Alexandru Jula

[dcp100168]

"Astăzi e ziua ta...": Alexandru Jula

* Apreciatul intrepret de muzică uşoară Alexandru Jula a împlinit ieri 74 de ani.

"Alexandru Jula este în primul rînd un... neastîmpărat. Aşa că de ziua sa munceşte. Realizez emisiuni de televiziune, am colaborări, cînt şi pregătesc un nou album, care sper să fie gata pînă la toamnă. Am iubit dintotdeauna meşteşugul cîntecului. Am făcut muzică cu foarte multă dragoste şi credinţă. Sînt un om obişnuit, mi-am trăit în mod normal şi copilăria, şi tinereţea, şi maturitatea. O poveste veche şi dramatică... descrie cum am ajuns să îmbrăţişez meseria scenei. M-am întîlnit cu muzica atunci cînd aveam 9 ani. Eram la Turda în timpul războiului. Prietenul surioarei mele pleca pe front. L-am condus la gară împreună cu toată familia într-o noapte urîtă, urîtă şi neagră precum... limba rusă! Acolo, un ofiţer, pe care probabil nu-l conducea nimeni, cînta o melodie a lui Nicolae Kirculescu, care în 1943 era în mare vogă. Am simţit atunci ce nu am mai simţit niciodată – un frig ciudat şi plăcut, o emoţie de nedescris. Îmi amintesc cu mare drag de acest moment în care practic mi-am legat destinul de muzică. Pe la 14-15 ani, cineva mi-a pus o chitară în braţe şi de atunci lucrurile au decurs normal. Am lucrat într-un teatru profesionist, Teatrul Muzical «Nicolae Leonard» din Galaţi, din 1954 şi de aici am şi ieşit la pensie. În schimb, am făcut o greşeală mare… nu m-am mutat la Bucureşti, locul unde se dă ora exactă, deşi am avut foarte multe ocazii chiar pentru cel mai important teatru de Revistă din România – Teatrul Constantin Tănase. Motivul? Am avut multe colaborări în Capitală, dar aroganţa de aici m-a durut foarte tare. De aceea sînt plăcut impresionat că cineva din Bucureşti şi-a adus aminte... de o astfel de zi. Şi în provincie (termen pe care eu îl urăsc) oamenii trăiesc, lucrează şi uneori fac lucruri extraordinare. Într-un concert organizat la Teatrul Muzical din Galaţi am invitat toată floarea cea vestită a divertismentului românesc: marii interpreţi de muzică uşoară, populară, comici şi mulţi alţii. Timp de patru ani, Bucureştiul nu a aflat de acest festival. Cea mai mare nenorocire a bucureşteanului este că nu are timp să trăiască. Din acest punct de vedere nu-mi pare rău că nu am plecat din Galaţi, loc pe care nu l-am părăsit niciodată. Visele mele au fost şi au rămas aceleaşi. Am visat să intru într-un teatru profesionist... am intrat. Visam să am imprimări la singurul post de radio de pe vremea aceea... am reuşit. Am visat să apar la Televiziune şi aşa s-a întîmplat, am visat să merg în străinătate şi am mers, am visat să am succes la public şi am avut. Îmi doresc să pot visa în continuare şi să-mi îndeplinesc visele..."

http://www.jurnalul.ro/articole/130164/ ... andru-jula

[dcp100168]

55 de ani de cantec

Alexandru Jula, în "Galeria nemuritorilor"

Îndrăgitul interpret de muzică uşoară Alexandru Jula a fost în ultima vreme invitatul de onoare al multor televiziuni, cu ocazia împlinirii a 55 de ani de activitate artistică. Cât de iubit şi de neuitat este acest artist modest, poate prea modest, au dovedit-o sutele de telefoane şi mesaje venite din ţară, dar şi din SUA, Australia, Canada, Noua Zeelendă, Israel, Franţa şi chiar Kazahstan şi Iordania! La una dintre emisiuni s-a rostit un adevăr incontestabil: "Jula a intrat demult în galeria nemuritorilor muzicii uşoare româneşti", dacă tot nu avem o Academie a Artelor sau un "Hall of Fame" - cum au americanii. A lansat atâtea melodii, încât pur şi simplu şi-a redescoperit cântece inedite în montaje de arhivă ale televiziunii publice. Alexandru Jula este o vedetă veşnic tânără, fără vârstă, mereu cu zâmbetul pe buze, pus pe şotii şi glume, dovedind în viaţă dar şi pe scenă o vitalitate şi un optimism de la care am avea cu toţii de învăţat.

Deşi s-a născut în Sălaj, Alexandru Jula este pentru toţi gălăţean, identificându-se cu "istoria" şi scriind legenda Teatrului de Revistă de la Dunăre. Duetele sale cu colegul de teatru, regretatul Ionel Miron, sunt de neuitat, fiind reeditate pentru ultima oară "live" la Gala Premiilor de Excelenţă organizată la Studioul de Concerte "Mihail Jora" al SRR. În cariera sa prodigioasă a lansat sute de cântece de petrecere, muzică pentru copii, balade. Antologia "Cântecele noatre" editată de Jurnalul Naţional este deschisă de Alexandru Jula cu celebra "Soţia prietenului meu", selecţia reunind - se ştie, cele mai îndrăgite melodii votate într-un referendum de mare anvergură de melomani de toate vârstele din ţară şi de peste hotare.

Trebuie subliniat faptul că sunt interpreţi de peste 70 de ani, dar numai Alexandru Jula şi Marina Voica sunt "activi", înre-gistrează piese şi albume noi, susţin concerte, apar la televiziuni şi colectează premii! Jula are propriul său spectacol pentru copii cu care colindă ţara, spectacol materializat în apariţia albumului de succes "Cântaţi cu Bunicu'" compus pentru el de Dumitru Lupu. Mai mult, Alexandru Jula are propria emisiune săptămânală de două ore la TV Galaţi, cu o audienţă de invidiat acoperind şase judeţe şi Republica Moldova. Proiectul care-i dezvăluie plenar generozitatea şi colegialitatea este cel iniţat în urmă cu patru ani la Teatrul Muzical "Nae Leonard" din Galaţi - "Alexandru Jula şi prietenii".

Un show de zile mari

Practic, aici au apărut toate marile valori ale muzicii uşoare, populare şi ale umorului, unii chiar de mai multe ori. De pildă, regretaţii Dan Spătaru şi Gil Dobrică au susţinut pe scena gălăţeană ultimele lor recitaluri. Spectacolul este prin longevitate şi concepţie unic în România. Cel mai recent album al său poartă titlul "M-aţi otrăvit cu... apă", incluzând - aşa cum spune protagonistul, "cântece de petrecere mai... altfel". Evident, dacă ar fi locuit în Bucureşti, toate acestea ar fi fost poate mult mai cunoscute şi popularizate, dar important este că "Bunicu'" nu se lasă, iar la 24 mai, la Teatrul "Nae Leonard" din Galaţi, o sumedenie de vedete vor fi alături de el pentru a-l sărbători cum se cuvine, într-un show de zile mari la aniversarea celor 55 de ani de carieră.

La mulţi ani, maestre, Jula!

http://www.jurnalul.ro/stire-spectator/ ... 07953.html

[dcp100168]

Alexandru Jula - 55 de ani pe scenă

* Îndrăgitul artist gălăţean Alexandru Jula sărbătoreşte chiar în aceste zile 55 de ani de carieră. Maestrul Jula ne-a acordat un interviu, în care încearcă să treacă în revistă momente din anii petrecuţi pe scenă *

- Ce înseamnă 55 de ani de carieră?

- Nu ştiu, au trecut atât de repede, ca şi cum ai clipi din ochi. Şi mă feresc de cuvântul carieră. Nu-mi place, e prea pretenţios. Există o regulă - ai evenimente, exişti, n-ai, nu exişti. Şi n-ai voie să te opreşti. În momentul în care te-ai oprit, mori şi eu nu vreau să mor. Spectacolul trebuie să continue!

- A fost odată… cum a început povestea celor 55 de ani?

- Accidental! Întotdeauna, ce-i mai frumos începe accidental. Am venit la Galaţi la sora mea, în concediu

, luase fiinţă teatrul din Galaţi, m-am chinuit zece zile să dau examen, Manolache n-a vrut să m-asculte. După zece zile m-a ascultat, şi mi-a spus: „De mâine eşti angajat provizoriu”. Şi îmi place să spun că provizoratul a durat 55 de ani.

- Vă mai amintiţi prima melodie cântată?

- „Povestea cu Ileana Cosânzeana”. Aveam 20 de ani şi am cântat-o la Galaţi, la teatrul de estradă, în primul spectacol al meu „Sugestii şi reclamaţii”. Nu-i mai ştiu refrenul pentru că am cântat în jur de 300 de piese. Aceşti 55 de ani i-am petrecut numai în Galaţi, dar am colaborat şi cu Teatrul Tănase, cu Fantazio, Teatrul din Deva. Mă laud că sunt constant şi nu mă schimb de ici-colo.

- Statornic în carieră, statornic în familie.

- Ştii că artiştii se căsătoresc de mai multe ori. Eu am o singură nevastă, iubiri nu ştiu, dar o singură nevastă! Sunt un om statornic. Au fost multe tentaţii, dar nu am plecat din Galaţi. Deşi nu-i bine pentru un om să stea prea mult într-un loc. În momentul în care te întâlneşti cu publicul, nu te iartă. Nu eşti bun, nu exişti!

- Aţi făcut vreodată play-back?

- În emisiuni tv am jurat că voi face asta. În 2002 Ministerul Culturii ne-a invitat pe noi, cei cu părul alb, să ne dea premiu. Trăia Ionel Miron şi ne-au spus să cântăm un duet. Am repetat, am vrut să cântăm live. În emisiune, cei de la sunet au deschis un singur microfon, al celui ce cânta vocea a doua. A ieşit o catastrofă! Telespectatorii au crezut că ne-am tâmpit. De atunci am jurat: eu nu mai cânt live în emisiuni. Şi îţi spune un om cu 55 de ani pe scenă, nu se poate cânta oricând live bine! E una s-auzi cum merge tancul pe stradă, şi alta s-auzi muzical! Cine poate cânta bine live, cântă bine şi play-back. Vine o vreme, oameni suntem! Unii pot, aţii nu. Iar după 60-70 de ani nu mai poţi cânta ca la tinereţe.

- Care vă e cântecul favorit?

- Aş fi nedrept, eu pe toate le iubesc!

- În 2008 aţi primit „Discul de aur” pentru cele 10.000 de albume de „Selecţiuni” vândute. De ce aţi schimbat registrul romantic cu cântece de lume în albumul „M-aţi otrăvit cu apă”?

- „M-aţi otrăvit cu apă” este ceva ce eu nu am mai făcut. În timp, dacă vrei să exişti trebuie să dai şi ceva nou. Trebuie să şochezi, dar să fii pe glasul tău.

- Contrar superstiţiilor, „Pisica neagră” v-a purtat noroc.

- „Pisica neagră” e cea mai cerută piesă la concerte. Eu am avut puterea să nu mă uit la sonoritatea numelui compozitorului. Am luat piesa asta de la Paul Dumitrescu, doctor veterinar. E o mare bucurie că la vârsta asta fac piese care rămân.

- Spectacole în ţară, apariţii în emisiuni pe TVR Internaţional, la Naţional TV, B1, filmări, emisiuni săptămânale la TV Galaţi, de unde atâta energie?

- Frank Sinatra aproape că a murit pe scenă. Spunea Mirabela Dauer că, dacă Frank ar fi trăit în România, nu ar fi cântat, că l-ar fi eliminat. Cică sunt dinozauri cei care au trecut de 40 de ani. Păi dacă ei sunt dinozauri, eu sunt Tutankamon! Să ştii că un interpret se naşte, trăieşte şi moare odată cu generaţia lui. Am avut bucuria şi norocul să cânt multor generaţii. La spectacole, unii vin din plăcere, alţii din curiozitate. Primul drept al spectatorului este să nu-i placă, dar are şi dreptul să asculte ce-i place. Şi chit că vor râde mulţi, unora le place Jula! Eu nu sunt supărat pe cei care nu mă plac, jur! Charles Aznavour are peste 80 de ani şi are spectacole cu câte 5.000 de spectatori. Nu ştiu dacă vreau să fiu Aznavour, dar nu mă las. Nu mă duc în parc să citesc ziarul. Şi, ce e urât să mori pe scenă?!

http://www.viata-libera.ro/articol-Alex ... ena_2.html

[dcp100168]

Ediţia de Colecţie Jurnalul - Alexandru Jula

O voce emoţionantă, clară, care păstrează în ea o primăvară perpetuă. Cine nu ascultă cu plăcere melodii precum "Soţia prietenului meu", "Când liliacul va-nflori din nou" sau "Viaţa e un cântec". Cine nu-i dă dreptate atunci când ascultă cântecul "Să nu-i spui adio iubirii, nicicând"? Vorbim despre Alexandru Jula, interpretul care poartă primăvara în glas, indiferent de anotimp şi de trecerea vremii. Dincolo de vârstă. A colindat ţara în lung şi-n lat şi a primit ropote de aplauze la fiecare spectacol. I-a încântat şi pe românii plecaţi în diferite colţuri ale lumii. Dar de fiecare dată a revenit la Galaţi, oraşul său de suflet, urbe în care debuta în 1954, pe scena Teatrului Muzical "Nae Leonard". A lansat atâtea melodii, încât pur şi simplu şi-a redescoperit cântece inedite în montaje de arhivă ale televiziunii publice. Deşi trecut de 70 de ani, Alexandru Jula este un interpret fără vârstă, mereu cu zâmbetul pe buze, pus pe şotii, cu un optimism de invidiat. Un artist care cântă cu aceeaşi pasiune, dintotdeauna! A sărbătorit de curând 55 de ani de carieră! O viaţă dedicată muzicii. Ediţia de Colecţie de luni, 15 iunie, vă propune o întâlnire cu Alexandru Jula!

http://www.jurnalul.ro/stire-observator ... 10527.html

[dcp100168]

Neastâmpărata inimă a lui Alexandru Jula

Atunci când stai de vorbă cu un om şi-l vezi atât de plin de viaţă, de efervescent, de activ, de zâmbitor nu îţi imaginezi ce taine ascunde. Nici noi nu ne-am imaginat ce poveste de viaţă se ascunde în spatele lui Alexandru Jula, cunoscutul interpret de muzică uşoară, de aceea credem că merită spusă tuturor. Alexandru Jula oferă o lecţie despre cum trebuie trăită viaţa, o lecţie de altruism, o lecţie de iubire necondiţionată faţă de muzică şi oameni...

S-a născut în Ardeal, în oraşul Şimleu Silvaniei, din judeţul Sălaj, la 24 iulie 1934, fiind al patrulea copil al ardelenilor Iosif şi Floarea Jula. "Părinţii mei s-au cunoscut înainte de 1916. Tata, fiind militar, a plecat în război şi s-a întors cu puţin timp înainte de încheierea ostilităţilor militare. A venit data de 1 Decembrie 1918, când în Ardeal s-a instaurat administraţia românească. În 1919 se naşte primul lor copil, Jula Iosif. După cinci ani s-a născut sora mea Florica, apoi, după alţi cinci ani, sora mea Lucia. Tot după cinci ani am apărut eu pe lume, în 1934", povesteşte Alexandru Jula.

"Eram la Turda când am avut prima întâlnire cu muzica şi am simţit primul fior pe care ţi-l dă o piesă reuşită. Surioarei mele, Florica, îi făcea curte un ofiţer, locotenent în Regimentul 83 Infanterie: Gheorghe Căciubanu. Regimentul a primit ordin de plecare pe front. Întrucât familia nu l-a condus, l-am condus noi, familia mea. Era o noapte neagră. Nu se vedea nici luna. Era camuflaj, erau interzise toate sursele de lumină. Am ajuns la acel tren în gara Turda. Garnitura era compusă numai din vagoane de marfă. Singurul vagon de clasă era cel al ofiţerilor. În gară era o linişte impresionantă. Nu se auzeau decât plânsetele înfundate ale celor care îşi conduceau copiii, fraţii pe front. Un ofiţer pe care nu-l conducea nimeni era la fereastră şi cânta melodia lui Kirkulescu, pe atunci la modă: «Să nu ne despărţim şi viaţa mea s-o leg de-a ta». Am simţit ceva ciudat în tot organismul, am simţit un fior, un frig plăcut pe care nu-l înţelegeam. Nu ştiam de ce mi se întâmplă acest lucru... Mai târziu mi-am dat seama că acea piesă mi-a creat o senzaţie pe care eu n-o mai întâlnisem până atunci... Era prima mea întâlnire cu muzica", spune Alexandru Jula.

Într-o carieră de peste cinci decenii, Alexandru Jula a lansat sute de cântece, de cele mai diverse genuri. Pentru că el cântă la fel de bine muzică din repertoriul internaţional (mai ales grecească!), dar şi muzică etno, cântece de petrecere, romanţe şi muzică pentru copii. Are chiar propriul spectacol pentru copii, cu care colindă ţara şi la baza căruia stă albumul "Cântaţi cu Bunicu'", scris pentru el de compozitorul Dumitru Lupu. Melodia sa "Soţia prietenului meu", după şlagărul omonim al lui Enrico Macias, deschide albumul "Cântecele noastre, toate...", editat de Jurnalul Naţional şi reunind cele mai îndrăgite melodii votate într-un referendum de mare anvergură de toată ţara.

"Pentru a-l cunoaşte cu adevărat pe Alexandru Jula trebuie să-i fii în preajmă la un spectacol şi să participi măcar o dată la emisiunea lui de două ore de la TV Galaţi", spune Octavian Ursulescu. "Cum în cazul meu experienţa s-a repetat de multe ori, pot povesti multe despre acest om extraordinar, a cărui conduită în viaţă şi în muzică ar trebui să servească drept model mai tinerilor confraţi, dar şi celor mai în vârstă. Spre deosebire de aceştia, mereu revendicativi, nemulţumiţi, văzând persecuţii şi marginalizări la tot pasul, chiar dacă adesea aşa este, Alexandru Jula n-a pretins nimănui nimic, a fost modest, discret, la locul lui, cum se spune, devenind de la sine, şi nu artificial, din vedetă a provinciei una naţională."

Un prieten bun cum este Titus Andrei nu putea să înceapă altfel decât aşa: "Jula este ultimul mare romantic în muzica noastră". Apoi, a continuat: "Este un fenomen şi ca popularitate, şi în ceea ce priveşte cariera lui de peste cinci decenii. Ştiu că a debutat la radio în 1961, iar radioul a fost pentru el liantul pentru marele public. A câştigat mulţi ascultători de partea sa prin faptul că a ştiut să-şi alcătuiască un repertoriu pe măsură, cu vocea sa cristalină, clară, curată, exprimând sentimentele omului obişnuit. El a scos foarte multe albume. Nu a cedat nici o clipă... Alexandru Jula este artistul despre care spuneam că s-a născut a doua oară după operaţia pe cord pe care a avut-o, operaţie foarte grea, după care a redevenit el însuşi. A cântat în duet cu Ionel Miron ani în şir. Am apreciat mereu la el neastâmpărul, nu a stat niciodată. A cântat mereu, a înregistrat, a atras mulţi prieteni, artişti, un public pe care l-a respectat mereu. El prezintă la TV Galaţi, are o emisiune sâmbăta, cheamă mulţi artişi cunoscuţi, cheamă şi tineri, susţine noile talente, este un altruist, nu are invidie. Îi apreciază ca atare pe cei talentaţi, totdeauna l-am considerat un bun cunoscător al istoriei muzicii româneşti. Eu dacă vreau anumite date pe care nu le găsesc îl sun pe el, pe Marcel Dragomir şi pe Horia Moculescu", a încheiat Titus Andrei.

CD-ul de colecţie care va apărea la 15 iunie cuprinde cele mai cunoscute şi iubite piese ale lui Alexandru Jula, printre care "Să nu spui iubirii adio nicicând", "Când liliacul va-n-flori din nou", "Glasul tău, numele tău", "Te ştiu de când e lumea", "Vorbeşte-mi de iubire", "Viaţa e un cântec", "Alergând după o stea", "Tributul iubirii", "Soţia prietenului meu", "Spune-mi ce vrei", "Mi-ai adus iar primăvara", "Mă-ntorc la tine", "Un joc ştiut", "Eşti tu", "Paharul de argint", "Mulţumesc iubirii", "Pentru tine", "Vei fi mereu", "N-am să uit nicicând iubirea", "Uită".

Alexandu Jula apare frecvent în concerte, are o emisiune săptămânală de două ore la TV Galaţi, cu o audienţă uriaşă. În urmă cu câţiva ani a iniţiat, lansat şi organizat la Teatrul Muzical "Nae Leonard" din Galaţi spectacolul "Alexandru Jula şi prietenii", în care sunt invitate toate marile vedete ale muzicii şi umorului, într-o formulă cum nu a mai existat şi nu s-a mai văzut pe nici o scenă din ţară. În decembrie a lansat un nou album, cu nouă "Cântece de petrecere mai... altfel", nou-nouţe şi intitulat simbolic "M-aţi otrăvit cu...apă". Acestea trec prin zona etno, cea a cântecelor de pahar şi chiar a muzicii ţigăneşti, care au contribuit la apariţia acestui album de mare succes.

Alexandru Jula a avut o viaţă cu bune, dar şi cu rele! Nu i-a fost uşor, dar niciodată nu a lăsat să se vadă acest lucru, a găsit în el puterea să meargă pe drumul lui. Fără compromisuri...

Şi a reuşit. Alexandru Jula rămâne un mare romantic al muzicii uşoare româneşti... Din fericire pentru noi... Citiţi Ediţia de Colecţie dedicată acestui artist luni, 15 iunie, şi ascultaţi un CD de colecţie cu totul special.

http://www.jurnalul.ro/stire-special/ne ... 11056.html

[dcp100168]

Jurnalul Naţional îi rezervă un supliment întreg lui Alexandru Jula. Iată câteva dintre articole:

http://colectie.jurnalul.ro/stire-jurna ... 11368.html

http://colectie.jurnalul.ro/stire-jurna ... 11371.html

http://colectie.jurnalul.ro/stire-jurna ... 11373.html

http://colectie.jurnalul.ro/stire-jurna ... 11376.html

http://colectie.jurnalul.ro/stire-jurna ... 11380.html

http://colectie.jurnalul.ro/stire-jurna ... 11381.html

http://colectie.jurnalul.ro/stire-jurna ... 11383.html

http://colectie.jurnalul.ro/stire-jurna ... 11385.html

http://colectie.jurnalul.ro/stire-jurna ... 11386.html

http://colectie.jurnalul.ro/stire-jurna ... 11388.html

[dcp100168]

Alexandru Jula – la 75 de ani

Cunoscut interpret de muzică uşoară, cu o carieră de 55 de ani în spate, şlefuită şi pe scena gălăţeană a „Muzicalului”, Alexandru Jula are ce sărbători astăzi, 24 iulie, când împlineşte o vârstă rotundă: 75 de ani.

A lansat sute de cântece, de cele mai diverse genuri. Cântă la fel de bine bucăţi din repertoriul internaţional şi muzică etno, melodii de petrecere, romanţe şi muzică pentru copii. Concertele „Alexandru Jula şi prietenii”, iniţiate la Teatrul Muzical „Nae Leonard”, şi emisiunea televizată de largă audienţă, difuzată la TV Galaţi, sunt doar câteva dintre modalităţile prin care a menţinut, în ultima perioadă, o legătură caldă, de suflet, cu publicul său din Galaţi. Public ce a crescut odată cu artistul şi care îi soarbe cu aceeaşi plăcere ca în urmă cu câteva zeci de ani melodiile şi apariţiile live sau mediate de ecranul televizorului. „Nu ştiu, au trecut atât de repede, ca şi cum ai clipi din ochi. Şi mă feresc de cuvântul carieră. Nu-mi place, e prea pretenţios. Există o regulă - ai evenimente, exişti, n-ai, nu exişti. Şi n-ai voie să te opreşti. În momentul în care te-ai oprit, mori, iar eu nu vreau să mor. Spectacolul trebuie să continue!”, declara artistul pentru „Viaţa liberă”, în preajma unei alte aniversări pe care o sărbătoreşte în 2009, cei 55 de ani de carieră.

Cuvintele sale nu traduc doar bilanţul unei cariere, ci, cu siguranţă, şi crezul de o viaţă al unui artist prins în mrejele unei mari pasiuni - Muzica.

http://www.viata-libera.ro/articol-Alex ... ani_2.html

[dcp100168]

Alexandru Jula, legendă vie a muzicii uşoare

Are 56 de ani de carieră. A debutat pe scena teatrului „Nae Leonard” din Galaţi în 1954, iar în 1962 a apărut pentru prima dată la televizor. Oraşul de la Dunăre i-a purtat noroc artistului Alexandru Jula. În 1954, după ce a terminat Şcoala Medie Tehnică din Cluj, a venit în concediu la sora sa. Plimbându-se prin oraş a văzut un afiş al Teatrului de Estradă în care prezentau spectacolul „Sugestii şi reclamaţii”. Şi-a luat un bilet şi s-a dus să vadă piesa.

De la „Valea!” la angajare

„Mi-a plăcut spectacolul, iar în gând mi-am spus «Băieţii ăştia nu cântă mai bine decât mine». A doua zi m-am dus la directorul Teatrului, Aurel Manolache, să mă asculte. Acesta mi-a replicat scurt: «Auzi, mă băiete, ca tine vin câte 15 pe zi. Valea!». Ziua următoare mi-am spus: nu mă mai duc. Dar m-am răzgândit, iar în cele din urmă m-a ascultat şi mi-a spus: «De mâine eşti angajat provizoriu», şi iată că «provizoratul» a durat 56 de ani”, povesteşte artistul. A colindat întreaga ţară şi a avut sute de turnee peste hotare. După succesul din „Sugestii şi Reclamaţii”, a fost distribuit în numeroase spectacole precum:„Şapte note la concert” „Din Galaţi până în Carpaţi”, Dansul notelor”, „Competiţii pe portativ”, Răzbunătorii de la Revistă”.

În 1965 a lansat piesa care l-a „urmărit” toată viaţa şi care i-a adus recunoaştere naţională - «Soţia prietenului meu». Ea aparţine lui Enrico Macias şi fusese tradusă pentru un al artist, care a refuzat să o cânte. Până la urmă i-a fost încredinţată tânărului Jula. „A avut un mare succes, deoarece textul în limba română, scris de Ciupi Rădulescu, era mai profund decât cel original. Am încercat să o cânt şi la radio, şi la televiziune, dar nu se putea, din cauza cenzurii din acele vremuri”, povesteşte artistul.

La un moment dat, regizorul Sorin Grigorescu i-a acceptat piesa pentru vizionare. Pe atunci preşedintele Radioteleviziunii era Octavian Paler, care, după ce a ascultat-o, a decis să o difuzeze. „Înaintea mea avea un cuplet Dem Rădulescu, care a fost scos. Atunci regizorul Grigorescu s-a uitat ciudat la mine. Însă Octavian Paler a spus «Cântă grozav puştiul ăsta. Ce-o fi, o fi! Om vedea ce-om păţi». A doua zi piesa era un şlagăr. «Soţia prietenului meu» m-a urmărit toată viaţa”, mărturiseşte Alexandru Jula. „Soţia prietenului meu” i-a cântat-o lui Nicolae Ceauşescu, venit în vizită în oraşul de la Dunăre. Cum era de aşteptat, cei din Gospodăria de partid nu au fost de acord să cânte piesa. Motivul: nu era în acord cu morala socialistă. „Am vorbit cu chitaristul meu, Petrică şi la un semnal a început să cânte. Ceauşescu ştie piesa. A cântat-o cu mine. Iar cei de la partid se lăudau după asta cât de bine au ales ei piesa”, îşi aminteşte artistul.

Reperele carierei

1954 – debut pe scenă.

1965-1971 – face parte din trupa Teatrului „Constantin Tănase” (Bucureşti).

1966 – primul disc.

1970-1972 – 350 de spectacole cu Teatrul „Fantasio” (Constanţa)

1968 - Festivalul de la Berlin.

1978 - Festivalul de la Poznan, Polonia.

1998 - primeşte Diploma de Excelenţă la Festivalul Naţional al Teatrelor de Revistă.

2000 - obţine Premiul Naţional de Revistă.

2002 - primeşte Diploma de Onoare în cadrul Galei Muzicii Uşoare Româneşti „O zi printre stele” a Ministerului Culturii şi Cultelor.

2002 - este desemnat Cetăţean de Onoare al municipiului Galaţi.

Întrebări şi răspunsuri

- Artiştii din provincie au vreo şansă?

- În muzică sunt două Românii: Bucureştiul şi restul lumii. Bucureştiul nu ştie nici 10 % din ce se face în provincie. Am toată aprecierea pentru artiştii din capitală. Dar şi în provincie sunt artişti foarte valoroşi, care nu sunt promovaţi. Nu o dată am fost umilit de aroganţa bucureştenilor. Şi acum, după 56 de ani de carieră, mi se întâmplă. Cu treaba asta nu mă voi putea împăca niciodată”.

- Cel mai important premiu?

- „Premiul Naţional de Revistă”, acordat la Constanţa, în anul 2000. Îmi este foarte drag deoarece nu îl mai au decât doi artişti din România. Este vorba de Jean Constantin şi Mihai Maximiliam.

Ce-i place

Sunt un om cât se poate de obişnuit. Îmi place tot ceea ce-i place unui om obişnuit, care se plimbă pe stradă, care merge la restaurant, care se bucură, care se întristează, care trăieşte în orice familie. Îmi place să cânt şi să fiu alături de public. Asta am făcut toată viaţa.

Ce nu-i place

Nu-mi place tot ceea ce nu-ţi place ţie. Nu-mi place faptul că artiştii din provincie nu sunt la fel de promovaţi ca cei din Bucureşti. Nu-mi place vedetismul şi să trăiesc din ceea ce am fost.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Alexandru_Jula-legenda_vie_a_muzicii_usoare_0_268173251.html

[dcp100168]

Alexandru Jula, la 77 de ani

Alexandru Jula este o mină de aur. Dincolo de faptul că e un simbol al Galaţiului (nu pot să uit cum, cu ani în urmă, o profesoară din Bucureşti venită cu elevii în tabără, la Gârboavele, mi-a spus: pentru mine, Galaţiul înseamnă Jula, Miron şi Dunărea. Şi câţi români, din diverse generaţii, nu gândesc ca dumneaei!), Alexandru Jula este şi un interlocutor extraordinar, un om care trădează prin ochii şi zâmbetul său căldura unui suflet deosebit.

Mereu m-am întrebat ce îl ţine în vervă şi îl face ca la 77 de ani, iată, să fie mai vesel şi mai plin de viaţă decât mulţi dintre noi, cei născuţi mult mai târziu. Chiar l-am întrebat care e secretul său: „Ce iubeam la 20 de ani iubesc şi acum”, a venit răspunsul. „Ghici cum se cheamă albumul la care lucrez acum, al 18-lea: De ce n-ar fi şi a treia tinereţe?”.

Alexandru Jula nu trăieşte din amintiri. Îi place să aducă în discuţie un titlu de piesă de teatru, „Copacii mor în picioare”, şi spune că i-ar plăcea să fie pe scenă până în ultima clipă. Are un simţ al umorului inconfundabil: „Nu sunt un scorţos, n-am fost niciodată. La începutul fiecărui spectacol, eu spun despre mine tot ce-i mai rău”.

Nu l-a deranjat niciodată numele său - Jula: ”Nu numai că nu m-a deranjat, dar am şi profitat de faptul că mă cheamă aşa”, spune hâtru.

Au trecut 14 ani de la operaţia sa de inimă, cu trei by-pass-uri. Atunci şi-a spus: „Ori la bal, ori la spital. Nu mai vreau să fiu legumă”. Şi a ascultat sfatul medicului său de familie, de a face tot ce-i place: „Nu trebuie să ne închidem într-o colivie, fie ea şi de aur. Eu beau şi o cafea, şi un şpriţ, îmi trăiesc viaţa. Când mi-e rău, îmi pun întrebarea: oare acum? Da, toţi ne temem de moarte. Dar nu trebuie să o aşteptăm în fiecare zi, că vine oricum”, spune râzând. Aceşti 14 ani au fost pentru Alexandru Jula plini de spectacole, turnee, înregistrări, interviuri şi emisiuni de televiziune.

„«Soţia prietenului meu» m-a urmărit toată viaţa”

Unul dintre şlagărele sale celebre - „Soţia prietenului meu” - are o poveste: nu a fost scris pentru Alexandru Jula, ci pentru un coleg de-al său, care trăieşte şi astăzi şi care l-a cântat o singură dată: „Ciupi Rădulescu a tradus melodia celebră a lui Enrico Macias, iar textul său era mai profund şi mai frumos decât cel original, franţuzesc. În 1965, cenzura era la loc de frunte, iar cei îndrituiţi să facă ordine aveau două sentimente: pe de o parte le plăcea, dar funcţiile lor şi morala comunistă îi obligau să ia măsuri. George Mihalache mi-a adus piesa şi am cântat-o în premieră la Galaţi, cu Dăscălescu în sală. A fost un mare triumf. Apoi, la o vizionare pentru o emisiune de varietăţi la TVR (preşedinte al Radioteleviziunii era pe atunci regretatul Octavian Paler), înaintea mea i-au tăiat monologul lui Dem Rădulescu. Mi-am spus atunci: «Ce-o fi o fi!» şi am prezentat-o. Paler a spus: «Puştiul cântă bine. Om vedea ce-om păţi, în frunte cu el!». Emisiunea era în direct, cu public în sală. Am avut două bis-uri. A doua zi era şlagăr naţional.”

„După câţiva ani, a venit la Galaţi Nicolae Ceauşescu. Cei de la cancelaria de partid mi-au interzis să o cânt, dar la spectacol m-am uitat la Petrică Gâlmoi, chitaristul formaţiei de estradă a Teatrului Muzical şi i-am făcut semn: Ceauşescu a cântat cu mine, ştia toate versurile. Fiecare cântăreţ are o piesă care-l urmăreşte toată viaţa: aşa e pentru mine «Soţia prietenului meu». Şi astăzi, dacă merg undeva şi nu o cânt, merg degeaba”.

Însuşi preşedintele Traian Băsescu a mărturisit că, pe vremea când naviga, dădea dispoziţie ca la staţia de amplificare de pe navă să cânte doar „Floare albă din Pireu” şi „Soţia prietenului meu”.

A existat şi reversul: o piesă scrisă special pentru Alexandru Jula, pe care el a refuzat-o, şi care a devenit apoi emblematică pentru un alt solist celebru, regretatul Dan Spătaru: „Prin anii 70 a venit Temistocle Popa la Galaţi să facă un spectacol de estradă şi mi-a spus: ţi-am adus o piesă. Cu tot respectul i-am răspuns: Maestre, eu nu cânt marşuri. Melodia se numea: Trecea fanfara militară…”.

„Nu am făcut din muzică un scop”

Acum, când împlineşte 77 de ani, Alexandru Jula mărturiseşte: „Am făcut muzică pentru că mi-a plăcut şi îmi place. Nu m-am gândit niciodată să ies la pensie din muzică. Nu am avut vreun scop ascuns, nici să mă îmbogăţesc, nici să mă folosesc de ea. Pur şi simplu totul a venit de la sine, în timp, prin muzică. În viaţă contează să ai de undeva un semnal că ceea ce ai făcut e bine sau rău, să vezi că cineva te ia în seamă”.

Astăzi, după 58 de ani dedicaţi muzicii, Alexandru Jula este întruchiparea vie a răspunsului la întrebarea: „De ce n-ar fi şi a treia tinereţe?”. La mulţi ani, Maestre! Din toată inima.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Alexandru Jula a intrat în Patrimoniul Muzical Românesc

Alexandru Jula are 58 de ani de scenă şi 78 de viaţă. Joia trecută, la sediul Bibliotecii Metropolitane din Bucureşti a avut loc lansarea volumului „Patrimoniul Muzical Românesc - Alexandru Jula”, apărut la Editura „Biblioteca Bucureştilor”, semnat de jurnalista Oana Georgescu.

Cartea cuprinde repere biografice, imagini inedite, opinii ale unor personalităţi ale vieţii culturale şi este însoţită de un CD cu 20 dintre cele mai îndrăgite melodii interpretate de Maestrul Jula. În seria Maeştri ai muzicii, volumul dedicat lui Alexandru Jula este al patrulea publicat, după cele avându-i protagonişti pe: Temistocle Popa, Cornel Fugaru şi Paul Urmuzescu.

La lansare au fost prezente nume mari atât ale scenei româneşti, cât şi ale vieţii politice sau sportive - „Ivan Patzaichin mărturisea că venea cu barca la Galaţi şi se gândea la mine”, povesteşte Alexandru Jula. „A fost o lansare cu totul deosebită. A venit multă lume, oameni pe care nu i-am văzut în viaţa mea, dar care auziseră de mine şi au vrut să aibă cartea”. Pe 24 noiembrie va mai fi o lansare, tot la Bucureşti. „Pentru mine este o carte-document şi mă onorează faptul că sunt al patrulea. Poate că s-au grăbit şi pentru că în momentul de faţă sunt decanul de vârstă al interpreţilor de muzică uşoară din România”, afirmă Alexandru Jula, cu umorul său binecunoscut.

„Jula şi prietenii” caută sponsori

A doua zi, vineri, a susţinut un spectacol la Sala Palatului, iar recitalul său s-a bucurat de un mare succes: „Publicului îi place să fii apropiat de el, să te simtă cu tot sufletul acolo, pe scenă. Şi îi mai place autoironia, iar la asta mă pricep. Am făcut show: am glumit şi am cântat după inima mea”, mai spune Alexandru Jula, cu regretul că, la Galaţi, celebra sa emisiune „Jula şi prietenii”, pe care o realizează de mai bine de şapte ani, a intrat într-un impas financiar: „Ca să o pot continua trebuie să caut eu sponsorizări. Niciun mare nume al muzicii uşoare nu vine să cânte pe ochi frumoşi. Pentru gălăţenii care nu mai au bani să meargă la spectacole, emisiunea mea ar fi fost o gură de oxigen”, declară îndrăgitul solist.

În cartea lansată săptămâna trecută, Stela Popescu îşi exprimă „toată admiraţia pentru acest artist remarcabil, de o mare seriozitate şi hărnicie. Meritul lui este cu atât mai mare cu cât şi-a construit cariera la Galaţi şi a reuşit să se menţină, să-şi consolideze renumele în ciuda distanţei faţă de Capitală”. Maestrul Jula ştie că nu poţi, ca solist, să trăieşti din amintiri. Acesta este motivul pentru care abia a lansat "Un ocean de iubire" şi lucrează la al 20-lea album al său, pentru care deja a înregistrat prima piesă - „O iubire târzie de toamnă”.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Gălăţeanul Alexandru Jula, preşedintele Asociaţiei Artiştilor Seniori

Marţi seara, iubitorii muzicii uşoare din Galaţi au putut vedea, la Casa de Cultură a Sindicatelor, un spectacol de suflet, intitulat „Primăvara şlagărelor”, în cadrul căruia Mirabela Dauer, Alexandru Jula, Raoul, Alexandra Canareica şi Maria Crăciun, au făcut sala să vibreze. Evenimentul a fost organizat de Fundaţia Culturală „Nae Leonard” şi prezentat de Octavian Ursulescu. Cu acest prilej s-au pus bazele Asociaţiei Artiştilor Seniori din România, al cărei preşedinte va fi Alexandru Jula, cel care a avut iniţiativa reunirii artiştilor cu experienţă într-o asociaţie care să-i reprezinte şi să-i sprijine. Totodată, Florin Melinte, preşedintele Fundaţiei Culturale „Nae Leonard”, a anunţat reluarea seriei de spectacole „Alexandru Jula şi prietenii”, care s-a bucurat de succes în ultimii ani.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Gălăţeanul Alexandru Jula, un brand revuistic

* 60 de ani de scenă şi 20 de albume * „De ce n-ar fi şi a treia tinereţe?”

Personalitate emblematică a Galaţiului, Alexandru Jula va împlini, în iulie, 80 de ani de viaţă, iar în octombrie 60 de ani de când cântă. Deşi s-a născut în judeţul Sălaj, la Şimleu Silvaniei, a devenit o veritabilă „legendă” a oraşului nostru, scriind istoria Teatrului Muzical „Nae Leonard” şi o pagină importantă a vieţii artistice de la malul Dunării.
„Galaţiul m-a adoptat: după 20 de ani trăiţi în Ardeal şi după 60 trăiţi în Galaţi, mi-e foarte greu să mai spun că sunt ardelean, cu toate că, se ştie, cei mai importanţi sunt primii şapte ani”, mărturiseşte îndrăgitul solist.
A cântat, de-a lungul carierei sale, muzică pop, disco, etno, melodii din repertoriul internaţional, cântece de petrecere, romanţe, balade, muzică populară, dar şi melodii pentru copii. Are 20 albume discografice, de la primul, scos în 1966, de Electrecord - „Ionel Miron şi Alexandru Jula”, până la cele mai recente, „Un ocean de iubire” şi „De ce n-ar fi şi a treia tinereţe”, produse în 2012, de studioul Spiros.
A jucat în 22 de spectacole de revistă, patru de operetă - „Voievodul Ţiganilor”, „Vânzătorul de păsări”, Ana Lugojana” şi „Frumoasa Elena” şi în comedii muzicale pentru copii. A făcut parte din distribuţia unor spectacole naţionale pe Litoral, dar şi în judeţul Sălaj şi la Radioteleviziunea Română, devenită, ulterior, Societatea Română de Radiodifuziune. A participat la festivaluri în ţară - la Mamaia, în 1965 şi 1969, Festivalul „Melodii '79” (1979), dar şi în străinătate - la Berlin (1968) şi Poznan (1978).
A fost laureat cu zeci de diplome, trofee şi premii, ce răsplătesc o carieră artistică de excepţie: Premiul Municipiului Galaţi (2001), Trofeul „Florile recunoştinţei” la Festivalul Concurs Naţional „Flori de mai” - Călăraşi (2003), Premiul special la Gala Premiilor pe anul 2005 ale Revistei Actualitatea Muzicală a UCMR (2006), „Discul de aur” pentru vânzări record ale albumului „Selecţiuni” (2008). A primit 15 Diplome şi Medalii de Onoare, i-au fost dedicate articole în reviste româneşti, dar şi pagini în monografii prestigioase: „Sălaj - oameni şi fapte”, dicţionar biobibliografic, „Absida scenei”, de Aurel V. Zgheran, „Destine” de Elis Râpeanu, „Alexandru Jula” - în Colecţia „Patrimoniul  Muzical Românesc” şi „Alexandru Jula - Ultimul romantic”, ambele sub semnătura Oanei Georgescu, precum şi volumul „Lacrămă Ardealul - Romanul vieţii lui Alexandru Jula”, de Carmen Aldea Vlad.

„Ca artist, nu ai dreptul să dezamăgeşti publicul”

„Alexandru Jula este el însuşi un model despre cum trebuie să fii, să exişti, să iubeşti oamenii şi muzica şi să te dăruieşti necondiţionat lor. Este o „lecţie” de morală, de profesionalism, de voinţă şi altruism pentru noi toţi”, scrie Oana Georgescu, în prefaţa intitulată „Alexandru Jula - un romantic incurabil”. Puţini ştiu că, în urmă cu 17 ani, îndrăgitul solist a trecut printr-o operaţie pe cord, cu trei by-pass-uri. A depăşit acea cumpănă a vieţii, făcând ce ştie mai bine: dăruindu-ne melodiile sale în seria de spectacole „Alexandru Jula şi prietenii”, de la Teatrul Muzical gălăţean, unică prin longevitate şi concept, şi apoi, prin seria de emisiuni cu acelaşi nume, difuzate la TV Galaţi.
Conştient că „nu poţi trăi doar din ce ai fost”, dar şi că „un artist iese la pensie doar atunci când vrea Dumnezeu”, Alexandru Jula afirmă: „A fi profesionist, în această meserie, înseamnă, înainte de toate, să o priveşti cu seriozitate. Să nu ţi se pară niciodată că e o joacă, pentru că nu e. Când vezi că omul se îmbracă frumos, cu ce are el mai bun, îşi ia cu el pe cine are mai drag şi vine la spectacol să te vadă, nu ai voie să fii decât profesionist. Ca artist, nu ai dreptul să dezamăgeşti publicul”.
Carmen Aldea Vlad îl defineşte foarte bine, când afirmă: „De mult, Alexandru Jula nu mai este doar un nume: este un brand revuisitc al urbei îmbrăţişate de apele Dunării, Galaţi. Cu un timbru cât se poate de distinct, Alexandru Jula a ţinut mereu aproape de sufletul său generaţii întregi de ascultători, printre care s-au numărat şi părinţii mei, m-am numărat şi eu”… Unul dintre secretele longevităţii pe scenă şi al tinereţii sale fără bătrâneţe este, cu siguranţă, iubirea pentru semeni, care se întoarce asupră-i, înzecit.

Cine este Alexandru Jula

Solist de muzică uşoară, născut pe 24 iulie 1934, în judeţul Sălaj, la Şimleu Silvaniei. A urmat cursurile Şcolii Medii Tehnice de Comerţ din Cluj.
La 1 octombrie 1954 a venit la Galaţi, la Teatrul de Estradă (Teatrul Muzical „Nae Leonard”, astăzi). A debutat la Televiziunea Română în 1962, iar la Radiodifuziunea Română un an mai târziu. A colaborat, de-a lungul timpului, cu Teatrul „Constantin Tănase” din Bucureşti (1965-1979) şi cu Teatrul  „Fantasio” din Constanţa (1972-1980). A debutat discografic în 1966, alături de Ionel Miron.
Este căsătorit şi are un copil.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Alexandru Jula s-a stins din viață

Celebrul cântăreţ gălăţean Alexandru Jula s-a stins din viață pe patul de spital. Artistul a fost internat la Spitalul Județean din Galați luni, 28 mai, după ce a fost preluat, de acasă, de un echipaj de la ambulanță.

În ciuda eforturilor depuse de medici, Alexandru Jula a pierdut lupta cu viața. 

Cine a fost Alexandru Jula

Personalitate emblematică a Galaţiului, Alexandru Jula ar fi împlinit, în iulie, 84 de ani de viaţă, iar în octombrie 64 de ani de când cântă. Deşi s-a născut în judeţul Sălaj, la Şimleu Silvaniei, a devenit o veritabilă „legendă” a oraşului nostru, scriind istoria Teatrului Muzical „Nae Leonard” şi o pagină importantă a vieţii artistice de la malul Dunării.
A cântat, de-a lungul carierei sale, muzică pop, disco, etno, melodii din repertoriul internaţional, cântece de petrecere, romanţe, balade, muzică populară, dar şi melodii pentru copii. Are peste 20 de albume discografice, de la primul, scos în 1966, de Electrecord - „Ionel Miron şi Alexandru Jula”, până la cele mai recente, „Un ocean de iubire” şi „De ce n-ar fi şi a treia tinereţe”, produse în 2012, de studioul Spiros.
A jucat în zeci de spectacole de revistă, de operetă - „Voievodul Ţiganilor”, „Vânzătorul de păsări”, Ana Lugojana” şi „Frumoasa Elena” şi în comedii muzicale pentru copii. A făcut parte din distribuţia unor spectacole naţionale pe Litoral, dar şi în judeţul Sălaj şi la Radioteleviziunea Română, devenită, ulterior, Societatea Română de Radiodifuziune. A participat la festivaluri în ţară - la Mamaia, în 1965 şi 1969, Festivalul „Melodii '79” (1979), dar şi în străinătate - la Berlin (1968) şi Poznan (1978).
A fost laureat cu zeci de diplome, trofee şi premii, ce răsplătesc o carieră artistică de excepţie: Premiul Municipiului Galaţi (2001), Trofeul „Florile recunoştinţei” la Festivalul Concurs Naţional „Flori de mai” - Călăraşi (2003), Premiul special la Gala Premiilor pe anul 2005 ale Revistei Actualitatea Muzicală a UCMR (2006), „Discul de aur” pentru vânzări record ale albumului „Selecţiuni” (2008). A primit 15 Diplome şi Medalii de Onoare, i-au fost dedicate articole în reviste româneşti, dar şi pagini în monografii prestigioase: „Sălaj - oameni şi fapte”, dicţionar biobibliografic, „Absida scenei”, de Aurel V. Zgheran, „Destine” de Elis Râpeanu, „Alexandru Jula” - în Colecţia „Patrimoniul  Muzical Românesc” şi „Alexandru Jula - Ultimul romantic”, ambele sub semnătura Oanei Georgescu, precum şi volumul „Lacrămă Ardealul - Romanul vieţii lui Alexandru Jula”, de Carmen Aldea Vlad.
În anul 2002 a fost desemnat Cetăţean de Onoare al municipiului Galaţi.

Drum lin maestre și condoleanțe familiei!

viata-libera.ro

[dcp100168]

Alexandru Jula a plecat pe ultimul drum

Alexandru Jula a plecat să cânte printre îngeri. Înconjurat doar de rude şi câţiva prieteni şi fani, celebrul artist gălăţean a fost condus pe ultimul drum foarte discret, autorităţile locale nesimţind nevoia să-i acorde un ultim omagiu potrivit pentru zecile de ani petrecuţi pe scenă, reprezentând Galaţiul.

După slujba de înmormântare, care a avut loc la Biserica Mavramol, trupul neînsufleţit al artistului a fost dus la Teatrul Muzical pentru „un ultim recital”, cum a spus de altfel directorul instituţiei, Teodor Niţă. Cortegiul a fost primit cu aplauze în faţa teatrului, iar cei câţiva oameni prezenţi au putut urmări un film cu regretatul artist. Muzica lui Alexandru Jula a răsunat pentru câteva minute în foaierul teatrului, iar ochii publicului s-au umplut de lacrimi. Din păcate, maestrul nu a avut aproape colegii de scenă, singurul care a venit să îi aducă o floare la căpătâi fiind Teodor Munteanu. „În 40 şi ceva de ani de activitate împreună s-au adunat multe amintiri, ar trebui să vorbim ore întregi ca să le depănăm. Alexandru Jula era un om foarte puternic, un om care avea idei, uneori salvatoare”, ne-a spus Teodor Munteanu, colegul de scenă al lui Alexandru Jula.

Ultimul gând al artistului, care s-a stins pe patul de spital, a fost pentru publicul său iubit. „Bunicul meu a iubit pe toată lumea, în egală măsură şi pe noi, cei din familie, cât şi pe cei care îi ascultau muzica şi l-au iubit întotdeauna. A fost la fel de aproape şi de ei. Vreau să le mulţumesc tuturor celor care ne-au fost alături în aceste momente grele şi să le spun că ultimul său zâmbet, exact cum am scris şi pe pagina lui de facebook , a fost pentru ei, nu pentru noi, familia. Toată viaţa lui a fost un spectacol şi mă bucur că s-a terminat cu aplauze”, ne-a mărturisit Radu Jula, nepotul regretatului artist.

În aplauzele publicului, Alexandru Jula a plecat pe ultimul său drum, pentru a se alătura artiştilor gălăţeni, prea mulţi, dispăruţi dintre noi în ultimii ani. Dumnezeu să îl odihnească în pace!

viata-libera.ro