Bacul gălăţean - cozi, bani, nervi şi viteză de melc

[dcp100168]

Bacul gălăţean - cozi, bani, nervi şi viteză de melc

Când vine vorba de transport, de căi de comunicare cu judeţul de peste fluviu, gălăţenilor le stă Dunărea în gât. Cozi, mulţi bani, nervi şi viteză de melc ‑ aşa s‑ar putea caracteriza în câteva cuvinte situaţia de la Trecere Bac. Câtă vreme autorităţile irosesc doar vorbe despre ce bine ar fi să existe un pod peste Dunăre, nu există o rezolvare imediată a problemei. Aşa că toţi cei care vor dori să treacă, dintr‑un motiv sau altul, pe malul celălalt al Dunării vor depinde în continuare de cum răsare soarele la Navrom Bac. Motivele pentru care se întâmplă asta sunt strâns legate de faptul că cei de la Navrom Bac nu "se bucură" decât de o concurenţă pur teoretică. Spunem pur teoretică pentru că alte variante de a ajunge în judeţele Tulcea şi Constanţa sunt bacurile de la Brăila şi podul peste Dunăre de la Vadul Oii. În aceste condiţii este greu de imaginat că cineva care doreşte să ajungă într‑o localitate situată la 15 � 20 de kilometri de Galaţi va alege să facă un ocol de cel puţin 30 de kilometri. Nu îi rămâne decât să accepte fără să crâcnească condiţiile de transport impuse de către cei ce administrează bacul de la Galaţi, indiferent dacă acestea sunt bune sau rele, ieftine sau scumpe. Mai trebuie spus însă că vecinii brăileni au găsit destul de uşor rezolvarea acestor probleme. Încă din anii ,90, la Brăila şi Smârdan (pe malul tulcean al Dunării) au existat mai mulţi operatori ce au efectuat transport cu bacuri. Chiar şi în acest moment există două firme ce fac acest lucru, iar concurenţa nu poate fi decât benefică pentru consumatori.

Una dintre cele mai vizibile probleme, mai ales pe perioada verii, este cea a aglomeraţiei. Nu mai târziu de săptămâna trecută, la Trecere Bac au existat cozi de maşini ce i-ar fi descurajat şi pe cei mai calmi şi înţelegători oameni. Directorul executiv al societăţii ce efectuează acest serviciu, Mariana Vasilache, a răspuns întrebărilor noastre referitoare la motivele pentru care se produc astfel de situaţii. "În ultima vreme nu au mai fost cozi atât de mari. De fapt, zilele trecute, din câte am auzit, problema a fost generată de faptul că unul dintre bacuri nu a mai circulat pe la Brăila şi atunci toţi cei de acolo s‑au îndreptat către Galaţi. Au fost cozi atât de mari încât au ajuns până în zona Uzinei de Apă. Zilele acestea însă problemele s‑au reglat. Mai mult decât atât, maşinile ce transportau piatră şi care creau atât de multe probleme aici nu mai circulă. E o chestiune legată de sezon acum, pentru că mai trec maşini cu cereale, dar situaţia nu poate fi comparată cu cea dinainte", ne‑a declarat Mariana Vasilache.

Mai trebuie spus şi că în această perioadă nervii şi orele de aşteptare cresc, asta cu atât mai mult cu cât suntem în plin sezon estival, iar unii dintre concitadini (şi nu doar ei) aleg această variantă pentru a ajunge la mare. Cele mai aglomerate zile, în care apar cozi interminabile, sunt cele de la sfârşitul săptămânii.

Pierdem toţi. Cine câştigă?

Toate socotelile logice pe care le‑am face în această situaţie ne trimit la concluzia că de pe urma acestui serviciu de traversare a Dunării există o singură parte ce scoate profit, în vreme ce toate celelalte părţi au, mai mult sau mai puţin, de pierdut. Profitul vine, de bună seamă, la societatea ce gestionează transportul cu bacul. Pierderile se împart atunci când vorbim despre posibilităţile de dezvoltare economică a oraşului şi judeţului nostru.

Vom aminti aşadar că, potrivit informaţiilor oficiale, profitul înregistrat de compania gălăţeană Navrom Bac anul trecut este de 2,241 milioane de lei, iar această cotă creşte de la an la an. E simplu de intuit că singura problemă cu care se pot confrunta administratorii acestui serviciu este creşterea preţului la combustibil, însă chiar şi pentru acest lucru problema este reglabilă, câtă vreme şi decizia de majorare a preţurilor pentru trecerea cu bacul stă tot în mâinile lor.

Preţurile practicate de către Navrom Bac

În prezent, preţul unui bilet pentru un autoturism este de 18 lei, în vreme ce pasagerii plătesc 1,2 lei (aceasta în condiţiile în care la Brăila nu se percepe taxă de trecere pentru pasageri). Tariful de trecere bac pentru un microbuz de 8 persoane este de 20 lei, iar pentru un microbuz de 14 persoane, biletul este de 23 de lei. Cei care vor solicita îmbarcarea unui autobuz vor plăti 50 de lei, iar bicicliştii vor scoate din buzunare 4 lei. Navrom Bac a impus o diferenţiere în ce priveşte maşinile care transportă marfă, astfel că transportatorii vor plăti 10 lei pentru o tonă de încărcătură, 25 de lei pentru două tone, 30 de lei pentru 2‑4 tone, 37 de lei pentru 4‑8 tone, 40 de lei pentru 8‑10 tone, 42 de lei pentru 10‑15 tone şi 44 de lei pentru 15‑20 de tone.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=25721

[Sheena]

Intradevar articolul are dreptate, insa o veste nu prea imbucuratoare, este ca si BAC-ul Brailean e cam la fel. Din cate am observat se sta cam 1h pana se inarca BAC-ul cu masini si apoi porneste, dar e asa de incarcat apoi incat nu poate merge mai repede decat viteza melcului. La fel bani, nervi si stres si aici in Braila. Decat sa dau 30 lei pe Bac mai bine fac ocol si dau doar 8 lei pe podul de la Vadul Oii. Si pe acolo nici nu exista aglomeratie si stress. Si se merge destul de bine. De exemplu nu am prins niciodata pe acolo sa se mearga bara la bara, pe traseu spre vadul oii. Doar cam 100 m in jurul taxei, in rest, dupa ce sae plateste taxa, poti merge cu 80h-100h fara probleme.