune, dar și în municipiile Galați și Tecuci. Candidatul PSD a obținut mai multe voturi în 30 de comune, plus orașele Berești și Tg.Bujor. În numeroase comunități în care a fost declarată câștigătoare Viorica Dăncilă, lupta a fost aprinsă și s-a decis la doar câteva voturi. În schimb, candidatul PNL a reușit să se impună clar chiar și în comune cu primari PSD.

expressdedunare.ro

[dcp100168]

Rezultatele alegerilor prezidenţiale la Tecuci

Duminică, 10 noiembrie 2019, românii au votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale. În Tecuci au votat 15.688 persoane reprezentând 43,01 % din totalul cetăţenilor cu drept de vot. Dintre aceştia, 1.067 persoane au votat pe listele suplimentare şi 43 au solicitat urna mobilă. La Tecuci, Klaus Iohannis, susţinut de PNL, a obţinut 36,2 % (5.568 voturi); Viorica Dăncilă, susţinută de PSD – 26,1 % (4.019 voturi); Mircea Diaconu, susţinut de ALDE şi Pro România – 12,5 % (1.918 voturi); Dan Barna, susţinut de USR Plus – 11,4 % (1.760 voturi); Teodor Paleologu, susţinut de PMP – 5,8 % (889 voturi). Restul candidaţilor au obţinut sub 4 %.

ziarultecucean.com

[dcp100168]

[dcp100168]

Alegeri prezidențiale 2019. Klaus Iohannis - 37,82%, Viorica Dăncilă - 22,26%, Dan Barna - 15,02% - rezultate finale

Prezidențiabilul PNL, președintele Klaus Iohannis, a obținut 37,82% din voturi la alagerile prezidențiale de duminică, liderul PSD, Viorica Dăncilă - 22,26%, iar candidatul USR-PLUS, Dan Barna - 15,02%. Acestea sunt rezultatele finale ale primul tur de scrutin, anunțate joi de Biroul Electoral Central.

Purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Mircea Preoțescu, a anunțat joi datele finale după primul tur de scrutin al alagerilor prezidențiale de duminică. Număr total al alegătorilor care s-au prezentat la urne - 9.359.673, reprezentând 51,19% din numărul total de alegători înscriși în listele electorale permanente. Numărul total al voturilor valabil exprimate - 9.216.515, reprezentând 98,47% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne. Numărul total al voturilor nule: 142.961, reprezentând 1,53% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne. Numărul total al alegătorilor care au votat prin corespondență este de 25.319.

Situația voturilor valabil exprimate obținute de fiecare candidat este următoarea:

Klaus Werner Iohannis – 3.485.292 de voturi, reprezentând 37,82%

Vasilica Viorica Dăncilă – 2.051.725, reprezentând 22,26%

Ilie Dan Barna – 1.384.450, reprezentând 15,02%

Mircea Diaconu – 815.201, reprezentând 8,85%

Theodor Paleologu – 527.098, reprezentând 5,72%

Kelemen Hunor – 357.014, reprezentând 3,87%

Ramona Ioana Bruynseels – 247. 275, reprezetând 2,75%.

Alexandru Cumpănașu - 141.316 de voturi, reprezentând 1,53%

Viorel Cataramă - 48.622, reprezentând 0,53%

Bogdan Dragoș Aureliu Marian Stanoevici - 39.192 de voturi, reprezentând 0,42%

Cătălin Sorin Ivan - 32.787 de voturi, reprezentând 0,36%

Ninel Peia - 30.884 de voturi, reprezentând 0,34%

Sebastian Constantin Popescu - 30.850 de voturi, reprezentând 0,33%

John Ion Banu - 27.769 de voturi, reprezentând 0,30%

Turul al doilea al alegerilor prezidențiale în care se vor confrunta Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă - va avea loc în 24 noiembrie. Românii din Diaspora au la dispoziție trei zile pentru a vota, respectiv 22, 23 și 24 noiembrie.

hotnews.ro

[dcp100168]

Program special la Evidenţa Persoanei Galaţi, în acest weekend

Pentru desfăşurarea în condiţii optime a procesului electoral pentru alegerile prezidenţiale, Serviciul Evidenţa Persoanei Galaţi va avea la sfârşitul acestei săptămâni program cu publicul, după cum urmează: 23 noiembrie 2019, între orele 08.00 şi 16.00; 24 noiembrie 2019, între orele 07.00 şi 21.00, a anunţat Primăria municipiului Galaţi. Vor fi soluţionate cu celeritate cărţile de identitate care au ca motiv expirarea, pierderea, furtul sau deteriorarea acestora. Taxele pentru eliberarea cărţii de identitate şi a cărţii de identitate provizorii vor putea fi achitate prin SMS sau pe site-ul www.ghiseul.ro, fără a fi necesară autentificarea, dar cu obligativitatea prezentării dovezii plăţii, precizează municipalitatea.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Pregătirile pentru alegerile prezidențiale, pe ultima sută de metri

Duminică, 24 noiembrie 2019, sunt din nou alegeri prezidențiale în România. Este vorba despre al doilea tur de scrutin al alegerilor pentru desemnarea președintelui României, în care se vor înfrunta actualul șef al statului, Klaus Iohannis, susținut de PNL, și fostul premier al României, Viorica Dăncilă, din partea PSD.

În județul Galați, vor fi amenajate 436 de secții de votare, din care 176 în municipiul Galați, 33 în municipiul Tecuci, iar restul în celelalte 63 de localități. Numărul total de alegători aflați pe listele electorale permanente este de peste 522.000 persoane, informează Prefectura Galați.

Pentru procesul electoral, sunt disponibile mai mult de 577.000 de buletine de vot, aproape 2.200 de ștampile cu mențiunea „VOTAT”, ștampile de control și timbre autocolante. Buletinele de vot și celelalte materiale necesare votării vor fi predate președinților secțiilor de votare din întreg județul pe 23 noiembrie 2019. Transportul materialelor electorale se face sub pază militarizată.

Peste 700 de polițiști, jandarmi, pompieri și polițiști de frontieră vor avea grijă ca scrutinul prezidențial să se desfășoară în condiții de maximă siguranță și legalitate. Și Poliția Locală mobilizează forțe de patrulare și de intervenție suplimentare. Pentru situații speciale, la Galați va fi dislocată o unitate de intervenție rapidă a Jandarmeriei Române.

expressdedunare.ro

[dcp100168]

Gălăţenii, aşteptaţi la urne să-şi aleagă preşedintele. Ultimul tur de scrutin

Conform datelor oficiale, nu mai puţin de 522.382 de cetăţeni din judeţul Galaţi, cu 158 mai mulţi decât erau înscrişi în listele permanente pe 10 noiembrie, sunt aşteptaţi duminică, 24 noiembrie, la alegerile care vor decide cine va fi preşedintele României până în 2025.

Duminică, 24 noiembrie, gălăţenii, alături de toţi ceilalţi români cu drept de vot, sunt chemaţi la urne. Este cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, un scrutin care va decide cine va conduce România în următorii cinci ani.

Votul va începe la ora 7,00 şi se va încheia la ora 21,00, dar se poate prelungi până la ora 23,59 pentru alegătorii care, la ora 21,00, aşteaptă la rând la secţia de votare pentru a-şi exercita opţiunea electorală.

Pentru a vota, nu vă trebuie decât un act de identitate valabil şi o conştiinţă care să vă spună că ştampila pe care o aplicaţi nu este doar un drept, ci şi o uriaşă responsabilitate!

Pentru că este important să fiţi corect informaţi, vom încerca să vă prezentăm tot ce trebuie să ştiţi despre scrutinul de duminică.

Cine votează

La alegerile prezidenţiale au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniţi până pe 24 noiembrie inclusiv. Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

Unde se votează

Cele 436 de secţii de votare, din care 176 în municipiul Galaţi şi 33 în municipiul Tecuci, organizate în cadrul primului tur de alegeri, vor fi din nou deschise. Conform legii, în cazul în care vă aflaţi în localitatea de domiciliu sau reşedinţă, puteţi vota numai la secţia de votare la care sunteţi arondat conform adresei.

Cel mai simplu este să accesaţi Registrul electoral - https://www.registrulelectoral.ro/ şi introduceţi datele personale cerute pentru a afla secţia la care sunteţi arondat şi adresa ei. În cazul în care în ziua votului vă aflaţi în altă localitate decât în cea de domiciliu sau reşedinţă, puteţi vota la orice secţie de votare. Cetăţenii care nu se pot deplasa la secţia de vot pot solicita urna mobilă în cursul zilei de sâmbătă, 23 noiembrie, în intervalul orar 18,00 - 20,00.

Actele de care aveţi nevoie

Pentru a vota nu vă trebuie decât un act de identitate valabil în ziua votului, emis de statul român. Este vorba despre cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic sau carnetul de serviciu militar.

Atenţie, cu paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar şi titlul de călătorie nu pot vota decât cetăţenii români care se prezintă la secţiile de votare din străinătate şi cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România!

Cum se votează

Ca şi la primul tur, în secţia de votare veţi prezenta actul de identitate operatorului de calculator care îl va prelua şi va introduce datele în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Sistemul va semnala dacă nu aveţi drept de vot, dacă sunteţi sau nu arondat la secţia respectivă sau dacă aţi votat deja. Atenţie, în primul tur, doi gălăţeni s-au ales cu dosare penale pentru că au votat fără a avea acest drept!

Dacă totul este în regulă, veţi primi un buletin de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT", pe care, odată intrat în cabina de votare, o veţi aplica înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului preferat. Conform legii, alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor! După ce aţi votat, veţi introduce buletinul de vot în urnă, veţi restitui ştampila şi vi se va aplica pe actul de identitate ştampila sau autocolantul care dovedesc participarea dumneavoastră la scrutin.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Prezenţă masivă la vot în Diaspora | Peste 370.000 de români şi-au ales preşedintele

Românii din Diaspora ne oferă o nouă lecţie de implicare. O dovadă că le pasă de ţara lor. Conform datelor înregistrate în timp real de Biroul Electoral Central, până sâmbătă, la ora 22,00, au votat 376.461 de cetăţeni. Cu 83.162 mai mulţi decât au votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale, în acelaşi interval orar.

Trebuie spus că, dintre participanţii la acest al doilea tur de scrutin, 358.958 au mers la secţiile de votare - de care îi despart zeci sau chiar sute de kilometri! -, iar 17.503 şi-au exprimat opţiunea prin corespondenţă.

Conform Ştirilor Pro Tv, Italia continuă să conducă în clasamentul țărilor cu cea mai mare prezență la vot, în primele două zile, după ce 69.550 de români și-au exprimat deja votul, fiind urmată de Marea Britanie - 68.000, Germania - 56.800, Spania - 53.000 și Republica Moldova - 17.900.

Mesajele românilor din străinătate pentru cei de acasă

Pro Tv a difuzat mai multe mesaje transmise de românii care au votat deja în Diaspora:

“Suntem plecaţi de 12-20 de ani, dar nu am uitat de unde am plecat, de asta votăm. Vedem ce se întâmplă în România, vedem mesaje, ne trimit reportaje şi e inadmisibil şi e datoria noastră de cetăţeni”.

“Noi tot facem apel la diaspora, dar în ţara e grosul, acolo ar trebui să se iasă la vot”.

“Nouă încă ne pasă de România, acolo avem părinţii, acolo ne trimitem copiii în vacanţă, aşa că ieşiţi la vot, ca alţii să nu vă decidă viitorul vostru şi al copiilor”.

Românii din diaspora mai pot vota şi duminică, între orele 7,00 şi 21,00. Secţiile vor rămâne deschise însă până la miezul nopţii dacă va fi nevoie.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Câţi gălăţeni au votat până la ora 16,00

Potrivit datelor centralizate în timp real de Biroul Electoral Central, până la ora 16,00, în judeţul Galaţi au votat 174.641 de alegători, reprezentând 33,43 la sută din cei aşteptaţi la urne. Galaţiul se află, din păcate sub media naţională a prezenţei la vot - 35,81 la sută.

Mobilizarea este, totuşi, puţin mai bună decât în primul tur al alegerilor prezidenţiale. Pe 10 noiembrie 2019, până la ora 16,00 votaseră 164.125 de cetăţeni, însemnând 31,42 la sută, în timp ce, la nivel naţional, participarea era de 33,44 la sută.

Pentru a avea o radiografie completă a votului, trebuie spus că, în urmă cu cinci ani, la cel de-al doilea tur al prezidenţialelor, pe 16 noiembrie 2014, la ora 16,00, prezenţa la vot în judeţul Galaţi depăşea 43,06 la sută, în vreme ce la nivelul ţării era de 44,50 la sută.

În urmă cu zece ani, pe 6 decembrie 2009, până la ora 16,00, îşi exprimaseră opţiunea electorală 39,22 la sută din cei aşteptaţi la vot. La nivel naţional, procentul de participare era de 40,10 la sută.

viata-libera.ro