Şapte bărbaţi bănuiţi că au obligat zeci de fete să se prostitueze

[dcp100168]

29 august

Bărbaţi bănuiţi că au obligat zeci de fete să se prostitueze, eliberaţi după doar două luni

Şapte bărbaţi suspectaţi că au obligat 35 de fete să se prostitueze în străinătate au fost eliberaţi după două luni din arestul Poliţiei Galaţi. Curtea de Apel Galaţi a decis plasarea celor 7 în arest la domiciliu. Cei şapte au obţinut 3 milioane de euro din activitate.

Cei şapte au fost prinşi de poliţişti în Deva, în luna iunie, în timp ce participau la o gală de box. Suspectaţi că au obligat 35 de fete să se prostitueze în străinătate, ei au fost duşi în arestul Poliţiei Galaţi, însă în momentul în care DIICOT a propus prelungirea arestării preventive a acestora, avocaţii lor au contestat propunerea.

Curtea de Apel Galaţi a dat dreptate avocaţilor şi după doar două luni petrecute în arest, bărbaţii au fost eliberaţi şi plasaţi în arest la domiciliu.

În acest dosar, poliţiştii au făcut cercetări timp de doi ani, având sprijin de la poliţişti din alte state europene. Anchetatorii au aflat că membrii grupării infracţionale recrutau fete prin metoda „Loverboy”. Practic, tinerele erau obligate să se prostitueze, în acest scop folosindu-se ameninţări şi agresiuni fizice.

Potrivit DIICOT Galaţi, traficanţii de carne vie au racolat 35 de tinere şi minore din mai multe judeţe ale României, pe care ulterior le-au forţat să practice prostituţia în Italia, Spania, Olanda, Germania şi Belgia. Suma obţinută din activităţile ilegale este de aproximativ trei milioane de euro, banii fiind folosiţi pentru achiziţionarea de maşini de lux, apartamente, terenuri şi vile.

mediafax.ro

[dcp100168]

Cum ajungi, din iubire, prostituată în Europa de Vest

Procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) - Serviciul Teritorial Galaţi au finalizat ancheta într-un caz de trafic de persoane şi au dispus trimiterea în judecată a 15 persoane.

Este vorba despre Valentin Jarcă, Dănuţ Braşoveanu, Ionuţ Ştefan Cujbă, Lorinel Mihai, Florica Jarcă, Adrian Tudoraşcu, Maria Ecaterina Ţîru, Iulian Neculai Apostu, Silviu Gabriel Andrabulea, Valentin Gabriel Tulea, Andrei Alexandru Vultur, Georgeta Mihai, Mioara Braşoveanu, Mărioara Tudoraşcu şi Angelica Vultur, care sunt acuzaţi, printre altele, de constituirea unui grup infracţional organizat, spălare de bani, trafic de persoane şi proxenetism.
Aceştia au ajuns pe mâna anchetatorilor gălăţeni după o amplă acţiune organizată la o competiţie de box din Deva, parte din inculpaţi fiind săltaţi de mascaţi chiar de pe stradă. Deşi iniţial o parte dintre aceştia au fost reţinuţi de procurorii DIICOT, o decizie a Curţii de Apel Galaţi a stabilit ca doar primii patru să fie plasaţi în arest la domiciliu, restul fiind fie sub control judiciar, fie lăsaţi în libertate. Asta în ciuda faptului că inculpaţii se ocupau cu racolarea fetelor şi obligarea acestora la practicarea prostituţiei, în ţări precum Italia, Spania, Germania, Austria, Marea Britanie sau Olanda. Mai mult, unii dintre ei mai au şi alte dosare penale pentru săvârşirea unor infracţiuni similare.
"Coagularea grupării infracţionale s-a făcut pe baza afinităţilor familiale şi personale, care au generat apartenenţa la un grup cu aceleaşi preocupări, majoritatea membrilor grupării făcând obiectul unor alte investigaţii penale, ca urmare a comiterii altor infracţiuni sau unor infracţiuni similare, cu scopul de a îngreuna reacţia autorităţilor în depistare şi destructurare, dar şi pentru a menţine câştigurile în posesia unui grup cât mai restrâns de persoane", se arată în rechizitoriul ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul Galaţi.

Alcool, bătăi şi droguri

În timpul anchetei, procurorii DIICOT Galaţi au reuşit să identifice o parte dintre victimele grupării infracţionale. În urma audierii fetelor obligate să se prostitueze, anchetatorii au aflat că acestea erau tratate ca nişte mărfuri, erau obligate să consume alcool şi droguri, iar atunci când nu se supuneam erau bătute. "Traficul poate fi clasificat în funcţie de natura abuzivă a actelor exercitate asupra victimelor de către traficanţi şi care au vizat: aspectul social - abuz psihologic, fizic, supravegherea pentru împiedicarea deplasării ori liberei circulaţii a victimelor, lipsa puterii de decizie, obligarea de a consuma alcool şi droguri, avort forţat, forţarea victimei să-şi recruteze la rândul ei rudele sau prietenii, care a condus, în mod practic, la dezumanizarea şi desconsiderarea victimelor", arată procurorii.

Dragoste împletită cu frică

Ţinând cont că au trecut prin clipe de groază, multe dintre victimele grupării au refuzat să ofere detalii despre ceea ce au păţit, temându-se că vor avea de suferit şi în viitor. "Unele dintre victimele traficate au ales fie de ruşine, fie din teama de a nu mai avea linişte şi acces în anumite localităţi şi locaţii, să nu facă cunoscută exploatarea sau să o îmbrace sub forma proxenetismului, perpetuând astfel starea de victimă", susţin anchetatorii.
De asemenea, o parte dintre victime au ales să nu vorbească cu anchetatorii, pentru că erau îndrăgostite de inculpaţi, aceştia folosind ca metodă de recrutare doar metoda "loverboy". "Din nevoia de conservare a integrităţii mentale, câteva dintre victimele din prezenta cauză şi-au fabricat realităţi false, în interiorul cărora au normalizat situaţia dramatică pe care au trăit-o şi o trăiesc, pentru a putea supravieţui, atribuindu-şi ipostaze imaginare: iubită a traficantului, participant voluntar în situaţia de exploatare, pe care o transformă într-o situaţie firească (ex. "banii se câştigă greu, prin muncă şi sacrificii", "e mai bine cu el" (n.n. - traficantul iubit), alţii sunt mult mai răi..." etc.", se mai arată în rechizitoriul trimis la instanţă.
Astfel, se poate lesne înţelege că fetele care au trecut prin aceste experienţe traumatizante vor rămâne cu sechele pe viaţă, chiar dacă, la un moment dat, cei care le-au forţat să se prostitueze vor ajunge după gratii.

Membri fondatori şi prietenii lor

Actele de urmărire penală efectuate de procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Galaţi au stabilit că activitatea infracţională a membrilor grupului organizat a demarat, cu cea mai mare probabilitate, în anul 2010 (iniţial cu ţări de destinaţie Spania şi Italia). Anchetatorii susţin că, iniţial, din gruparea infracţională făceau parte: Valentin Jarcă, Ştefan-Ionuţ Cujbă, Dănuţ Braşoveanu, Florica Jarcă, Lorinel Mihai şi Adrian Tudoraşcu.
Datorită creşterii "nevoilor" financiare ale membrilor grupului infracţional organizat şi a dezvoltării "pieţei de desfacere" în alte ţări, celor menţionaţi anterior li s-au alăturat Maria-Ecaterina Ţîru, Iulian-Neculai Apostu şi Silviu-Gabriel Andrabulea.
"Probele administrate în cauză au făcut dovada că, ulterior constituirii grupării infracţionale, după aderarea şi sprijinirea de către cei menţionaţi, fie în procesul de exploatare a victimelor, fie în procesul de spălarea banilor, fiecare dintre inculpaţii recrutori au fost ajutaţi material şi moral de către: Mihai Georgeta (mama inculpatului Mihai Lorinel), Tudoraşcu Marioara (mama inculpatului Tudoraşcu Adrian zis "Briga"), Braşoveanu Mioara (mama inculpatului Braşoveanu Dănuţ zis "Dani")", se arată în rechizitoriul procurorilor.

viata-libera.ro

O victimă putea produce o mică avere într-o lună

Inculpaţii trimişi în judecată de procurorii DIICOT şi-au început activitatea încă din anul 2008, anchetatorii reuşind să o identifice pe una dintre primele fete traficate. Este vorba despre o tânără, care, la vremea respectivă, avea doar 19 ani. Aceasta, susţin procurorii, a fost recrutată de inculpatul Dănuţ Braşoveanu şi traficată ajutorul moral şi material al lui Valentin Jarcă, Ştefan-Ionuţ Cujbă, Lorinel Mihai, Adrian Tudoraşcu, Florica Jarcă şi Iulian-Neculai Apostu, dar şi a celorlalţi inculpaţi din dosar.

Tânăra, acum în vârstă de 30 de ani, a fost citată la audieri, însă atunci când a ajuns în faţa anchetatorilor a făcut tot posibilul să îl apere pe Dănuţ Braşoveanu. "Martora a decis să se prezinte la audiere, pregătită să se proclame concubina inculpatului Braşoveanu Dănuţ zis "Dani" şi să releve doar amănunte care puteau fi în măsură să uşureze situaţia juridică a acestuia, măcar din perspectiva activităţii infracţionale care o viza pe ea. A precizat că este dispusă să dea declaraţie în calitate de martor doar cu privire la celelalte persoane implicate în dosar, în măsura în care susţinerile sale nu îl privesc pe concubinul său", se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT.
În timpul audierilor, tânăra le-a povestit anchetatorilor că şi-a cunoscut concubinul în anul 2008 şi că de atunci au o relaţie neîntreruptă, că au locuit efectiv împreună în casa pe care acesta o deţinea împreună cu mama sa. Asta până în anul 2015, când ea şi-a cumpărat un apartament în municipiul Galaţi. "Întrebată fiind despre bunurile imobile şi mobile pe care le-a achiziţionat în timp, împreună cu inculpatul Braşoveanu Dănuţ, în virtutea relaţiei de concubinaj pe care o aveau din anul 2008, martora a afirmat că nu au făcut astfel de achiziţii, «am fost pur şi simplu într-o relaţie, având viaţă socială împreună»”, se mai arată în rechizitoriul trimis instanţei de judecată.

Prostituţie în virtutea relaţiei de iubire

În faţa anchetatorilor, femeia a recunoscut că, încă dina nul 2009, a practicat prostituţia în mai multe state din Europa, precum Austria, Elveţia, Belgia, Slovenia, Anglia şi Spania. "A precizat că, în toate ţările menţionate, a practicat prostituţia în locuri special amenajate, cum ar fi case de toleranţă de tip bordel, saune sau cluburi de noapte unde era tolerată activitatea de prostituţie", mai reţin anchetatorii.
Dependentă de cel care a recrutat-o, femeia a nu a putut spune câţi bani a câştigat din practicarea prostituţiei, dar că de-a lungul timpului a folosit serviciile de transfer monetar pentru a trimite bani în ţară, în special inculpatului Braşoveanu Dănuţ. "În perioada 2010-2014 şi o singură dată în 2017, martora a transferat inculpatului Braşoveanu Dănuţ sumele 12.539 EUR, 5.130 GBP şi 1.105,09 CFH, cele mai mari sume de bani fiind transmise inculpatului recrutor direct de martoră atunci când venea în România sau prin intermediul unor interpuşi", susţin procurorii.

Iubirea, mai presus de orice

În urma audierii martorei, anchetatorii au reuşit să stabilească faptul că aceasta a decis să rămână alături de concubinul ei, statut neasumat însă şi de inculpatul Braşoveanu, chiar şi după ce a aflat că mai sunt şi alte fete care i-au căzut acestuia în plasă. "Probele administrate în cauză au stabilit faptul că martora a decis să rămână lângă inculpat chiar şi după ce a aflat de existenţa altor victime de a căror vulnerabilitate inculpatul a profitat, în primul rând pentru că era cea mai veche dintre iubitele inculpatului şi, în al doilea rând, pentru că şi-a alimentat permanent speranţa că acesta va rămâne într-un final doar cu ea", se menţionează în rechizitoriul procurorilor.
Inculpatul se folosea de orice mijloace pentru a o ţine pe martoră lângă el, profitând de faptul că aceasta era îndrăgostită, pentru a nu pierde banii pe care ea îi câştiga. "De fiecare dată inculpatul reuşea să o umilească, să-i ştirbească respectul de sine ("eşti o retardă de care trebuie să-ţi fie scârbă"), conştient fiind de faptul că acest tratament avea să o convingă pe martoră să-i rămână alături, să o convingă că nu are pe ce alt drum să apuce şi să o convingă că nu ar fi putut să facă altceva decât să practice prostituţia", arată anchetatorii.
Din probele administrate de procurorii DIICOT a rezultat faptul că tânăra a fost supus exploatării timp de mai bine de zece ani,  concubinul ei câştigând de pe urma ei o mică avere. "Martora a fost supusă exploatării, inculpatul profitând de peste 400.000 EUR (coroborând mijloacele de probă administrate în cauză s-a concluzionat că martora a obţinut în medie aproximat 4.000 euro pe lună"), se mai arată în dosarul trimis de procurori Tribunalului Galaţi.
Acesta este doar una dintre zecile de fete traficate de membrii grupării infracţionale, care, spun anchetatorii, au câştigat aproximativ cinci milioane de euro.

Speranţa vieţii de familie

Anchetatorii au arătat în cuprinsul rechizitoriului trimis instanţei de judecată faptul că traficanţii reuşeau să le inducă fetelor ideea că "situaţia în care se afla va fi una temporară, până când vor strânge suficient de mulţi bani ca să scape de datorii sau ca să îşi cumpere o locuinţă/ casă/ maşini sau chiar ca să se căsătorească".
În timp, unele dintre victime au înţeles că acestea erau doar minciuni, scopul final al membrilor grupării fiind acela de a strânge bani de care să se folosească la un moment dat, fiecare dintre ei. "«Iubirea» pe care au oferit-o traficanţii recrutori a fost una condiţionată de diverse favoruri pe care victimele le făceau deoarece scopul final al traficanţilor era acela de a face bani, de a obţine diverse foloase materiale. Victimele au fost convinse că dovedesc iubirea faţă de traficanţi doar dacă "se dăruiau" muncii şi obţineau profituri mari, manipularea fiind atât de puternică încât unele tinere au avut permanent aşteptări emoţionale în a rămâne cu iubitul traficant", mai arată anchetatorii.
Pentru a-şi atinge scopul, traficanţii nu îşi arătau de la început comportamentul violent, acesta fiind folosit abia după ce fetele deveneau deja dependente de inculpaţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Studentă transformată în mașinărie de făcut bani

Traficul de persoane a luat amploare în ultimii ani, foarte multe fete, unele dintre ele minore, fiind exploatate în țări din Uniunea Europeană sau chiar în România. În ultima perioadă, traficanții se folosesc din ce în ce mai des de metoda "Loverboy" pentru a păcăli fetele să se prostitueze, asigurându-și asftel și protecția în fața organelor de cercetare penală.

Astfel, misiunea anchetatorilor este foarte dificilă atunci când încearcă să destructureze grupările infracționale. Și asta pentru că fetele, îndrăgostite de traficanți, refuză să depună mărturie împotriva lor.
Metoda "Loverboy" a fost folosită și de gruparea infracțională despre care ați putut citi într-un număr trecut al ziarului "Viața liberă" și care a fost recent trimsă în judecată. Este vorba despre gruparea formată din Valentin Jarcă, Dănuţ Braşoveanu, Ionuţ Ştefan Cujbă, Lorinel Mihai, Florica Jarcă, Adrian Tudoraşcu, Maria Ecaterina Ţîru, Iulian Neculai Apostu, Silviu Gabriel Andrabulea, Valentin Gabriel Tulea, Andrei Alexandru Vultur, Georgeta Mihai, Mioara Braşoveanu, Mărioara Tudoraşcu şi Angelica Vultur, care sunt acuzaţi, printre altele, de constituirea unui grup infracţional organizat, spălare de bani, trafic de persoane şi proxenetism.

Victimă cu declarații superficiale

De cele mai multe ori, traficanții își aleg victimele din familii defavorizate și cu o educație precară. Au fost însă și cazuri în care au căzut victime fete care nu se încadrau în acest tipar. Este cazul unei tinere, care l-a cunoscut, în perioada 2009-2010, pe inculpatul Ștefan Ionuț Cujbă. La vremea respectivă, fata avea 21 de ani și era studentă în anul III la o facultate din Bucureşti. Relația dintre cei doi a avansat destul de repede, iar fata a trecut chiar și peste faptul că iubitul ei făcuse închisoare. "Martora a admis că între ea şi inculpat au existat unele incompatibilităţi din punct de vedere social şi intelectual, dar a sperat că îl va schimba. Timp de aproximativ şase luni, relaţia dintre cei doi a decurs absolut firesc, fără să se mute efectiv împreună. Se vedeau periodic, fie în municipiul Galaţi, fie în municipiul Bucureşti. Gândindu-se că de-abia a ieşit din puşcărie, martora a acceptat şi faptul că nu avea resurse financiare", arată anchetatorii în rechizitoriul trimis instanței de judecată.
Fata s-a rupt chiar și de familia ei, care nu era de acord cu relațiae, părinți intuind adevăratele intenţii ale bărbatului. În aceste condiții, lui Cujbă nu i-a fost greu să o convingă pe studentă să plece în Italia, pentru a lucra în "cluburi de lapdance". "De precizat faptul că, deşi martora a susţinut că activitatea la care a îndemnat-o inculpatul a fost acea de "lapdance", în realitate activitatea era cea de practicare a prostituţiei, aspect care rezultă din materialul probatoriu administrat în cauză", mai arată procurorii.

Iubirea pe care i-o purta inculpatului a convins-o pe tânără să-şi abandoneze familia şi cursurile universitare, în speranța că va strânge bani pentru a-și deschide, alături de iubit, o afacere. Așa a ajuns în Italia, unde s-a angajat inițial într-un club în care se practica și prostituția, unde a dansat şi a interacţionat cu clienţii, cu scopul ca aceştia să consume diverse produse. "Pe tot parcursul declaraţiei, martora a încercat să convingă organele de urmărire penală că nu a practicat prostituţia pe teritoriul Italiei, atât pentru a-şi proteja viaţa personală şi a nu "dezgropa trecutul", dar şi pentru a-l proteja pe inculpat de o eventuală răspundere penală", se mai arată în rechizitoriul întocmit de procurori.

Profit imens, investiții în iubire 

Fata le-a mai spus anchetatorilor că, în perioada în care lucra în club, câștiga între 1.000 și 4.000 de euro pe lună, iar din banii adunați și-a cumpărat un autoturism și un apartament, pe care iubitul ei l-a vândut ulterior, banii câștigați fiind declarați şi la ANAF.
Fata a reușit, după aproximativ trei ani de exploatare, să scape de gruparea infracțională, după ce s-a despărțit de Ionuț Ștefan Cujbă. Ulterior, aceasta s-a reîntors pe băncile școlii și a reușit să își refacă viața. Cazul ei este unul fericit, fata reuşind să scape din mrejele inculpatului. Alte fete nu au avut însă același noroc și au practicat prostituția ani de zile, aducând profituri însemnate pentru cei care acum au fost deferiți justiției.

Clasificarea traficului de persoane

Procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Galaţi au stabilit că traficul de persoane poate fi clasificat, din perspectiva victimelor care au fost traficate, în funcţie de natura abuzivă a actelor exercitate asupra lor de către traficanţi. Mai exact, anchetatorii au exemplificat faptul că traficul poate fi clasificat astfel: 
- aspectul social (abuz psihologic, fizic, supravegherea pentru împiedicarea deplasării ori liberei circulaţii a victimelor, lipsa puterii de decizie, obligarea de a consuma alcool şi droguri, avort forţat, forţarea victimei să-şi recruteze la rândul ei rudele sau prietenii), care a condus, în mod practic, la dezumanizarea şi desconsiderarea victimelor;
- aspectul juridic (atribuirea domiciliului legal la adresele traficanţilor sau rudelor apropiate ale acestora, ameninţările cu interzicerea accesului în anumite locaţii, în anumit localităţi sau ţări, ameninţări cu violenţa fizică);
- aspectul economic (împovărarea cu datorii, neplată, invocarea unor plăţi nejustificate).

viata-libera.ro

[dcp100168]

O rețea mafiotă care transforma femei în mașini de făcut bani a fost ”albită” cu prescripții

Șase ani pe masa unei instanțe și cinci de judecată efectivă au fost necesari pentru a se da verdictul într-unul dintre cele mai ample dosare de trafic de persoane din Galați. 15 inculpați au ajuns în fața Tribunalului Brăila pentru ca, la finalul cercetării judecătorești, șase dintre cei acuzați să scape cu pedepse simbolice, cu suspendare, iar ceilalți să fie, în mare parte, beneficiari ai prescrierii faptelor care s-au întins chiar și pe durata unui deceniu.

”Lotul de la Deva”, gruparea de traficanți de carne vie arestată în vara lui 2019, la o gală de box din vestul țării, poate răsufla ușurat: o primă sentință în dosarul de crimă organizată, în care procurorii DIICOT Galați vorbeau la acel moment de zeci de victime din mai mute județe ale țării, a venit cu vești ”neașteptat” de bune.

Este impropriu zis ”neașteptat” pentru că dosarul, în care apar 15 inculpați, traficanți și rude ale lor, a fost înregistrat în toamna anului 2019 pe rolul Tribunalului Brăila. Abia un an mai târziu avea să fie primul termen de judecată, de la acel moment împlinindu-se cinci ani, timp în mare inculpații au uzat de toate strategiile avocățești pentru a trage de timp. Ținta a fost, inevitabil, prescrierea răspunderii penale prin efectul trecerii timpului. Ceea ce s-a și întâmplat, în soluția dată zilele trecute de instanța brăileană fiind cosemnată o ”ploaie” de prescripții prin care cei judecați au scăpat de acuzații grave și de pedepse pe măsură. 

Scurt istoric al ”lotului de la Deva”

În iunie 2019, zeci de mandate erau puse în aplicare de autoritățile judiciare din Galați, care s-au deplasat la Deva pe urmele unui grup format în principal din gălățeni și brăileni, care urmau să se reunească la un eveniment sportiv pentru ”afaceri”. Tinerii aveau preocupări vechi în branșa traficului de carne vie, de un deceniu ocupându-se cu racolarea tinerelor femei, unele chiar minore, din județe precum Galaţi, Brăila, Constanţa, Dâmboviţa, Timişoara, Vaslui sau Vâlcea.  

O parte dintre cele 35 de victime pe care le dădeau ca sigure atunci procurorii aveau situații dificile, proveneau din familii dezorganizate. Altele, dimpotrivă, aveau o condiție bună, erau studente. Toate aveau însă un numitor comun: cedaseră farmecelor ”membrilor” grupului, care prin metoda ”Loverboy” reușeau să le determine să se prostitueze pentru ei.  

Cu concursul unor rude, de regulă mamele ”iubiților”, fetele ar fi ajuns în perioada 2010-2019 în state precum Italia, Spania, Olanda, Belgia sau Germania. Acolo, din prostituţie, ar fi strâns milioane de euro, bani care ajungeau, în cea mai mare parte, la proxeneţi. Anchetatorii vorbeau la acel moment de peste trei milioane de euro, însă ulterior prejudiciul estimat avea să fie considerabil mai mare.

Cu toate acestea, gruparea celor 15, constituită din Valentin Jarcă, Dănuţ Braşoveanu, Ionuţ Ştefan Cujbă, Lorinel Mihai, Florica Jarcă, Adrian Tudoraşcu, Maria Ecaterina Ţîru, Iulian Neculai Apostu, Silviu Gabriel Andrabulea, Valentin Gabriel Tulea, Andrei Alexandru Vultur, Georgeta Mihai, Mioara Braşoveanu, Mărioara Tudoraşcu şi Angelica Vultur, avea să beneficieze de un nesperat ajutor, venit tocmai din partea victimelor.  

Audierea acestora a fost o piedică greu de trecut în anchetă și mai apoi la judecată. Multe, încă prea îndrăgostite de abuzatori, nu au depus mărturie, preferând chiar să le țină partea pentru a le ușura situația, iar alele, de frică, au refuzat să dea detalii.

”Unele dintre victimele traficate au ales, fie de ruşine, fie din teama de a nu mai avea linişte şi acces în anumite localităţi şi locaţii, să nu facă cunoscută exploatarea sau să o îmbrace sub forma proxenetismului, perpetuând astfel starea de victimă”, au susţinut anchetatorii DIICOT.  

Doar patru dintre membrii grupului au ajuns inițial în arest preventiv și mai apoi, pentru câteva luni, în arest la domiciliu, după care au fost puși în libertate. Ceilalți au fost plasați sub control judiciar sau nu au fost puși sub nicio măsură restrictivă.

Asta în ciuda faptului că tot DIICOT ajunsese la concluzia potrivit căreia ”coagularea grupării infracţionale s-a făcut pe baza afinităţilor familiale şi personale, care au generat apartenenţa la un grup cu aceleaşi preocupări, majoritatea membrilor grupării făcând obiectul unor alte investigaţii penale, ca urmare a comiterii altor infracţiuni sau unor infracţiuni similare, cu scopul de a îngreuna reacţia autorităţilor în depistare şi destructurare, dar şi pentru a menţine câştigurile în posesia unui grup cât mai restrâns de persoane”. Ulterior, pe parcursul procesului, toți au fost lăsați în libertate.

Tribunalul a tăiat în cane vie

Nu în sensul pedepsirii inculpaților pe care i-a judecat timp de cinci ani, ci al acuzațiilor și implicit al pedepselor, care au căzut, rând pe rând, sub ghilotina prescripțiilor. Înainte de a reda, pentru fiecare inculpat în parte, condamnarea primită în primă instanță de la Tribunalul Brăila, precizăm că fapta pentru care aproape toți membrii lotului au fost judecați, cea de constituire a unui grup infracțional organizat, se pedepsește conform Legii nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate cu închisoarea de la 5 la 20 de ani. O altă infracțiune din lista acuzațiilor, traficul de minori se pedepsește cu închisoare de la 7 la 15 ani, în timp ce traficul de persoane se pedepsește cu închisoarea între 5 și 12 ani. Pedeapsa pentru spălarea banilor, fapta prin care gruparea făcea pierdută proveniența, dar și urma banilor obținuți din traficul de persoane, este închisoarea de la 3 la 12 ani.

Pedepse simbolice și suspendări

În ordinea condamnărilor pronunțate zilele trecute de Tribunalul Brăila, Valentin Jarcă a beneficiat de prescrierea răspunderii pentru acuzația de constituire a unui grup infracțional. A primit pedepsele minime, de 5 și respectiv 3 ani pentru trafic de persoane în formă continuată și instigare la spălarea banilor în formă continuată, ambele desfășurate în perioada 2010-2019, urmând să execute 6 ani de închisoare.

Florica Jarcă, mama lui Valentin Jarcă, completează lista beneficiarilor de prescripție. Primește câte 3 ani de închisoare pentru trafic de persoane și spălare de bani, ambele comise în perioada 2010-2019. Ar avea de executat, în total, 4 ani.

Dănuț Brașoveanu a scăpat și el, grație prescripției, de acuzația de constituire de grup infracțional, de cea de nerespectare a regimului armelor şi al muniţiilor și de instigare la spălarea banilor. A primit 5 ani de închisoare pentru trafic de persoane în formă continuată în perioada 2010-iunie 2019.

Mama lui, Mioara Braşoveanu, a scăpat, tot datorită prescripției, de acuzația de spălare a banilor. Pentru că și-a ajuta fiul timp de aproape zece ani să ”farmece” femei, a primit 3 ani de închisoare pentru trafic de persoane în formă continuată. Tribunalul nu a trimis-o însă după gratii, dispunând suspendarea executării pedepsei, sub supraveghere.

Ştefan-Ionuţ Cujbă nu a mai fost nici el pedepsit pentru constituire de grup infracțional grație prescripției, dar a primit și el pedepse minime pentru trafic de persoane și spălare de bani, pedeapsa totală fiind de 6 ani de închisoare.

Mihai Lorinel, unul dintre ”capii” grupării, a beneficiat și el de prescripție, la fel ca predecesorii lui. În schimb, a primit 7 ani de închisoare pentru trafic de minori și alți 3 pentru spălare de bani. În total ar trebui să execute 9 ani de închisoare, cea mai ”grea” pedeapsă dintre cele aplicate în aces dosar.

Și mama lui, Georgeta Mihai, a primit 3 ani de închisoare pentru că, timp ce zece ani, a traficat persoane. A fost găsită vinovată și de spălare de bani, în aceeași perioadă 2010-2019, faptă pentru care a primit tot trei ani. Sentința finală în ceea ce o privește este de 4 ani de închisoare.

Adrian Tudoraşcu scapă și el datorită prescripției de o parte dintre acuzații și primește 3 ani de închisoare pentru trafic de persoane, timp de un an și jumătate. Pedeapsa i-a fost suspendată și cel puțin deocamdată nu va ajunge la închisoare.

Mama lui, Marioara Tudoraşcu, pentru ”ajutorul” pe are i l-a dat în racolarea fetelor, a primit 3 ani de închisoare pentru trafic de persoane. Nici ea nu a primit pedeapsa cu executare.

Maria Ecaterina Ţîru scapă, de asemenea, de acuzația cea mai gravă, de constituire a unui grup infracțional. Prescripția a salvat-o și de acuzația de trafic de persoane. Primește doar 3 ani închisoare pentru spălare de bani, timp de cinci ani. Pedeapsa i-a fost și ei suspendată.

Iulian-Neculai Apostu scapă de două acuzații grație prescripției și primește 3 ani de închisoare pentru trafic de persoane timp de cinci ani. Nici el nu va merge la închisoare.

Silviu-Gabriel Andrabulea nu va răspunde nici el pentru constituirea de grup infracțional, dar nici pentru o parte a faptelor de trafic de persoane, ambele prescrise. În schimb, traficul dovedit în perioada 2010 - 2019 l-a ”costat” doar 3,6 ani de închisoare.

Gabriel-Valentin Tulea completează lista beneficiarilor prescripției. Primește câte 3 ani pentru proxenetism timp de zece ani și respectiv spălare de bani timp de cinci ani, urmând să execute 4 ani de închisoare.

Alexandru-Andrei Vultur rămâne și el fără acuzația cea mai grea, grație prescripției, și se alege cu câte 3 ani pentru proxenetism timp ce zece ani și spălare de bani, faptă comisă pe durata a șapte ani. La fel ca predecesorul său, ar avea de stat după gratii 4 ani.

Angelica Vultur, mama lui, s-a ales cu 3 ani de închisoare pentru spălare de banilor în formă continuată, după ce și-ar fi ajutat fiul să investească profitul obținut din proxenetism. Nu va ajunge la închisoare, pedeapsa pronunțată fiind cu suspendare.

4.000.000 de euro, paguba oficială a statului

Toți cei condamnați cu suspendare vor fi sub supraveghere timp de patru ani și vor fi obligați, printre altele, să presteze câte 120 de zile de muncă în folosul comunității. De la ei și de la cei trimiși, conform sentinței, după gratii, Tribunalul a dispus confiscarea a peste 4.100.000 de euro, sume considerate ca prejudiciu - bani obținuți de pe urma traficului de persoane. Cea mai mare sumă confiscată de la un singur condamnat este de 1.000.000 de euro, pe care anchetatorii i-o impută lui Silviu-Gabriel Andrabulea. De asemenea, condamnații ar trebui să plătească, în total, cheltuieli judiciare în valoare de peste 300.000 de lei.

Sentința din dosarul în care apar doar două părți vătămate și două părți civile nu prevede despăgubiri acordate femeilor traficate, dar stipulează mai multe măsuri asiguratorii - popriri pe conturi și pe imobile - instituite pentru recuperare prejudiciului. Indisponibilizările au fost aplicate asupra mai multor imobile, majoritatea de lux, ce aparțin inculpaților. Acestea sunt amplasate, în cele mai multe cazuri, în cartiere rezidențiale din municipiul Galați sau din apropierea acestuia. Decizia instanței de la Brăila i-a nemulțumit însă pe toți cei implicați, aceștia contestând, sub diverse laturi, hotărârea care va trebui reanalizată de instanța superioară, respectiv Curea de Apel Galați.

Este foarte probabil ca până la soluționarea definitivă a dosarului, prin efectul trecerii timpului, prescripția să mai opereze și asupra altor acuzații și, astfel, cuantumul pedepselor să se micșoreze și mai mult sau chiar să dispară de tot.

Studentă sedusă și trimisă ”să danseze în poală”

La fel ca în toate dosarele de trafic de persoane întemeiate pe fapte ce se întind pe ani de zile și care au la bază un amestec de abuzuri cu implicații sociale și psiho-emoționale, misiunea anchetatorilor a fost foarte dificilă și în cazul ”lotului de la Deva”.

Dintre zecile de victime identificate inițial, puține au recunoscut și au oferit detalii care să conducă la conturarea unor probe. Printre cele care au făcut-o, au fost și tinere de o condiție bună, cu educație, care nu ar fi avut, teoretic, motive să pice în capcana tinerilor care aveau un istoric deloc ”roz”.

Este cazul unei tinere, care l-a cunoscut, în perioada 2009-2010, pe unul dinte condamnații care acum a primit 6 ani de închisoare. La vremea respectivă, fata avea 21 de ani și era studentă în anul III la o facultate din Bucureşti. Relația dintre cei doi a avansat destul de repede, iar fata a trecut chiar și peste faptul că iubitul ei făcuse închisoare.

”Martora a admis că între ea şi inculpat au existat unele incompatibilităţi din punct de vedere social şi intelectual, dar a sperat că îl va schimba. Timp de aproximativ şase luni, relaţia dintre cei doi a decurs absolut firesc, fără să se mute efectiv împreună. Se vedeau periodic, fie în municipiul Galaţi, fie în municipiul Bucureşti. Gândindu-se că de-abia a ieşit din puşcărie, martora a acceptat şi faptul că nu avea resurse financiare”, arătau anchetatorii în rechizitoriul trimis instanței de judecată.

Fata s-a rupt chiar și de familia ei, care nu era de acord cu relația, părinții intuind adevăratele intenţii ale bărbatului. În aceste condiții, ”iubitului” nu i-a fost greu să o convingă pe studentă să plece în Italia, pentru a lucra în "cluburi de lapdance".

Iubirea pe care i-o purta inculpatului a convins-o pe tânără să-şi abandoneze familia şi cursurile universitare, în speranța că va strânge bani pentru a-și deschide, alături de iubit, o afacere. Așa a ajuns în Italia, unde s-a angajat inițial într-un club în care se practica și prostituția, unde a dansat şi a interacţionat cu clienţii, cu scopul ca aceştia să consume diverse produse.

”Pe tot parcursul declaraţiei, martora a încercat să convingă organele de urmărire penală că nu a practicat prostituţia pe teritoriul Italiei, atât pentru a-şi proteja viaţa personală şi a nu ”dezgropa trecutul”, dar şi pentru a-l proteja pe inculpat de o eventuală răspundere penală”, se mai arată în rechizitoriul întocmit de procurori.

Fata le-a mai spus anchetatorilor că, în perioada în care lucra în club, câștiga între 1.000 și 4.000 de euro pe lună, iar din banii adunați și-a cumpărat un autoturism și un apartament, pe care iubitul ei l-a vândut ulterior, banii câștigați fiind declarați şi la ANAF.

Fata a reușit, după aproximativ trei ani de exploatare, să scape de gruparea infracțională, după ce s-a despărțit de ”iubit”. Ulterior, aceasta s-a reîntors pe băncile școlii și a reușit să își refacă viața.

viata-libera.ro