Galaţiul devine capitala sturionilor

[dcp100168]

Galaţiul devine capitala sturionilor

După mai multe proiecte câştigate pe diferite finanţări, de eliberare şi monitorizare a 200.000 de exemplare de sturioni, după demersuri de a înfiinţa o fermă la Sf. Gheorghe, unde urmează să conserve "pe viu" un număr mare de exemplare sălbatice din toate speciile, cercetătorii de la Universitatea "Dunărea de Jos" vor organiza la Galaţi una dintre cele mai mari conferinţe cu participare internaţională.

Peste 120 de specialişti din 22 de ţări, reprezentând 59 de instituţii şi foruri europene se vor întâlni la Galaţi, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii, în perioada 28-30 octombrie, la o conferinţă internaţională pe tema "Conservarea sturionilor de Dunăre, o provocare sau o povară".

Dată fiind importanţa acestei probleme, evenimentul organizat de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Sturioni, Habitate Acvatice şi Biodiversitate (CCDSHAB) se va derula sub patronajul Academiei Române şi a Preşedinţiei Strategiei UE pentru regiunea Dunării. Parteneri sunt, pe lângă instituţii locale şi din ţară, şi organizaţii din toată lumea, pe care e greu să le aduni sub aceeaşi umbrelă, printre care se numără Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Mediului, Societatea Mondială pentru Conservarea Sturionilor, World Wide Found for Nature (WWF), Uniunea Internaţională pentru Conservarea Speciilor (IUCN) etc.

"Sturionii sunt peşti care migrează pe distanţe destul de mari, prin urmare nu au graniţe. Pentru prima dată s-a reuşit organizarea unei conferinţe internaţionale la care vor participa, în vederea implementării unei strategii comune, toate statele riverane Dunării, dar şi cele cu deschidere la Marea Neagră. Dunărea şi Marea Neagră reprezintă unicul ecosistem acvatic din lume în care se mai găsesc încă şase specii sălbatice de sturioni, de aici valoarea lor inestimabilă", ne explică directorul CCDSHAB, Tudor Ionescu.

Acesta a mai precizat că a fost destul de greu să organizeze o conferinţă cu peste 60 de participanţi internaţionali într-un oraş ca Galaţi, care nu are aeroport: "Am ţinut neapărat să o organizăm aici, pentru că e un lucru bun pentru oraş să fie vizitat de atâţia oficiali, să se ştie că aici se face cercetare serioasă, ba, mai mult, am arătat că avem capacitatea să facem prima întâlnire regională pe această problemă. Lucrările care se vor prezenta vor fi un material spectaculos, care va putea fi folosit de toţi factorii implicaţi, astfel încât să putem stabili în final politici de protecţie a sturionilor în concordanţă cu Planul de Acţiune Pan European pentru Sturioni, adoptat la Berna. Considerăm că a venit momentul să facem o analiză complexă, la scară regională, care să identifice cauzele care au condus la declinul acestei specii, care să genereze soluţii de ameliorare. Va fi, totodată, prilejul pentru demararea unor parteneriate internaţionale, cu scopul de a aplica măsuri concrete pentru ca această bogăţie vie, specie care a trăit încă pe vremea dinozaurilor, să fie păstrată în continuare, peste veacuri", a mai adăugat Tudor Ionescu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Apocalipsa sturionilor din Dunăre. Unde au dispărut milioanele de pui eliberaţi în fluviu: „Găseam cipul băgat într-o sticlă“

Specialişti în biodiversitate din toată Europa se vor reuni săptămâna viitoare la Galaţi pentru a pune la punct o strategie integrată de salvare a speciei. Cercetătorii implicaţi în proiectele aferente explică starea actuală a populaţiei de sturioni din Dunăre şi cauzele „apocalipsei” acestei specii.

Până în urmă cu opt decenii, zona Mării Negre (cu trei subsecţiuni importante, respectiv fluviile Dunărea, Nipru şi Don) era recunoscută la nivel mondial ca fiind cel mai mare areal de pescuit a sturionilor şi furniza peste 70% din cantitatea de icre negre vândută la nivel global.

Totul s-a dat complet peste cap în perioada în care comunismul a pus stăpânire pe statele riverane cursurilor de apă amintite (URSS pentru Don şi Nipru, respectiv România, Bulgaria, Iugoslavia şi Ungaria pentru Dunăre), iar pescuitul la sturion s-a transformat într-o industrie agresivă, care nu a mai ţinut cont de capacitatea speciilor asimilate (în special nisetru şi morun) de a se regenera.

Lucrurile s-au agravat după căderea comunismului, când vidul legislativ a permis braconarea masivă a sturionilor. „Este o exterminare, după părerea mea. Dacă nu se iau măsuri, în câţiva ani morunul şi nisetrul vor mai putea fi văzute doar în cărţi. Vor dispărea complet”, avertiza, la câţiva ani după Revoluţia din 1989, inginerul piscicol gălăţean Sorin Odobescu.

Nu s-au luat măsuri atunci. Abia de prin 2000 au apărut primele demersuri româneşti pentru ca sturionii să fie salvaţi. S-a interzis pescuitul, s-au făcut acţiuni masive pentru prinderea braconierilor, s-au crescut milioane de pui de sturion care au fost eliberaţi în Dunăre. La aproape două decenii de la începerea acestei acţiuni concertate efectele încă sunt derizorii. Populaţia de sturioni este în continuare în declin, iar cercetătorii din toată Europa au decis să-şi dea mâna pentru a găsi soluţii.

O premieră ştiinţifică pentru Europa

Prima întâlnire de acest fel va avea loc la Galaţi, în perioada 28-30 octombrie 2019.  Peste 120 de specialişti din 22 de ţări, reprezentând 59 de instituţii şi foruri europene vin la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii, la o conferinţă internaţională, iar „sufletul petrecerii” sunt cercetătorii de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, instituţie care deţine, prin Tudor Ionescu, conducerea Centrul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Sturioni, Habitate Acvatice şi Biodiversitate (CCDSHAB).

Evenimentul de la Galaţi are loc sub patronajul Academiei Române şi al Comisiei Europene, parteneri fiind Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Mediului, Societatea Mondială pentru Conservarea Sturionilor, World Wide Found for Nature (WWF) şi Uniunea Internaţională pentru Conservarea Speciilor (IUCN), toată această alăturare de instituţii demonstrând că problema sturionilor din zona Dunării şi a Mării Negre a devenit critică.

„Dunărea şi Marea Neagră reprezintă unicul ecosistem acvatic din lume în care se mai găsesc încă şase specii sălbatice de sturioni. Vrem să se ştie că aici se face cercetare serioasă şi că avem capacitatea să facem prima întâlnire regională pe această problemă. Lucrările care se vor prezenta vor fi un material spectaculos, care va putea fi folosit de toţi factorii implicaţi, astfel încât să putem stabili în final politici de protecţie a sturionilor în concordanţă cu Planul de Acţiune Pan European pentru Sturioni, adoptat la Berna”, explică Tudor Ionescu.

„Considerăm că a venit momentul să facem o analiză complexă, la scară regională, care să identifice cauzele care au condus la declinul acestei specii, care să genereze soluţii de ameliorare. Va fi, totodată, prilejul pentru demararea unor parteneriate internaţionale, cu scopul de a aplica măsuri concrete pentru ca această bogăţie vie, specie care a trăit încă pe vremea dinozaurilor, să fie păstrată în continuare, peste veacuri”, adaugă cercetătorul.

Milioane de pui eliberaţi, declinul continuă

Potrivit cercetătorilor români, toate populaţiile speciilor de sturioni care se reproduc în Dunăre sunt clasificate în „Lista Roşie” a Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii (UICN), ca fiind periclitate critic (morunul, păstruga, viza şi nisetrul) sau ameninţate (cega), fiind incluse şi în Anexa 5 a Directivei CE pentru Habitate şi în Anexa 2 a Convenţiei de Comerţ Internaţional cu Specii Ameninţate de Faună şi Floră (CITES).

Deşi arealul în care au fost semnalate exemplare din amintitele specii este mai larg (Marea Neagră şi fluviile Don, Nipru şi Dunărea), doar pe porţiunea românească a Dunării sau luat măsuri de protejare a sturionilor. Pescuitul acestora este interzis de 15 ani, iar în ultimul deceniu au ajuns în fluviu, cu finanţare asigurată de UE şi de Guvernul României, aproape 10 milioane de pui de sturion, în special nisetru şi morun. Totul a costat peste 18 milioane de euro.

Totuşi, paradoxal, populaţia este în continuare în declin. După cum explică prof. dr. ing. Tudor Ionescu, sturionii sunt în vârful lanţului trofic acvatic din arealul lor şi nu sunt afectaţi în mod semnificativ de vreun factor natural (boli, paraziţi etc). Singurul lui duşman este omul.

„În 1903-1904, s-au capturat, prin pescuit comercial în Marea Neagră, 10.570 de exemplare de nisetru. În anul 2003-2004, pescarii au mai reuşit să prindă numai 28 de astfel de peşti. Ceea ce ne arată că, în numai 100 de ani, trendul descendent al populaţiei este de 99%. Toate acestea nu s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi fost pescuiţi în exces, pentru icrele negre, cel mai scump aliment din lume”, spune Tudor Ionescu.

Autorităţile din România spun că braconajul din apele teritoriale româneşti, deşi există, are impact mic faţă de cel din spaţiul ex-sovietic şi din Turcia, unde fenomenul are proporţii industriale. A rezultat acest lucru chiar din monitorizările cu microcip coordonate de cercetătorii de la CCDSHAB, dar şi de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ).

„Monitorizarea arăta cum un sturion cobora, urca, iar deodată măsurătorile indicau că stă doar la suprafaţă. Când mergeam la faţa locului găseam cipul băgat într-o sticlă din plastic şi lăsat în apă, pentru a se da impresia că sturionul se mişcă în continuare. Dar au fost şi destule cazuri în care nici cipul nu s-a mai găsit, fiind aruncat în Dunăre sau pur şi simplu distrus”, explică, pentru PressHub, inginera Carmen Andrei, coordonatoarea monitorizări derulate de AFDJ.

„Un alt indicator al braconajului a fost şi acela că, pe parcursul proiectului, au fost prinse foarte puţine femele. În general, când s-au făcut repopulări de sturioni, procentul era cam de 70-80% femele. Din ce am prins noi, proporţia era inversă, cam 70-80% erau masculi. Prin urmare, ce s-a întâmplat cu restul? Au fost destule semnale de alarmă în privinţa braconajului, dar despre dimensiunea acestuia sunt încă destule controverse. Este totuşi o chestiune care credem că ar merita mai multă atenţie din partea autorităţilor în domeniu”, adaugă inginera.

Cauze colaterale ale dezastrului ecologic

Expertul Tudor Ionescu susţine că, în ciuda eforturilor depuse pentru repopularea Dunării cu sturioni, nu se poate spune că declinul a fost oprit, ci doar încetinit. Dincolo de braconaj, intervine în analiză, la cauze, şi faptului că habitatul iniţial al acestor specii nu a mai putut fi refăcut la dimensiunea lui iniţială.

„Cândva, când urcau pe Dunăre pentru împerechere, sturionii ajungeau chiar dincolo de Viena. Acum, capătul călătoriei lor este în zona Porţilor de Fier. Deci vorbim de o înjumătăţire a spaţiului lor de împerechere de la 2.000 de kilometri, la 800 de kilometri numai. Autorităţile ar trebui să facă eforturi pentru a construi canale speciale în barajele de la Porţile de Fier, astfel încât să nu blocheze migraţia acestor peşti”, spune cercetătorul.

Contribuie la declin şi faptul că sturionii au un ciclu greoi de reproducere. Se împerechează foarte rar, o dată la patru sau chiar şase ani, plus că ating maturitatea sexuală târziu, la peste 15 ani. Asta dacă nu-i prind între timp braconierii.

adevarul.ro

[dcp100168]

Universitatea propune menţinerea prohibiţiei pentru sturioni

Peste 120 de specialişti şi oficiali din 22 de state şi 59 de instituţii se vor reuni la Galaţi pentru a dezbate una dintre cele mai importante probleme în materie de protejarea mediului care priveşte ţara noastră, păstrarea şi conservarea celor şase specii de sturioni care mai trăiesc încă în apele Dunării şi Mării Negre, unicul ecosistem acvatic din lume în care acestea se mai găsesc în sălbăticie.

Pe lângă cercetători din toată lumea (chiar şi din Canada), vor fi prezenţi la Galaţi şi reprezentanţi ai autorităţilor tuturor statelor riverane Dunării şi cu deschidere la Marea Neagră, fapt ce va conduce la stabilirea unei strategii comune privind protejarea şi conservarea acestor specii.

Despre cum se prezintă situaţia, după cei aproape 15 ani de prohibiţie, ne-a vorbit la conferinţa de presă directorul Centrului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Sturioni, Habitate Acvatice şi Biodiversitate şi unul dintre pionii principali în organizarea conferinţei internaţionale, Tudor Ionescu.

"Prohibiţia la sturioni, care a fost stabilită pentru România şi Bulgaria din 2006, cu prelungire la încă cinci ani în 2016, va fi ridicată începând cu 2121. De aceea, e necesar să se facă această întâlnire, să vedem ce spun şi cercetătorii din celelalte state despre ameliorarea celor şase specii. Din datele pe care le avem noi, situaţia este în continuare destul de dramatică. Dintre cele trei specii care trăiesc în Marea Neagră, doar păstruga a cunoscut un trend ascendent, deşi nu foarte mare. Morunul a rămas la fel ca înainte de prohibiţie. Dar la nisetru situaţia nu este deloc bună. De patru ani nu a mai fost capturat în Marea Neagră niciun exemplar sălbatic, deşi noi am tot încercat", explică Tudor Ionescu.

Acesta susţine că propunerea cercetătorilor de la "Dunărea de Jos" va fi menţinerea prohibiţiei la pescuit sturioni, pentru că nu se poate repara în numai 15 ani, ceea ce s-a stricat în 300 de ani. Acesta recunoaşte că numai prohibiţia nu este o soluţie suficientă, autorităţile din toate statele implicate fiind nevoite să găsească fonduri pentru repopulare şi monitorizare, dar şi soluţii pentru comunităţile de pescari defavorizate prin interdicţia la pescuit.

Tudor Ionescu mai recunoaşte că nu se poate şti situaţia vizavi de braconarea acestor specii: "Vedeţi ce se întâmplă cu pădurile. La sturioni e mai rău. Dacă la păduri rămân cioturile ca un avertisment, la sturioni nimeni nu ştie când s-a pescuit unul. Eu nu văd vrun pescar care să fi prins un exemplar cu icre cu valoare de 10.000 de euro, care să-l elibereze de dragul protejării speciei. De altfel, anunţurile Poliţiei Deltei despre infractori prinşi la braconat sunt multe. Chiar şi noi am fost chemaţi să scanăm zece exemplare găsite la un restaurant în Deltă. Toate erau cipate", mai povesteşte cercetătorul gălăţean.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Peste 120 de specialişti din 22 de ţări, la conferinţa internaţională "Conservarea Sturionilor Dunării - o provocare sau o povară?"

Peste 120 de specialişti din 22 de ţări, reprezentând 59 de instituţii şi foruri europene, sunt aşteptaţi la Galaţi, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii, în perioada 28-30 octombrie, la conferinţa internaţională "Conservarea Sturionilor Dunării - o provocare sau o povară?", cel mai mare eveniment organizat în ţara noastră în ultimii 30 de ani cu privire la sturioni.
Potrivit unui comunicat transmis, vineri, de serviciul de comunicare al Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi, evenimentul se va desfăşura sub Patronajul Academiei Române şi al Preşedinţiei Strategiei UE pentru regiunea Dunării, în colaborare cu Danube Sturgeon Task Force, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Mediului, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, World Sturgeon Conservation Society şi World Wide Fund for Nature în parteneriat cu Institutul Naţional Delta Dunării, IUCN Sturgeon Specialist Group, International Union for Conservation of Nature, Consiliul Judeţean Galaţi, Muzeul de Ştiinţele Naturii Galaţi.
Sturionii reprezintă o valoare inestimabilă pentru biodiversitatea acvatică din Dunăre şi Marea Neagră, aceştia fiind declaraţi oficial de International Commission for the Protection of the Danube River (ICPDR) - "Flagship Species for the Danube River"("Specie emblematică pentru Dunăre').
Dunărea şi Marea Neagră reprezintă unicul ecosistem acvatic din lume unde se regăsesc şase specii sălbatice de sturioni, şi anume: Cega (Acipenser ruthenus Linnaeus, 1758) respectiv Viza (A. nudiventris Lovetsky, 1828), specii reofile care trăiesc şi se reproduc în Dunăre respectiv: Morunul (Huso huso Linnaeus,1758), Nisetrul (A. Gueldenstaedtii B&R 1833), Păstruga (A. stellatus Pallas, 1771) şi Şipul (A. sturio Linnaeus, 1758) specii anadrome, care se reproduc în Dunăre şi trăiesc în Marea Neagră.
Scăderea dramatică a populaţiilor de sturioni din ultimele secole, a făcut ca mai multe instituţii şi organizaţii internaţionale să tragă un semnal de alarmă cu privire la pericolul dispariţiei acestor specii preistorice şi în acelaşi timp să propună măsuri concrete de conservare şi redresare a populaţiilor sălbatice.
Sturionii nu au graniţe sau ţară, arealul acestora fiind foarte vast şi cuprinzând toate ţările riverane Dunării şi Mării Negre, de aceea eforturile, pentru salvarea acestor specii de la dispariţie trebuie, să fie comune şi coordonate pentru a avea succes.
În acest context şi prin semnarea oficială, de către 50 de state europene, a Planului de Acţiune Pan-European pentru salvarea acestor specii, Centrul de Cercetare pentru Sturioni, Habitate Acvatice şi Biodiversitate din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos " din Galaţi a iniţiat organizarea acestei conferinţe internaţionale, se arată în comunicat.
În perioada 28-30 octombrie, vor fi prezenţi la Galaţi atât reprezentanţi din cadrul instituţiilor şi organizaţiilor naţionale şi internaţionale, care au în atribuţii reglementarea legislativă şi protecţia speciilor periclitate de peşti cât şi cei mai importanţi experţi naţionali şi internaţionali, cu experienţă vastă în cercetarea şi monitorizarea sturionilor.
"Fiind cea mai mare şi prima conferinţă organizată la nivel regional, pe această temă, din ultimii 30 de ani, ne propunem găsirea unor soluţii concrete, pentru conservarea şi redresarea populaţiilor de sturioni din Dunăre şi Marea Neagră, în concordanţă cu Planul de Acţiune Pan European pentru Sturioni. Considerăm că a venit timpul să facem o analiză complexă, la scară regională, care să identifice cauzele ce au dus la declinul acestor specii şi care să genereze soluţii pragmatice pentru tratarea cauzelor şi nu a efectelor produse de acest declin", a declarat Directorul Centrului de Cercetare pentru Sturioni, Tudor Ionescu.
Conferinţa Internaţională "Conservation of Danube Sturgeons - a challenge or a burden?" este totodată prilejul pentru demararea unor parteneriate interinstituţionale internaţionale, cu scopul de a aplica măsuri concrete, administrative şi ştiinţifice, pentru ca această "bogăţie vie" să dăinuie peste veacuri.

agerpres.ro

[dcp100168]

Declaraţia-manifest a comunităţii academice din România şi alte 17 state europene pentru salvarea sturionilor din Dunăre şi Marea Neagră

Principalul obiectiv al conferinţei de la Galaţi, la care au participat 120 de delegaţi din administraţia pescăriei, administraţia apelor şi mediului, comunitatea ştiinţifică şi din societatea civilă din 18 ţări europene, a fost sprijinirea punerii în aplicare a Planului de Acţiune Pan European pentru Sturioni.

Obiectivul general al Conferinţei de la Galaţi "Conservation of Danube Sturgeons - a challenge or a burden", organizată în comun de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi (Centrul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Sturioni, Habitate Acvatice şi Biodiversitate) cu DSTF (Task Force Dunărea Sturgeon), Ministerul Apelor şi Pădurilor din România, Ministerul Mediului din România, ANPA (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură), WSCS (World Sturgeon Conservation Society) şi WWF (World Wide Fund for Nature), sub patronajul Preşedinţiei Române a SUERD (Strategia UE pentru regiunea Dunării) şi al Academiei Române, în perioada 28-30 octombrie 2019, a fost să stabilească acţiunile necesare în vederea conservării populaţiei de sturioni critic periclitate, din bazinul Dunării şi al  Mării Negre şi salvarea acestora de la dispariţie.

În cadrul conferinţei au participat 120 de delegaţi din administraţia pescăriei, administraţia apelor şi mediului, comunitatea ştiinţifică şi din societatea civilă din România, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Moldova, Ucraina, Georgia, Turcia, Croaţia, Slovenia, Austria, Germania, Elveţia, Franţa, Italia, Belgia, Danemarca, Canada şi reprezentanţi ai Comisiei Europene, astfel că putem spune că a fost pentru prima dată, în istoria discuţiilor pe tema conservării sturionilor, la care au participat reprezentanţii ai statelor din bazinul Dunării şi al Mării Negre.

Conferinţa s-a concentrat, de asemenea, pe elaborarea de mesaje cheie pentru factorii de decizie din toate instituţiile relevante şi alte organizaţii/instituţii interesate, ca bază pentru modelarea acţiunilor viitoare şi a căilor de urmat, necesare pentru salvarea sturionilor de la dispariţie.

„Declaraţia de la Galaţi” pentru conservarea sturionilor din Dunăre şi Marea Neagră, a fost adoptată în unanimitate de toţi participanţii la conferinţă, mesajul acesteia fiind destinat să servească drept bază pentru activităţile de conservare a sturionilor, necesare în regim de urgenţă în toate ţările şi sectoarele, pe toate nivelurile relevante. Vă prezentăm mai jos „Declaraţia de la Galaţi”:

Participanţii la Conferinţa de la Galaţi pentru conservarea Sturionului AMINTESC că:

-ştim ce să facem pentru a proteja şi restabili populaţiile de sturioni din bazinul Dunării şi al Mării Negre şi nu începem de la zero;

-Planul de Acţiune Pan European pentru Sturioni (PANEUAP) este cadrul pentru structurarea conservării sturionului la nivel naţional, regional şi european, iar punerea în aplicare a acestuia ar trebui monitorizată şi revizuită periodic;

-în ciuda interdicţiilor de pescuit existente, toate populaţiile de sturioni din Dunăre continuă să scadă şi astfel punerea în aplicare a acţiunilor PANEUAP este o urgenţă maximă;

-conservarea sturionilor este o provocare continuă, pe termen lung;

-mai multe factori de decizie trebuie implicaţi, iar coordonările atât între ţările riverane Dunării şi Mării Negre cât şi cele naţionale pe toate sectoarele sunt esenţiale pentru succes;

Fiecare ţară din Europa şi membră Convenţie de la Berna ar trebui să nominalizeze comisie de referinţă pentru conservarea sturionilor. Mai mult decât atât:

-SUBLINIAZĂ nevoia de a avea o monitorizare solidă şi îmbunătăţită a populaţiilor de sturioni, aşa cum este prezentat în PANEUAP. Aceasta este o condiţie necesară pentru a implementa măsuri specifice în vederea salvării populaţiilor de sturioni existenţi;

-ÎNDEAMNĂ toate autorităţile competente să recunoască importanţa monitorizării solide şi să furnizeze resurse suficiente pentru ca aceste activităţi să se poată desfăşura pe termen lung;

-APRECIAZĂ începerea coordonări monitorizării sturionilor şi a schimbului de date la nivel multinaţional; şi

-ÎNDEAMNĂ autorităţile competente să îmbunătăţească considerabil monitorizarea sturionilor pentru asigurarea unor evaluări transfrontaliere mai precise, inclusiv crearea unui grup de lucru comun de monitorizare, care să implice toate părţile interesate;

-ATESTĂ faptul că populaţiile de sturioni au nevoie de protecţie pentru a evita pierderile suplimentare datorate pescuit ilegal, neraportat şi nereglementat (IUU), cum ar fi braconajul şi capturile accidentale, pentru a preveni extincţia acestora şi pentru o conservare mai eficientă;

-ACCENTUEAZĂ necesitatea prohibiţiei şi conservarea sturionilor pe termen lung datorită atingerii maturităţii sexuale la vârste înaintate şi implicit al ciclului de viaţă lung;

-ATESTĂ faptul că sunt necesare acţiuni suplimentare de reducere a capturilor accidentale de sturioni, din zonele de hrănire din Marea Neagră, unde aceştia îşi petrec o mare parte din viaţă;

-SUBLINIAZĂ necesitatea îmbunătăţirii capacităţilor instituţionale ale autorităţilor competente pentru gestionare eficientă populaţiilor de sturioni şi aplicarea măsurilor care se impun pentru protecţia acestora;

-SUBLINIAZĂ necesitatea unui mecanism de coordonare instituţional pentru un management eficient al pescăriilor din apele interioare;

-ÎNCURAJEAZĂ autorităţile să găsească soluţii sustenabile pentru comunităţile de pescari;

-SUBLINIAZĂ necesitatea creşterii gradului de conştientizare a consumatorilor în vederea reducerii cererii de caviar şi carne ilegală, provenite de la sturioni sălbatici;

-ACCENTUEAZĂ importanţa comunicării pentru a creşte conştientizarea în comunităţile de pescari şi de asemenea  implicarea activă a acestora în aplicarea măsurilor de conservare;

-REAMINTEŞTE că protecţia şi restaurarea (acolo unde este necesar) principalelor habitate de hrănire şi reproducere sunt condiţii indispensabile pentru supravieţuirea populaţiilor care încă trăiesc în sălbăticie şi pentru ca măsurile de conservare (precum populările) să fie eficiente;

-REAMINTEŞTE, de asemenea, că protecţia şi restaurarea coridoarelor de migraţie sunt esenţiale pentru conservarea reuşită a sturionilor;

-ÎNDEAMNĂ autorităţile competente să:

-UTILIZEZE toate instrumentele relevante şi să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că habitatele şi coridoarele de migraţie existente nu vor mai suferi deteriorări iar,  acolo unde se impune vor fi luate măsurile necesare pentru restaurarea acestora; şi

-INTENSIFICE eforturile pentru a realiza coridoare de migraţiune peste barajul de la Porţile de Fier

-APLICE măsuri de precauţie atunci când proiectările de infrastructură includ arealul sturionilor

-ÎNDEAMNĂ statele riverane să consolideze zonele marine şi fluviale protejate şi a infrastructurii verzi pentru eficientizarea managementului habitatului sturionilor;

-DECLARĂ în concordanţă cu actualul status al populaţiilor de sturioni din Dunăre şi Marea Neagră, măsurile ex-situ sunt esenţiale pentru populaţiile de sturioni şi reprezintă ultima şansă pentru conservarea speciilor de sturioni nativi şi pentru restabilirea programelor de populare în Dunăre. În mod ideal se vor construi trei facilităţi ex-situ în Bazinul Dunării, pentru a evita pierderea speciilor datorită erorilor tehnice sau umane;

-SOLICITĂ un angajament clar şi semnificativ al autorităţilor naţionale şi regionale pentru conservarea ex-situ a populaţiilor sturionului;

-RECOMANDĂ ţărilor riverane să se pună de acord cu privire la locaţie, împărţirea costurilor, obiective, reguli şi să aibă strategii comune pentru facilităţile ex-situ;

-SUBLINIAZĂ necesitatea urgentă pentru susţinerea conservării ex-situ atât prin instrumente financiare naţionale cât şi internaţionale care să asigure o finanţare de bază, preferabil, pe termen lung;

-SUBLINIAZĂ necesitatea măsurilor de conservare ex-situ, să fie realizate în strânsă colaborare şi prin partajarea costurilor între ţările, care împart aceleaşi stocuri;

-SUBLINIAZĂ necesitatea  de aplicare a principiilor care să asigure supravieţuirea şi diversitatea genetică a sturionilor, ca obiectiv principal în unităţile de conservare ex-situ;

-RECOMANDĂ faptul că facilităţile ex-situ să fie necomerciale pentru a evita dependenţa financiară, dar în acelaşi timp să utilizeze cât mai bine cunoştinţele specifice şi resursele sectorului privat;

-RECOMANDĂ verificarea originilor stocurilor de sturioni din fermele comerciale în vederea stabiliri sustenabilităţii pentru facilităţile ex-situ;

-SUBLINIAZĂ faptul că finanţarea necesară îndeplinirii obiectivelor şi existenţa unor structuri competente sunt o condiţie necesară pentru implementarea cu succes a PANEUAP;

-ACCENTUEAZĂ faptul că monitorizarea continuă a implementării PANEUAP este vitală pentru eficientizarea măsurilor pentru îndeplinirea obiectivelor;

-ACCENTUEAZĂ necesitatea promovării acţiunilor de conservare a sturionilor către toate instituţiile şi entităţile guvernamentale pentru eficientizarea acţiunilor de conservare;

-ÎNDEAMNĂ toate statele riverane Dunării de Jos şi ale Mării Negre şi autorităţilor cu competenţe în domeniul pescăriei să coopereze pentru o mai bună coordonare a măsurilor de monitorizare, protecţie şi refacere a populaţiilor de sturioni din Dunărea de Jos şi Marea Neagră;

-ÎNDEAMNĂtoate statele din raza de acţiune să consolideze sistemul de arii protejate marine şi fluviale şi infrastructura verde pentru o gestionare eficientă a habitatelor de sturioni;

-RECOMANDĂ introducerea conservării sturionilor în strategiile macro-regionale relevante şi în Black Sea Maritime Agenda;

-în plus, CONSIDERĂ faptul că participarea la toate nivelurile relevante ale guvernului poate facilita accesul la instrumente de finanţare internaţionale în funcţie de necesitate;

-SOLICITĂ tuturor autorităţilor competente din statele membre ale UE să se asigure că nevoile financiare pentru punerea în aplicare a PANEUAP sunt incluse Planul Naţional de acţiuni prioritare aflate sub Directiva Habitate şi a programelor naţionale pentru finanţare Europeană;

-SOLICITĂ Comisiei Europene şi autorităţilor competente din ţările candidate la aderarea în UE şi care fac parte din Parteneriatul Estic să ia considerare măsurile de conservare a sturionilor în acordurile de finanţare.

adevarul.ro