Ziua Marinei, la Galaţi

[dcp100168]

Banii de Ziua Marinei, donaţi sinistraţilor

Primăria Galaţi sare în ajutorul sinistraţilor din nordul Moldovei şi va dona suma de 33.000 de lei, a anunţat astăzi, primarul Dumitru Nicolae, transmite corespondentul AMOS News. Potrivit primarului Nicolae, o mare parte a banilor provin din economiile care se vor face de Ziua Marinei. "Astăzi o să propun Consiliului Local să nu mai facem spectacol de Ziua Marinei şi banii să-i donăm sinistraţilor din nordul Moldovei. Ziua Marinei se va ţine, însă vom renunţa la focul de artificii şi la concertele stradale. Suma de 33.000 lei, care va rămâne din aceste economii, o vom dona judeţelor sinistrate din nordul Moldovei", a declarat Dumitru Nicolae, primarul Galaţiului. De asemenea, primarul Dumitru Nicolae a mai menţinat că suma de 33.000 de lei nu va fi singurul ajutor pe care Primăria Galaţi îl oferă sinistraţilor. "Voi propune în Consiliu Local să suplimentăm ajutoarele către sinistraţi. Trebuie să îi ajutăm pe acei oameni", a mai spus edilul-şef al Galaţiului.

[dcp100168]

Manifestări de "Ziua Marinei"

Manifestările tradiţionale dedicate "Zilei Marinei Române" vor fi organizate de către Forţele Navale Române, în perioada 8-15 august, în porturile maritime şi fluviale în care există unităţi de marină. Liga Navală Română, cu sprijinul Statului Major al Forţelor Navale şi al autorităţilor locale, va organiza sărbătorirea Zilei Marinei Române în garnizoanele Constanţa, Drobeta Turnu-Severin, Giurgiu, Calafat, Olteniţa, Sulina şi Galaţi. Programul cuprinde ceremonii militare şi religioase, depuneri de coroane, jerbe şi buchete de flori la monumente reprezentative, exerciţii demonstrative, jocuri marinăreşti, spectacole artistice şi focuri de artificii.

[Sheena]

Mai multe detalii? Ce festivitati sunt zilele astea pana in 15 August? Eu stiam ca toate festivitatile de ziua Marinei sunt pe 15 August.

[dcp100168]

Programul Zilei Marinei

Festivităţile de vineri încep la ora 17,30, pe Faleză, cu muzică de promenadă a fanfarei „Valurile Dunării”. La 18,30 va fi oficiată slujba de pomenire a celor dispăruţi în apele Dunării şi va fi lansată în apele fluviului crucea de flori. Urmează lansarea de baloane şi porumbei. La ora 19.00 începe defilarea trupelor de uscat, urmată de parada navelor militare şi civile şi de jocuri marinăreşti. De la ora 20,00, pe scena de la Elice, va avea loc concertul umanitar „Apele trec, omenia rămâne” susţinut de orchestra simfonică şi soliştii Teatrului Muzical.

[ultramarine]

Un suflet de marinar va fi alaturi de cei ce vor defila de Ziua Marinei.

Pe 13 august, in fiecare an, in Braila are loc ridicarea drapelului in Piata Independentei (in fata la Primarie). Traditie marinareasca, propusa si sustinuta de Am Costi Ioan Gunter, pentru prima data in 2002, pe atunci comandantul Flotilei Fluviale "Mihail Kogalniceanu".

http://www.youtube.com/watch?v=mDdAQvCGFL8

[ultramarine]

ZIUA MARINEI ROMÂNE - repere istorice

15 august, ziua Adormirii Maicii Domnului, aleasã icoana protectoare a marinarilor nostri, patroana Marinei - Sfânta Maria este simbolul sfânt care oteleste sufletele marinarilor, îi ocroteste si-i apãrã în clipele grele ale vietii pe mare, în mijlocul bãtãliilor si furtunilor.

Pentru ocrotirea apelor noastre si a celor ce calatoresc pe ele, marinarii au ales pe Fecioara Maria si cer cu smerenie sã asculte rugaciunile lor, sã binecuvânteze echipajele, navele si roadele strãduintelor lor.

ZIUA MARINEI ROMÂNE este sãrbãtoarea unei NATIUNI cu o puternica flotã la fluviu si la mare, avand o istorie indelungata.

Traiul în buna comuniune cu apa, acest dar neasemuit al naturii, fatã de care însãsi viata nu ar fi fost posibilã, a creat înca din timpuri imemoriale si perpetuat pâna în zilele noastre, pe toate meridianele globului si treptele civilizatiei, un adevarat “cult al apelor”.

Aproape firesc la români, vechi popor creat într-un spatiu strãbãtut de ape, între care Marea si Dunarea sunt cele mai de seama, cultul apelor s-a manifestat prin sãrbãtori devenite generic Ziua Marinei sau Ziua Apelor.

[ultramarine]

Ziua Marinei, de la instituire pânã la 1949

Oficializatã ca onomastica a marinarilor români, la 15 august 1902, de Sfânta Maria Mare, Ziua Marinei Române si-a certificat pe deplin, timp de un secol, caracterul de autentic festival al mãrii si spiritualitatii marinãresti. Conceputã dintru început ca serbare nationalã, Ziua marinarilor atragea atentia, prin programul sãu deosebit de atractiv si deopotrivã pitoresc. Încã de la prima sa editie, printr-o Circularã adresatã primarilor comunelor urbane resedinta de judet din întreaga tarã si administratorilor unor statiuni balneare, Primaria Constantei avertizau asupra ineditului sãu, anuntând "niste serbari demne de vãzut precum regate, alergari, serate venetiene, mare bal pe apa, barci alegorice, descoperirea Americii, naufragiul “MEDUZEI”, corabia Argonautilor si altele.”

Astfel, 15 august 1902, Ziua Marinei a fost marcatã la bordul crucisatorului "ELISABETA" printr-un Te-Deum la care a luat parte si Ministrul de Rãzboi Sturdza, urmat, în dupa amiaza si seara aceleasi zile, de un banchet si de serbarea marinareascã propriu-zisã.

De la un an la altul, serbãrile au sporit în amploare si semnificatii. Astfel, în anul 1912, serbarea nautica a fost pusa sub Înaltul Patronaj al Majestatii Sale Regina Elisabeta, initiativa organizarii sale apartinând Societatii "Regina Elisabeta" a Marinarilor Civili din Constanta.

Un an mai târziu, manifestarile s-au derulat la bordul bricului ,,MIRCEA”, de unde au putut fi urmarite cursele de bãrci militare si de lotci pescãresti cu câte una, douã si trei rame, sãriturile în apã, watter polo, exercitii cu scafandri, curse de dandy, exercitii de trapez si inele, curse de bãrci fara rame, curse de înot, sãrituri cu bicicleta în mare, prinderea norocului pe apã, tobogan, vânatoare de rate si explozii de mine marine. Dupa ora 21.00, a început serbarea venetiana cu diferite coruri, jocuri de lumini feerice, serenade, jocuri de artificii si cascade de luminã.

Asezata la loc de cinste între datinile neamului, Ziua Marinei a continuat sã fascineze opinia publica si oaspetii de onoare ai marinarilor români. Printre acestia s-a numãrat, la 15 august 1935, si un grup de membri ai Ligii Navale Poloneze care au oferit M.S. Regelui si primarului Horia P. Grigorescu medalia de bronz a Ligii, o harta a canalului proiectat sa uneascã Marea Baltica cu Marea Neagrã si o frumoasã cupa cu apã din Marea Baltica, simbol al înfratirii celor doua mãri.

Î n anul urmãtor, cu acelasi fericit prilej, M.S. Regele Carol al II-lea a hotarât ca unica scoala pentru toti marinarii români sa se numeasca Scoala Navala a Majestatii Sale ,,MIRCEA” si a creat ,,Medalia Maritima'', transformatã în anul 1938 în "Virtutea Maritima". De asemenea, la 15 august 1936 a fost botezat în cadrul festiv al serbarilor marinãresti primul nostru submarin, “DELFINUL".

În anii celui de-al doilea razboi mondial, Ziua Marinei s-a serbat într-un cadru sobru de reculegere si preamarire a eroilor marinari cazuti pe front, pelerinaje la Cimitirele Eroilor si defilãri ale marinarilor. Liga Navala Româna si Yacht Clubul Regal Român au continuat totusi sã mentina treaz spiritul marinaresc prin organizarea unor competitii nautice sobre, conferinte, reprezentatii cinematografice, etc.

Dezvoltarea marinei române va determina si sporirea influentei acesteia în rândul populatiei, cu atât mai mult cu cât Liga Navala Româna (înfiintata în 1927), prin revista sa “Marea Noastra”, a desfasurat o intensa propagandã marinãreascã prin filialele sale existente în toata tara. Astfel, în ziua de 24 aprilie 1933, la propunerea Ligii Navale Române, Ministerul Instructiunii, Cultelor si Artelor a instituit ZIUA APELOR. În decizia ministeriala de constituire se spunea… " se instituie o zi a apelor în una din duminicile din a doua jumatate a lunii iunie, pentru toate scolile din vecinatatea apelor…”. Sarbatorirea Zilei Apelor se facea “Împreunã cu Liga Navala Româna, garnizoana localã si capitaniile de port, ca sã aiba cât mai mult rãsunet ”, precedând ZIUA MARINEI. Festivitatile dedicate Zilei Apelor au dãinuit pâna dupa cel de-al doilea razboi mondial, în anul 1945.

[ultramarine]

Ziua Marinei din 1950 pânã în 1990

Între anii 1949-1953, Ziua Marinei s-a rezumat la marcarea Zilei Flotei U.R.S.S. (ultima duminica din luna iulie), ceremonialul fiind diminuat ca semnificatie datoritã conducerii Ministerului Apararii Nationale de a schimba data acestei traditionale sarbatori nationale. Astfel, prin Decretul Prezidiului Marii Adunarii Nationale nr. 309 din 29 august 1953, Ziua Marinei Militare a R.P.R. urma sa se serbeze în fiecare an, în prima duminicã a lunii august. Ca urmare, la 1 august 1954 s-a serbat pentru prim data în R.P.R. Ziua Fortelor Maritime Militare. Un an mai târziu, la propunerea Comandamentului Fortelor Maritime Militare, au fost editate de catre Directia Superioara Politica a Armatei o serie de materiale promotionale ca afise, panouri, lozinci, cãrti postale, …… prin grija Ministerului Industriei Alimentare, au fost fabricate tigarile "Marinar".

Din anul 1960, manifestarile au dobândit vadite accente propagandistice, în detrimentul încarcaturii spirituale ortodoxe. Acestea includeau conferinte despre semnificatia Zilei Marinei sustinute de catre ofiteri si propagandisti în întreprinderi si în garnizoanele de marina, înmânarea de catre delegatiile de marinari a unor machete de nave, în adunarile festive organizate la Palatele Pionierilor, adunari publice si întâlniri ale marinarilor cu pionieri si utecisti fruntasi în productie, organizarea vizitarii de catre acestia a navelor-scoala "MIRCEA" si "LIBERTATEA" si iesiri pe mare cu acestea.

O data cu ingerinta organelor politice în orchestrarea acestor manifestari, semnificatia crestina a sarbatorii marinarilor tari a fost substituita cu cea mitologica. Astfel, participarea zeului Neptun în calitate de patron al întrecerilor si jocurilor marinaresti devine o constanta a programelor din prima parte a serbarilor traditionale, pâna în zilele noastre, Mai mult, din anul 1970, la Constanta se organizeaza timp de doua saptamâni "Serbarile Marii", care culminau cu Ziua Marinei.

[ultramarine]

Ziua Marinei dupã 1990

Începând din anul 1990 s-a revenit la aceste traditii care au, din vechime, adânci radacini în sufletul marinarilor, ZIUA MARINEI sãrbãtorindu-se pe 15 august, de Sfânta Maria.

Cu prilejul Zilei Marinei Române din 15 august 1991, a avut loc o impresionantã paradã navala acompaniatã de evolutia aviatiei militare, a elicopterelor de luptãa, precum si o serie de demonstratii sportive marinaresti sustinute de scafandri militari, înotãtori de elitã si echipajele unor ambarcatiuni cu rame si vele. La festivitatile de la Constanta au fost prezente, în premiera, si echipajul crucisãtorului U.S.S. Belknap, apartinând Flotei a-VI-a a S.U.A., echipajul navei militare sovietice ,, Azov”, distrugatorul turcesc ,, Kocatepe” si nava de patrulare bulgare ,, Smeli”.

Spre deosebire de editiile post-decembriste precedente, la 15 august 1999 festivitatile ocazionate de Ziua Marinei si a Lucratorului Portuar s-au desfãsurat la Constanta la Cuibul Reginei si în zona farului ,, Carol I”. Din partea Flotilei de Dunãre au participat Monitorul ,, Mihail Kogâlniceanu si Vedeta Blindata OPANEZ.

În anii 2000 si 2002 la festivitatile organizate la Constanta au reprezentat Flotila Fluviala Monitorul CATARGIU si vedeta blindata ROVINE iar la 15 august 2001 tot la Constanta alte doua nave reprezentând Flotila Fluviala, respectiv Monitorul I.C. BRATIANU si vedeta blindata SMÂRDAN, au participat la traditionala parada navalã. De fiecare data navele fluviale au prezentat câte un exercitiu tactic cu întrebuintarea armamentului de la bord.

De-a lungul celor 100 de ani de istorie, la Ziua Marinei Române au fost prezenti la bordul navei-comandant sau în tribuna oficiala, alaturi de membrii Guvernului si oficialitatile locale, membri ai misiunilor diplomatice acreditate în tara noastra, reprezentanti ai echipajelor navelor militare straine aflate în vizita la Constanta, liderii unor partide istorice, ministri ai Apararii, precum si conducatorii statului român, de la regii Carol al II-lea si Mihai I, la presedintii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceausescu, Emil Constantinescu, Ion Iliescu si Traian Basescu..

[ultramarine]

Ziua Marinei Române - repere din cadrul festivitãtilor

E Ziua Marinei Române…În dimineata acestei zile, la Praznicul Adormirii Maicii Domnului , Maica luminii si a rugãciunii si patroana binecuvântatã a marinarilor nostri, astralele multicolore ale marelui pavoaz arborate între catargele tuturor navelor maritime si fluviale românesti , împreuna cu pavilionul tricolor, bataile de clopot si intonarile de siflee vestesc deopotrivã, de-a lungul Dunãrii si la tãrmul însorit al Mãrii Negre, începerea festivitatilor dedicate ZILEI MARINEI ROMÂNE.

Ca în fiecare an, ziua de 15 august sarbatoarea Maici Domnului, patroana Marinei Române este prãznuita de-a lungul litoralului românesc al Marii Negre, Dunarii strabune si apelor interioare, ca o zi a marinariei de catre vrednicii pastratori ai acestei îndeletniciri statornice a natiunii noastre. Prin slujbe de pomenire ai eroilor stiuti si nestiuti ai apelor, onoruri traditionale si ceremoniale, sunt evocate, într-o atmosfera festiva, trainicia vocatiei si spiritualitatii marinaresti, indisolubil legata de destinul si istoria milenara a poporului român.

Navigatia s-a asociat dintotdeauna cu vocatia poporului nostru de a intra în legaturã cu civilizatia altor popoare, de a participa activ la circuitul mondial de bunuri si valori, cu aspiratia spre largirea orizontului sau de cunoastere, cu temeritatea si barbatia.

Binecuvântati cu vecinatatea Marii Negre si a Dunarii, românii si-au îmbogatit cunostintele de navigatie mostenite de la geto-daci si romani prin experiente proprii si prin schimburile cu popoarele maritime care si-au trimis navele spre porturile noastre.

Începând cu monoxilele si plutele, continuând cu pânzele si corabiile, navigând astazi cu vapoarele si motonavele moderne ale acestui început de mileniu, marinarii români au edificat prin secole o ampla si pilduitoare traditie, pecetluita cu jertfele atâtor dezastre si confruntari armate.

Marina Româna, cu noile sale structuri organizatorice, de comanda si de stat major, adaptate standardelor europene, a devenit, prin excelenta, un adevarat „vârf de lance” în ceea ce priveste deschiderea promovata de Armata Româna în relatiile cu flotele statelor Aliantei Nord Atlantice.

Prin numãrul, amploarea si calitatea misiunilor îndeplinite în apele nationale si internationale, Marina Militara Româna se afirma ca un partener serios, competent si credibil, cu o contributie remarcabilã la extinderea raporturilor de conlucrare cu flotele tãrilor aliate si partenere.

Marinarii români, asemeni tuturor marinarilor din lume, le au pe toate, pentru ca viata lor este o vesnica si eroica înfruntare a marii si Dunarii, în spiritul aventurii si nevoii de comunicare. Daca n-ar fi existat marea si Dunarea, cu sigurantã ele ar fi fost inventate. Pentru ca era nevoie de corãbii si corãbieri care sa umple mãrile si zarile cu sufletul preaplin al românului acestor locuri.

Ziua Marinei reprezinta o evocare simbolica a muncii, jertfelor si înfaptuirilor marinarilor români, care, din cele mai vechi timpuri, au facut sa fluture la catarg pavilionul scump al tarii pe toate meridianele Oceanului planetar si au adus o importanta contributie la înfaptuirea marilor evenimente istorice din viata patriei si a poporului.

La marea sãrbãtoare a marinarilor români soseste însusi NEPTUN, zeul apelor, cu tridentul si coroana aurita. NEPTUN în mitologia greacã se numea Poseidon si era zeul marilor si oceanului, fiul lui Cronos si al zeitei Rhea, având ca frati pe Zeus si Hades cu care si-a împartit Universul.

Întrucât orice activitate legata de mare este sub protectia sa, el este si ocrotitorul navigatiei si navigatorilor. El poate opri sau declansa furtunile.

NEPTUN este însotit de regina marii Amphitrite, este tatal lui Triton si patronul nimfelor din izvoare si furtuni.

[ultramarine]

RIDICAREA PAVILIONULUI

Este un moment solemn al începerii ceremonialului militar specific zilelor de sãrbãtoare în Marina Militarã. Se intoneazã Imnul National iar navele aflate în dispozitiv tragând semn de salut 21 salve de artilerie. În felul acesta marinarii îsi prezinta onorul la pavilion si la marele pavoaz.

Ziua Marinei - ridicarea pavoazului >> http://www.youtube.com/watch?v=Q75BPyXJeKs

Pavilionul navelor militare constituie drapelul lor de lupta si este simbolul onoarei, vitejiei si gloriei militare. El evocã trecutul glorios de lupta al poporului român pentru libertatea nationala si traditiile de luptã ale Marinei Militare, reamintind fiecarui militar, datoria lui sfântã de a servi cu credintã patria, de a apãra cu orice pret unitatea, suveranitatea si independenta României.

Întregul echipaj are obligatia sã apere cu abnegatie si bãrbatie pavilionul navei. Coborârea pavilionului în timpul luptei de catre comandantul navei, precum si de catre orice alta persoana îmbarcatã, în scopul de a servi cauzei inamicului, se pedepseste conform legilor în vigoare.

Daca pe timpul luptei pavilionul navei a fost distrus, în locul lui se ridica imediat altul si pentru aceasta, la nave trebuie sa se gaseasca pavilioane de rezervã.

Daca mijlocul de sustinere al pavilionului (bastonul pupa sau picul) a fost rupt, atunci pavilionul se va arbora la verga sau într-un alt loc vizibil.

Pavilionul navelor militare se ridica astfel:

a) când nava se afla în stationare, la bastonul pupa, zilnic la ora 08.00, iar în zilele nelucratoare la ora 09.00;

B) când nava se afla în mars, la pic, în momentul când ancora este la suprafata sau a fost molata ultima legatura de la mal. Navele care nu au pic, în mars ridicã pavilionul la bastonul pupa.

Toate navele aflate în mars poartã pavilionul si pe timp de noapte

Urmeazã trecerea în revista a navelor instalate în dispozitiv si prezentarea Ordinului de Zi ale Ministrului Apararii, apoi se oficiazã ceremonialul religios.

[ultramarine]

Urmeazã trecerea în revista a navelor instalate în dispozitiv si prezentarea Ordinului de Zi ale Ministrului Apararii, apoi se oficiazã ceremonialul religios.

În apele batrânului Danubiu pentru cinstirea memoriei eroilor marinari cazuti la datorie pentru patrie , de-a lungul vremii, se lanseazã o coroanã de flori salutatã de lovituri de tun;

Lansarea coroanei de flori în cinstea eroilor marinari >> http://www.youtube.com/watch?v=SlZ1xc7moP4

În continuarea manifestarilor are loc o parada navala cuprinzând nave de lupta fluviale ce executã exercitii demonstrative si nave civile cu diferite destinatii.

[ultramarine]

Nu ne putem închipui sarbatorile marinaresti farã participarea personajelor mitologice, ce în mod obisnuit sunt apreciate ca ocrotitoare ale vietii pe mare.

Asa dupa cum este cunoscut, întrecerile si jocurile marinaresti erau patronate de zeul Neptun la romani si de zeul Poseidon la greci.

Marea cu apa ei albastra sau verde-vinetie, cu forta ei nemarginita, i-a înfricosat si i-a atras întotdeauna pe vechii greci.

Sosirea Zeului Danubius (zeul fluviilor, denumire data de romani) >> http://www.youtube.com/watch?v=a9N4JuXtaqY

Marea scalda pamânturile lor din toate partile, parca le îmbratisa. îi purta pe valurile sale, spre aventuri si fapte glorioase. Dar tot ea le zdrobea corabiile, pe vreme de furtuna, izbindu-le de stânci si învaluindu-le în giulgiul nemasuratelor genuni. Desigur, sus în cer, dupa credinta lor, se afla Zeus, veghind cu fulgere în pumni asupra muritorilor. Dar, lânga ei, pe pamânt, se afla marea. Si cine cârmuieste marea, cine dezlantuie deasupra ei noianul vânturilor despletite ? Cine o tulbura pâna în adâncuri si o napusteste peste tarmuri ? se întrebau de multe ori grecii . Aceasta forta a marii trebuia înduplecata. De aceea grecii au personificat-o si au numit-o zeificând-o Poseidon.

Palatul lui Poseidon, zeul ce poarta în mâna lui tridentul, se afla în Marea Egee. De acolo zeul pleca adeseori în carul sau de aur, tras ca o vijelie de zeci de cai salbateci. În urma lor saltau cetele de delfini si alte animale marine.

Fiindca zeul Poseidon iubea foarte mult delfinii acestia erau nedespartiti în calatoriile sale. Dealtminteri, legendele ne spun ca Poseidon si-a cucerit sotia cu ajutorul unor preacredinciosi delfini.

Odata, pe când zeul se preumbla pe mare, vazuse într-o ceata de nimfe nereide o tânara fecioara, numita Amfitrita. Nimfele nereide, în numar de cincizeci, erau niste copile de-o bunatate rara. Mama lor era Doris, o nimfa oceanica, si tatal lor Hereu, alt zeu batrân al marii, care-si avea palatul în apele Egeii.

Când zeul Poseidon cutremura adâncul de ape miscatoare si îneca sub valuri triremele grecesti, nimfele nereide plângeau înduiosate si lunecând pe valuri, se avântau cu toate sa scape corabierii. Ele îi purtau pe brate si îi duceau la tarm. Acestia când se trezeau si se vedeau traind, stiau ca-si datoresc aceasta fericire nimfelor nereide. Le multumeau cucernici si le azvârleau ofrande în valuri.

În mitologia romana, zeul marii si al apelor era considerat Neptun. El s-a transmis si a ramas si în obiceiurile marinaresti la români. Zeul Neptun avea la Roma un templu lânga Circul Flaminius, în câmpul lui Marte. Sarbatorile închinate lui Neptun erau celebrate la romani pe 21 iulie.

Dar dupa atâta mitologie, sa ne îndreptam privirile spre Zeul Danubius si alaiul zgomotos care-l însoteste .

Aparut, parca, din adâncul apelor miscatoare ale Dunarii acesta se afla calare pe un crap imens înconjurat de alaiul de barci, marinari si pirati.

Cum si nimfele de 18 – 20 de ani, sunt cam pretentioase, Danubius a fost nevoit sa se înconjoare nu cu 50 de nimfe, asa cum spun legendele ci doar cu vreo 7-8 barci cu marinari .

Danubius însusi pare a întelege situatia de austeritate în care suntem de ani buni si nu pare a fi prea furios pentru reducerile bugetare la care sunt obligati supusii sai. O sa ne spuna el ce crede dupa ce ajunge la bordul navei comandant.

Acum ca s-a mai apropiat se poate observa vestimentatia ce se mentine pe linia mitologica a acestui zeu, creatie a milenarelor case de moda marine. Materialele folosite sunt aceleasi de mii de ani : matase, coral, scoici, alge si ierburi marine, caluti de mare si stelute de mare. Batrânul zeu nu a renuntat la tridentul sau, semn ca are de gând sa guverneze înca multe legislaturi pe tarâmul de ape. În preajma lui se afla câtiva tineri si mai vârstnici pirati înraiti, care îl feresc de privirile zglobiilor nimfe nereide, sirene si silfide brailene. Dupa zgomotul pe care îl fac se pare ca marinarii din alai sunt nemultumiti ca nici în acest an zeii din Olimp nu au repartizat sumele necesare premierii lor, si vor fi deci obligati sa practice în continuare pirateria, caci numai astfel îsi mai pot tine iubitele sau familiile lasate pe mal.

Danubius soseste cu bine si iata ca, surpriza, aici este asteptat de câteva fete frumoase, nimfe nereide autohtone care se alatura alaiului. Se pare ca piratii ar fi în stare sa dea comorile agonisite cu greu pâna acum în schimbul unei singure priviri aruncata de frumoasele nereide de altfel si vestimentatia lor vaporoasa ne duce cu gândul la tranzitia care nu se mai termina odata . Danubius declara deschise jocurile marinaresti pe apa si, stapânul marilor si al oceanelor, va da botezul marinaresc celor mai tineri marinari ai batrânului fluviu. Acesti ghiborti vor fi astfel initiati în tainele solemne ale vechiului ordin al apelor.

Odatã ajuns, Danubius rosteste un discurs care se încheie cu formula : "Declar deschise jocurile marinaresti !"

Urmeaza Botezul marinarilor, jocurile si întrecerile marinaresti.

Acestea cuprind:

* concursuri de barci 6+1 si 2+1, concursuri de caiac-canoe, concursuri de înot,

* demonstratii de sarituri în apa si de aruncare a colacului de salvare

* prinderea porcului la scondru

* vânatoarea de rate

[ultramarine]

Mai pot fi vizionate diverse activitãti:

* vizitarea navelor de lupta ;

* jocuri marinaresti la uscat : trasul la parâma, stafeta marinareasca, oul în lingura, fuga în sac, alergare câte doi;

* diverse programe artistice;

* retragerea cu torte ;

* focuri de artificii.

Cam atat ar cuprinde un program de Ziua Marinei. Materialul poate suferi modificari daca este vreo eroare istorica sau literara. PM si il voi updata.

Se poate folosi orice parte a materialului, text poze sau video, deoarece eu il consider ca fiind informatii cu valoare istorica si traditionale si nu am vreo pretentie de autor.

[dcp100168]

Ajutorarea sinistraţilor a lipsit de spectacol Ziua Marinei la Galaţi

Manifestările organizate de către autorităţile locale cu ocazia Zilei Marinei au atras puţini gălăţeni faţă de anii trecuţi, după ce Primăria municipiului Galaţi a hotărât să doneze bugetul de spectacol către sinistraţii din nordul ţării. Doar aproximativ 400 de persoane au venit să asiste, pe Faleza Dunării, la defilarea vaselor militare şi civile şi la jocurile marinăreşti specifice sărbătorii.

Festivităţile au început la 17.30, cu un concert de muzică de promenadă susţinut de Fanfara "Valurile Dunării" a Centrului Cultural "Dunărea de Jos". Reprezentaţia de jumătate de oră nu a reuşit să strângă, însă, decât 150 de oameni. Un sobor de preoţi, condus de episcopul Dunării de Jos, PS Casian Crăciun, a ţinut o slujbă religioasă pentru pomenirea celor dispăruţi în apele Dunării. Orchestra simfonică şi artiştii Teatrului Muzical "Nae Leonard" au încheiat seara cu un spectacol umanitar, "Apele trec, omenirea rămâne". Pe timpul reprezentaţiei, publicul a putut face donaţii în bani pentru ajutorarea sinistraţilor din nordul ţării.

Se pare că tocmai decizia municipalităţii de a dona bugetul de spectacol sinistraţilor din Moldova a determinat programul auster de Ziua Marinei şi, implicit, interesul scăzut al cetăţenilor pentru sărbătoare.

http://www.evz.ro/articole/detalii-arti ... -Galati--/

Cod galben la malul Dunării

Cine a salvat Ziua Marinei?

...Să fi fost ambulanţa care a trecut, prin faţa onoratului auditoriu şi a pâlcurilor de gălăţeni, la începutul manifestării? Ori poate faptul că politicienii nu s-au călcat pe picioare, ba chiar nu (prea) s-au arătat la faţă? Sau poate a fost aleasa slujbă oficiată de PS Casian Crăciun? Să fi fost responsabilă căldura care, spre seară, parcă s-a mai potolit, vânată de o adiere caldă şi umedă dinspre bătrânul fluviu? Ori poate să declarăm "vinovată" temerara mireasă din acest an, care nu doar că s-a lăsat furată, dar a şi dansat cu graţie, a şi înotat, ca un bărbat şi a ieşit din apă cu machiajul aproape perfect? Nu ştim ce anume a salvat Ziua Marinei, însă, în acest an, spre finalul manifestărilor, gălăţenii păreau că, totuşi, s-au simţit bine, s-au distrat şi s-au relaxat. Asta, în ciuda problemelor şi a ghinioanelor care, parcă, s-au ţinut lanţ de-a lungul întregii zile...

Căldură şi normalitate

Totul a început încă de dimineaţă. Pe Faleză, cei responsabili cu organizarea au pregătit "terenul": jos, asfaltul a fost spălat cu grijă, la fel şi porţiunea de beton de la malul apei, iar sus, au fost aduse scaunele destinate publicului meloman. O cisternă RER a udat şi aici, necontenit, pentru a mai scădea din puterea vipiei, însă până şi apa care curgea din maşină părea vlăguită de soare.

La ora 17.30, când ar fi trebuit să înceapă manifestările, soarele te lovea drept în moalele capului, iar asta au simţit-o cel mai bine soldaţii şi marinarii care au stat în poziţie de drepţi aproape o oră. Cei aproximativ o sută de gălăţeni - câţi s-au încumetat să înfrunte "codul galben" s-au adăpostit la umbra puţinilor copaci de la Elice, iar autorităţile au căutat şi ele umbra scenei. Cum, faţă de anul trecut, pe Faleza Superioară nu a mai fost nicio terasă apărută peste noapte fix de Ziua Marinei, la unicul chioşc cu răcoritoare a crescut vânzarea. Mirosul de mici, din alţi ani, care se împletea în mod total nepotrivit cu fumul de la grătare a fost, de această dată, înlocuit cu miasma de baltă şi mizerie stătută, care adia dinspre Dunăre. Cu o întârziere de cinci minute, programul a început cu muzica de promenadă a Fanfarei "Valurile Dunării" şi intonarea Imnului de Stat. Citirea ordinului de zi a ministrului Apărării Naţionale a fost întreruptă de sunetul ascuţit al sirenei unei ambulanţe care a traversat şoseaua de la Elice. În ciuda opririi circulaţiei, era vorba de o urgenţă, aşa că nimeni n-a comentat. Iar gestul celor prezenţi a dat dimensiunea normalităţii în care poate că intrăm�

Noutăţi în program

Discursurile prefectului Gabriel Panaitescu şi primarului Dumitru Nicolae (preşedintele CJ Eugen Chebac nu a fost prezent) au fost urmărite şi de cei interesaţi şi de cei care mimau asta şi de cei plictisiţi la culme de tot şi toate, precum un tânăr cocoţat pe Elice. Primarul a păstrat, conştiincios, tradiţia de a critica faptul că Galaţiul nu mai are unitate de marină şi a mulţumit celor din Brăila pentru ajutor (adică trupelor de uscat prezente şi navelor care au defilat, ulterior, pe Dunăre).

A urmat slujba religioasă oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu episcopul PS Casian Crăciun. Glasurile preoţilor parcă au îmblânzit căldura nemiloasă care se revărsa din asfalt şi cer şi parcă până şi atenţia ateilor a fost captată câteva minute. După slujba de pomenire a celor care şi-au pierdut viaţa în apele fluviului, episcopul a dus, ca în fiecare an, la malul apei, crucea de flori, pe care a lansat-o la apă, de această dată, împreună cu autorităţile. Organizatorul s-a mai gândit că ar fi de bon ton ca şi autorităţile să lanseze în apele Dunării coroniţe din flori, în mijlocul cărora se afla câte o lumânare. În lipsa unei căi de acces amenajate, autorităţile au azvârlit, de pe mal, în apă, coroniţele. Şi cum florile pregătite depăşeau numărul oficialilor prezenţi, aceştia au aruncat şi câte două-trei ornamente. A urmat lansarea baloanelor albe şi albastre, care, ciudă mare pentru organizator!, s-au dus în văzduh fără să se împrăştie, cum era programat. Au plecat aşa, legate între ele� Porumbeii cărora li s-a dat drumul din voliere au fost ceva mai inspiraţi decât baloanele�

Spectacol şi mizerie

Dacă după acest moment autorităţile au dispărut de pe faleza inferioară, numărul gălăţenilor a crescut. "Când vin navele? Când se trage cu tunul? Când trece peştele? Când apare mireasa?", întrebări pe care oameni în toată firea şi le puneau, mai nerăbdători chiar decât copiii pe care îi ţineau de mână. Şi navele au sosit: şi cele patru, militare, de la Brăila, dar şi cele ale AFDJ, Damen, Vega etc. Printre ele, bărci pescăreşti şi o şalupă cochetă, care a făcut valuri la propriu şi la figurat timp de 30 de minute, până când Controlul Navigaţiei Civile şi-a făcut, în sfârşit, apariţia în zonă. Numai că, din cauza navelor grele care au trecut, Dunărea a început să fiarbă la mal. Iar valurile nu au aruncat, pe malul de beton, alge sau nisip, ci pet-uri, crengi şi nămol urât mirositor. Ba chiar, în ape, la un moment dat, privitorii de pe margine au putut vedea leşul unui porc înecat şi un papuc� Însă majoritatea nu a avut ochi pentru mizerie, deoarece spectacolul mult aşteptat se desfăşura: nava-peşte alegorică a apărut la orizont, iar după ea, pe nava Poienari 2 - nunta! De această dată, mireasa a fost chiar fată (şi nu băiat, ca în alţi ani, deghizat caraghios în femeie), iar scenariul a fost bine jucat. Gălăţenii au ovaţionat fiecare încercare de furt al miresei� Roxana Pricop, de 19 ani, studentă la Facultatea de Litere de la Galaţi! - iar aceasta s-a dovedit o înotătoare de mare clasă. Ba chiar, după ce a fost "salvată", fata s-a întors pe navă, a dat jos rochia albă şi a rămas în costum de baie, concurând alături de bărbaţi la... salcia la şcondru. Din motive, vezi Doamne, europene, porcul nu a mai fost legat, ca în alţi ani, de buşteanul uns cu păcură, ca să nu se mai chinuie. Aşa că în vârful buşteanului a fost prinsă o ramură de salcâm, iar cel care a reuşit să o ia de acolo, a primit ulterior un godac. Probabil, anul viitor, din motive de ecologie, se va pune o floare de plastic� Înotătorii s-au luptat şi pe raţele aruncate în apă, iar privitorii s-au distrat pe cinste. După ce spectacolul s-a terminat, gălăţenii de pe mal s-au retras repede din cauza mirosului.

Sus, pe scenă, corul şi soliştii Teatrului Muzical "Nae Leonard" îşi acordau instrumentele, pentru spectacolul "Apele trec, omenia rămâne". Scaunele aşezate în faţa scenei, goale iniţial, au fost ocupate într-o fracţiune de secundă în momentul în care directorul Florin Melinte a precizat că accesul este gratuit. Din păcate, în gălăgia creată de ocuparea locurilor, aproape nimeni nu a mai auzit continuarea: că există o urnă în care gălăţenii pot dona bani ce vor fi destinaţi sinistraţilor din Moldova. Peste suta de lei pusă de primar şi celelalte două hârtii, una de zece şi una de un leu, o singură femeie a pus trei lei...

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=26206

[dcp100168]

Tradiţiile de Ziua Marinei, anulate din cauza crizei financiare

Pe fondul crizei financiare, administraţia locală de la Galaţi a anunţat că Ziua Marinei, sărbătorită pe 15 august, va fi marcată doar prin ceremonialul religios, renunţându-se astfel la tradiţionalele jocuri marinăreşti sau parada navelor militare şi civile, transmite corespondentul Informaţia.ro (AMOS News).

Deşi în fiecare an Ziua Marinei era un bun prilej de sărbătoare pentru gălăţeni, anul acesta vor fi nevoiţi să se mulţumească doar cu tradiţionalul ceremonial religios. Potrivit viceprimarului Nicuşor Ciumacenco, din program vor lipsi spectacolele stradale, focurile de artificii, parada navelor militare şi civile, botezul marinarului, defilarea pe faleză a trupelor de uscat şi a fanfarei, precum şi un număr de jocuri tradiţionale marinăreşti, cum ar fi răpirea miresei, porcul la şcondru sau aruncatul şi prinderea raţelor în apă.

Anul acesta este al doilea an consecutiv când municipalitatea gălăţeană renunţă la unele tradiţii dedicate sărbătorii Zilei Marinei. Anul trecut edilul şef al oraşului de la Dunăre, Dumitru Nicolae, a renunţat la spectacolele şi artificiile programate de Ziua Marinei, pentru a dona banii sinistraţilor din nordul Moldovei. Aproximativ 33.000 de lei, reprezentând bugetul acordat Zilei Marinei, au fost trimişi sinistraţilor din nordul Moldovei.

[dcp100168]

Program de austeritate de "Ziua Marinei"

Din lipsa fondurilor, parada navelor militare de la Flotila din Braila nu va mai fi inclusa in agenda manifestarilor organizate la Galati cu prilejul "Zilei Marinei", fiind organizat numai ceremonialul religios. Recesiunea a redus drastic bugetul multora dintre manifestarile culturale organizate la Galati, iar una dintre acestea va fi sarbatorirea "Zilei Marinei". In acest an, manifestarea din ziua de Sfanta Marie Mare se va rezuma la slujba oficiata pentru pomenirea marinarilor disparuti in apele Dunarii si ceremonia aruncarii in ape a crucii de flori. Viceprimarul Galatiului, Nicusor Ciumacenco a anuntat ca din cauza crizei economice nu sunt fonduri pentru organizarea tuturor manifestarilor de pe agenda obisnuita a manifestarilor dedicate Zilei Marinei, la editia din acest an lipsind parada navelor militare si civile, defilarea trupelor de uscat pe Esplanada Falezei Dunarii, concertul Fanfarei "Valurile Dunarii", spectacolele stradale si concertele.

Lipsa fondurilor necesare deplasarii la Galati a vedetelor blindate de la Flotila de Dunare din Braila, pentru parada navelor militare si civile, a scos din program si ceremonialul intampinarii Zeului Poseidon si organizarea jocurilor marinaresti traditionale, salvarea miresei rapite de pirati, capturarea porcului agatat la capatul unui scondru uns cu vaselina si "pescuitul" ratelor. Cu prilejul "Zilei Marinei", va fi relansat la apa "Panzarul Moldovenesc", replica fidela a unei corabii moldovenesti din vremea lui stefan cel Mare, nava cu panze care poate lua la bord 20 de pasageri si a fost testata in doua croaziere pe Marea Neagra. Dupa ce a fost calafatuita, operatiune efectuata anual la navele din lemn si a fost dotata cu un nou set de panze, corabia va naviga din nou si va fi exploatata in cadrul unui parteneriat public-privat incheiat de armatorul corabiei, Consiliul Judetului Galati, cu un partener care nu a fost inca selectat.

Bugetul alocat anual de Consiliul Municipal Galati pentru organizarea "Zilei Marinei" era cifrat la 400 milioane de lei vechi. Nici la editia din 2008 nu au fost organizate paradele si spectacolele stradale, cele 330 de milioane ce ar fi trebuit alocate pentru aceste manifestari fiind reorientate de municipalitate pentru sprijinirea sinistratilor.

http://www.romanialibera.ro/a161069/pro ... rinei.html

[George]

Veniti la Braila, dragi galateni! Aici vom avea parte de toate jocurile marinaresti. Parca vad ca anul asta faleza va fi dublu aglomerata decat anii trecuti asta pentru ca vor fi si galateni nu numai braileni.

[dcp100168]

Ziua Marinei a fost resuscitată

* Fruntea sus, gălăţeni! Vom avea Ziua Marinei. Cu paradă, jocuri, spectacol şi alte giumbuşlucuri. Bucuraţi-vă acum că...până săptămâna viitoare, nu se ştie ce noutăţi apar.

Săptămâna trecută, viceprimarul Nicuşor Ciumacenco ne informa că anul acesta la Galaţi nu se va sărbători Ziua Marinei şi nu va avea loc Festivalul Naţional de Comedie, organizat de Teatrul Dramatic "Fani Tardini". Ieri, la conferinţa de presă a Primăriei am aflat de la edilul şef al urbei, Dumitru Nicolae, în persoană, că se vor găsi fonduri pentru Ziua Marinei şi este posibil să se găsească şi pentru Festivalul de Teatru. De ce ne-a dezinformat Ciumacenco? Pentru că "eu nu-mi ridic fusta până nu ajung la apă", explică primarul. Adică, la vremea respectivă aşa se credea şi urmează să vedem ce se mai întâmplă în episodul următor al conferinţelor de presă. Acum, la această vreme, suntem informaţi că Ziua Marinei se va ţine cu toate ritualurile din anii precedenţi: parada pe Dunăre, jocurile marinăreşti, spectacol artistic organizat de Teatrul Muzical "Nae Leonard", etc. În ciuda lucrărilor care se efectuează în zonă, primarul nu intenţionează să renunţe la nimic. Sărbătoarea va fi la fel de spectaculoasă ca şi în anii trecuţi.

http://www.impartial.ro/index.php?func= ... &articol=9

[Relu]

Ei, na! Și eu care-mi pusesem în gând să fac o vizită la Brăila

[George]

Si cine te opreste? Daca vii, ne intalnim pe faleza si fac cinste cu o bere

[dcp100168]

Programul activitatilor ce se vor organiza cu prilejul sarbatoririi Zilei Marinei Romane

GARNIZOANA BRĂILA

09.30-09.45 Întâmpinarea invitaţilor - Portul Militar

09.45-09.55 Întâmpinarea şi primirea reprezentanţilor eşaloanelor superioare, a persoanelor oficiale.

09.55-10.00 Ridicarea pavilionului şi a marelui pavoaz

10.05-10.15 Trecerea în revistă a navelor

10.15-10.30 Ceremonial religios

10.30-11.10 Paradă navală.

11.10-11.20 Sosire Zeul Neptun

11.20-13.00 Concursuri de bărci.

12.15-12.45 Jocuri marinăreşti (aruncarea bandulei, trasul la parâmă, fuga în sac).

14.00-16.00 Vizitarea expoziţiei de nave şi tehnică navală de către invitaţi

21.00-24.00 Aprinderea pavoazului electric

GARNIZOANA GALAŢI

18.00-19.00 Întâmpinarea reprezentantului Serviciului Fluvial

Citire mesaje

Ceremonial religios

Paradă navală

Defilarea Gărzii de Onoare

[katman]

Deci de la 9:00 la 16:00 la Braila, dupa aia fuga la Galati pentru ceremoniile de aici si apoi iar fuga la Braila pentru aprinderea pavoazului....

[GAMET]

Ca de obicei,...la noi se serbeaza la ...spartul tirgului...Inainte,ani in urma, incepeau festivitatile la Galati in jur de ora 09:00 si continuau toata ziua pina in miez de noapte...Simteai ca intr-adevar e sarbatoare...Acum...ce sa facem??...naveta intre Galati si Braila...Mare RUSINE...Un oras cu o asa traditie marinareasca si sa stai la mila unor ageamii sa vezi daca poti sarbatori la tine in oras o zi ca asta...Ce sa mai vorbim de Sarbatorile Galatiului care sint mai recente ca existenta...si care anul trecut nici macar n-au existat...Auzi solutie...sa le mute pe perioada de vara......Pai daca Sf. Andrei e la sfirsitul lui noiembrie,cum mama naibii il ia de acolo sa-l duca in ...iulie de ex.??...RUSINE conducatorilor locali si rusine noua,galatenilor,ca-i lasam sa ne fure si sarbatorile,sau sa faca JAF din ele...

[SAMUR1]

CU TOATA CRIZA .. LUME A FOST !