Jump to content

Galaţi - oraşul fără debarcader


dcp100168
 Share

Recommended Posts

De ce oare? Nu aveau declarantii de la Primarie, CL, CJ unde sa-si traga barcutele? Sau cocalarii se saturasera de agatat pitipoance de pe trotuar? Arata ca naiba, e amplasat ca naiba, iar taxele sunt mult prea mici raportate la pretul barcutelor. O sa fie foarte frumos la vara, cand o sa ne plimbam pe faleza si o sa auzim manele si de pe Dunare. Unde mai pui ca soarele se va oglindi in lanturile de pe burtile paroase si in ghiulanele de pe degetele, nu in valurile dunarii. Multumim doamnei Udrea si celor care s-au gandit ca orasul acesta care dispare sub munti de gunoaie, praf si in gropi, are nevoie de debarcader. Cu banii aia reabilitau multe in Galati, dar...

Link to comment
Share on other sites

Daca e vorba de dezvoltare, orice proiect e bine venit. Eu chiar as vrea sa vad pontoanele pline de ambarcatiuni care mai de care, cum am vazut la Taranto sau Napoli.

Eu intracolo vreau sa ne indreptam. Evident cu speranta ca o vom face cheltuind mai putin.

PS Pe mine nu ma deranjeaza sa vad limuzine, vile sau iahturi, achiar as vrea sa vad cat mai multe in conditiile in care ar exista o institutie care functioneaza si care te intreaba la modul cat mai subtil si nederanjant cum de te-ai ales cu ele. Daca se dovedeste ulterior ca nu in mod legal, atunci sa se treaca la confiscare si plata de amenzi/poprire/executare, etc.

Poate asa nu am mai plati 10 lei pe un pai care costa 1 leu, restul de 9 fiind comisioane traduse in bunastare ilegala si care nu ar putea fi justificata.

Cei 9 lei sunt bani de-ai nostri din taxe, impozite, contributii, etc.

Si ala se numeste tot furt.

Link to comment
Share on other sites

In urma cu 15 ani, cel putin o nava de pasageri pleca zilnic in cursa regulata din fata capitaniei din Galati. Acum in larg din orasul-port nu se poate iesi decat cu navele de agrement.

Cursele de transport pasageri intre Galati si celelalte orase mari riverane fluviului, precum Braila si Tulcea, cu vapoarele Transilvania, Muntenia si Banat, au devenit o amintire.

Asta pentru ca dupa privatizarea Navrom, s-a renuntat la cursele regulate, navele ramanand in patrimoniul companiei la Delta Tulcea, flota ruginind. Momentan, galatenii pot doar urca la bordul unei nave prin inchirierea numai la intreaga capacitate, adica 30 locuri fiecare, a celor doua vaporase de agrement detinute de doua societati private, anume vasul Kaplan al firmei Europa SRL, care detine si restaurantul Malnas si de Danube River al firmei Vega'93 SA, firma care detine si un cataraman.

In weekend sunt iesiri pe Dunare pana la Braila, pretul fiind de 30 de lei de persoana. Vinerea se pleaca la Sulina doar daca sunt solicitari, iar intoarcerea este duminica, biletele costand in acest caz 600 de lei.

http://www.ziare.com/stiri/transport/galati-oras-port-fara-nave-de-pasageri-1014271

Link to comment
Share on other sites

Si eu ce comentam pe VL? Erau vremuri cand in sala de asteptare a Palatului Navigatiei si afara, era puhoi de oameni care plecau in Delta. Ce pacat, am bunicii in Delta, si trebuie sa trec cu bacul, sa iau o duba sau un autocar pana la Tulcea, sa le ingras alora buzunarele cu ce cumpar de pe-acolo, si sa ma urc in vapor spre Chilia Veche. Si puhoiul de oameni (inclusiv turistii straini), s-a mutat la Tulcea. Ce vremuri... :(( Si cand ma gandesc ca inainte, luam bilet direct sau cu schimbare in Tulcea spre Chilia Veche, si nu ma mai dadeam jos de pe vapor. De la 06:30 (parca), pana la 17:30...Acum, e frumos doar daca inchizi ochii tot drumul, iti infunzi castile in urechi, si faci nani pana la destinatie...

Link to comment
Share on other sites

De Paste acum 2 ani am fost si eu in Delta, pentru prima oara!!!!! Intradevar, am fost pana la Tulcea cu masina dupa care am parcat masina in curtea Vamii ( altfel nu ma induram ) si am luat catamaranul catre Sulina. Excursia a fost frumoasa dar as fi preferat sa plec direct de aici daca tot am Dunarea la picioare. Dar.. acest subiect isi merita titlul!!!

Link to comment
Share on other sites

biletele costand in acest caz 600 de lei.

La banii astia nici nu se pune problema unei rentabilitati economice in ceea ce priveste o cursa regulata. E doar un capriciu, un cadou pe care il faci sau ti-l faci.

Cat despre curse regulate spre Braila ar fi cam greu... Cu maxi e cativa lei si dureaza 20-30 minute. Cu un vapor insa...

Link to comment
Share on other sites

La banii astia nici nu se pune problema unei rentabilitati economice in ceea ce priveste o cursa regulata. E doar un capriciu, un cadou pe care il faci sau ti-l faci.

Poi acuma, intreba-te cat costa tambalaul de mai sus (daca nu ai masina), bac, maxi, vapor, si, iti garantez ca iesi mai ieftin asa (am experienta de 29 de ani :P )...problema e ca trebuie sa cari bagajele dupa tine...Dar daca esti comod, dai 600Ron, ca nu te uiti la bani, si iei de la Galati :d Apoi, pune-te si cauta cazare, ca deh, trebuie sa te si odihnesti...Iesi mai ieftin la greci sau la bulgari :))

Link to comment
Share on other sites

Si, "putin" off-topic

Poi ce sa zic, era vorba de Orasul fara debarcader, nu? Alina25 a zis de vapoare, si uite asa, daca e vorba de vapoare, va pot tine o viata pe tema asta pentru ca am experienta... :d Sorry pentru "deranj", dar cred ca era vorba si despre cum sa ajungi in Delta dupa ce ai nostri au vandut vapoarele...sau, pentru tine era off-topic, cu aeroportul...si acum sunt cu gandul la barca mea, printre plauri + PET-uri, cautand loc de "pescuiala"...cred ca de aia nu am fost atent la postarea ta.

Edited by AdiTZA
Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Portul de ambarcaţiuni – sursă de venit pentru Navrom!

În primăvară, Primăria municipiului Galaţi a inaugurat cu surle şi trâmbiţe Portul de Ambarcaţiuni din aval de Punctul Trecere Bac, „binecuvântat” în octombrie 2009 de însuşi ministrul turismului, Elena Udrea. În comparaţie cu volumul investiţiei, care s-a cifrat la 800.000 de euro, portul este surprinzător de mic, putând găzdui doar 80 de ambarcaţiuni. Matematic, asta înseamnă că amenajarea unui singur loc de acostare a costat 10.000 de euro, cât o şalupă mai de Doamne-ajută. Puţine cum sunt, cele 80 de locuri de acostare din Portul de Ambarcaţiuni aduc ceva bani la bugetul local. Serviciul Public Administrarea Domeniului Public (ADP), cel care administrează portul, a estimat că, la încărcare maximă, el poate genera venituri totale de 30.000 de lei pe lună din închirierea locurilor de acostare. Dacă presupunem că proprietarii de ambarcaţiuni le ţin pe apă 8 luni pe an, în perioada aprilie-noiembrie, înseamnă că în acest interval municipalitatea încasează de la ei, în total, 240.000 de lei. Jumătate din sumă rămâne în buzunarul ADP, pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere a portului, iar cealaltă jumătate ajunge în vistieria oraşului.

Căpuşa Navrom

Pe lângă municipalitate, din Portul de Ambarcaţiuni mai scoate bani şi Navrom. Compania privată s-a insinuat în afacere din timp, când portul era, încă, în stadiul de proiect. Altfel nu se explică de ce lansarea la apă a ambarcaţiunilor se face exact pe rampa Navromului, contra cost evident, şi nu o geană mai la vale, pe terenul Primăriei. „Noi aveam rampa aceea demult. Primăria n-are decât să-şi facă altă rampă, dacă vrea”, ne-a declarat directorul general al companiei Navrom, Constantin Hârţan.

Primăria nu şi-a făcut, însă, o rampă proprie pe Faleza Inferioară. Unii oficiali ai Primăriei spun că amenajarea ei este imposibil de realizat deoarece Faleza Inferioară este considerată zonă protejată, iar accesul auto este interzis. Dar restaurantele din zonă cum sunt aprovizionate? Alţii spun, însă, că rampa poate fi amenajată acolo, şi chiar cu costuri mici.

Între timp, Navrom a profitat din plin de poziţia de monopol şi nu s-a uitat la bani atunci când a fixat nivelul taxei de utilizare a rampei pe care o deţine. Aşa au ajuns proprietarii de ambarcaţiuni să îi plătească Navromului câte 50 de lei ori de câte ori îşi coboară barca la apă sau o ridică, pentru a o duce în altă parte. ADP negociază acum cu Navrom pentru a obţine anumite facilităţi pentru clienţii din port. „Negociem cu Navrom termenii unui protocol care să prevadă ca, într-un an, o lansare la apă şi o ridicare pe uscat la începutul şi la sfârşitul sezonului să fie gratuite. Am înţeles că dumnealor au mai oferit gratuităţi, însă vrem să stabilim asta oficial”, a declarat ieri directorul ADP, Eduard Grosu.

Compania fluvială îi scutură de bani pe chiriaşii din port şi atunci când aceştia vor să-şi facă plinul. Asta deoarece singura staţie de carburant pentru ambarcaţiuni din zonă îi aparţine Navromului, deşi teoretic şi Primăria ar fi putut deschide o asemenea staţie acolo. Staţia este amplasată la câţiva metri de Portul de Ambarcaţiuni, pe pontonul la care acostează bacul mic.

Ce numitor comun există între Primăria municipiului Galaţi şi Navrom? Florin Popa. City-managerul oraşului este plătit, din aprilie 2005, de una dintre societăţile grupului: Navrom Centrul de Afaceri SRL. De acolo, Florin Popa primeşte lunar 2.200 de lei brut, pe lângă leafa de city-manager, de 8.700 de lei pe lună.

http://www.viata-libera.ro/articol-Portul_de_ambarcatiuni_%E2%80%93_sursa_de_venit_pentru_Navrom_2.html

Link to comment
Share on other sites

Bun, deci care e problema, pana la urma? Daca asa s-a facut proiectul, daca (teoretic) nu se putea face in alta parte, daca, in fine, S-A FACUT ceva, care e problema? Taxa (50 lei) pe care o plateste utilizatorul portului, proprietar de salupa? Faptul ca F.P. mai incaseaza niste bani? As fi foarte multumit daca ar mai fi un cetatean - din primarie, prefectura, agentii, oficii, orice! - care sa castige 20 mil pe luna de prin alta parte si sa se construiasca un drum ca lumea, un aeroport, un spital, o sala de sport...

Link to comment
Share on other sites

Între timp, Navrom a profitat din plin de poziţia de monopol şi nu s-a uitat la bani atunci când a fixat nivelul taxei de utilizare a rampei pe care o deţine. Aşa au ajuns proprietarii de ambarcaţiuni să îi plătească Navromului câte 50 de lei ori de câte ori îşi coboară barca la apă sau o ridică, pentru a o duce în altă parte.

mamaaaa.... ce de bani! au cumparat barca cu minim 10.000 de euro si mai cheltuie 100 lei/an cu coborarea si ridicarea barcii la/din apa. adica cei care au asemenea ambarcatiuni se mai uita ei la 50 de lei? creste profitul Navromului.

Link to comment
Share on other sites

mamaaaa.... ce de bani! au cumparat barca cu minim 10.000 de euro si mai cheltuie 100 lei/an cu coborarea si ridicarea barcii la/din apa.

Mda, cam la asa ceva ma gandeam si eu... Am vazut acum vreo luna-doua (sau mai mult, nu conteaza) la Carrefour o barca (nu foarte pretentioasa, dar frumusica, ce-i drept) pe la 17.000 dolari. Si era cam pe la jumatatea portofoliului producatorului. Asa ca 50 lei la cateva luni... Cat despre statia de benzina ar fi chiar culmea sa mai trantesti inca una, doar ca sa fie "a ta". Numai bunul Dumnezeu stie cate zeci de taxe si autorizari trebuie sa platesi si sa obtii ca sa pui pe Dunare o statie de benzina...

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Portul de ambarcaţiuni a fost rupt de sloiurile de gheaţă

Sloiurile de gheaţă de pe Dunăre au rupt portul de ambarcaţiuni aflat în apropierea punctului de trecere-bac. Până în acest moment nu se cunoaşte valoare a pagubelor, iar reprezentanţii administraţiei locale au început evaluările în acest caz. În momentul producerii incidentului, nici o ambarcaţiune nu era ancorată în portul respectiv. „În ultima săptămână, colegii de la Gospodărire Urbană au acţionat zilnic pentru îndepărtarea gheţii din zona Portului de Ambarcaţiuni. Situaţia s-a complicat. O parte a pontonului a fost avariată semnificativ”, a declarat viceprimarul Nicuşor Ciumacenco.

Reprezentanţii societăţii de gospodărire urbană încearcă să îndepărteze sloiurile şi susţin că, în acest moment, nu au nici o altă soluţie pentru salvarea portului de ambarcaţiuni. "Din timpul nopţii, sloiurile au început să forţeze stâlpii portului de ambarcaţiuni şi dimineaţă a pocnit. Încercăm să mai degajăm din gheaţă, altă soluţie nu avem. Aşteptăm şi firma constructoare pentru a stabili valoarea pagubelor. Din câte ştiu nu mai este în garanţie”, a precizat directorul Gospodărire Urbană, Eduard Grosu.

Construirea portului de ambarcaţiuni a început în anul 2009, iar lucrările au fost finanţate de către Ministerul Turismului şi Primăria Galaţi. Valoarea totală a proiectului a fost de 2,7 milioane lei, cofinanţarea Primăriei Galaţi fiind de 400.000 de lei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Ce retardati: cum sa dai 500.000 de euro pe rahatul ala de ponton pe care-l construiesti cu nici 20.000, care nu are nici 2 ani de zile si s-a dus la vale? Sau..presupun ca respectivul constructor nu a luat in calcul venirea vreunei ierni? Cum s-ar spune, banii s-au dus pe apa Dunarii..

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Pagube de 100.000 de euro la Portul de Ambarcaţiuni

Una dintre victimele furiei gheţurilor – Portul de Ambarcaţiuni de Agrement – are nevoie urgentă de reparaţii. Spunem „urgentă” pentru că iarna a trecut şi am intrat în sezonul navigaţiei pe Dunăre, care va ţine până iarna viitoare. Administratorul acestui Port de Ambarcaţiuni – SC „Gospodărire Urbană” SRL Galaţi - a contactat atât constructorul, cât şi proiectantul acestuia pentru a evalua pagubele şi pentru a găsi o soluţie în vederea remedierii lor.

„Deşi nu s-a terminat încă această evaluare, credem că pagubele depăşesc 100.000 de euro. Din păcate, lucrarea nu era asigurată pentru că nici un asigurător nu şi-a exprimat disponibilitatea de a plăti eventualele daune. Cât priveşte navele care au fost ancorate, acestea erau toate asigurate, era o obligaţie pentru fiecare proprietar să prezinte un astfel de document, altfel nu primea locul de ancorare”, spune directorul SC „Gospodărire Urbană” SRL Galaţi, Eduard Grosu.

Şeful instituţiei mai susţine că a început deja întocmirea unui dosar pe care-l va înainta Primăriei. Acesta va cuprinde adrese de la toate instituţiile abilitate care să confirme că în acea perioadă s-au produs fenomenele naturale care au dus la avarierea Portului. Dacă va avea bani, Primăria va finanţa repararea avariilor, dar, cum este vorba despre o sumă destul de mare, este posibil ca autorităţile să ceară la rândul lor ajutor de la Guvern.

„Vrem o regândire a amplasamentului! Nu vorbim despre o mutare, ci despre o schimbare a unghiului de amplasare. Practic, va fi adus puţin mai aproape de mal. Evident, vom avea nevoie şi de dragaj în zonă, dar sperăm să ne descurcăm”, mai spune directorul „Gospodărire Urbană”.

50 de locuri libere!

Un lucru este cert: în acest moment, se poate asigura ancorarea ambarcaţiunilor pe o parte din ponton rămasă neafectată de furia gheţurilor. Practic, cel puţin 50 de bărci şi şalupe pot fi ancorate în condiţii de siguranţă. Având în vedere faptul că anul trecut gradul maxim de ocupare a Portului a fost de 65-70 la sută, asta înseamnă că SC „Gospodărire Urbană” ar putea onora aproape toate cererile. Acestea pot fi depuse începând din 1 aprilie, ceea ce înseamnă că din 15 aprilie ambarcaţiunile vor putea fi ancorate în port.

„Vrem să vedem dacă lucrările de reparaţii pot fi efectuate şi cu nave ancorate în port. Oricum, dacă vom avea banii, în maximum două săptămâni reparaţiile vor fi gata”, a adăugat Eduard Grosu.

Anul trecut, au fost ancorate în „Marina” din zona Trecere Bac în jur de 80 de ambarcaţiuni. Unele mai simple, altele chiar sofisticate din punctul de vedere al performanţelor tehnice, bărcile sunt utilizate pentru plimbări sau partide de pescuit pe Dunăre, Siret şi Prut, ori pentru croaziere în Delta Dunării şi pe Marea Neagră. Portul a costat peste 800.000 de euro, bani veniţi în proporţie de 80 la sută de la Ministerul Dezvoltării Rurale şi Turismului.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Soluţie inedită: Portul Elenei Udrea, pe jumătate mobil!

Gata, este bătut în cuie! Portul de ambarcaţiuni de agrement din zona trecerii Bac va fi reconfigurat: partea rămasă neafectată după prăpădul făcut la sfârşitul lunii februarie de sloiurile de gheaţă va rămâne la locul ei, urmând ca restul să fie reconstruit sub formă detaşabilă (ei, de aşa ceva n-aţi mai auzit!). Cu această variantă au fost de acord atât proiectantul lucrării, cât şi constructorul din Constanţa. "Vorbim practic de o porţiune de ponton care va fi susţinută de cabluri şi care va putea fi mutată în timpul iernii undeva în amonte de trecerea Bac. În acest fel, nu vom mai fi puşi în faţa unor situaţii de criză, aşa cum s-a întâmplat după ruperea bancurilor de gheaţă de pe Dunăre", spune directorul Societăţii "Gospodărire Urbană" Galaţi, Eduard Grosu.

Mai trebuie doar ca a treia verigă din sistem - Primăria Galaţi - să pună la dispoziţia constructorului şi fondurile necesare - aproximativ 170.000 de euro. Banii vor fi cheltuiţi atât pentru realizarea pasarelei de acces, cât şi pentru dragarea zonei. "În acest fel, atunci când apele Dunării vor fi extrem de scăzute, pontonul nu se va mai duce într-o parte. În plus, vor putea fi ancorate ambarcaţiuni şi în zona dinspre mal", mai spune Grosu. Dacă banii vor fi disponibilizaţi în timp util, lucrarea ar putea fi terminată în doar trei săptămâni, în care sunt incluse şi operaţiunile de achiziţie a materialelor necesare. Chiar dacă pontonul este pe jumătate avariat, de astăzi, Societatea "Gospodărire Urbană" Galaţi începe să închirieze o parte din locurile de acostare la Portul de ambarcaţiuni de agrement. "Vorbim despre 20-25 de locuri aflate într-o zonă neafectată de sloiurile de gheaţă. Avem cereri depuse, în special pentru ambarcaţiuni mari", a mai spus Eduard Grosu.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Cine (nu) vrea să asigure portul de ambarcaţiuni?

Foarte mulţi oameni s-au întrebat, după incidentul din luna martie în urma căruia portul de ambarcaţiuni de agrement a fost serios avariat, de ce o lucrare care a costat o căruţă de bani nu a fost asigurată. Aşa cum orice proprietar de imobil este obligat să încheie o poliţă de asigurare, aşa şi autorităţile locale ar fi trebuit să-şi ia măsuri astfel încât portul să fie asigurat.

"Nimeni n-a vrut să-mi asigure acest port de ambarcaţiuni pentru că niciun asigurator nu ştia la ce riscuri să se aştepte. Nici nu ştiau unde să-l încadreze, obiectiv fix, mobil. Acum, că am văzut care este principalul pericol pentru acest port, vom încerca să-l asigurăm", spune Eduard Grosu. Cert este că până acum conducerea Societăţii Comerciale Gospodărire Urbană Galaţi nu poate face niciun pas pentru că n-are bani pentru reabilitarea portului, rupt astă-iarnă de un pod de gheaţă.

Speranţe într-o şedinţă care nu a mai avut loc

Din discuţiile purtate cu reprezentanţii Primăriei, Eduard Grosu a aflat că banii ar fi putut fi alocaţi printr-o rectificare de buget, într-o şedinţă de CL care ar fi trebuit să aibă loc pe 24 mai. Din păcate, această şedinţă nu a mai avut loc, ducându-se astfel pe Apa Sâmbetei şi speranţele celor de la Gospodărire Urbană. Până la reabilitare, portul a fost deja "populat" cu posesori de bărci şi şalupe de agrement. "Avem 19 proprietari de bărci cu care am semnat deja contracte, dintr-un maxim de 27 de locuri disponibile. Vorbim despre partea rămasă intactă după dezgheţul din luna martie. Din fericire, vom putea executa lucrările de reabilitare a porţiunii avariate fără să le cerem proprietarilor să-şi mute bărcile de la ponton", mai spune directorul Gospodărire Urbană Galaţi.

Bântuie neîncrederea!

Pe de altă parte oamenii nu mai sunt atât de hotărâţi să-şi mai lase bărcile ancorate la acest ponton. „După prima iarnă au fost înlocuiţi câţiva stâlpi care se strâmbaseră, după a doua iarnă, capătul din aval este sub apă şi cred că este pierdut definitiv şi mai mult de jumătate din stâlpi sunt îndoiţi. Practic debarcaderul nu mai prezintă siguranţă nici pentru accesul proprietarilor de ambarcaţiuni”, spune Dumitru Pascale, un gălăţean care a preferat să-şi ducă barca la Brăila, acolo unde acostarea este mai ieftină, şi, din câte se pare, mai sigură.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Portul de ambarcaţiuni a înecat odată cu el 600 mii de euro

Bataie joc pe bani publici! Portul de ambarcatiuni, o investitie de peste 600 mii de euro zace pe jumatate nefolosit dupa ce, in luna martie, a fost grav avariat de sloiurille de gheata. Jumatate din stalpii pontonului sunt acum indoiti si scufundati in apa, iar debarcaderul nu mai prezinta niciun fel de siguranta.

Au trecut trei luni de la incidentul in urma caruia portul de ambarcatiuni de agrement a fost serios avariat de sloiurile de gheata, insa nimic nu s-a schimbat. Din contra, nepasarea autoritatilor a distrus si mai mult portul. Pe partea care nu a fost avariata, cativa galateni si-au ancorat ambarcatiunile si salupele de agrement. Insa oamenii stau cu emotie pentru ca o viitura mai puternica ar putea rupe in doua portul.

Primarul Dumitru Nicolae spune ca pontonul nu a fost amplasat unde trebuie. Acesta este si motivul pentru care sloiurile de gheata l-au rupt. Baniii pentru reabilitarea pontonului de pe malul Dunarii trebuiau alocati printr-o rectificare de buget, in sedinta de Consiliu Local care ar fi trebuit sa aiba loc pe 24 mai. Sedinta nu s-a mai tinut si, evident, banii nu au mai fost alocati.

Construirea portului de ambarcatiuni de la Galati a inceput in vara anului 2009, iar lucrarile au fost finanţate de către Ministerul Turismului, condus la acea perioada de Elena Udrea, care, de altfel a si vizitat portul in momentul inaugurarii.

Taxa medie pentru ambarcaţiunile adapostite de port este de 400 de lei lunar. Valoarea totală a proiectului a fost de 2,7 milioane lei, din care 400.000 de lei a fost confinatarea Primariei Galati. Portul de ambarcatiuni a fost construit de o firma din Constanta.

a1galatibraila.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Portul de ambarcaţiuni, funcţional doar la jumătate din capacitate

Portul de ambarcaţiuni, construit cu fonduri europene în apropiere de zona Trecere Bac, este departe de a funcţiona la capacitate maximă, fiind încheiate doar 22 de contracte pentru „găzduirea” unor ambarcaţiuni.

Potrivit informaţiilor furnizate de către Eduard Grosu, directorul Societăţii de Gospodărire Urbană, care are în administrare portul, fisurile apărute în cursul iernii ca urmare a pătrunderii sloiurilor de gheaţă în pontonul portului au determinat căutarea unei soluţii tehnice pentru ca astfel de incidente să nu se mai producă. „Pentru evitarea producerii unor astfel de incidente se impune o nouă soluţie de prindere a pontonului, o porţiune din acesta urmând să fie prinsă cu ajutorul unui sistem de cabluri de mal, apoi va fi luat la toamnă, când vremea se înrăutăţeşte, şi dus la adăpost. Pentru efectuarea tuturor lucrărilor necesare, adică pentru aplicarea acestei soluţii tehnice şi pentru efectuarea unor lucrări de dragaj, este necesară o sumă de 6 miliarde de lei vechi. Sperăm ca aceşti bani să fie alocaţi printr-o rectificare bugetară”, ne-a declarat directorul Societăţii de Gospodărire Urbană.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Investiţia Elenei Udrea, pe Apa Sâmbetei! Şalupele gălăţenilor pleacă la Brăila!

Deşi nu a mai rămas prea mult timp până la deschiderea oficială a sezonului estival, portul de ambarcaţiuni de la malul Dunării din Galaţi nu este absolut deloc pregătit să îşi primească clienţii. Şi nu există nicio şansă ca administraţia locală - cea care are grijă de portul de ambarcaţiuni - să poată face câteva reparaţii pe ultima sută de metri, pentru a putea deschide sezonul, la 1 mai, aşa cum ar trebui. Motivul: Primăria municipiului Galaţi nu a găsit bani pentru reabilitarea obiectivului afectat serios de sloiurile de gheaţă de pe Dunăre, care au distrus pontoanele în iarna lui 2012.        

„Anul trecut am reuşit să găzduim câteva ambarcaţiuni în port, însă în acest an acest lucru nu mai este posibil. Nu putem garanta siguranţa nici unei ambarcaţiuni care ar fi lăsată la ponton, pentru că acesta este foarte deteriorat. Nu ne putem asuma acest risc”, spune Eduard Grosu, directorul SC Gospodărie Urbană - societatea care are în administrare portul de ambarcaţiuni.

Potrivit acestuia, reabilitarea portului de ambarcaţiuni ar ajunge la suma de 500.000 de lei, „conform unui proiect de reabilitare, realizat de aceeaşi firmă care l-a şi construit”, o sumă pe care „Primăria nu o are pentru a o investi în portul de ambarcaţiuni”, mai spune Eduard Grosu.

Portul de ambarcaţiuni de la Galaţi a fost inaugurat în 2009 de ministrul de atunci al Turismului, Elena Udrea. Valoarea totală a investiţiei a fost de circa 800.000 de euro, din care doar circa 100.000 de euro a fost contribuţia CL Galaţi. Conform proiectului, portul era prevăzut cu un ponton de 200 de metri lungime şi cu o capacitate de 80 standuri de acostare (60 de ambarcaţiuni mici, 10 ambarcaţiuni medii şi 10 ambarcaţiuni mari). În momentul inaugurării portului, în municipiul Galaţi existau 2.500 de proprietari de ambarcaţiuni (de la lotci, bărci şi şalupe, până la iahturi). Acum, mulţi din proprietarii de ambarcaţiuni deja şi-au dus şalupele la Brăila, acolo unde le pot ţine pe apă fără teama că proprietăţile lor ar putea fi distruse.

Faptul că de doi ani de zile Primăria Galaţi nu a găsit banii necesari refacerii portului de ambarcaţiuni aduce şi pagube la bugetul local, având în vedere că din acest obiectiv se încasau bani frumoşi. Potrivit deciziei Consiliului Local Galaţi, un proprietar de ambarcaţiune mare, pe care o lăsa în port, plătea lunar 652 de lei, pentru o ambarcaţiune mijlocie - 458 de lei pe lună, iar pentru o ambarcaţiune mică - 298 de lei pe lună.

Primăria nu are bani pentru portul de ambarcaţiuni, dar are pentru Gala de Box, Patrick’s Day sau Festivalul Scrumbiei!  

Suma necesară reabilitării portului de ambarcaţiuni - 500.000 de lei - poate părea mare, însă pică în derizoriu raportată la alte cheltuieli efectuate în ultimul an şi jumătate de către Primăria Galaţi. De pildă, numai pentru Gala de Box organizată de Primăria Galaţi pe 23 august, pentru Cristian Ciocan, municipalitatea gălăţeană a alocat 450.000 de lei. Suma necesară refacerii portului de ambarcaţiuni ar mai putea fi raportată şi la valoarea totală a proiectului european prin care administraţia locală a înţeles să organizeze Festivalul Scrumbiei din acest an - ocazie pentru două firme gălăţene (una a liberalului Sandu Traian şi cealaltă a fiului deputatului PSD Florin Pâslaru) de a cheltui 408.332 de lei pentru un concurs gastronomic cu o participare restrânsă, o expoziţie „tematică” (ce a cuprins corturi cu pliante despre beneficiile consumului de peşte, un acvariu cu sturioni şi un stand al AJVPS în care trona un mistreţ împăiat (ales probabil în ton cu mâncarea tradiţională de Florii!) şi o demonstraţie de zumba-dance (în realitate, o reclamă mascată la un club de fitness din oraş). Având în vedere că proiectul UE prin care s-a bugetat Festivalul Scrumbiei a avut drept scop „creşterea competitivităţii economice a zonei şi dezvoltarea activităţilor de piscicultură, pescuit şi procesarea peştelui”, reabilitarea portului de ambaracţiuni ar fi fost, probabil, un obiectiv eligibil, însă pentru asta cineva din Primărie ar fi trebuit să fie şi interesat de acest aspect!

Evident, mai sunt şi alte sume cheltuite de municipalitate care ar fi putut fi direcţionate pentru reabilitarea portului de ambaracţiuni. Să ne mai amintim doar de cei 150.000 de euro - bugetul alocat de Primărie pentru organizarea Galei K1 (care oricum nu s-a bucurat de succesul aşteptat) sau de 430.000 de euro - suma dată de municipalitate pentru Serbările Galaţiului. Nu spunem că distracţia de sărbători nu ar trebui să facă parte din viaţa oraşului, însă municipalitatea ar fi putut renunţa la anumite acţiuni populiste, în favoarea reparării portului de ambarcaţiuni. Să ne amintim doar de Crăciunul Inimilor, acţiune în care Primăria a dat de pomană, fără discernământ, indiferent dacă „beneficiarii” erau oameni sărmani sau doar mocangii cu ştaif, nu mai puţin de 4.500 de porţii cu mâncare pregătită din 20 de porci care aparţineau firmei omului de afaceri PSD Ionel Borcea.

presagalatibraila.com

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...

Pontonul Elenei Udrea, înghiţit de ape

O investiţie de 800.000 de euro a Ministerului Turismului este în paragină. Este vorba despre portul de ambarcaţiuni din Galaţi, inaugurat cu mare fast în 2009, în prezenţa ministrului de la acea vreme, Elena Udrea. În iarna lui 2012, pontonul a fost grav avariat de sloiurile de gheață de pe Dunăre, iar de atunci obiectivul fost abandonat de autorităţi şi lăsat să deterioreze şi mai mult. Pontonul ar fi trebuit să le servească proprietarilor de ambarcaţiuni din Galaţi care sunt nevoiţi să-şi acosteze bărcile la Tulcea sau Brăila. Pontonul a avut, însă, viaţă scurtă.

Raluca Ardean, reporter Digi24: "Portul de mici ambarcaţiuni din spatele meu este acum pe jumătate înghiţit de ape. Puţinii stâlpi de susţinere care au mai rămas sunt rupţi, îndoiţi sau înclinaţi, ceea ce înseamnă pontonul este grav avariat şi nu mai prezintă în momentul de faţă niciun element de siguranţă. Deşi au trecut trei ani, de când a fost afectat de sloiurile de pe Dunăre, iată că Primaria nu a găsit bani nici până în prezent pentru reabilitarea lui".

În aceste condiţii, pontonul nu oferă siguranţă, aşa că niciun proprietar nu a făcut cerere pentru ancorarea ambarcaţiuni în port. Oamenii se miră de lipsa de interes a Primăriei. "Nu e ancorată, nu nimica, ce să facă, să plece barca cu totul" spune un gălăţean. "Dacă vrea să vină cineva să-i arăt malul Dunării ce frumos este, vede o paragină, un stâlp în stânga, unul în dreapta, o paragină, o babilonie" declară alt localnic.

În prezent, pontonul este păzit de o firmă privată, care are contract cu Primăria Galaţi. Până şi paznicii recunosc că nu sunt în siguranţă pe ponton.

"E cam nesigur ...E nesigur, dar asta e treaba" spune paznicul pontonului. 

La un moment dat, municipalitatea a dorit mutarea pontonului în altă locaţie, însă s-a renunţat şi la această idee. Eduard Grosu, administrator port ambarcaţiuni: "Din câte ştiu eu acolo unde s-a vrut mutat, e necesară o investiţie consistentă din punctul asta de vedere, ceea ce la ora actuală e cam greu să asiguri. Şi investiţia în ceea ce priveşte infrastructura, şi mutarea lui şi reparaţia lui".

Singura soluţie de salvarea a portului de ambarcaţiuni ar fi un parteneriat public-privat. "Suntem în discuții cu un investitor interesat să reactiveze portul de ambarcațiuni, în parteneriat public-privat. Anul acesta, vom realiza un studiu de fezabilitate pentru acest obiectiv, procedură obligatorie pentru o investiție în obiectiv, indiferent că aceasta se va realiza cu bani de la buget sau de către un investitor privat" spune un comunicat al Primăriei Galaţi.

Lipsa de interes a Primăriei în ceea ce priveşte reabilitarea pontonului aduce şi pagube la bugetul local. Conform unei hotărâri de Consiliu Local din 2013, proprietarii de ambarcaţiuni mari care doresc să acosteze în port trebuie să scoată din buzunar suma de 652 de lei în fiecare lună, cei care deţin ambarcaţiuni mijlocii 458 de lei pe lună, în timp ce proprietarii de ambarcaţiuni mici ar trebui să achite 298 de lei pe lună.

Conform proiectului, pontonul are 200 de metri lungime şi o capacitate de 80 standuri de acostare.

digi24.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

Portul de ambarcaţiuni - o ruină

Dezastrul se vede cel mai bine acum când Dunărea a scăzut alarmant. Pilonii sunt ruginiți sau căzuți în întregime, gunoaiele aduse de ape stau adunate sub ponton, iar construcția este în general nesigură.

Pontonul a fost inaugurat acum mai bine de 5 ani în prezența ministrului Turismului de la acea vreme, Elena Udrea. Scopul era dezvoltarea turismului pe Dunăre de la Galați, însă cei peste 3.500.000 de lei din bani europeni plus o contribuție locală se pare că s-au dus pe apa sâmbetei. Și asta deoarece, debarcaderul a fost conceput după un proiect prost gândit, așa că la primul îngheț, cel din 2012, pontonul a fost distrus în mare măsură.

De atunci, portul s-a deteriorat continuu. Reprezentanții Primăriei Galați spun că în acest moment construcția nu reprezintă o prioritate pentru autorități, principala preocupare a acestora fiind consolidarea Falezei.

Cu toate că este nesigur, proprietarii de bărci sunt nevoiți să îl folosească și plătesc mulți bani pentru asta.Conform unei hotărâri a Consiliului Local Galați din 30 mai 2013, proprietarii de ambarcațiuni mari trebuie să scoată din buzunar suma de 652 de lei în fiecare lună, cei care dețin ambarcațiuni mijlocii plătesc 458 de lei pe lună, în timp ce proprietarii de ambarcațiuni mici trebuie să achite 298 de lei pe lună. Momentan, pontonul este păzit de o firmă privată care are contract cu Primăria Galați și se află în administrarea S.C. Gospodărire Urbană S.A.

voxtvregional.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.