Oraşul cu mulţi sportivi şi fără baze sportive

[dcp100168]

Bază sportivă multifuncţională între Galaţi şi Brăila

Galaţiul şi Brăila colaborează intens pentru a pune la cale planuri măreţe. Pe lângă spitalul clinic de urgenţă, teritoriile de la graniţa dintre Moldova şi Muntenia, poartă discuţii pentru amenajarea unei baze sportive pe o suprafaţă de aproximativ 30 ha, unde ar urma să fie construite o sală polivalentă şi un stadion cu o capacitate de 30.000 de locuri. La fel ca şi spitalul, acestea ar urma să fie amplasate în Cartierul "Dimitrie Cantemir". Nicuşor Ciumacenco a declarat ieri, în cadrul conferinţei de presă a Primăriei, că Galaţiul nu se mulţumeşte doar cu atât: "Noi am zis să facem o bază sportivă mai mare, să avem un teren rezervă pentru practicarea mai multor sporturi: un hipodrom, un teren de handbal, de baschet, să fie o bază multifuncţională". Asta, în condiţiile în care municipalitatea nu este în stare să amenajeze un stadion decent şi să renoveze o sală a sporturilor. Dar aici este vorba de bani de la bugetul local, în timp ce investiţia pentru baza sportivă minune, biteritorială va fi finanţată de Guvernul României. Lucrările ar putea fi demarate la începutul anului viitor.

http://www.impartial.ro/index.php?func= ... &articol=4

[busumary]

waaaaaaaaaa...ce fain suna !!!! dar cand va incepe,stim,la anul,dar cand se termina,stim ?in 2000'enspe? adica ei n.au fost si nu sunt in stare sa reabiliteze o sala gata facuta(e drept ca acum la starea jalnica actuala in care e,probabil mai bine ar darama.o si ar face alta noua)si se lauda cu un complex ! si ala pus sum semnul intrebarii...? RUSINICA pentru minciunica !!!!!!!!!

[dcp100168]

Galaţiul nu va avea nicio bază sportivă nouă în următorii ani

* La Focşani şi Brăila se vor construi noi complexe de nataţie, în timp ce la Galaţi nu va fi continuat nici cel cu o treime din lucrări executate * La Craiova, 50 de milioane de euro pentru noul stadion * La Cluj-Napoca, un nou complex sportiv de amploare

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), prin ministrul Liviu Dragnea, şi Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS), prin Gabriela Szabo, au semnat au semnat acord prin care MDRAP va investi 103 de milioane de euro în realizarea a 52 de obiective sportive, până în 2017. Din cele 52 de obiective, 18 sunt destinate sportului de performanţă, iar 34 sportului de masă. Niciunul dintre aceste obiective nu este în Galaţi!

Pentru construirea celor 18 obiective destinate sportului de perfomanţă, valoarea investiţiilor se va ridica la 386,09 milioane lei (85,797 milioane de euro), în timp ce pentru obiectivele sportului de masă vor fi alocaţi 77,437 milioane lei (17,208 milioane euro).

Pentru sportul de performanţă vor fi construite sau modernizate cinci complexe sportive, şase săli polivalente, şase bazine de nataţie, dintre care două de dimensiuni olimpice şi patru pentru polo, dar şi un patinoar artificial. Aici sunt incluse stadioanele municipale din Târgu Jiu şi Craiova, ultimul în valoare de 50 de milioane de euro.

Două din cele şase bazine de nataţie prinse în acest plan de investiţii sunt în oraşe aflate în vecinătatea Galaţiului, Focşani şi Brăila. Astfel, la Brăila, unde există un bazin de dimensiuni olimpice (50 de metri lungime), va fi construit şi unul nou, suma alocată în acest sens fiind de 35,915 milioane lei, adică aproximativ 8 milioane de euro, în condiţiile în care la Galaţi nu este funcţional un bazin cu astfel de dimensiuni, necesar sportului de performanţă.

Comoara de la "Siderugistul", din nou uitată

La baza întocmirii proiectului bazei sportive "Siderurgistul" a stat construirea unui Complex Olimpic de Nataţie, la care lucrările au fost începute, dar abandonate în 2001.

Proiectul a fost şters de praful uitării de către "Viaţa liberă" şi readus în atenţia gălăţenilor în februarie 2012. Peste câteva luni ni s-a lăsat senzaţia că eforturile noastre jurnalistice au avut urmări benefice. În noiembrie 2012, reprezentanţii Primăriei Municipiului Galaţi anunţau că proiectul acestui complex de nataţie a fost aprobat şi inclus în planul de investiţii al Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), instituţie în subordinea MDRAP. Costurile totale se ridicau la 8,3 milioane, din care 70 la sută urmau să fie suportate de către CNI, iar restul de municipalitate. De altfel, lucrurile începuseră să se mişte, iar într-o sedinţă a Consiliului Local a şi fost votată favorabil partea de cofinanţare a municipalităţii.

Totul s-a oprit, însă, la acest stadiu, dosarul a fost uitat de cei de la CNI şi nu şi-a mai amintit nimeni de el nici acum, la realizarea planului de investiţii in baze sportive făcut de Guvern pentru următorii trei ani.

O treime din lucrare este făcută

Practic, prin neincluderea Galaţiului în planul de investiţii guvernamentale, s-a preferat construcţia de la zero a unor bazine în alte localităţi, deşi continuarea proiectul de la “Siderugistul” ar fi costat cu un million de euro mai puţin. La această sumă este evaluată de specialişti partea de lucrare făcută până în 2001. Ce era mai dificil, pregătirea terenului, a fost făcută. S-au adus utilaje din Constanţa şi Bucureşti, s-a forat şi s-au turnat piloţii - stâlpi de beton - până s-a ajuns la „pământ sănătos”, la o adâncime de 24 de metri. Totul pe banii şi manopera combinatului siderurgic, la o bază sportivă aflată în proprietatea municipalităţii. După privatizarea combinatului, în 2001, lucrările au fost sistate, noii proprietari nedorind să mai facă investiţii acolo.

Conform celor care au lucrat acolo, ce s-a făcut reprezintă aproximativ o treime din volumul total de muncă şi totodată al costurilor financiare. „Dacă ar să o luăm de la zero şi să ajungem la stadiul de acum al lucrărilor, ar fi nevoie cam de un milion de euro. Aceasta este valoarea, la un calcul sumar, a ceea ce este acum acolo, raportat la preţurile de astăzi”, ne declara în 2012 inginerul Gheorghe Pascariu, preşedintele filialei gălăţene a Patronatului Societăţilor din Construcţii, care a fost implicat direct în lucrările de acum mai bine de un deceniu de la "Siderurgistul".

Acest complex de nataţie ar fi trebuit să fie la nord de terenul de fotbal de la "Siderurgistul", spre oraş. Acum, acolo este o groapă imensă, plină cu capetele unor stâlpi de beton ce ies din pământ.

Bazinul Olimpic, aceeaşi soartă

Nici măcar “Olimpicul”, bazinul descoperit de lângă Sala Sporturilor, nu a fost prins în actualul plan guvernamental de investiţii, deşi aici costurile n-ar fi foarte mari (cel mult 400.000 de euro). Aflat în proprietatea Direcţiei Judeţene de Tineret şi Sport (DJTS), instituţie subordonată MTS, Bazinul Olimpic a avut alocate fonduri pentru reparaţii capitale în 2011, dar totul s-a oprit cu doar o treime din lucrare efectuată. De atunci, MTS nu a mai alocat nimic pentru continuarea renovării şi nu sunt informaţii la DJTS că o va face în acest an.

Politicienii gălăţeni, incapabili

Faptul că Galaţiul a fost din nou ocolit într-un plan guvernamental de investiţii, la fel ca în cazul autostrăzilor, este încă o dovadă că politicienii care au primit votul gălăţenilor sunt incapabili să reprezinte interesele acestora, implicit ale oraşului. De altfel, din Guvern face parte un singur gălăţean, Marius Mărgărit (acum membru PSD), dar acesta ocupă o funcţie relativ minoră, cea de subsecretar de stat.

Prin comparaţie, la Cluj-Napoca, unde au fost construite în ultimii ani un stadion ("Cluj Arena") şi cea mai mare sală de sport din ţară, se preconizează o nouă investiţie de amploare. Potrivit ministrului Liviu Dragnea, MDRAP se va implica în construirea unui complex sportiv şi cultural la Cluj-Napoca, care va fi folosit în cadrul programului "Cluj-Napoca, capitala europeană a tineretului - 2015", şi care va include terenuri de tenis, baschet, volei, piste de alergare şi dotări specifice altor sporturi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Oraşul cu mulţi sportivi şi fără baze sportive. La Galaţi nu există stadioane sau săli de sport moderne

Oraşul Galaţi nu are baze moderne pentru sportivi, iar aceştia sunt nevoiţi să se antreneze pe terenuri şi în clădiri în paragină şi neomologate. Asta deşi edilii gălăţenilor promit de mulţi ani că vor reabilita stadionul de fotbal cu pistă de atletism, patinoarul şi sala de sport. În ciuda acestei situaţii, numeroşi sportivi din Galaţi, implicaţi în sporturile individuale şi de echipă, obţin performanţe importante. Urmează un material din campania #euprimar.

Arena sportivă Dunărea, cea mai mare din oraş, este în paragină. Suprafaţa de joc este plină de denivelări şi recent a fost distrusă în urma unui concert. Vestiarele nu sunt igienizate, iar tribunele stau să cadă. Într-o situaţie şi mai jalnică este pista de atletism. Un culoar nu poate fi folosit din cauza a două capace de canalizare, iar pista se inundă la fiecare ploaie. Primăria recunoaşte că stadionul nu va fi refăcut prea curând, cu excepţia pistei de atletism.

„Pentru modernizarea pistei Stadionului Dunărea există un proiect, aflat în etapa studiului de fezabilitate, după ce acesta a fost aprobat de Consiliul Local. Pentru stadion, în ansamblu, nu există în momentul de faţă un proiect de modernizare, însă anul acesta s-au realizat la stadion lucrări de reparaţii şi întreţinere”, a explicat reprezentantul Biroului de Presă al Primăriei Galaţi.

Sala Sporturilor în care se desfăşoară toate competiţiile echipelor gălăţene, dar şi diferite concerte şi adunări publice, nu are autorizaţie de la pompieri. În urmă cu câţiva ani, atunci când sala a fost reabilitată, reprezentanţii ISU au descoperit mai multe probleme de securitate şi de atunci Primăria a tot încercat, fără succes, să obţină autorizaţiile necesare. Asta nu îi împiedică pe organizatorii de competiţii sportive şi de concerte să primească în sală sute de persoane, concomitent.

O clădire emblemă a oraşului Galaţi este patinoarul acoperit Dunărea. Clădirea are nevoie de reabilitare şi modernizare, iar conducătorii oraşului visează să transforme patinoarul într-o sală polivalentă. În acest caz, există un proiect de modernizare, aflat în faza studiului de fezabilitate, iar Primăria face demersuri pentru obţinerea finanţării prin intermediul Companiei Naţionale de Investiţii.

Problemele infrastructurii sportive din Galaţi sunt vechi şi, probabil, nu se vor rezolva prea curând, în ciuda optimismului afişat de autorităţi. Deşi se confruntă cu numeroase piedici, sportivii gălăţeni reuşesc să obţină performanţe notabile. În competiţiile de volei, baschet, hochei, futsal şi handbal echipele din Galaţi au obţinut numeroase medalii, iar la sporturile individuale atleţii s-au clasat frecvent pe podium.

Oraşul înconjurat de ape, fără baze acvatice de agrement

Oraşul Galaţi este înconjurat de Dunăre, de râurile Prut şi Siret şi de mai multe lacuri, dar nu are nici un complex de agrement pentru sezonul estival. Ştrandurile publice sunt închise de mulţi ani, iar gălăţenii care vor să facă baie nu au la îndemână decât două piscine private.

Plaja Dunărea, cel mai mare complex de agrement din Galaţi, a fost închisă în 2015 de inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică din cauza mizeriei şi a condiţiilor precare din interior. De atunci, complexul este folosit de gălăţenii care coc legume pentru zacuscă şi de câinii fără stăpân din oraş. În urmă cu doi ani, reprezentanţii

Primăriei au concesionat plaja unei firme care promitea investiţii de 6,2 milioane de euro. Ulterior, contractul a fost reziliat deoarece investitorul nu a respectat ceea ce a promis.

După mai multe încercări nereuşite, reprezentanţii Primăriei Galaţi spun că proiectul privind transformarea plajei într-un aqua parc va fi gata anul viitor. Municipalitatea anunţă că va plăti aproape 20 de milioane de lei, iar lucrarea va începe în curând.

„Procedura de licitaţie pentru obiectivul Reabilitare şi modernizare Plaja Dunărea, proiectare şi execuţie, a fost încheiată în luna aprilie a acestui an, iar oferta declarată câştigătoare este cea depusă de o asociere, cu o propunere financiară de 19.494.063,44 lei, fără T.V.A. Conform contractului, câştigătorul licitaţiei are la dispoziţie 18 luni pentru realizarea obiectivului, din care o lună şi jumătate pentru servicii de proiectare. Primăria municipiului Galaţi îşi doreşte, astfel, să transforme Plaja Dunărea într-un complex acvatic multifuncţional integrat în circuitul de agrement al oraşului. Conform caietului de sarcini, la Plaja Dunărea se vor executa următoarele lucrări: refacerea şi modernizarea bazinului cu valuri, realizarea unei piscine de relaxare cu tobogan pentru adulţi, reamenajarea piscinei pentru copii, realizarea unor tobogane cu aterizare în piscină, amenajarea unui parc de aventură acvatică cu dotări speciale pentru realizarea unor trasee cu grade diferite de dificultate, amenajarea unei zone de food, a unei zone care va fi destinată organizării unor evenimente (scenă, beach bar etc) şi amenajarea unei zone pentru mişcare în aer liber cu aparate de fitness şi alte activităţi sportive, vestiare, duşuri”, au anunţat reprezentanţii Biroului de Presă din cadrul Primăriei Galaţi.

O altă bază de agrement aflată în proprietatea Primăriei Galaţi nu se va transforma prea curând. Lacul Vânători, care în trecut atrăgea numeroşi gălăţeni amatori de plajă, pescuit, grătar şi sporturi acvatice, este în paragină, iar edilii declară că încearcă să găsească soluţii pentru reabilitare şi modernizare.

„Referitor la situaţia Lacului Vânători, aflat în administrarea societăţii Gospodărire Urbană, vă informăm că se lucrează la întocmirea documentaţiei şi se analizează posibilitatea de a atrage fonduri guvernamentale pentru modernizare”, au precizat reprezentanţii Primăriei Galaţi.

În oraşul Galaţi mai există un bazin olimpic, aflat în proprietatea Direcţiei de Sport şi închis în anii 90 din cauza problemelor financiare. În aceste condiţii, gălăţenii care vor să se scalde trebuie să meargă la ştrandul din Brăila, la cele două piscine private din Galaţi sau în locurile neamenajate de la Dunăre, Siret şi Prut.

mediafax.ro

[dcp100168]

Sportul, în paragină și la Galați! Bazele sportive sunt la pământ, Primăria le cere, Ministerul Sportului face strategii și ”evaluează starea obiectivelor” de doi ani!

Sportul românesc se află într-o stare jalnică! Simona Halep, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Gabriela Szabo, Cristian Gațu, Camelia Potec și alte personalități din sportul românesc au participat, miercuri, 12 februarie, la o conferință în care au pledat pentru un buget mai mare pentru sport și pentru o infrastructură adecvată. Situația în teren este catastrofală.

După ce Libertatea a relatat pe larg despre starea precară a sălilor clubului CS Petrolul, a bazinului și a fostului teren de pe strada Latină din Ploiești sau despre bătaia de joc de la patinoarul Mihai Flamaropol, a descoperit că în Galați situația seamănă leit.

Sala de tenis de câmp, sala de atletism și bazinul de înot sunt în stare avansată de degradare, cele trei baze fiind pierdute la mijloc în corespondența dintre autoritatea locală și Ministerul Tineretului și Sportului. Sala de atletism din Galați (suprafață de 738,94 mp), cartierul Micro 19, situată pe strada Stadionului, nr. 1, în Complexul Sportiv Dunărea, face parte din domeniul public al statului, fiind în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului (MTS), prin Direcția Județeană pentru Tineret și Sport Galați. Din ceea ce este denumit ”Complex Sportiv” face parte și bazinul de înot.

De asemenea, sala de tenis de câmp (suprafață construită de 1.360,91 mp, teren aferent de 15.840 mp) situată pe strada Carol Davila, nr. 12, face parte din domeniul public al statului, fiind tot în administrarea MTS, prin clubul CSM Dunărea Galați.

Cele trei obiective arată jalnic și vorbesc, din păcate, despre starea actuală a sportului românesc: dezastru și nepăsare!

Primăria: „Noi le-am cerut”. MTS face strategii!

Primarul Florin Pucheanu ridică din umeri. Edilul spune că a solicitat de mai multe ori trecerea celor trei obiective din domeniul public al statului către municipiul Galați. Ultima dată, pe 21 aprilie 2018.

Trei zile mai târziu, MTS răspundea: În această etapă, se află în plin proces de elaborare studiul cu privire la starea fizică a imobilelor aflate în administrarea MTS, precum și a celor ce au fost transmise prin hotărâre de Guvern UAT-urilor. În sensul celor solicitate de dumneavoastră, ne vom putea exprima odată cu adoptarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii sportive și încheierea procesului de descentralizare. MTS va elabora modul în care, prin unitățile subordonate, se va monitoriza respectarea prevederilor din hotărârile de Guvern, a cerințelor impuse la preluarea imobilelor-baze sportive de către UAT-uri.

„Am dus fata la Brăila, să-și continue visul”

Au trecut aproape doi ani și nu s-a întâmplat nimic. “Obiectivele” sunt un focar de infecție și un pericol pentru oricine ar dori să le vadă din cauza mizeriei și câinilor vagabonzi.

Nicolae Ciocan, profesor educație fizică din Galați, tatăl unei atlete de 15 ani, Rebecca Ciocan, cu rezultate bune în probele 60 de metri plat și 100 de metri, a spus, pentru Libertatea: Fiica mea tocmai s-a transferat de la CSM Galați. Face 50 de kilometri pe zi, să se pregătească la Brăila. Rebecca face sport pe banii familiei de la 6 ani și nu am vrut să-i distrugem visul performanței unui copil. Odată cu transferul, clubul s-a obligat să-i plătească deplasările la Brăila pentru antrenamente.

„Colectivul” a închis sala de atletism, care devenise „pârtie”: nu mai avea nici geamuri, nici calorifere! Ciocan a trăit, în timp, distrugerea sălii de atletism. În 2014, după o plângere la Agenția Națională pentru Sport, președintele Carmen Tocală a decis măsuri: igienizare, văruit, recondiționare. Totul s-a oprit apoi, în 2015! Ningea afară, ningea și înăuntru, se făcea pârtie în sala de atletism! Fiindcă, oricum, nu avea încălzire. Finalul a fost chiar după tragedia din clubul Colectiv. Sala nu avea nici aviz ISU! Nicolae Ciocan: Părintele spune că “dacă se monta câte un geam și un element de calorifer pe an, cred că era gata până acum”. Așa, caloriferele au ajuns la fier vechi, iar tuburile pentru visata încălzire a spațiului s-au distrus.

Sala avea culoare, se poate face pregătire specifică, “ba merge și săritura cu prăjina, înălțimea obiectivului e de patru metri”.

Bazinul, înecat în bălării

Sala de atletism are un perete comun cu bazinul în aer liber de înot. Bazinul olimpic, inaugurat în 1970, începuse să fie renovat, dar totul a fost oprit fără vreo explicație. Din 2005 nu mai funcționează. Lucrările de consolidare (teren şi clădiri) s-au făcut în perioada 1999-2001 şi au costat echivalentul a 2,5 milioane de euro, iar în 2002 bazinul a devenit din nou funcţional. Nu pentru mult timp, însă, căci în 2004 s-a descoperit că problemele lui n-au fost rezolvate. Aşa că în 2005 este închis şi încep noi reparaţii, suportate din bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS), proprietarul complexului sportiv. În perioada 2005-2009 se cheltuie aproape 80.000 de euro pentru repararea sistemului de alimentare şi de filtrarea apei, dar bazinul rămâne închis. Între 2009 şi 2012, MTS mai cheltuie 2,2 milioane de lei (circa o jumătate de milion de euro) pentru reabilitare. Tot degeaba, căci bazinul nu este deschis nici până în zilele noastre. Uriaşa cuvă din beton s-a fisurat grav, toate instalaţiile montate sau reparate în ultimul deceniu au dispărut, iar în fostele sifoane de evacuare a apei, aflate pe fundul bazinului, cresc boscheţi. Bazinul avea 6 culoare de câte 50 de metri. Cu o lucrare de 100.000 de euro s-ar putea reface și sala de atletism, și cea de tenis, și bazinul.

Tenisul, neîncălzit și fără vestiare!

Aflată lângă Depoul CFR, și sala de tenis e abandonată și închisă. Ca și celelalte. Aparține de MTS și e administrată de clubul CSM Dunărea Galați, care nu a reușit s-o întrețină. Neîncălzită, neterminată, fără vestiare, e nefuncțională de cinci ani. Nicolae Ciocan: Am fost prezent la o vizită a bazelor lui Daniel Jianu, consilier la MTS. Direcția Județeană se lăuda că oficialul a lăudat bazele? Păi, cu astea se laudă? A fost doar la popicărie și la două terenuri sintetice.

Ana Maria Vasiliu, directorul DJTS, își permite să circule cu un automobil de 30.000 de euro. Când am întrebat de unde sunt bani pentru așa ceva, mi-a răspuns că «face venituri proprii, dintr-un restaurant și un minihotel»”, încheie Nicolae Ciocan.

Sediul DJTS e lângă bazinul și sala părăsite.

S-a terminat și gimnastica!

Și sala de gimnastică e la pământ. Aceasta aparține de CSȘ/LPS Galați! Beatrice Butunoi, una dintre junioarele talentate, a plecat fiindcă nu avea unde sa se antreneze și s-a și pierdut între timp. “Avem copii talentaţi şi harnici, dar nu sunt condiţii”, arată Nicolae Ciocan.

Galațiul mai are și alte baze sportive: Stadionul Dunărea, rebotezat “Nicolae Rainea”, după numele fostului mare arbitru, Sala Sporturilor Dunărea, Patinoarul Artificial Dunărea, Stadionul Gloria, Baza Siderurgistul etc. Fac parte din domeniul public al municipiului, administrate de Fundația Sportul Gălățean. Stadionul Dunărea, de exemplu, arată execrabil. La un moment dat, se pusese pista de zgură pentru atletism, însă a fost distrusă după un concert!

Cetățean din Galați: E grav ce e la Galați. Sala Sporturilor nu are aviz ISU, Baza Siderurgistul se scufundă, Stadionul Dunărea e praf. Stadionul Oțelul este al indienilor de la Mittal.

libertatea.ro

[dcp100168]

Galaţiul - cel mai mare oraș fără proiect aprobat de bază sportivă modernă

În ultima perioadă au apărut în presa centrală tot mai multe informații referitoare la investițiile majore în baze sportive, stadioane, săli polivalente de sport și bazine de înot, dar Galațiul este absentat de fiecare dată de pe liste.

Deși se află pe podiumul național ca număr de competitoare la nivel de primă ligă, Galațiul are de suferit ca baze sportive și, în special, când vine vorba de baze sportive moderne. A trecut un deceniu de la ultima investiție serioasă la o bază de sport din Galați, când învechita Sala Sporturilor "Dunărea" a fost redată în folosință după modernizare. În rest, Stadionul "Dunărea" strigă a demolare, Stadionul "Oțelul" e întreținut cu greu și devine depășit pe zi ce trece de rigorile fotbalului modern, iar Bazinul olimpic nici nu se mai distinge din iarba sălbatică crescută în jur.

De aici și întrebările multor gălățeni despre când vom avea parte de o nouă bază sportivă modernă și de amploare. Referitor la un nou stadion, primarul Ionuț Pucheanu a spus, într-o emisiune la Reperul TV, că un astfel de proiect este departe de a fi realizat. "Stadionul este pus pe lista sinteză a CNI, la fel ca multe alte proiecte. E mai mult decât nimic, dar nu e nici pe departe ce trebuie", a spus Pucheanu, după ce a vorbit despre un soi de conspirație împotriva zonei de țară din care face parte și Galațiul. "Evident că dezideratul acesta există. Din păcate, dacă vă veți uita pe harta stadioanelor pe care le-au promovat cei de la Compania Națională de Investiții, veți găsi cel mai apropiat de zona în care stăm cred că prin Oltenia, toate celelalte fiind în Ardeal. N-am înțeles, se joacă mai bine în Ardeal? Or pasa mai bine, or centra mai bine? A se vedea ghilimelele (n.n. - sarcasm). Nu știu ce se întâmplă, dar ca edil, după mai bine de șase ani de Primărie, este absolut, dar absolut strigător la cer modul în care CNI se poziționează față de investițiile pe care le face la nivelul întregii țări".

Transformarea Patinoarului, o idee de zece ani

Cum Galațiul nu figurează nici pe harta noilor săli polivalente de sport ce urmează a se construi în perioada următoare, deși ar avea suficient de multă activitate de susținut într-o nouă astfel de construcție, primarul Ionuț Pucheanu are o idee ce s-a mai vehiculat și pe vremea mandatului lui Marius Stan.

"Momentan, lupta mea, și o spun sincer - chiar am luat-o personal de data aceasta, este să nu mă las până nu voi reuși, într-o formă sau alta. Că o fi anul ăsta, că o fi anul viitor, că o fi într-un potențial viitor mandat, cu siguranță se va întâmpla. Mă refer la transformarea Patinoarului în Sală Polivalentă. Asta nu înseamnă că n-o să mai aveam Patinoar. Această sală, mărită, adaptată nevoilor actuale, va avea o suprafață de joc pentru hochei, patinaj și toate celelalte sporturi, doar că deasupra se va putea monta foarte rapid o suprafață care să poată permite folosirea sălii și pentru alte tipuri de sport, baschet, volei, tenis și așa mai departe", a spus Pucheanu, la Reperul TV.

Referitor la stadiul acestui proiect, lupta politică este următorul pas pentru a îndeplini acest obiectiv. "Suntem destul de aproape, mai avem nevoie de un aviz de la ISU, pe care sper să-l scoatem și să-l depunem, ca ulterior proiectul să fie înaintat pentru hotărâre de Guvern. Pentru că depășește zece milioane de euro, este nevoie de aprobare de la Guvern. Aici ține de partea politică, sper să mă descurc cu un astfel de demers", a adăugat Pucheanu.

Aceeași inițiativă a fost anunțată în urmă cu zece ani de Marius Stan, la o gală de box susținută la acea vreme în Patinoar, ca prim pas de a organiza și altfel de evenimente decât cele de sporturi de iarnă în interior.

viata-libera.ro