Galaţi - singurul oraş în care se mai vinde bragă

[dcp100168]

Ultima bragă rece, ca un sărut de adio

Licoarea care i-a răcorit pe români de-a lungul secolelor, pentru un preţ de nimic, a devenit o specialitate tot mai rară şi mai scumpă. Au existat vremuri în care braga se cumpăra de pe toate drumurile, de parcă ar fi izvorât din pământ. Au băut-o turcii, a băut-o şi Caragiale, şi toţi cei cărora le-a fost dat să audă în zilele caniculare „Braaagă reeece aveeem!“. Pe atunci, dacă găseai ceva la preţ de chilipir, ziceai că a fost „ieftin ca braga“. Prin anii ’70 şi ’80, la cofetăria „Trandafirul“ din Galaţi se vindeau şi 200 de litri de bragă pe zi, din mai până în octombrie. Anii 2000 anunţă dispariţia unei lumi, cu tot cu delicatesele şi trufandalele ei. Paradoxal, deşi e o băutură care se face bună de aruncat în două zile, braga încă rezistă.

Ultimii bragagii, la Galaţi

Dacă ar fi să ţinem cont de părerile domnului Gabriel Cătălin Pauliuc, aflat în situaţia de a fi împlinit deja 40 de ani şi de a fi emigrat „pe jumătate“ în Italia, la Roma, am afla două lucruri: unu, că nu oricine poate să prepare bragă, şi doi, că, de îndată ce pui piciorul în oraşul Galaţi, simţi „pur şi simplu“ cum din unii oameni se revarsă necontenit ceva straniu: „Ceva ca o răutate“ ar fi cele mai potrivite cuvinte ale sale. De-a lungul timpului, pesemne aceleaşi resentimente i-au încercat, faţă de meseria lor aparent măruntă, pe toţi bragagii din judeţ. Numai cine nu a gustat din băutura dulceagă, de o culoare indescriptibilă - în faţa căreia ai revelaţia unei anumite eleganţe nebănuite a culorii maro -, nu ştie câtă savoare, câtă istorie şi cât chin se ascund dincolo de tejghea. Vremurile l-au răzbunat însă, cumva, şi pe Gabriel Cătălin Pauliuc. Cazanul imens de fontă, care i-a marcat copilăria, mai există şi acum, iar reţeta de preparare a băuturii, care se vindea doar dacă era rece ca un sărut de adio, a rămas neschimbată. Mama lui, o femeie din cale afară de aprigă - „avea nişte mâini atât de bătătorite de muncă, încât îi era ruşine să dea mâna la pupat“ - , pe care lumea o ţine minte însă cu drag şi o pomeneşte des, l-a învăţat un meşteşug din care nu se îmbogăţeşte, dar din care ar putea să devină aproape celebru. Acum, el este singurul producător şi distribuitor de bragă cu licenţă din judeţ şi nu are la cunoştinţă să mai fi rămas vreun concurent în ţară.

De la ICSAP moştenire

„Braga trebuie să fie un pic înăsprită, să pişte. E bună azi, dar e şi mai bună mâine“, hotărăşte cofetarul George Zmeu, 66 de ani, care de când se ştie a băut bragă, fără să permită ca alte băuturi să-şi facă loc în gusturile lui. Pentru un pahar cu bragă făcută ca la carte, îşi aduce aminte că era în stare să străbată kilometri întregi, pe bicicletă, sub soarele dogoritor al verilor de altădată, până la Brăila, pe când era copil. Acum, Galaţiul a rămas singurul oraş în care se mai vinde această băutură, în virtutea nu atât a unei tradiţii păstrate cu limbă de moarte, cât a oamenilor care se întorc în trecut - unde totul este de trei ori mai frumos decât prezentul - de îndată ce duc paharul la gură. În 1975, George Zmeu avea să ia în grija sa laboratorul de bragă al ICSAP-ului (Întreprinderea Comercială de Stat şi Alimentaţie Publică), unde se preparau mii de litri din această răcoritoare, într-o epocă în care nimeni nu gustase sau măcar văzuse frişcă sintetică, să zicem. Meşteşugul l-au învăţat şi el, şi doamna Vali, mama asociatului său de acum în afacerea cu bragă, de la evreul Bal Solomon. Erau vremurile în care bragageriile cu plăcinte şi covrigi se insinuau încet, dar statornic, în conştiinţa oamenilor, din rândul cărora mai poţi şi acum să auzi suspine nostalgice.

„Vino matale să dai la raz, să vezi cum e!“

În anul 1993, „afacerea“ cu bragă s-a privatizat, iar de atunci, asociaţii George Zmeu şi Gabriel Pauliuc se chinuiesc să o ţină pe o linie de plutire. Nu sucurile ar fi cea mai mare ameninţare, cât răutatea nesecată a unor oameni. „Aşa-i românu’: vrea să câştige mult şi repede. Comercianţii cumpără de la noi, dar pe traseu te trezeşti că se vinde apă chioară şi că noi ne stricăm reputaţia. Românu’ nu ştie să câştige câte puţin şi să-şi atragă clientul“, se aprinde Gabriel Pauliuc, care munceşte şi în Italia, de 5 ani, ca „garajist“. „Tot procedeul de preparare nu se poate mecaniza, din cauza aburilor. A venit şi socrul meu, odată, cu idei, că de ce nu montez un motor nu ştiu unde. I-am zis: «Vino matale să dai la raz, să vezi cum e, că se face ca în saună şi dai jos cinci kilograme acolo»“, explică gălăţeanul expatriat de ce nu produce cantităţi industriale de bragă. Mai mult, această băutură, care a traversat secolele în ciuda perisabilităţii ei, nu poate fi îmbuteliată sub niciun chip, pentru că fermentează repede şi „sare în aer“.

Nectarul nostalgiei

Braga care se vinde acum în Galaţi se numeşte Alina. „Când ne-am privatizat cu răposata, ne tot gândeam la un nume şi nu ştiam care să fie. Atunci am întrebat prima fetiţă ieşită în cale cum o cheamă şi Alina i-a rămas numele“, povesteşte Zmeu George, care nu îşi ascunde mândria de a fi fost în stare să păstreze tradiţia unei băuturi pe care acum o beau pe nerăsuflate mai mult bătrânii. „Braga nu mai e deloc ieftină. A rămas aşa, dar numai cu vorba. Noi o dăm cu 3 lei litrul, dar la om ajunge cu 6 sau 7 lei. Acum costă şi mălaiul, şi făina, şi zahărul. Nici nu mai încape vorbă să-i punem miere sau arome, că n-am mai şti care ar fi preţul de vânzare“. Când primele semne ale capitalismului fioros au apărut şi în magazinele din Galaţi, sub chipul unor băuturi răcoritoare deghizate în culorile curcubeului, cofetarul a simţit că se apropie sfârşitul. Dacă paharul de bragă va sări de 1 leu, va şti că o lume a dispărut.

Reţeta tradiţională a fost deconspirată

SC Comalina SRL din Galaţi este acum singurul producător de bragă din România cu licenţă de fabricaţie şi contract de analiză cu Facultatea de Industrii Alimentare, Universitatea „Dunărea de Jos“. Deşi se zice că un bragagiu adevărat nu ar spune reţeta de fabricaţie nici picurat cu ceară, patronii nu se codesc să dezvăluie exact cum se prepară braga, fiind convinşi de faptul că, de fapt, tot secretul stă ascuns în cazanul în care se fierbe, jumătate de zi, un amestec făcut din mălai şi făină intermediară. După o zi în care se lasă la răcit, compoziţia se strecoară prin sită, iar ceea ce se obţine se amestecă apoi cu apă, zahăr sau miere de albine. Termenul de garanţie nu depăşeşte două zile, iar băutura se poate vinde numai acolo unde există aparate de barbotat, care să împiedice sedimentările.

Urmaşii care au descoperit tainele doamnei Vali Cătălin

Gabriel Pauliuc avea 16 ani când a început să afle tainele concrete ale acestei băuturi moştenite de la turci, acum pe cale să se evapore odată cu amintirile celor care s-au născut înainte de a se inventa Coca-Cola. Bărbatul ţine minte că, mai ales vara, aproape în fiecare zi, odată întors de la şcoală, mama lui, doamna Vali, Dumnezeu s-o ierte!, îl punea nici mai mult, nici mai puţin decât să amestece până îi amorţeau mâinile, cu o lingură-lopată, într-un cazan imens, de 600 de litri, în care fierbea o mămăligă nemaivăzută, făcută din mălai şi făină. În nişte aburi de nedescris, conţinutul moale era turnat în jgheaburi de lemn, după care ţinut la rece şi bătut cu un lemn într-o covată, apoi strecurat şi pus în apă caldă, pentru ca, în cele din urmă, rezultatul - braga - să fie vândut pe câţiva bani oamenilor însetaţi. Trecătorul bea şi pleca mulţumit mai departe, fără să ştie că în paharul lui se topiseră ore întregi de trudă şi de concentrare.

http://www.evz.ro/articole/detalii-arti ... t-de-adio/

[Rami]

Impresionat. Faptul ca intr-un pahar cu o ciudata bautura,delicioasa, de altfel, se ascunde istorie.Traditie. Banala in aparenta, e o bautura care poate fi considerata o delicatesa.

Stiu ca in Micro 19,in spatele pietii Neacsu,mai este un loc unde se vinde braga. Nu mai are aceeasi savoare ca pe vremea copilarilei mele, dar gustand-o, momentul de intoarcere in timp e de necontestat.

[Relu]

Braga ... uite ceva ce ar putea deveni atracţie în oraşul nostru.

[lumy]

hmm..e foarte buna braga si prefer sa -mi cumpar un pahar cu braga decat un pahar cu suc inghetat de la dozator..si in tiglina 1 mai este un loc unde se vinde braga si am mai vazut undeva si prin mazepa parca

[Sheena]

braga e bautura alcoolica? Si ma intreb oare daca Galati e singuru oras in care se mai vinde, acele 1 su 2 magazine, cati clienti bragagii au? putini cred dar fideli. Si inca o intreare. Acum cat mai costa un pahar de braga?

[Relu]

Azi, în piaţa mare, 1 leu 50, 200 ml

Nu, nu e băutură alcoolică, e doar fermentată.

[Laurentziu]

eu o singura data am baut cand eram mic, si tin minte ca nu mi-a placut.. nu am mai incercat apoi.

[Rami]

In Micro 19, piata Neacsu, se mai vinde braga

[Mikka]

In "Ziua" de sambata am citit ca la Oficiul National pentru Produse Traditionale si Ecologice un producator galatean a cerut protectie pentru acest produs. La momentul actual e singurul din Romania.

[dcp100168]

In "Ziua" de sambata am citit ca la Oficiul National pentru Produse Traditionale si Ecologice un producator galatean a cerut protectie pentru acest produs. La momentul actual e singurul din Romania.

Articolul de start al topicului exact asta povesteşte...

[Mikka]

S-avem rezon! Institutia la care si-a inregistrat produsul a luat fiinta oficial acum vreo cateva zile... Asa ca nu prea are cum sa fie vorba chiar de acelasi lucru

Poate sub o forma sau alta existase si inainte, oricum, bine ca si-a inregistrat omul marfa!

[George]

Acum am vazut ca Braga e bautura nealcolica. Pana acum credeam ca e ceva un fel detuica. Dar acum ca m-am convins ca e nealcolica o sa imi cumpar si eu de curiozitate.

[Aiyana]

E puţin offtopic, dar vreau şi eu să aflu de unde pot cumpăra socată. Ştie cineva?

[Relu]

Am văzut ceva pe la Billa... dar în mod sigur nu se compară cu cea făcută în casă

Acum am vazut ca Braga e bautura nealcolica. Pana acum credeam ca e ceva un fel detuica. Dar acum ca m-am convins ca e nealcolica o sa imi cumpar si eu de curiozitate.

Şi când mi-aduc aminte că în copilărie beam bragă şi la Brăila ... :cry:

[George]

Braga la Galati se vinde si acum iarna, sau doar la vara mai pot gasi si eu braga?

[dcp100168]

Ultimul bragagiu: „Gheorghiu Dej trimitea avionul la Galaţi după bragă"

Doi asociaţi le oferă gălăţenilor băutura răcoritoare a cărei aromă aduce aminte de Orient, dar şi de perioada comunistă, când era în vogă. Printre clienţii lor de acum se numără vedete precum Florin Călinescu, Radu Beligan, Victor Rebenciuc sau Mădălin Voicu.

Gheorghe Zmeu şi Gabriel Pauliuc se cunosc de o viaţă. Amândoi se străduiesc din răsputeri să ţină în viaţă o mică afacere, unicat în România, producerea şi comercializarea băuturii sultanilor, braga. Preparată după o veche reţetă din mălai, drojdie de bere şi făină intermediară, braga reprezintă o alternativă exotică dar mai ales naturală şi sănătoasă, la băuturile răcoritoare din comerţ, amestecuri de apă, chimicale şi dioxid de carbon.

După cum declară cei doi mici întreprinzători, acest gen de afacere nu asigură venituri constante pe tot parcursul anului. „În general, producem bragă începând din luna mai şi până în octombrie. În restul anului, suntem nevoiţi să întrerupem producţia", spune Gheorghe Zmeu. Producerea unei „şarje" durează între şase şi opt ore, în funcţie de cantitatea comandată. Nu se produce mai mult deoarece braga are un termen de garanţie foarte scurt. „De la fabricare şi până la consumare, nu trebuie să treacă mai mult de 48 de ore. Acest produs nu poate fi îmbuteliat şi de aceea comercianţii de bragă trebuie să deţină dozator", a precizat Gabriel Pauliuc, celălalt asociat al firmei.

De la cei doi patroni am aflat câteva dintre secretele preparării brăgii de calitate. „Cel mai mult contează cazanul de fierbere şi îndemânarea bragagiului, care face amestecul din mălai şi făină intermediară. După ce se lasă la răcit o zi, compoziţia se strecoară şi apoi este amestecată cu apă şi zahăr sau miere de albine", mai spune Pauliuc.

SC Comalina SRL din Galaţi, firma celor doi, este singurul producător de bragă din România, cu licenţă de fabricaţie şi contract de analize pentru certificarea calităţii, încheiat cu Facultatea de Industrii Alimentare din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos".

Braga şi comunismul

După Revoluţie, braga a pierdut teren în faţa băuturilor răcoritoare acidulate, cu nume sonore, provenite din vest. Pe vremea comunismului, făbricuţa din Galaţi primea comenzi şi pentru „ştabii de la partid" care se dădeau şi ei în vânt după delicioasa bragă. „Ţin minte că evreul de la care am preluat afacerea, pe nume Bal, povestea că avea comenzi inclusiv de la Gheorghiu-Dej, care trimitea special un avion, de la Bucureşti, pentru a lua bragă de aici", povesteşte Zmeu. De altfel, înainte de 1989, la Galaţi, producţia de bragă se ridica la 10-15.000 de litri pe zi, în timp ce acum abia ajunge la 1.000 de litri, în cazul unor comenzi. Cea mai grea lovitură pe care au primit-o producătorii de bragă a venit din partea autorităţilor care le-au impus comercianţilor să deţină dozatoare.

Ce mai mare comandă de bragă s-a făcut în timpul ultimelor alegeri generale, în 2004, când Florin Călinescu a comandat 3.000 de litri. „Participanţii la o întâlnire electorală cu candidatul-actor au primit câte un pahar cu bragă şi un covrig", ne-a mai povestit Pauiuc.

În acest moment, firma gălăţeană încearcă să pătrundă şi pe piaţa bucureşteană, printre cei mai cunoscuţi clienţi numărându-se Radu Beligan, Victor Rebengiuc şi Mădălin Voicu. „În general, cei care comandă bragă au prins anii de glorie ai aceste băuturi, când românii o preferau în favoarea altor sucuri", a spus Gheorghe Zmeu.

În acest moment, la poarta atelierului de producţie, un litru de bragă Alina (denumirea oficială a produsului gălăţean) se vinde cu trei lei, în timp ce, la comercianţi, un pahar de 200 de mililitri, costă între 1 şi cinci lei.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Ultimul_bragagiu-_-Gheorghiu_Dej_trimitea_avionul_la_Galati_dupa_braga_0_248375268.html

[AndreiM]

Stie cineva unde este firma? As vrea sa le fac o vizita intrucat mi-e pofta .

L.E: taicamiu mi-a spus ca este undeva prin Micro 39.. Dar mai exact?

[dcp100168]

COMALINA S.R.L., STR. ŞTEFĂNESCU MELCHISEDEC,EP. nr. 26 GALAŢI, GALAŢI * 0236-472 886

[mambo]

adica aici?

[AndreiM]

pai adresa o vazusem si eu pe internet. Acolo e sediul firmei cred, nu punctul de lucru, respectiv Fabrica.

[dcp100168]

Braga de Galaţi, vedeta celei de-a doua ediţii a târgului de produse tradiţionale

Braga de Galati si Hidromelul vor fi vedetele celei de a doua editii a Targului de Produse Traditionale, ecologice si naturale produse in ferme si gospodarii taranesti, organizat la Academia de Stiinte Agricole si Silvice, in perioada 11-13 iunie. Gospodinele din Maramures vor prepara pentru bucuresteni "placinta creata", iar buzoienii ne propun pricomigdale facute dupa o reteta proprie. Bomboana dacica, respectiv pruna afumata, trecuta prin miere, umpluta cu miez de nuca si uscata la cuptor, carnati si salamuri preparate dupa retete traditionale din mediul rural, sortimente de branzeturi, gemuri si dulceturi, bauturi si siropuri naturale vor putea fi degustate si cumparate de bucurestenii gurmanzi, care apreciaza preparatele traditionale.

Organizatorii targului promit si ca totul va fi "ieftin ... ca braga". In prezent, doar Gheorghe Zmeu, administratorul societatii Comalina SRL din Galati, mai fabrica braga. El spune ca doar o mana de turci si de albanezi au pastrat traditia negotului cu braga si o singura societate comerciala o exploateaza la nivel industrial. "Majoritatea cumparatorilor sunt oameni in etate, care au baut multa braga. Tineretul se arunca acum la Fanta sau la Coca-Cola", afirma Gheorghe Zmeu. Licoarea care i-a racorit pe romani de-a lungul secolelor, pentru un pret de nimic, a devenit o specialitate tot mai rara si mai scumpa. Au existat vremuri in care braga se cumpara de pe toate drumurile, de parca ar fi izvorat din pamant. Au baut-o turcii, a baut-o si Caragiale si toti cei carora le-a fost dat sa auda in zilele caniculare "Braaaga reeece aveeem!". Firma galateana este singura care mai produce braga in cantitati industriale, dupa ce Gheorghe Zmeu a mostenit de la un evreu pe nume Bal reteta de fabricare, relateaza Agerpres. "Faceam cantitati foarte mari inainte de "89. Dupa revolutie a venit insa legea aia ca nu e voie sa se vanda decat cu aparate speciale de barbotat, cu racitoare si nu s-a mai vandut ca mai inainte", spune Zmeu. Daca in socialism galateanul varsa in butoaie 10 - 15.000 de litri de braga pe zi, acum produce zilnic, "intr-un cazan foarte gros, cu o sita deasa", pana in 1.000 de litri. Racoritoarea face cu ochiul doar in lunile calde, din mai pana in octombrie, si are un pret de productie de 2,2 lei noi litrul si un pret de vanzare ce urca pana la 4,5 lei per litru, un pahar de 200 de mililitri putand fi degustat prin plata unui singur leu. Comalina aprovizioneaza 11 puncte de lucru din oras, prevazute cu un aparat de barbotat cu doua sau cu trei cuve, in care braga se amesteca si se raceste. Firma din Galati plamadeste braga din malai, faina de grau intermediara si drojdie de bere fermentata si o indulceste cu zahar sau cu miere de albine. "Noi o facem asa, ca sa fie, dar sa stiti ca nu merita. Daca nu o sa mai fim noi, o sa dispara. Totusi, cred ca mai are viitor, pentru ca este un produs natural", este de parere Zmeu.

Incepand cu anul 2009, Casa Traditiei Romanesti si-a propus sa readuca braga si in Bucuresti. "Proiectul este unul pe cat de ambitios, pe atat de anevoios, dar ceea ce ne-a determinat sa mergem mai departe a fost bucuria de nedescris a nostalgicilor atunci cand, atrasi de atmosfera targurilor traditionale, au descoperit cu uimire bautura tineretii lor", povesteste Dragos Bogdan, initiatorul si sustinatorul acestui proiect. Conform acestuia, exista un plan de creare a unei retele de puncte de vanzare pentru braga in Bucuresti, atat la toate targurile traditionale dar, in aceeasi masura, in magazinele cu specific traditional, cum este Casa Traditiei Romanesti.

http://www.capitalul.ro/macro-economie/braga-de-galati-vedeta-celei-de-a-ii-a-editii-a-targului-de-produse-traditionale.html

[Izzy]

Nu stiu unde-si are puncte de vinzare firma asta, chiar as fi curios sa vad ce calitate ofera.

Acum citeva zile am luat un pahar de "braga" de la un dozator din Piata Mare si am fost profund dezamagit; n-avea nici o legatura cu braga pe care mi-o amintesc eu.

[katman]

Nu stiu unde-si are puncte de vinzare firma asta, chiar as fi curios sa vad ce calitate ofera.

Acum citeva zile am luat un pahar de "braga" de la un dozator din Piata Mare si am fost profund dezamagit; n-avea nici o legatura cu braga pe care mi-o amintesc eu.

Eu iau braga la pahar de la 3 Star ( e o toneta in fata) si de linga chioscul de bilete de linga Telefoane.

Mi se pare excelenta in ambele locuri.

[toto]

@ Izzy - Sunt 2 tiganci in Piata Mare care vand braga. Intradevar nu mai are gustul si consistenta pe care-o stim. Eu cred ca o "inmulteste", o indoaie cu apa de canal.

Edited June 14, 2010 by toto

[gushpi]

@ Izzy - Sunt 2 tiganci in Piata Mare care vand braga. Intradevar nu mai are gustul si consistenta pe care-o stim. Eu cred ca o "inmulteste", o indoaie cu apa de canal.

in piata din M17 este un chiosc cu braga (are si sifonarie...)

Fratilor: nu mai este braga de altadata din mai multe motive: acum toti vor profit incat in fiece an sa-si cumpere alt BMW X6; pun in amestec nu doar tarate si miere ci si MUUUULT conservant ceea ce face ca braga sa nu mai aiba acel gust de "acidulat"! IAR DACA O IEI ACASA IN 24 DE ORE SE STRICA!!!

braga veche nu se strica mai repede de 4-5 zile!!!