Jump to content

Anul agricol 2020, în județul Galați


dcp100168

Recommended Posts

Avansurile pentru fermierii gălăţeni, rezolvate aproape 90 la sută

Numărul total al fermierilor gălăţeni autorizaţi la plata în avans era ieri, 13 noiembrie, de 16.034, ceea ce reprezintă 86,82 la sută din numărul total al fermierilor care au depus cereri unice de plată, informează APIA Galaţi.

În campania 2019 au fost depuse în total 18.468 de cereri, cu o suprafață totală de 283.077,65 ha. Din acestea, 694 sunt cereri cu suprafețe mai mare de 50 de hectare, cu suprafața de 197.316,68 ha, instrumentate la Centrul județean Galaţi, iar 17.774 sunt cereri cu suprafețe mai mici de 50 ha, cu suprafața de 85.760,97 ha, instrumentate la cele șase centre locale: Bereşti (1.957 de cereri), Cudalbi (3.741), Galați (2.040), Tecuci (4.746), Tecuci Sat Nou (2.643) şi Tîrgu Bujor (2.647).

Cuantumurile schemelor de plăți au fost aprobate în baza Hotărârii nr. 724/2019, privind stabilirea pentru anul 2019 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri şi a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine.

Conform datelor furnizate de APIA Galaţi, situaţia fermierilor autorizaţi la plată se prezintă astfel: Centrul județean Galați - au fost autorizaţi 507 fermieri, ceea ce reprezintă 73,05 la sută; Centrul local Berești (1.854 de fermieri autorizaţi, 94,74 la sută); Cudalbi (3.544 de fermieri, 94,73 la sută); Centrul local Galați (1.700 de fermieri, 83,33 la sută); Tecuci (4.216 fermieri, 88,78 la sută); Tg.Bujor (1.786 de fermieri, 67,47 la sută - "cauza numărului redus de fermieri autorizaţi la plată se datorează controlului pe teren prin metoda teledetecției, care este în desfăşurare", explică APIA); Tecuci Sat Nou (2.427 de fermieri, 91,83 la sută).

Plățile în avans vor fi efectuate până pe 30 noiembrie, urmând ca de la 1 decembrie să înceapă plata finală.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

16.225 de fermieri au fost autorizați la plata în avans

În Campania 2019 au fost depuse un număr de 18.468 cereri, cu o suprafață totală de 283.077,65 ha, din care un număr de 694 sunt cereri cu suprafețe mai mari de 50 ha, totalizând o suprafață de 197.316,68 ha instrumentate la Centrul județean Galați.

Un număr de 17.774 sunt cereri cu suprafețe mai mici de 50 ha, în total 85.760,97 ha instrumentate la cele șase centre locale: Berești (1.957 cereri), Cudalbi (3.741 cereri), Galați (2.040 cereri), Tecuci (4.746 cereri), Tecuci Sat Nou (2.643 cereri) și Târgu Bujor (2.647 cereri), se arată într-un comunicat de presă emis de Centrul județean Galați al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Cuantumurile schemelor de plăți au fost aprobate în baza HG nr. 724/2019 privind stabilirea pentru anul în curs a cuantumului per hectar al plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, al plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine.

Numărul total al fermierilor autorizați la plata în avans până la data de 27 noiembrie 2019 este de 16.225, adică 87,84 la sută  din numărul total al fermierilor care au depus cereri unice de plată.

Situația fermierilor autorizați la plată la Centrul județean Galați și la centrele locale aferente se prezintă astfel:
- la Centrul județean Galați au fost autorizați 579 fermieri, ceea ce reprezintă 83,5 la sută;
- la Centrul local Berești au fost autorizați 1.779 fermieri, ceea ce reprezintă 90,9 la sută;
- la Centrul local Cudalbi au fost autorizați 3.529 fermieri, ceea ce reprezintă 94,4 la sută;
- la Centrul local Galați au fost autorizați 1.737 fermieri, ceea ce reprezintă 85,2 la sută;
- la Centrul local Tecuci au fost autorizați 4.228 fermieri, ceea ce reprezintă 89,1 la sută;
- la Centru local Tecuci Sat Nou au fost autorizați 2.444 fermieri, ceea ce reprezintă 92,5 la sută;
- la Centrul local Târgu Bujor au fost autorizați 1.929 fermieri, ceea ce reprezintă 72,9 la sută. Cauza acestui număr redus de fermieri autorizați la plată se datorează controlului pe teren prin metoda teledetecției ce este în desfășurare.

Suma totală autorizată la plată până în prezent este de circa 41 milioane euro, din care suma autorizată FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) este de 29,6 milioane euro, iar suma autorizată FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) este de 11,4 milioane euro.

Plățile finale se vor derula începând cu data de luni, 2 decembrie 2019.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Cultura de sfeclă de zahăr se diminuează de la an la an

  • Costică Hâncu, preşedintele Muncostmar Grup: În judeţul Galaţi nu mai cultivă nimeni acum sfeclă de zahăr, iar pe vremuri aveam mii de hectare de sfeclă de zahăr, era o cultură rentabilă şi aveam unde să ducem producţia

Producţia de sfeclă de zahăr din 2019 a scăzut cu 3% faţă de anul precedent, până la 940.000 de tone, după ce suprafaţa cultivată a scăzut cu 50% faţă de anul precedent. În 2018, suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr a fost de 25.700 de hectare, conform datelor de la INS. „Fabricile de zahăr de la noi din judeţ s-au închis. La Sascut, fabrica este acum un muzeu, la Ianca, la fel. Dacă aş cultiva sfeclă de zahăr la Lieşti, ar trebui să duc producţia la Urziceni. Dar acum fabricile prelucrează trestie de zahăr, şi nu sfeclă, şi mâncăm zahăr sintetic“, a spus Costică Hâncu, preşedintele Muncostmar Grup. Muncostmar Grup este o asociaţie formată din 12 producători de legume din judeţul Galaţi care lucrează o suprafaţă de 150 de hectare.

Suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr şi producţia sunt în descreştere de cinci ani, conform datelor de la INS. Dacă în anul 2015 România avea o suprafaţă cultivată cu sfeclă de zahăr de 26.000 de hectare, ea a scăzut cu 53% până în 2019. Totodată, producţia a scăzut de la peste un milion de tone de sfeclă de zahăr la 940.000 în acest an.

„În judeţul Galaţi nu mai cultivă nimeni acum sfeclă de zahăr, iar pe vremuri aveam mii de hectare de sfeclă de zahăr, era o cultură rentabilă şi aveam unde să ducem producţia“, a mai spus fermierul Costică Hâncu.

Potrivit ultimelor informaţii publicate pe site-ul Ministerului Agricuturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) în România mai sunt doar patru fabrici de zahăr: Antrepriza Zahăr Bod, Tereos România, Agrana România cu cele două sucursale şi Lemarco Cristal. Ele procesează zahăr din sfeclă de zahăr şi din trestie de zahăr.

Înainte de anul 1989 în România erau 33 de fabrici de prelucrare a zahărului din sfeclă de zahăr. Tot în acea perioadă, cultura sfeclei de zahăr reprezenta principala cultură agricolă din judeţele Braşov, Covasna şi Harghita.

Producătorii de sfeclă de zahăr pot beneficia de ajutor naţional tranzitoriu şi sprijin voluntar cuplat, dacă fac dovada încheierii unui contract cu o fabrică de zahăr recunoscută de MADR. În prezent, în România, sunt aproximativ 2.000 de ferme, mici şi mari, care cultivă sfeclă de zahăr, potrivit aceleiaşi surse.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Grâul românesc, la mare căutare! Fermierul Gavrilă Tuchiluș: ”Am vândut 3.000 de tone, numai pentru piața internă!”

În plină pandemie de COVID-19 ferma lui Gavrilă Tuchiluș a fost ”asaltată” de procesatorii de grâu din România. Fermierul este unul dintre puținii oameni care nu dorește să profite de situația de criză prin care țara trece astfel că a păstrat prețul decent pe care l-a cerut la același grâu și în luna ianuarie 2020. ”Vreau să vă spun că sunt asaltat de procesatorii de grâu din România, eu nu am vândut grâu decât puțin la export, dar acum am vândut peste 3.000 tone la intern și mai am de vândut. Prețurile sunt rezonabile, vorbim de 0,87 de lei/kg, nu e un preț mare. Cu atât am vândut și-n ianuarie la o firmă multinațională, grâu de excepție. Eu vreau să vând doar pentru piața internă să facem și noi în țară plusvaloare. Posibil acum multinaționalele care au stocuri de grâu și porumb prin silozurile lor și nu-i contractat sau nu-i vândut afară să profite. Păi vă gândiți dumneavoastră grâu luat cu 0,6 lei/kg anul trecut să vinzi cu 0,9 lei/kg acum, ce înseamnă?”, a declarat Gavrilă Tuchiluș pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.

Pământul trebuie însămânțat, nu ține cont de Coronavirus

Gavrilă Tuchiluș are deja însămânțate 350 hectare de lucernă, 1.600 ha de grâu, 600 ha de rapiță, 250 ha de orz. Despre grâu spune că este la limita ”supraviețuirii” iar dacă ploile vor lipsi în zona Moldovei și în următoarele două săptămâni sigur cultura va fi compromisă. ”Dacă facem o paralelă cu anul trecut pot spune că pe vremea aceasta grâul nu era răsărit, a răsărit în martie, deci ca stare de vegetație am intrat foarte bine în iarnă pentru că a fost o ploaie în octombrie și a răsărit totul, am trecut peste iarnă foarte bine, că a fost o iarnă blândă. În primăvară a început vegetația și densitatea dar acum de 3 săptămâni am intrat într-un con de secetă și uitați-vă pe harta INMH-ului că suntem astăzi la secetă extremă. Deci la ora aceasta la grâu nu putem spune că-i iarbă, dar dacă mai sunt două săptămâni în care nu va ploua deloc, cu siguranță partea grâu se compromite. Am 40 de campanii până acum, nu am văzut niciodată ca grâul să se usuce ca până la ora aceasta, îmbătrânește și se usucă. Asta pe lângă toate nenorocirile care sunt! Plus că lucerna a pornit foarte prost, pentru că nu avea rezervă de apă absolut deloc, de la 1 octombrie anul trecut până acum avem doar 15 litri de apă căzuți, din păcate”, a spus îngrijorat fermierul.

Aici intervine și marea supărare a ing. Tuchiluș: lipsa investițiilor în sistemele de irigații în zona Moldovei. ”Eu mă străduiesc de 30 de ani de când sunt aici (în județul Galați – n.r) să conving și am convins un guvern să aloce să facă o alternativă din barajul Movileni, dar nu s-a făcut pentru că s-a schimbat guvernul la vremea respectivă. Este o mare problemă și faptul că micul producător care subarendează teren în zona noastră nu este interesat să intre într-o asociație a cultivatorului de porumb, de grâu, de cucută, etc. și la rândul lor să fie înscriși în Organizația udătorilor de apă. Eu am amenajat iar la ora aceasta, pot să irig în jur de 400 de hectare prin sistemul vechi. Cam ce mai am pe suprafața care este pentru irigat, am semănat lucernă în primăvara aceasta care este și răsărită dar slăbuț, că au fost doar cei 15 litri cum am mai spus, și acum semănăm cu cea mai mare viteză porumb și după ce semănăm o să vedem când începem să irigăm, pentru că apa va veni pe canal. Doar 10% din suprafață înseamnă ceea ce vorbesc eu acum”, a punctat producătorul agricol.

În rest, mai completează Gavrilă Tuchiluș, suntem cu ochii spre cer. Acesta dă o ultimă șansă autorităților iar dacă acestea nu vor investi în irigații, fermierul gălățean este decis să suporte din buzunar costurile și să amenajeze pe cont propriu lucrările. Această decizie va aduce după sine însă și renunțarea la o mare parte din terenul cultivat. ”Dacă nici guvernul acesta nu va face bypass-ul care trebuie de la sistemul vechi la sistemul nou, o să-l fac pe cont propriu, în condițiile în care legea prevede că apa va fi gratis până la stație va rămâne valabilă până în 2025 așa cum s-a spus și mai departe. Și atunci în loc să mai lucrez 4.000 de hectare, o să lucrez 1.500 cu producție cât fac pe 4.000, dar sigure”, mai spune Gavrilă Tuchiluș.

Temperaturile pozitive, prielnice pentru semănatul porumbului

În ferma lui Gavrilă Tuchiluș lucrările pentru semănatul florii-soarelui sunt pe final iar în următoarele zile agricultorul va începe în forță campania pentru porumb. ”Noi floarea-sorelui înainte de 1 aprilie o terminăm de semănat, deci mâine mai avem puțin și terminăm. Semănăm porumb fără rezerve că ar fi prea devreme pentru că ce urmează meteorologic, temperaturile sunt până în 20 de grade în aer și 7 – 8 în sol, sunt extrem de prielnice. Și unde vine vara, nu vine iarna, spune o vorbă mai veche. Și atunci nu avem nicio rezervă să semănăm. Mergem pe 800 de hectare la porumb”, ne-a mai dezvăluit fermierul.

agrointel.ro

Link to comment
Share on other sites

Seceta amenință afacerile fermierilor gălățeni. Volumul precipitațiilor din 2019, cu 35% mai mic decât în 2018

Temperaturile scăzute, apropiate de zero grade și bruma din ultimele zile amintesc de ceea ce s-a întâmplat în perioada 30 aprilie – 3 mai din 2019, când temperaturile între minus un grad și 3 grade Celsius și „bruma târzie de primăvară” au distrus aproape 600 de hectare de livezi din județul Galați.

Continuă și în acest an agricol seceta pedologică, nivelul precipitațiilor fiind chiar cu 35% mai redus decât în perioada 2015 – 2018. În primul trimestru al anului agricol 2019 – 2020, precipitațiile căzute au acumulat un sol o cantitate apă care a permis la limită semănarea și răsărirea culturilor de toamnă.

Cu primul avertisment al secetei extreme s-au confruntat fermierii care au cultivat rapiță

Potrivit unui raport prezentat recent în cadrul Colegiului Prefectural de Floricel Dima, directorul Direcției Agricole Galați, primul trimestru al anului agricol 2019-2020 s-a caracterizat în toate regiunile țării printr-o lipsă acută de precipitații, iar județul Galați nu a făcut excepție de la regulă. Primul avertisment în privința secetei a fost situația înregistrată la culturile de rapiță.

„Seceta pedologică, însoțită de arșița atmosferică în anul 2019 s-a instalat în luna iulie, accentuându-se în luna august și în marea parte a lunii septembrie, ceea ce a determinat imposibilitatea fermierilor de a însămânța cultura de rapiță în condiții corespunzătoare, perioada optimă de semănat fiind ultima decadă a lunii august și prima decadă a lunii septembrie.

În luna august, în județul Galați s-au înregistrat precipitații de 11,94 litri/mp, iar spre sfârșitul lunii septembrie 35,78 litri/mp. În aceste condiții, în județul Galați s-au însămânțat 4.050 ha rapiță, din care la data inventarierii culturilor însămânțate 1.450 ha erau doar parțial răsărite, datorită lipsei precipitațiilor. Din această suprafață, cultura de pe 159 ha a fost întoarsă din cauza densității necorespunzătoare, iar diferența ramâne sub observație. Fermierii vor hotărî ce suprafețe vor reține în cultură în continuare”, se spune în raportul Direcției Agricole Galați.

Precipitațiile din septembrie și octombrie au permis la limită însămânțările

Situația a fost ceva mai bună pentru culturile de păioase. Cantitățile de precipitații căzute în județul Galați în ultima decadă a lunii septembrie (35,78 litri/mp) și precipitațiile din luna octombrie 2019 (22,4 litri/mp) au asigurat conditii prielnice pentru însămânțarea și răsărirea cerealelor păioase de toamnă, cultivate pe 68.372 ha.

Precipitațiile din septembrie și octombrie au permis evitarea situației de criză din anul agricol 2018 -2019, când din cauza lipsei precipitațiilor culturile de toamnă au răsărit abia în aprilie 2019, când au căzut primele ploi, după o toamnă și o iarnă secetoase.

La data inventarierii culturilor însămânțate în toamnă, pe 51.300 ha plantele erau în totalitate răsărite și parțial înfrățite, iar pe 4.560 ha erau răsărite parțial.

Precipitațiile căzute în luna noiembrie, în cantitate de 8,29 litri/mp și cele căzute în luna decembrie , în cantitate de 7,70 litri/mp, au ajutat plantele însămânțate târziu în parcurgerea fenofazelor de răsărire și înfrățire în condiții pe care șeful Direcției Agricole Galați le consideră „aproximativ corespunzătoare”.

Situație fără precedent: în ianuarie, precipitații de 2,7 litri/mp

În luna ianuarie, când în județul Galați au căzut precipitații de 2,7 litri/mp, datorită lipsei de apă în sol, dar și datorită temperaturilor diurne ridicate și a diferențelor mari dintre temperatura diurnă față de cea nocturnă (aproximativ 10-15 grade Celsius) culturile agricole au fost stresate și la unele au apărut boli provocate de viruși sau ciuperci.

„În aceasta lună, putem spune că toate plantele au suferit în parte datorită cantității reduse de apă din sol pe de o parte, cât și a temperaturilor ridicate față de media lunară, pe de altă parte”, se precizează în raportul Direcției Agricole Galați.

Semnal de alarmă! În 2019, volumul precipitațiilor a scăzut cu 35% față de perioada 2015 – 2018

În 2019, situația rezervelor de apă în sol pentru terenurile agricole din județul Galați s-a înrăutățit față de anii anteriori: „Pentru perioada 2015 (inclusiv) – 2018 (inclusiv), media cantităților de precipitații a fost de 469 litri/mp, cantitate care se încadrează în media multianuală a zonei, care este de 450 litri/mp. Un puternic semnal de alarmă este tras la momentul calculării cantității medii de precipitații căzute în județul Galați, în anul 2019, rezultând doar 309 litri/mp, un procent de 65,85%, dacă ne raportăm la media 2015-2018, adică un minus de 160 litri/mp”, se spune în raportul Direcției Agricole Galați. În concluzie, nivelul precipitațiilor a scăzut în 2019 cu 34,15%!

Concluzie: anul agricol 2019 – 2020 a început cu o secetă severă

Concluzia șefului Direcției Agricole Galați, Floricel Dima, este că primul trimestru al anului agricol 2019-2020 a fost unul extrem de cald, temperaturile medii lunare înregistrând valori net superioare valorilor medii multianuale. Valoarea medie a depășirilor temperaturilor medii a fost de 2,5 grade Celsius. Au fost chiar perioade cu zile în care am avut temperaturi record, mai mari chiar și cu 10 grade față de normalul perioadei.

„Primul trimestru al anului agricol 2019-2020 s-a caracterizat (în raport cu valorile medii multianuale) printr-o secetă severă (cu excepția regiunilor podișului Moldovenesc și Central Moldovenesc), și un regim termic extrem de călduros, in toate regiunile tării monitorizate prin intermediul rețelei de cercetare agricolă specializate pentru cultura de specii de culturi de câmp”, se mai spune în raportul Direcției Agricole Galați.

galati365.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Dezastru alimentar aşteptat în estul României. Câmpuri pârjolite de seceta extremă

Specialiştii în agricultură şi fermierii spun, de asemenea, că restul culturilor nu se pot semăna din cauza lipsei de apă. În foarte multe zone, în ultimele şase luni a plouat la fel de puţin ca-n zonele deşertice. Ministrul Agriculturii promite sprijin.

Mii de fermieri din partea de est a României spun că seceta prelungită (în unele zone nu a plouat de 6-7 luni) este pe cale să provoace un adevărat dezastru alimentar, având în vedere că sute de mii de hectare cultivate cu grâu sunt în mare parte compromise. Plantele s-au uscat parţial sau în întregime, pământul este uscat şi brăzdat de crăpături sinistre, iar câmpul arată dezolant.

Nici celelalte culturi, care se seamănă în primăvară, nu sunt într-o stare mai bună, căci din cauza lipsei apei din sol seminţele nu încolţesc. „Practic, stă sămânţa sub pământ ca în sac. Este o situaţie cum nu-şi aduce aminte nimeni să mai fi fost. Am vorbit cu fermieri cu 30-40 de ani în meserie şi niciunul nu a mai întâlnit o aşa secetă, care să acopere jumătate de an exact în perioada de toamnă-iarnă-primăvară, când de regulă aveam precipitaţii bogate sub formă de ploi şi ninsori”, spune inginerul agronom Floricel Dima, directorul Direcţiei Agricole Galaţi.

În judeţul Galaţi, situaţia este realmente dramatică, aşa cum ne-a explicat agronomul. Deja sunt sute de fermieri care au anunţat că vor să se facă, în teren, constatarea stării de calamitate totală la grâu şi orz, pentru a putea să are şi să cultive altceva. Este vorba, deocamdată, de aproximativ 20.000 de hectare cultivate cereale (datele nu sunt oficiale, însă sunt în curs de colectare), situate în jumătatea de sud a judeţului. Paguba totală este estimată neoficial 22-25 de milioane de euro, însă creşte cu fiecare zi în care ploile întârzie.

„Noi am calculat că media precipitaţiilor pe perioada 2015-2019 a fost de 469 l/mp. Nu este una grozavă, dar se poate face cât de cât agricultură. În 2019, însă, am avut ca medie pe judeţ doar 309 l/mp. În primele 3 luni din 2020 situaţia este şi mai rea. Avem o medie de 42 de litri pe metrul pătrat într-un sfert de an, iar în partea de sus avem o o treime din judeţ unde au fost doar 12-15 l/mp”, ne-a mai spus inginerul Dima.

Practic, în mare parte din jumătatea de sud a judeţului Galaţi a plouat echivalentul unei medii anuale de 160 l/mp, cam cât în regiunea subsahariană din Africa. De aceea, nu-i nicio surpriză că grâul este compromis, mai ales că o mare parte din teren nu are acces la irigaţii. Dar nici cei care au acces nu se pot considera salvaţi, căci în iarnă staţiile de punere sub presiune nu au funcţionat, iar după ce acestea au fost pornite, începând cu jumătatea lunii martie, au fost probleme cu avariile din reţea. În plus, costurile sunt foarte mari cu irigaţiile şi aduc agricultura sub pragul de rentabilitate.

De altfel, sindicatul agricultorilor a transmis un apel pe adresa Guvernului, solicitând creşterea subvenţiilor pentru irigaţii. „O buna parte din judeţul Galaţi, o bună parte din judeţul Tulcea, toată Brăila şi alte zone agricole importante au parte de o secetă cum nu credem că a mai fost vreodată. Încă sunt culturi care se mai pot salva cu ajutorul irigaţiilor acolo unde acestea sunt. Dar cu ce costuri? Vă solicităm să daţi apă gratuit până la aspersor, nu doar până la staţiile de punere sub presiune”, se spune în document.

Probleme mari sunt, cum spuneam, şi în alte judeţe, dar mai ales în Brăila, Tulcea, Vrancea, Vaslui, Buzău, Ialomiţa, Călăraşi şi Constanţa. Marcel Bulardă, directorul Staţiunii de Cercetare Agricolă Brăila spune că faptul că solul nu are umiditate este demonstrat de aceea că predomina foarte mult ţărâna uscată. „Pe perioada septembrie 2019 - aprilie 2020, perioada scursă din anul agricol curent, se înregistrează la precipitaţii un minus de 60% faţă de o situaţie normală ca medie multianuală. S-au înregistrat temperaturi cu 59% mai mari faţă de o situaţie normală ca medie multianuală, ceea ce înseamnă că s-a înregistrat o abatere de +3,3 grade Celsius”, a declarat specialistul.

De altfel, Administraţia Naţională pentru Meteorologie (ANM) a confirmat deja că a clasat sudul Moldovei şi o mare parte din Bărăgan şi din Dobrogea la categoria „secetă pedologică extremă” pe profilul 0-100 cm de sol. Adică, mai pe înţelesul tuturor, în pământ nu mai există suficientă apă pentru a susţine plantele.

Că situaţia este dramatică o recunoaşte însuşi ministrul Agriculturii, Adrian Oros. „Trecem printr-o perioadă dificilă. Dincolo de efectele epidemiei de Coronavirus, ne confruntăm cu o secetă puternică în multe regiuni ale ţării. Am vizitat zilele acestea zona Dobrogei şi am surprins două realităţi: zonele irigate au culturi cu o dezvoltare normală pentru această perioadă, în schimb suprafeţele neirigate sunt puternic afectate”, scris acesta pe contul său de pe o reţea de socializare. „Ne preocupăm ca pe toate suprafeţele irigabile să fie apă suficientă. Am alocat bani atât pentru modernizarea infrastructurii principale cât şi pentru extinderea infrastructurii secundare, precum şi pentru plata apei şi a curentului până la staţiile de punere sub presiune. Îi îndrumăm pe fermieri să încheie contracte pentru ca apa să ajungă la culturi. Comitetele pentru situaţii de urgenţă se vor întruni şi vor evalua dimensiunea pagubelor, astfel încât să avem o imagine cât mai obiectivă, iar fermierii să fie despăgubiţi corect”, a mai afirmat Adrian Oros.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

Seceta pedologică face ravagii de proporţii istorice în judeţul Galaţi

În judeţul Galaţi, culturile de grâu, orz, rapiţă şi nu numai sunt comprimise aproape în totalitate de seceta pedologică extremă. Conţinutul de umiditate de la nivelul solului a ajuns la o limită foarte scăzută din cauza lipsei de precipitaţii din ultimele luni, dar şi din cauza iernii foarte blânde.

La nivelul judeţului Galaţi, situaţia este catastrofală, fapt confirmat şi de prefectul judeţului Galaţi, Gabriel Ioan Avrămescu care ne-a declarat că până acum nu a existat nici măcar cadrul legal pentru constituirea comisiilor locale de evaluare a pagubelor provocate de calamităţile din agricultură. Abia în şedinţa guvernului de miercuri, 15 aprilie 2020, a fost aprobată baza legală care să permită acordarea despăgubirilor. Şi ca situaţia să fie şi mai gravă, nici în irigaţii nu mai poate sta speranţa agricultorilor, deoarece se preconizează ca Dunărea să scadă semnificativ, iar nivelul apei să se situeze sub nivelul sorburilor staţiilor de pompare.

De la directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Galaţi, Floricel Dima, am aflat că de la începutul anului şi până în prezent, cantitatea totală de precipitaţii a fost între 10 şi 70 litri, adică mai nimic. Se preconizează că procentul de culturi afectate de seceta extremă se situează între 60 şi 100%. „Am solicitat de la toate primăriile din judeţ să ne transmită informări privind suprafeţele compromise. Multe primării deja au trimis, însă mai sunt câteva de la care aşteptăm să primim, când le vom avea pe toate vom putea afla cu exactitate suprafaţa afectată. Însă am vorbit cu agricultori de vârstă înaintată care mi-au spus că nu-şi amintesc ca vreodată să fi fost o secetă atât de mare în această perioadă a anului“, a declarat Floricel Dima.

Mulţi dintre agricultori cu culturile compromise total de secetă au întors culturile semănate toamna trecută şi mulţi dintre ei refuză să mai cultive altceva în loc de teamă să nu irosească banii pe o nouă cultură care va fi şi aceasta afectată de secetă. În judeţul Galaţi, se irigă aproximativ 10.000 ha, însă prefectul judeţului Galaţi, Gabriel Ioan Avrămescu, ne-a declarat că a fost informat că deja se fac demersurile necesare pentru achiziţionarea de noi pompe pentru irigaţii astfel încât să crească suprafaţa agricolă salvată de secetă.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Nivelul maxim al precipitațiilor în Galaţi - 21,5 litri pe metrul pătrat

Nivelul maxim al precipitațiilor înregistrate în județul Galați a fost, în aceste zile, de 21,5 litri/mp, înregistrat la stația hidrometrică Tecuci, informează un comunicat remis de Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad, care monitorizează în permanență cursurile de apă și lucrările specifice domeniului de gospodărire a apelor din județele Botoșani, Iași, Vaslui și Galați. Pentru comparație, nivelul maxim al precipitațiilor a fost de 74,2 l/mp în Vaslui, 21,4 l/mp în Botoșani și 23,6 l/mp în județul Iași.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Oros: Suprafaţa calamitată de secetă este de 1,1 milioane hectare

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a spus că din declaraţiile fermierilor centralizate până acum privind efectele secetei reiese că suprafaţa calamitată este de 1,1 milioane hectare. Cele mai mari suprafeţe afectate sunt în judeţele Constanţa, Tulcea, Ialomiţa. "Legat de fenomenul de secetă, avem până acum situaţia centralizată legată de declaraţiile suprafeţelor calamitate. Raportat la declaraţiile fermierilor, suprafaţa calamitată este de 1,1 milioane hectare. Echipele de constatare a pagubelor produse de secetă lucrează, au lucrat şi sâmbătă şi duminică, astfel încât acolo unde fermierii doresc să întoarcă culturile să aibă posibilitatea să o facă", a spus, marţi, într-o conferinţă de presă, Adrian Oros.

El a menţionat că judeţele cu cele mai mari suprafeţe calamitate sunt Constanţa - 416.000 de hectare, Tulcea - 129.000 de hectare, Ialomiţa - 123.000 de hectare, Brăila - 97.000 de hectare, Buzău - 75.000 de hectare, Galaţi - 61.000 de hectare. "Practic, astăzi se irigă în total în ţară pe 222.131 de hectare, apa fiind introdusă pe 2.100 kilometri de canal", a adăugat Oros. El a spus că se aşteaptă centralizarea tuturor datelor pentru a se vedea exact suprafaţa calamitată de secetă.

news.ro

Link to comment
Share on other sites

Peste 61.000 de hectare de culturi agricole au fost distruse de secetă în județul Galați

La finalul evaluării pagubelor produse de secetă de către comisiile locale, rezultatele centralizate ilustrează cât se poate de clar dezastrul din agricultură, pentru că în județul Galați sunt calamitate culturile de pe mai bine de 61.000 de hectare. A fost irigată o suprafaţă de numai 27.000 de hectare, pentru că, deși „pe hârtie” în județ există instalații pe 120.000 de hectare, în cea mai mare parte aceste sisteme de irigații nu sunt funcționale.

Rezultatele evaluărilor au fost anunțate de ministrul Agriculturii, Adrian Oros, care a precizat că la nivel național suprafaţa agricolă calamitată până în prezent din cauza secetei se ridică la 1,1 milioane de hectare, în timp ce suprafeţele irigate la nivel naţional au ajuns la 222.121 hectare. „Avem până acum situaţia centralizată legată de declaraţiile suprafeţelor calamitate şi raportată la declaraţiile fermierilor. Suprafaţa calamitată este de 1,1 milioane hectare. Echipele de constatare a pagubelor produse de secetă au lucrat şi sâmbătă şi duminică, astfel încât acolo unde fermierii doresc întoarcerea culturilor să aibă posibilitatea să o facă.

Judeţele cu suprafeţele calamitate cele mai mari sunt Constanţa, care are 416.000 hectare calamitate, iar suprafaţa irigată acum 13.000 de hectare, şi Tulcea, care are o suprafaţă calamitată de 129.000 de hectare, iar aici se irigă pe 13.000 hectare. Ialomiţa cu 123.000 de hectare calamitate, iar suprafaţa irigată 25.000 de hectare, Brăila, cu 97.000 de hectare calamitate, iar suprafaţa irigată 100.000 hectare, Buzău-75.000 de hectare calamitate şi 7.000 hectare irigate, iar în judeţul Galaţi există 61.000 de hectare calamitate şi o suprafaţă irigată de 27.000 de hectare. Practic, astăzi, se irigă în total ţară pe 222.131 hectare, apa fiind introdusă pe 2.100 kilometri de canal”, a declarat Oros.

Meteorologii confirmă că Galațiul este în zona de secetă extremă

Potrivit prognozei de specialitate, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), în intervalul 12-18 mai, la cultura grâului de toamnă, conţinutul de apă pe profilul de sol 0-100 cm se va încadra în limite scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică şi extremă, în Dobrogea, Muntenia, Banat, Crişana şi Transilvania, cea mai mare parte a Olteniei şi Moldovei. Izolat în nordul Olteniei şi al Maramureşului, estul Moldovei, rezerva de umiditate din sol va prezenta valori satisfăcătoare.

În plus, aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0-20 cm, la cultura de porumb, se va situa în limite scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în Dobrogea şi Crişana, pe suprafeţe agricole extinse din Moldova, local în nord-estul, centrul, estul, sud-estul şi sud-vestul Transilvaniei, nordul şi nord-vestul Banatului, estul, nordul, izolat în sudul, centrul şi vestul Munteniei.

impartial.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Peste 50.000 de hectare, calamitate de secetă la Galați

Potrivit directorului executiv al Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Galați, Floricel Dima, în județul nostru nu avem situații de natura celor semnalate de ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Mai concret, suprafețele declarate ca fiind calamitate de fermieri, ca urmare a secetei pedologice, nu le depășesc pe cele însămânțate efectiv în toamna anului trecut.

Până duminică, 24 mai, DAJ Galați a centralizat datele din teren pentru 63.517 hectare, iar conform proceselor verbale rezultate în urma verificărilor au fost declarate calamitate de seceta pedologică nu mai puțin de 53.529 de hectare, reprezentând 84 la sută din total.

"Din acest total, cea mai mare suprafață a fost însămânțată cu grâu, în toamna anului 2019. Este vorba despre 44.317 hectare, din care 37.642 au fost declarate calamitate - 85 la sută. Situația nu se prezintă mai bine nici în cazul culturilor de orz, 11.046 hectare fiind grav afectate de secetă, din cele 12.225 de hectare verificate (90 la sută). În ceea ce privește terenurile însămânțate cu rapiță, 68 la sută din cele 3.586 de hectare centralizate sunt, la rândul lor, calamitate", ne-a mai precizat Floricel Dima. Până la totalul menționat mai sus, discutăm despre suprafețe de dimensiuni mai mici, cultivate cu orzoaică sau lucernă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

George Stângă promite 150 de euro pe hectar calamitat de secetă

"Guvernul României va oferi despăgubiri fermierilor afectaţi de seceta prin care a trecut ţara. Ne dorim ca suma să fie minimum 150 de euro pe hectar", ne-a declarat George Stângă, preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Senatul României şi liderul PNL Galaţi.

Seceta care a pârjolit culturile agricole îi pune la grea încercare pe fermierii care au investit în suprafeţele de teren. Aceştia aşteaptă acum sprijin din partea Guvernului României, iar senatorul PNL George Stângă promite că îl vor primi.

"Vreau să vă spun că niciodată, în istoria României, atunci când PSD a fost la guvernare, aceste despăgubiri nu s-au acordat. Mai mult decât atât, nu aveam cadrul legal prin care să oferim aceste despăgubiri", a ţinut să spună liberalul. Acesta este convins că actualii guvernanţi "s-au mişcat bine" până în acest moment în evaluarea suprafeţelor calamitate.

Politicianul a precizat că au fost constituite comisii la nivel judeţean, formate din reprezentanţi ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ai Direcţiei Agricole şi ai primăriilor, care au întocmit procese verbale pe teren, au centralizat informaţiile şi le-au trimis la nivel central. Conform evaluărilor în derulare, aproximativ 1,3 milioane de hectare sunt afectate de secetă, dar autorităţile se aşteaptă ca suprafaţa calamitată să ajungă la 1,5 milioane de hectare.

Datele pentru judeţul Galaţi nu au fost procesate în totalitate, spune George Stângă. Aşa cum aţi putut afla din ziarul "Viaţa liberă", până duminică, 24 mai, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Galaţi centralizase datele din teren pentru 63.517 hectare, iar conform proceselor-verbale rezultate în urma verificărilor au fost declarate calamitate de seceta pedologică nu mai puțin de 53.529 de hectare, reprezentând 84 la sută din total.

"Ne propunem ca pe 15 iunie să avem o imagine clară, pentru a putea stabili cuantumul despăgubirilor", declara ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă susţinută la finele lunii trecute.

Întrebat despre cuantumul despăgubirilor, George Stângă ne-a declarat că suma va fi de minimum 150 de euro pe hectar: "Suma de 150 de euro va ajunge la fermieri pentru fiecare hectar calamitat. Suntem convinşi că, într-o perioadă scurtă de timp, aceste resurse pe care le va acorda statul român vor ajunge la fermieri", a mai spus senatorul Stângă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Porumbul și floarea-soarelui sunt acum ”la putere”

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, suprafața cultivată a județului Galați a scăzut de la aproape 290 de mii de hectare în anul 1990, la 275.685 de hectare în anul 2018, ultimul disponibil pentru raportare.

Grosul culturilor, circa 59 la sută, îl reprezintă cerealele pentru boabe, în jur de 162 mii de hectare. Dintre acestea, porumbul se cultivă pe nu mai puțin de 97 de mii de hectare, iar grâul și secara, pe circa 48 de mii de hectare. În creștere de aproape trei ori față de 1990 sunt suprafețele cultivate cu orz și orzoaică, acestea reprezentând în prezent nu mai puțin de 15.500 de hectare, iar diferența până la totalul de mai sus este dată de culturile de ovăz. 
În zona leguminoaselor pentru boabe, cea mai spectaculoasă creștere au înregistrat-o suprafețele cultivate cu mazăre, 9.370 de hectare față de doar 1.614 în 1990, în timp ce fasolea a cunoscut un recul semnificativ, de la 4.715 până la doar 557 de hectare cultivate în anul 2018.
Interesul fermierilor gălățeni a înregistrat cel mai remarcabil salt în privința plantelor uleioase. Astfel, dacă în urmă cu 30 de ani suprafețele cultivate cu floarea-soarelui erau de doar de circa 19 mii de hectare, în prezent această plantă anuală a urcat în topul preferințelor până pe locul al doilea, ocupând nu mai puțin de 54 de mii de hectare. De asemenea, dacă privim în dinamica perioadei analizate, culturile de rapiță, inexistente în Galați imediat după 1990, se întind în prezent pe 23 de mii de hectare din suprafața arabilă a județului.
Dacă în categoria plantelor pentru industrializări, culturile de sfeclă de zahăr s-au diminuat puternic, de la aproape trei mii de hectare până la doar circa 230 de hectare, nici cartofii nu mai au aceeași ”căutare”, suprafața cultivată fiind în prezent de doar puțin peste o mie de hectare, o treime față de 1990, un motiv putându-l reprezenta și schimbările climatice din acest interval.
În zona legumicolă, suprafețele cultivate au crescut la peste zece mii de hectare, iar dacă la ardei (în jur de 900 de hectare) și tomate (circa 2.500 de hectare) nu constatăm modificări, creșteri sunt pentru culturile de varză, cu circa 470 de hectare, vinete, în jur de 180 de hectare, ceapă, plus 169 de hectare și chiar usturoi, cu 30 de hectare.
Pe de altă parte, a scăzut apetența fermierilor gălățeni pentru furajele perene, lucerna fiind cultivată în 2018 pe doar circa zece mii de hectare, cam jumătate din suprafața din 1990, în timp ce un trist fenomen a afectat livezile pe rod. Acestea mai reprezintă doar 363 de hectare față de circa 1.700 în 1990.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Grindina de săptămâna trecută a distrus culturile a zeci de producători de legume şi cereale, afectaţi deja de secetă

Pe lângă provocările aduse de pandemia de COVID-19, fermierii români s-au confruntat şi provocările aduse de calamităţile naturale, seceta pedologică fiind cea mai grea dintre ele.

În decursul lunii mai, grindina a afectat culturile de pepeni din localitatea Dăbuleni (Dolj), iar la finalul săptămânii trecute, efec­tele acestui fenomen s-au simţit şi în locali­tăţile Matca şi Vânători (Galaţi), unul dintre cele mai mari bazine legumicole din ţară.

„Am 140 de hectare cultivate cu legume şi porumb, iar furtuna din seara de 11 iunie, însoţită de grindină în cantităţi mari şi de diametru mare, a afectat total culturile. Anul trecut am păţit acelaşi lucru, doar că a venit o dată grindină pe 10 iunie şi o dată pe 25 iunie şi a distrus doar jumătate din cultură, însă anul acesta este pagubă totală“, spune Vasile Tunsu, fermier din Vânători, localitate aflată la 5 kilometri de Galaţi. El spune că mai mulţi producători au fost afectaţi de calamitatea naturală, iar ieri, 15 iunie, au fost chemaţi la primărie să anunţe pagubele şi să înştiinţeze reprezentanţii statului cu privire la scăderea drastică a producţiilor. Fermierul speră să mai salveze măcar 30% din producţia de cartofi, altfel, mizează pe puterea de revenire a plantelor. „Fac agricultură de 30 de ani şi nu am văzut niciodată aşa o furtună. Suntem sub cerul liber, agricultura este o loterie“, subliniază Tunsu, menţionând că porumbul a fost „tocat“ de la suprafaţa pământului.

Şi în localitatea Matca, aflată la 50 de kilometri distanţă de Galaţi, o parte din fermieri au fost afectaţi de furtuna însoţită de grindină. Familia Negruţ, spre exemplu, are solariile cu legume în marginea satului şi acolo a lovit cel mai puternic vijelia. „La Corod nu au fost afectate culturile, dar la Matca, aproape de noi, am înţeles de la mai mulţi fermieri că au probleme din cauza grindinei. La noi, cea mai mare problemă este seceta, care ne-a terminat tot grâul, iar la porumb şi floarea-soarelui nu ştiu ce vom mai recolta dacă nu plouă“, spune Sorin Claudiu Gavril, proprietarul Roxana G, companie ce se ocupă cu producţia de cereale şi a avut o cifră de afaceri de 5 milioane de lei în 2019.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

Aproape 60.000 de hectare calamitate în județul Galați

Culturile de toamnă ale fermierilor gălățeni au fost afectate puternic de seceta pedologică ce a marcat finalul anului trecut și începutul lui 2020.

Conform datelor Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ), un procent de 82 la sută din suprafețele declarate de fermieri ca fiind în cultură au fost declarate calamitate. Vorbim astfel de un total de aproape 60.000 de hectare afectate, mai exact 59.628,21.
Directorul executiv al DAJ Galați, Floricel Dima ne-a reconfirmat că, în urma centralizării proceselor-verbale de constatare, culturile de grâu s-au dovedit afectate în proporție de 83 la sută, circa 44.700 de hectare, iar cele de orz în proporție de chiar 85 la sută, 10.900 de hectare. Ceva mai ușor a ”scăpat” rapița, valoarea totală a suprafeței calamitate, peste 2.900 de hectare, reprezentând 68 la sută din total. Și culturile de mai mici dimensiuni, mai exact cele de orzoaică, triticale de toamnă și ovăz, au fost afectate în procente care variază între 61 și 99 la sută. Acestea sunt și datele aprobate în ședința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență și înaintate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
”Vom începe, în perioada imediat următoare, verificări la culturile de primăvară. Este adevărat că, datorită fronturilor atmosferice din ultima vreme și a nivelului precipitațiilor aferente, culturile de porumb și floarea-soarelui sunt pe revenire. Probabil, cele mai serioase probleme le vor avea fermierii care dețin culturi de mazăre, știut fiind faptul că aceasta este o cultură timpurie de primăvară și ar putea avea același destin nedorit cu cel al culturilor de toamnă”, a mai precizat Floricel Dima.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Grindina și ploaia torențială au provocat pierderi mari în podgoria de la Târgu Bujor

Aproape 80l/metru pătrat în două zile şi 50-70 de bucăţi de gheaţă pe metru pătrat pe secundă în 20 de minute, acestea sunt efectele codului roşu care a distrus o parte din podgoria staţiunii de cercetare vitivinicole de la Târgu Bujor. Este una dintre cele mai mari podgorii din partea de sud a Moldovei care are 350 de hectare.

„Avem o suprafaţă afectată de grindină de 120 de hectare, în special la ferma nr. 2 Târgu Bujor. Grindina din 22 iunie, când a fost anunţat cod roşu de furtună şi ploaie torenţială, a căzut, aproximativ 20 de minute, 27 de litri pe metru pătrat şi grindină în proporţie de 50-70 de particule pe secundă pe metru pătrat cu un diametru de patru milimetri. Aplicăm tehnologia care este indicată în astfel de situaţii, facem tratamente fito-sanitare care să conducă la cicatrizarea rănilor apărute pe boabele de struguri şi în acelaşi timp să împiedice dezvoltarea mucegaiurilor şi a altor boli. Suntem siguri că dacă scăpăm doar cu ceea ce a fost vom face la sfârşitul anului o producţie acceptabilă, dar mai mică. Nu va fi cum ar fi fost dacă nu ar fi intervenit grindina. Cam la trei-patru ani se produc astfel de fenomene în zona noastră, dar, din fericire, nu se întâmplă de fiecare dată pe aceeaşi suprafaţă. Producţia o să scadă cu cel puţin 25 la sută faţă de condiţiile unui an normal. Dacă până în iunie a fost o secetă cumplită, sunt zone unde vlăstarii au avut o creştere mică, de 15-20 de centimetri, în iunie din păcate au venit ploi, pentru unele culturi fiind târziu“, a explicat Nicolae Bîrliga, directorul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare a Viniculturii.

Culmea este că în Târgu Bujor este deja construită una din cele şase staţii antigrindină din judeţul Galaţi. Problema e că staţia de rachete antgrindină, nu are rachete antigrindină. „Investiţia a fost terminată în ianuarie, a intrat efectiv în pază pentru că trebuie să existe nişte angajaţi, trebie să urmeze nişte cursuri, a intrat în pază, din păcate nu au fost alocate fonduri de la Ministerul Agriculturii pentru a se dota aceste amplasamente cu rampele de lansare şi cu rachete“, a precizat primarul din Târgu Bujor, Laurenţiu Gîdei. Este puţin probabil ca mai ales acum să se aloce bani pentru aceste rachete deşi, cum în ultima perioadă vremea este din ce în ce mai extremă, acest tip de staţii ar fi o pază pentru culturi şi oameni.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Seceta a fost cruntă în județul Galați. Dialog cu fermierul gălățean Petre Grigore

În urmă cu doar o săptămână, arătam că, din datele centralizate la nivelul Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ), un procent de 82 la sută din suprafețele anunţate de fermieri ca fiind în cultură au fost declarate calamitate. Vorbim astfel de un total de aproape 60.000 de hectare afectate, mai exact 59.628,21, situație valabilă în cazul culturilor de toamnă.

"Situația e cruntă", admite fermierul gălățean Petre Grigore, președinte al filialei gălăţene a Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) și administrator al Simongrig SRL. "Seceta a început în toamnă, apoi s-a întins pe tot parcursul iernii și chiar în primăvară, fapt care a condus la calamitarea suprafețelor cultivate cu grâu în procent de 80 la sută, rapița aproape în totalitate, iar orzul, așijderea", ne-a mai declarat inginerul Petre Grigore, menționând că din informațiile pe care le deține producția de grâu în județul nostru a fost de maximum o tonă la hectar.

Ploi locale și irigații costisitoare

O altă problemă identificată de acesta este reprezentată de întoarcerea culturilor de către unii fermieri, după apariția precipitațiilor, dar seceta a fost atât de cruntă încât pierderea ar putea fi dublă. "Întotdeauna, problemele la noi sunt în sudul județului, pentru că în nord mai plouă. Chiar și așa, discutăm doar de ploi locale și chiar de ferme care au cunoscut trei regimuri de precipitații, de la 5 până la 20 de litri pe metrul pătrat, ceea ce iarăși nu poate fi bine", a mai precizat Petre Grigore.

Referitor la situația irigațiilor din județul nostru, Petre Grigore este de părere că cei care irigă sunt foarte puțini, cu o perioadă de revenire pe suprafețe ce durează între 14 și 28 de zile și cu costuri considerabile. "În mod normal, ai nevoie de 1.800 - 2.000 de metri cubi de apă, iar asta înseamnă între 1.500 și 2.000 de lei pe hectar. Dacă ne raportăm la un preț al grâului de 75 de bani per kilogram, asta înseamnă că reușești doar să îți acoperi cheltuielile", a făcut un calcul succint președintele APCPT, menționând că, în plus, instalațiile de udare sunt vechi și mari consumatoare energetice.

Pierderile fermierilor vor fi recuperate în câțiva ani

Petre Grigore a adus în discuție și o valoare a despăgubirilor suprafețelor calamitate avută în vedere de un alt gălățean, George Scarlat, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Acesta din urmă s-ar fi referit la o valoare de 925 lei la hectar, care, în opinia lui Petre Grigore nu e rea, dar nici foarte bună.

Oricum, discuția cu administratorul Simongrig SRL nu s-a putut încheia într-o notă prea optimistă, în condițiile în care acesta este de părere că pierderile din acest an vor fi recuperate de către fermieri de-abia peste doi-trei ani. "La momentul de față, eu nu am cash-flow, să zicem că obțin o înțelegere pentru un credit furnizor, dar ai curaj să începi lucrări dacă afară sunt 34 de grade și iar nu plouă?", se întreabă retoric inginerul agronom Petre Grigore.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Despăgubiri pentru culturile de toamnă calamitate

Potrivit secretarului de stat gălățean din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, George Scarlat, fermierii afectați de secetă vor primi sprijin din partea Guvernului pentru acoperirea unei părți din sumele investite în culturile de toamnă.

"Sper ca cei mai mulți dintre fermierii afectați de seceta cruntă, să reușească în baza acestui ajutor să nu piardă din dimensiunea exploatațiilor și sa aibă forța de a relua anul agricol 2020-2021. Sumele pe care le-am calculat vor fi diferențiate în funcție de cultură, pe hectar, după cum urmează: grâu - 925 de lei, secară - 925 de lei, triticale - 805 lei, orz - 912 lei, orzoaică - 951 de lei, ovăz - 772 de lei și rapiță - 1.002 lei", a precizat Scarlat.

Dincolo de cuantumurile acestor despăgubiri pentru suprafețele calamitate de seceta pedologică, să amintim că la Galați culturile însămânțate în toamnă cu grâu au fost afectate în proporție de 83 la sută, cele de orz chiar cu 85 la sută, iar rapița a fost compromisă în procent de 68 la sută. Per total, suprafețele calamitate pentru aceste culturi de toamnă se ridică la 58.500 de hectare.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Fermier din judeţul Galaţi: Am investit 1 mil. euro în 1.800 ha cu cereale şi nu recoltez nimic. Seceta a afectat 100% din culturile de grâu şi rapiţă, dar şi floarea-soarelui şi porumbul

♦ „Fermierii din sud-estul României, cu mici excepţii, au calamitate de 80-100% la culturile de cereale.“

Dan Arghir, preşedintele cooperativei agricole Răzeşii Moldavi, formată din 11 fermieri din judeţul Galaţi, susţine că nu a mai întâlnit niciodată o secetă similară cu cea din anul agricol 2019-2020, care va reduce cu 30% producţia totală de cereale a ţării, principalele judeţe producătoare – Brăila, Galaţi, Vrancea, Tulcea, Constanţa şi Călăraşi - fiind afectate 80-100% de calamitatea naturală. „Am investit 1 mil. euro în 1.800 ha cu cereale şi nu recoltez nimic. Seceta a afectat 100% atât grâul şi rapiţa, cât şi floarea-soarelui şi porumbul. Eu am întors culturile de toamnă afectate de secetă, dar ploile, slabe, nu au reuşit să salveze nici culturile de primăvară. Fermierii din sud-estul României, cu mici excepţii, au calamitate de 80-100% la culturile de cereale“, susţine Dan Arghir.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

DEZASTRU ÎN AGRICULTURĂ: Judeţul Galaţi este calamitat în proporţie de 100% de secetă

Autoritatile din judeţul Galaţi fac demersuri pentru declararea întregului judeţ zonă calamitată de seceta pedologică extremă, în conditiile în care toată suprafaţa agricolă este grav afectată de lipsa precipitaţiilor şi de temperaturile ridicate din aceasta vară.

Potrivit situaţiilor prezentate Prefecturii Galaţi de către Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Galaţi, toată suprafaţa agricolă a judeţului este afectată de secetă în proporţie de 90 până la 100 la sută.

Lipsa de precipitaţii s-a făcut simţită încă din iarnă, dar seceta a continuat, iar luna iulie a fost de-a dreptul dezastruoasă în condiţiile în care s-au înregistrat numai 17, 16/litri/metru pătrat. Rezerva de apă în sol s-a deteriorat continuu şi în primul semestru al anului 2020, media înregistrată pe judeţul nostru a fost de 135,36 l/mp faţă de o medie multianuală de 242 l/mp, rezultând un deficit de 106,64 l/mp. Luna iunie, deşi este considerată cea mai bogată în precipitaţii, anul acesta s-a dovedit a fi mai săracă în ploi mai mult ca niciodată. Luna iulie a agravat şi mai mult situaţia rezervei de apă în sol, cantităţile de precipitaţii fiind extrem de reduse, media/judeţ însumând doar 17,16 litri/metru pătrat.

”La parametrul rezervă de apă în sol, orizonul 0 - 100 cm, încadrarea ANM pentru judeţul nostru conduce la un deficit de apă în sol de aproximativ 2.000 mc/ha, respectiv peste 200 l/mp, imposibil de remediat cu mijloacele pe care le au agricultorii la dispoziţie”, se arată în raportul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Galaţi.

Dacă la culturile de toamnă s-a stabilit o suprafaţă de 59.628 de hectare afectate de secetă, la culturile de primăvară, însă situaţia este dezastruoasă. În urma centralizării datelor din rapoartele operative cu pagubele la culturile principale, în primăvara anului 2020 (porumb, floarea soarelui, lucernă, legume de câmp) judeţul Galaţi prezintă o suprafaţă agricolă calamitată de  aproximativ 183.000 ha, alcătuită din 80.572 de parcele, cu un grad estimat de afectare între 90 şi 100 la sută, cu precizarea că gradul de calamitare este în creştere, deoarece procedura de verificare şi constatare este în desfăşurare, termenul de finalizare fiind stabilit pentru jumătatea lunii septembrie. Excepţie fac doar câteva sute de hectare irigate din totalul de aproximativ 288.000 de hectare de teren agricol, atât cât totalizează suprafaţa agricolă a judeţului Galaţi.

Până în prezent, au fost verificate şi întocmite procese verbale pentru culturile de primăvară de grâu, orzoaică, ovăz, mazăre, fasole, muştar, etc, însumând o suprafaţă de 11.000 ha. Pentru restul suprafeţei, verificarea şi întocmirea documentelor ar fi imposibil de realizat de cei 3-4 angajaţi ai Direcţiei Agricole Galaţi şi ai APIA, care ar avea de verificat circa 80.000 de parcele şi un număr de 2.681 de fermieri.

”Astăzi (n.r. - 08 august 2020) am avut o întâlnire cu fermierii, dar am fost şi eu personal în judeţ, iar situaţia este dezastruoasă. Am solicitat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ca judeţul Galaţi să fie declarat judeţ calamitat”, ne-a declarat prefectul judeţului Galaţi, Gabriel Avrămescu.

Veşti bune nu vin nici de la meteorologi care estimează că în următoarele patru săptămâni regimul pluviometric va continua să fie deficitar în cea mai mare parte a ţării, iar agricultorii se arată îngrijoraţi şi în privinţa culturilor de toamnă.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Ravagii ale secetei și la culturile de primăvară din județul Galați. Se solicită declararea stării de calamitate

După cum arătam în interviul acordat recent cotidianului nostru de către prefectul Gabriel Avrămescu, s-a decis, în urma unei analize, trimiterea unui memoriu către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru declararea stării de calamitate naturală cauzată de seceta pedologică extremă în județul Galați, demers care le-ar putea oferi o rază de speranţă fermierilor afectaţi.

Astfel, pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2019 pe aproximativ 70.000 de hectare, suprafața afectată de seceta pedologică este de aproape 60.000 de hectare, mai exact 59.628 de hectare, reprezentând peste 85 la sută din total.
Mai grav este că, potrivit rapoartelor operative referitoare la culturile agricole principale înființate în primăvara anului 2020 (porumb, floarea soarelui, legume în câmp, lucernă, etc.), județul Galați prezintă o suprafață agricolă calamitată de aproximativ 183.500 de hectare (89 la sută din total), cu un grad estimat de afectare, în creștere, între 90 și 100 la sută.
Toate acestea au fost determinate de lipsa precipitațiilor în ultimele 12 luni. Astfel, un prim semnal de alarmă a fost dat de cantitatea medie de precipitații căzută în Galați în anul 2019, doar 309 litri pe metrul pătrat, reprezentând 66 la sută din media anilor anteriori, 2015 - 2018.
Acest parametru vital pentru viabilitatea culturilor agricole s-a deteriorat pe parcursul primului semestru al anului 2020, media înregistrată în județul nostru fiind de doar puțin peste 135 de litri pe metrul pătrat, doar 55 la sută în raport cu media multianuală. Inutil să mai precizăm că luna iulie a agravat și mai mult situația rezervei de apă în sol, cantitatea de precipitații căzută fiind extrem de redusă, doar circa 17 litri pe metrul pătrat, cu perioade bune în care temperaturile diurne au urcat la valori de peste 35 de grade Celsius.
Memoriul către Ministerul Agriculturii a fost întocmit şi trimis luni, 10 august 2020.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Un an agricol compromis, în județul Galați. Porumbul ajunge furaj, iar fermierii, la... ”fundul sacului”

Cu privire la solicitarea de declarare a județului Galați ca fiind calamitat, din cauza secetei pedologice, am vorbit cu Floricel Dima, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură Județene (DAJ) Galați. Acesta ne-a precizat că ar urma să se renunțe la procedura de evaluare în teren, cele peste 80.000 de parcele agricole fiind extrem de greu de controlat astfel încât raportul de sinteză să poată fi finalizat până la data de 15 septembrie 2020. 

"Practic, verificarea se va face doar în baza declarațiilor fermierilor și printr-un proces-verbal întocmit după un tur al localității", a menționat Floricel Dima, adăugând că nu au fost stabilite cuantumurile de despăgubire la culturile agricole calamitate înființate în această primăvară, banii urmând să ajungă la fermieri cel mai probabil pe parcursul lunii octombrie.

"Oamenii sunt preocupați în această perioadă să cosească porumbul, așa uscat cum este, şi să-l îmbaloteze pentru a avea măcar furaje pentru animale", a mai declarat directorul executiv al DAJ Galați, cu precizarea că, la ora actuală, cel mai grav este că rezerva de apă din sol (0 -100 de centimetri) prezintă un deficit de două mii de metri cubi la hectar.

Totodată, am aflat că la nivelul DAJ Galați se eliberează în prezent adeverințe în baza proceselor-verbale de constatare a calamității. Aceste acte doveditoare pot fi utilizate de fermierii afectați, în relația cu instituțiile de credit, pentru a obține amânări la plată sau reeșalonări la plata datoriilor.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

În județul Galați au fost irigate cumulat 95.000 ha, dar seceta a distrus 240.000 ha de culturi agricole

Suprafața irigată în acest sezon agricol în județul Galați s-a triplat în raport cu anii trecuți, când fermierii ezitau să își irige culturile, în speranța că în cele din urmă va ploua și astfel vor economisi banii pe care ar trebui să îi cheltuie cu irigarea culturilor. În ultimii ani, fermierii au irigat în jur de 10-15% din culturile agricole din cauza costurilor mari ale energiei electrice. Seceta prelungită din ultimii doi ani a redus drastic conținutul de apă din sol și i-a convins pe majoritatea fermierilor gălățeni că e mai bine să își irige culturile ca să nu piardă banii investiți în înființarea culturilor agricole.

În acest an, în amenajarea Câmpia Covurlui, a fost contractată pentru irigații o suprafață de 80.994 ha, cea mai mare parte dintre aceste suprafețe fiind în amenajarea Terasa Tecuci Nicorești Movileni, dar și în sudul județului. Administrația Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) Galați a pornit stațiile de pompare începând cu data de 4 martie 2020 și a fost introdusă apa pe 75 de kilometri de canale de aducțiune.

La începutul lunii august, Galațiul era pe locul 4 pe țară din punct de vedere al suprafețelor agricole irigate, după Brăila, cu 345.160 ha irigate, Dolj cu 137.933 ha, Ialomița, cu 126.658 ha, fiind Galațiul, cu 94.857 hectare irigate cumulat, din care 53.981 hectare irigate la udarea 1. A fost irigată o suprafață cu aproximativ 14.000 de hectare decât suprafața contractată în primăvară.

În județul Galați există peste 350.000 de hectare de terenuri agricole, din care 288.000 ha teren arabil și pe mai puțin de jumătate din această suprafață, adică pe 136.995 ha, există sisteme de irigații. Pe alte aproximativ 32.000 ha există sisteme de irigații, dar acestea nu pot fi puse în funcțiune.

Seceta din acest an a fost anunțată de lipsa de precipitaţiilor din iarnă, dar rezerva de apă din sol s-a rdus și în primul semestru din 2020, în care media înregistrată pentru întreg județul Galați a fost de 135,36 l/mp faţă de o medie multianuală de 242 l/mp, rezultând un deficit de 106,64 l/mp.

Efectul secetei din acest an este distrugerea aproape în totalitate a culturilor agricole din județul Galați. La culturile de toamnă a fost afectată de secetă o suprafaţă de 59.628 de hectare. La culturile de primăvară, a fost afectată de secetă o suprafață de 183.000 de hectare. Din cele 288.000 de hectare de terenuri agricole din județul Galați, seceta a distrus culturile de pe 242.628 hectare, adică aproximativ 85% din culturile agricole.

galati365.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Despăgubiri de 55 milioane de lei pentru fermierii afectaţi de secetă

Conform informațiilor obținute de cotidianul nostru de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Galați, fermierii care au solicitat despăgubiri de secetă pentru culturile de grâu, secară, triticale, orz, ovăz, orzoaică și rapiță, înființate în toamna anului 2019 și care au depus cererile corespunzătoare până la data de 15 septembrie inclusiv, au fost  autorizați la plata cu sumele aferente ajutorului de stat. Este vorba despre un număr de 1.824 de cereri, iar suma autorizată la plata ajutorului de stat pentru culturile înființate în toamna anului 2019 afectate de seceta pedologică este de aproximativ 55,15 milioane de lei.

Reamintim că, pentru a fi eligibili, fermierii solicitanți au trebuit să întrunească o serie de condiții: să deţină proces-verbal de constatare și evaluare a pagubelor, încheiat până la data de 15 iunie inclusiv, în care procentul de calamitare să fie de peste 30 la sută aferent culturii calamitate, suprafața calamitată să reprezinte un procent de peste 30 la sută totalul declarat în Cererea unică de plată în anul 2020, aferentă culturii calamitate, să fie înregistraţi în evidenţele APIA în anul 2020 cu cerere unică de plată și să nu se afle în dificultate, respectiv reorganizare, lichidare sau în faliment la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat, în baza evidențelor de la Registrul Comerțului.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Anul agricol, afectat de secetă

România s-a situat pe primul loc în Uniunea Europeană la suprafaţa cultivată şi producţia de floarea-soarelui, însă fermierii estimează o scădere de 30% a producţiei la nivel naţional în acest an agricol, până la 2,4 milioane de tone, din cauza secetei din primăvară din toată ţara şi din vară în anumite regiuni ale ţării.

„Niciunde în ţară nu sunt zone cu recolte peste aşteptări. În sud-est sunt zone cu producţii zero. Anul 2020 este incomparabil cu ceilalţi ani. În plus, preţul pentru floarea-soarelui a crescut în două săptămâni de la 1.450 lei/t la 1.900 lei/t şi uleiul deja s-a scumpit, deoarece România este cel mai mare producător din UE, iar din cauza secetei se aşteaptă cantităţi mai slabe. Se estimează o scădere a recoltei de 30% la nivel naţional”, declară – pentru Ziarul Financiar – Sergiu Gorban, proprietarul traderului de cereale Transylvania Invest. Compania din Arad a tranzacţionat peste 200.000 de tone de cereale anul trecut şi a încheiat 2019 cu o cifră de afaceri de 174 mil. lei (36,8 mil. euro), în creştere cu 7% faţă de anul precedent, şi cu un profit de 1,2 milioane de lei (250.000 euro), conform datelor publice.

Seceta pedologică a afectat cel mai mult culturile de grâu şi rapiţă, mai ales în sud-estul României, unde producţiile au fost şi numai de 10% din producţia normală estimată. Ministrul agri­culturii a promis despăgubiri pentru fermierii calamitaţi, însă ei spun că nu au primit banii încă. Aceştia aşteaptă despăgubiri şi pentru porumb şi floarea-soarelui, afectate, de asemenea, de secetă. „E catastrofal, în judeţul Galaţi este aproape calamitate totală. Am făcut la floarea-soarelui 1.200 kg/ha, adică 20-25% dintr-o producţie normală. Dar am avut zone şi cu o producţie de 300-500 kg/ha. Autorităţile au zis că ne sprijină cu bani pentru culturile de grâu şi orz, din care nu a mai rămas nimic, dar încă nu am primit ajutor”, spune Gavrilă Tuchiluş, asociat al Agrimat Matca.

Uniunea Europeană se aşteaptă ca cei mai mari trei furnizori de floarea-soarelui – România, Franţa şi Ucraina – să aibă producţii mai scăzute în 2019 din cauza secetei.

europafm.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.